ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI A MEDIULUI

LUCRAREA DE LICENȚĂ

COORDONATORUL ȘTIINȚIFIC

CONF.DR. MARIANA BRAN

ABSOLVENT:

MARCU BOGDANA CRISTINA

BUCUREȘTI

2021
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI A MEDIULUI

LUCRAREA DE LICENȚĂ

PRODUCTIVITATEA ÎN SISTEMUL TEHNOLOGIC CONVENȚIONAL

JUDEȚUL TIMIȘ

COORDONATORUL ȘTIINȚIFIC

CONF.DR. MARIANA BRAN

ABSOLVENT:

MARCU BOGDANA CRISTINA

BUCUREȘTI

2021
 CUPRINS

CUPRINS..............................3
INTRODUCERE6
CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND
PRODUCTIVITATEA ÎN AGRICULTURĂ7
1.1. Abordări teoretico-metodologice privind productivitatea în agricultură...7
1.2. Asolament și tipuri de sisteme tehnologice în productivitatea vegetală18
CAPITOLUL II. ANALIZA DIAGNOSTIC ÎN JUDEȚUL TIMIS23
2.1. Prezentarea Județului Timiș23
2.2. Analiza structurii culturilor 27
2.3. Analiza culturilor pieței produselor30
2.4. Analiza SWOT36
CAPITOLUL III. PREZENTAREA SOCIETĂȚII MAXAGRO FARM SRL PRIN
IMPLEMENTAREA NOILOR MEDODE DE CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII DE
CÂMP ÎN JUDEȚUL
TIMIȘ..................................................................................................39
1. Scurt
istoric............................................................................................................................39
2. Analiza economico-
financiară...............................................................................................40
3. Rolul exportului și importului de
produse.............................................................................45
4.
5. Rezultatele implementării utilizării energiei
regenerabile.....................................................50
CONCLUZII ȘI
PROPUNERI...............................................................................................52
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................53

3
Lista Figurilor

Figura 1. Schema
productivității.................................................................................................9

Figura 2. Interdependența dintre creșterea producției și creșterea

productivității...................12

Figura 3. Reprezentarea coordonatelor principale pentru

sustenabilitate................................15

Figura 4. Reprezentarea practicilor de

sustenabilitate.............................................................16

Figura 5. Reprezentarea indicatorilor

productivității...............................................................16

Figura 6. Harta georgafică a Județului

Timiș...........................................................................23

Figura 7. Reprezentarea materialelor

exportate.......................................................................38

Figura 8. Reprezentarea procentelor materialelor exportante din Județul

Timiș......................38

Figura 9. Reprezentarea principiilor resurselor regenerabile în

agricultură...........................42

Lista Tabelelor

Tabel 1. Tipurile de rotații și culturile

specifice........................................................................18
4
Tabel 2. Reprezentarea caracteristicilor sistemului de agricultură
ecologică..........................19
Tabe1 3. Reprezentarea particultarităților sistemului de agricultură
biodinamică..................20
Tabel 4. Reprezentarea celor 4 măsuri distincte ale agriculturii
naturale.................................20
Tabel 5. Populația rezidentă totală pe grupe de sexe și vârstă în Județul
Timiș.........................23
Tabel 6. Reprezentarea ratei de natalitate în Județul
Timiș.......................................................24
Tabel 7. Reprezentarea ratei de mortalitate în Județul
Timiș....................................................25
Tabel 8. Producția agricolă vegetală a principalelor
culturi....................................................29
Tabel 9. Prețurile medii ale produselor
agricole.......................................................................32
Tabel 10. Reprezentarea valorii producției agricole în Județul
Timiș.......................................33
Tabel 11. Ilustrarea analizei SWOT a Județului
Timiș..............................................................35
Tabel 12.Cifra de afaceri afermei vegetale Maxago Farm
SRL.................................................38
Tabel 13. Reprezentarea profitului net a fermei
vegetale..........................................................39
Tabel 14.Reprezentarea numărului de
salariați........................................................................40
Tabel 15.V1 Venituri, cheltuilei, profitul net exploatațiilor
agricole.........................................41
Tabel 16. V2 Venituri, cheltuilei, profitul net exploatațiilor
agricole........................................42
Tabel 17. V3 Venituri, cheltuilei, profitul net exploatațiilor
agricole........................................42

5
INTRODUCERE

6
 În această lucrare științifică am abordat conceptul de productivitate în sistemul
tehnologic convențional în Județul Timiș, zona cu cea mai mare productivitate în ceea ce
privește culturile de câmp predominante în această zonă.

Județul Timiș are drept scop principal productivitatea diferitelor culturi de câmp care
dau un randament cât mai creșcut de la un an la altul, urmărind o creștere continuă a recoltei
și îmbunătățirea tehnicilor de lucru.

În primul capitol al acestei lucrări am abordat conceptul de productivitate a muncii,

s-a urmărit evidențierea sistemului de producție agricolă asupra Județului Timiș. Am abordat
de asemenea și conceptul de eficiență economică în concordanță cu productivitatea muncii la
nivel de economie.

În cadrul capitolului al- II-lea urmărim analiza detaliată a dignosticului în Județul

Timiș, prin clasificarea structurilor de culturi, cât și determinarea pieței produselor în zonă.
Sunt analizate în detaliu indicatorii demografici în zona respectivă. Sunt ilustrate principalele
culturi cultivate în Județul Timiș, culturile care au cea mai pare pondere de rentabilitate la
nivel de profit al culturilor de câmp.

Ajungând la cel de-al III-lea capitol, putem observa că am încercat ilustrarea unei
modalități de creștere a productivității culturilor de câmp în Județul Timiș. Astfel, acest
capitol s-a bazat pe utilizarea resurselor de energie regenerabile pentru creșterea
productivității culturilor de câmp, având efect pozitiv asupra maximizării productivității
totale.

CAPITOLUL I.

7
 ABORDĂRI TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND
PRODUCTIVITATEA ÎN AGRICULTURĂ

În cadrul acestui capitol am vrut să punem accentul pe abordările conceptuale, cât și

rolul pe care îl are productivitatea în agricultură. Activitatea care se desfășoară pe tot parcurul
anului în toate culturile de câmp, precum și implementarea strategiilor de creștere a
productivității în agricultură.

1.1. Abordări teoretico-metodologice privind productivitatea în agricultură

În momentul actual ne putem da seamă că productivitata muncii în agricultură a avut

o creștere considerabilă de-a lungul deceniilor. Această creștere a avut drept urmări creșterea
cererii globale de alimentație, precum și creșterea eficiență a întregii economii, punând accent
pe țările dezvoltate dar și pe cele în curs de dezvoltare, în special urmărindu-se ponderea de
ocupație a forței de muncă în agricultură.1
Globalizarea joacă un rol important în această creștere a productivității în agricultură.
Aceasta poate de asemenea afecta sau pune în avantaj productivitatea agricolă pe partea de
ieșire sau intrare.
Astfel, pe partea de ieșire se poate constitui un avantaj competitiv prin aducerea unui
procent ridicat al creșterii de productivitate. Iar pe partea de intrare, constituie achiziționarea
utilajelor tehnologice, pesticidelor sau îngrăsămintelor naturale sau artificiale care reprezintă
un punct forte în utilizarea tehnologiilor moderne.2

Sistemul de producție agricolă se poate caracteriza prin ansamblul de activități

productive în domeniul culturii de plante sau creșterii animalelor, unde resursele naturale și
pământul prezintă un rol dominant, precum și resursele materiale, financiare sau umane,
având drept scop obținerea produselor agroalimentare.

1
Global Trade and Margins of Productivity in Agriculture, Farid Farrokhi and Heitor S. Pellegrina NBER
Working Paper No. 27350, June 2020, pg. 2
2
https://www.nber.org/system/files/working_papers/w27350/w27350.pdf , 2021
8
 O importanță deosebită i se atribuie agriculturii în comparație cu celelalte ramuri ale
economiei, fiind:
Singura ramură de producție care poate să cumuleze energie cu ajutorul
muncii, între timp ce toate celelalte sunt consumatoare de energie;
Factorii biologici prezintă o acțiune favorabilă, astfel prin orice nivel de
capitalizare ponderea serviciilor și bunurilor consumate în agricultură sunt mai reduse decât în
celelalte ramuri ale economiei;
Produsele agroalimentare joacă un rol imporant pe piața mondială, deoarece
creșterea prețurilor produselor agricole pe piața mondială prezintă o modalitate de creștere a
exporturilor de produse agricole.
Particularitatea care stă la baza agriculturii este reprezentată de fondul funciar,
pâmăntul, care este principalul element al capitalului agricol.

 Funcțiile agriculturii, evoluția în timp și spațiu

1. Principala funcție a agriculturii o constituie furnizarea de produse agro-

alimentare pentru a se asigura alimentația populației. Bunurile agricole sunt acele bunuri
salariale. Dacă într-un anumit punct se înregistrează o cantitate mare a ofertei agricole, va
exista de asemenea prețuri agricole scăzute, ceea ce va permite eliberarea salariilor mici și
maximizarea profitului final.

2. Agircultura contribuie la satisfacerea nevoilor de bunuri ale populației, dar și

pe partea aprovizionării cu materii prime agricole a industriilor prelucrătoare. Ducând la cea
de-a doua funcție a agriculturii, furnizarea de materii prime. Prin stagnarea creșterii
producției agricole sau diminuarea cantitativă a acestor produse duce la încetinirea dezvoltării
de producție în industriile prelucrătoare de materii prime agricole.

3. Agricultura este caracterizată și prin relaționarea cu piața de desfacere pentru

mijloacele de producție care au fost create, precum și bunurile industriale care au sunt
necesare îmbunătățirii condițiilor de trai ale țăranilor. Cu cât modernizarea în domeniul
agriculturii este într-o continuă creștere, cu atât mijloacele de producție vor fi utilizare,
precum: mașinile și utilajele agricole, tractoarele, erbicidele sau îngrășămintele.
9
 4. În ceea ce privește generarea prin sistemul de taxe, impozite, prețuri sau tarife,
agricultura este un principal factor în realizarea acestora.
5. Agricultura prezintă de asemenea și o funcție socială care semnifică o creștere
a economiei, și aceasta fiind funizarea forței de muncă.
6. Prin realizarea exporturilor, agricultura reprezintă și o funcție însemnată a
sursei se valută. Agricultura contribuind la importurile de mașini și utilaje, dar și la importuri
de materii prime destinate industriei. Maximizarea producției agricole va juca un rol
important în dezvoltarea comerțului exterior în condiții de competitivitate.
7. Iar ultima funcție a agriculturii este caracterizată de funcția ecologică, aici
contribuind la refacerea, remedierea sau recondiționarea mediului înconjurător.3

 Date la nivel de câmp

Datele la nivel de câmp sunt date la nivelul zonelor agroecologice (ZEE). Unde se
integrează două seturi de date la nivel de câmp, unul privind randamentul potențial al
culturilor care se axează pe culturile agricole care implementează tehnologiile moderne,
cealaltă axându-se pe randamentele reale, date colecate pe baza unor recensământe
naționale.
Datele care sunt colecate și apoi reutilizate privind producțiile potențiale ale
culturilor de câmp sunt prelucrate din Global Agro-Econolic, organizat de Organizația pentru
Alimentație și Agicultură (FAO).4
Din cele prezentate anterior putem menționa faptul că randamentule potențiale sunt
sunt preconizate pe baza modelelor agronomice care folosesc informațiile furnizate făcând
referire la condițiile locale de teren, precum:
- tipurile de sol;
- altitudinea;
- precipitațiile, umiditatea și temperatură.

3
Economia Rurala, CAPITOLUL I AGRICULTURA RAMURĂ A PRODUCŢIEI MATERIALE,
https://www.managusamv.ro/images/pdf/ECONOMIERURALA.pdf
4
Global Trade and Margins of Productivity in Agriculture, Farid Farrokhi and Heitor S. Pellegrina NBER
Working Paper No. 27350, June 2020, pg. 8
10
 Toate aceste caracteristici cuprinzând doar factorii agro-ecologici locali ale unui
câmp de culturi.
Prin folosirea acestor randamente potențiale se face legătură și cu tehnologiile de
consum redus, care se mulează pe activitățile agricole tradiționale unde producția este ridicată
pe baza muncii.
Cum am menționat anterior, productivitatea este legătura dintre ieșiri și intrări,
fabricate de către sistem într-o anumită perioadă de timp, respectiv cantitatea de resurse care
au fost folosite în aceeași perioadă de timp.

Figura 1. Schema productivității

Sursă: Informații furnizate de Center for the Productivity Improvement

 Eficiența economică în concordanță cu productivitatea

Eficiența economică reprezintă unul dintre cei mai importanți indicatori care
caracterizează resursele limitate dintr-o anumită economie care umează a fi distribuită și
utilizată între consumator și producător într-un mod în care producția este în creștere și
avantajează conumatorii.
11
 Acest indicator de asemenea implică anumite decizii de producție eficientă către
consumatori, precum și de distribuție eficientă a tuturor bunurilor de consum.5
Productivitatea în economie, măsoară munca sau capitalul, și este calculată de obicei
pentru economia în ansamblu, drept raport între (PIB) produsul intern brut și orele lucrate.
Productivitatea muncii se poate clasifica pe sectoare pentru a putea observa
tendințele de creștere a forței de muncă, îmbunătățirea tehnologiei și nivelurile salariale.6
În agricultură, productivității muncii i se atribuie anumite trăsături
specifice/importante, determinate de particularitățile producției agricole, precum:
 este influențată de condițiile naturale de producție, fiind caracterizate de
localizarea geografică, climă, temperatură sau sol, caracteristici care contribuie la
maximizarea producției sau minimizarea acesteia, toate acestea numai în funcție de
favorabilitatea condițiilor respective. Astfel, temperatura sau clima respectivă diferă în funcție
de zona agricolă, indicatori care pot determina importante variații în timp ale producției
agricole și, de asemenea, ale productivității muncii.
 toată producția se va vedea la finalul întregului ciclu de producție, în
momentul recoltării. De regulă, rezultatele se vor observa la finalul perioadei de producție.
Dacă se vrea a se afla din timp productivitatea muncii, se pot utiliza o serie de indicatori care
ajută la determinarea acesteia, precum volumul lucrărilor executate într-o anumită unitate de
timp sau timpul consumat pe o unitate de lucrare.
 în timpul procesului de producție la final rezultă mai multe produse, astfel în
momenul calculării productivității muncii este necesară folosirea metodei unităților natural-
convenționale.
 în ceea ce privește nivelul producțtivității muncii aici se vor lua în calcul
mai mulți factori care fac obiectul de activitate urmărit, precum calitatea biologică a plantelor
sau a animalelor. Astfel, un material biologic ieftin sau de calitate scăzută determină într-o
mare măsură o productivitate scăzută, indiferent de celelalte condiții tehnologice oferite de
animale sau plante.
 volumul lucrărilor efectuate asupra producției este determinată de accesarea
anumitor metode de măsurare, precum cântărirea sau numărarea. Estimarea timpului utilizat
în producția agricolă se poate aproxima, astfel sunt puține sectoare agricole care estimează
exact timpul consumat. Pe domeniul agriculturii se calculează acest timp în zile-om sau
5
 INVESTOPEDIA STAFF, Fiscal Policy, 28 febr. 2020,
https://www.investopedia.com/terms/e/economic_efficiency.asp
6
WILL KENTON, Economics, Microeconomic, 23 dec. 2020.
12
oameni-an, ceea ce duce la un rezultat indecis în ceea ce privește productivitatea orară de
muncă.7

 Cauzele care duc la reducerea productivității muncii și stomparea evoluției

sale

Există o serie de cauze care influențează productivitatea muncii în agricultură,

precum:

 dotarea tehnică sau tehnologică scăzută a agriculturii, reprezintă cel mai

important indicator în dezoltarea productivității. Prin implementarea diferitelor dotări
tehnologice care să ajute cultura în semănare, cultivare, recoltare, folosind utiajelor, mașinile
și instalațile, precum combine, instalații de muls sau semănători, creșterea productivității
muncii dar și a productivității agricole va duce la un randament mai ridicat al producției.
 motivația muncii în agricultură, indicator important în randamentul ridicat în
producția agricolă, deoarece prin veniturile pe care agricultorii le obțin în vederea prestării
muncii sunt scăzute, chiar inferioare cu alte țări din UE, fapt ce duce la minimizarea cererii de
muncă în domeniul agricol.
 nivelul profesional mai scăzut, prin educarea viitorilor agricultori în acest
domeniu oferă productivității muncii dar și a productivității agricole un randament mai ridicat
în ceea ce privește profitul per total la culturi. Sunt tot mai multe persoane care nu pun
accentul pe educarea în acest sens, motiv pentru care munca devine din ce în ce mai grea.
 dimeniunea exploatațiilor agricole reduse, acest indicator are o influență
negativă asupra randamentului pe unitatea de timp, atât la lucrările agricole meganizate, cât și
la cele care sunt executate manual. Acest indicator se bazează mai mult pe pierderea
considerabilă de timp de lucru pentru deplasarea utilajelor, materialelor sau oamenilor .
 calitatea mai slabă a materialului biologic utilizat în agricultură, soiurile
de plante sau animelele sunt folosite în general pentru o productivitate ridicată indiferent de
productivitatea în care actionează. Folosirea unor materiale biologice de o calitate scăzută
duce de asemenea la o scădere a productivității muncii sau la o scădere a profitului pe care
cultura respectivă trebuie să o furnizeze.

7
Alexandru Tofan, „Productivitatea muncii în agricultură”, 2004/2005, pg. 443
13
 Productivitatea muncii rămâne unul din indicatorii importanți al eficienței economice
în agricultură prin avantajele pe care acesta o oferă. Prin eliminarea cauzelor care duce la o
scădere a acesteia se va înregistra și o creștere a productivitații.8

 Creșterea productivității muncii

Creșterea productivității muncii se datorează abilitaților capitalului uman și a calității

acesteia prin alocarea eficienței de resurse. Creșterea productivității este reprezentată de baza
progresului economic.
Figura 2. Interdependența dintre creșterea producției și creșterea productivității

Creșterea
productivității

Creșterea
producției

Creșterea Internaționaliz-
economică area producției

Sursa: Elaborat de Popa Maria, ” FACTORII CREȘTERII PRODUCTIVITĂȚII

MUNCII ÎN CONDIȚIILE INTERNAȚIONALIZĂRII ECONOMIILOR NAȚIONALE”,
2018
Creșterea productivității duce la o scădere a costurilor unitare, urmată de o creștere a
profitului și sporirea investițiilor. De asemenea creșterea productivității ajută la creșterea
veniturilor fiscale favorinând cheltuielile publice.9

8
Alexandru Tofan, „Productivitatea muncii în agricultură”, 2004/2005, pg. 445-446
9
Popa Marina,” FACTORII CREȘTERII PRODUCTIVITĂȚII MUNCII ÎN CONDIȚIILE INTERNAȚIONALIZĂRII
ECONOMIILOR NAȚIONALE”, Chișinău, 2018
14
 Productivitatea muncii în agricultură este influențată de cele mai multe ori de
mecanizarea și tehnologizarea care este utilizată în momentul producerii materiilor prime.
Prin investiții privind mecanizarea, tehnologizarea și digitalizarea în sectorul
agriculturii, producțiile de cereale devin mai consistente. Drept consecință al acestui fapt îl
caracterizează maximizarea costurilor pe baza utilizării acestor noi investiții.
Forța de muncă și nevoia de utilizarea a acesteia în productivitatea muncii în
agricultură este un factor imporant în luarea acestei decizii de investiție în mecanizare,
deoarece lipsa forței de muncă în timpul sezonului de vârf a făcut ca avantajele mecanizării
precum economisirea forței de muncă sau economisirea timpului să fie vitale în
productivitatea muncii în agricultură.10

 Sustenabilitatea productivității în agricultură

Sustenabilitatea sau dezvoltarea durabilă reprezintă un factor important în orice

domeniu de activitate, financiar, economic sau agroalimentar. Scopul principal pe care
sustebanilitatea îl urmărește este de satisfacere a nevoilor materiale de bază prin utilizarea
unor cantități mici de resurse sau prin diminuarea folosirii lor. 11
Una din modalitățile cele mai simple de a înțelege și descrie sustenabilitate este
aceea de a afirma că acest concept se rezumă la dezvoltarea rezultată din folosirea resurelor
într-un mod în care nevoile sunt acoperite, protejând în același timp mediul înconjurător.
Sustenabilitatea se centrează pe ecosisteme și comunități care au resursele necesare
pentru a se putea descurca, dar și prin implementarea diferitelor proiecte care să prevină
problemele care pot apărea.
Odată cu creșterea populației, sustenabilitatea a devenit o problemă globală deoarece
exploatarea resurselor naturale, creșterea demografică și nevoia constantă de creșterea a
economiei a dus la îndeplinirea sarcinilor dezoltării durabile imposibil de făcut.12
Prin practicarea unei agriculturi cu caracter durabil presupune un proces complex de
urmat, precum și o evoluție relativ înceată.

10
K J S Satyasai and M Balanarayana ,Agricultural Economics Research Review 2018, 31 (Conference Number),
147-156
11
Gheorghe Zaman, Zenovic Gherasim, Criterii şi principii ale dezvoltării durabile din punct de vedere al
resuselor acesteia, Buletinul AGIR nr. 4 / 2006 – octombrie – decembrie, p. 137
12
Raport AIPROM, ”Raport de dezvoltarea sustenabilă”, 2016
15
 Lipsa forței de muncă este un factor important care duce la mecanizare,
industrializarea și chimizare a agriculturii, deoarece prin numărul mic de persoane care se
îndreaptă spre acest domeniu duce la recurgerea la astfel de măsuri, iar agricultura intensivă în
astfel de situații continuă să crească în loc să se diminueze.
Așadar, agricultura durabilă sau sustenabilitatea în agricultură se dovedește că este
alternativa viabilă a agriculturii intensive, întrucât rolul pe care îl are este de a promova
sistemele și tehologiile care să ajute mediul înconjurător.
Dezvoltarea durabilă poate fi asigurată prin varianta competitivității, deoarece
resursele pe care o țară le are sunt limitate, iar în astfel de situații sunt nevoiți să utilizeze
resuresele naturale într-un mod rațional.

Dezvoltarea durabilă în spațiul rural continuă a fi mult mai conștientă de consecințele

care pot apărea la nivelul mediului înconjurător. Tocmai din acest motiv se implementează
mai multe coordonate principale de urmat pentru ca sustenabilitatea să funcționeze, precum:

Figura 3 Reprezentarea coordonatelor principale pentru sustenabilitate

16
 Dezvoltarea
economiei rurale

Asigurarea
veniturilor
alternative

Nivelul ridicat de
viață al agricultorilor

Protejarea mediului
înconjurător și
asigurarea existenei
generațiilor viitoare

Sursă: Mioara BORZA, ” DIFICULTĂŢI ÎN REALIZAREA AGRICULTURII DURABILE

ÎN ROMÂNIA”, 2008
Asigurarea condițiilor de dezvolatre duabilă atât în spațiul rural, cât și în cel urmat
presupune redresarea economiei și îmbunățirea metodelor de lucru.13

Dependența agriculturii de resursele naturale necesită o gestionare durabilă a

resurselor naturale pentru a stompa sau reduce riscurile, în speical în ceea ce privește creșterea
vulnerabilității față de agicultori în contextul schimibărilor climatice.
Prin folosirea unui cadru de indicatori în domeniul gestionării dăunătorilor, utilizării
îngrăsămintelor, conservării apei și sănătății solului, toți acești indicatori fiind caracterizați de
sfera durbailității ecologice în agricultură.
Practicile de sustenabilitate negative se pot rezuma prin:

Figura 4. Reprezentarea practicilor de sustenabilitate

13
Mioara BORZA, ” DIFICULTĂŢI ÎN REALIZAREA AGRICULTURII DURABILE ÎN ROMÂNIA”, 2008
17
 Utilizarea Sol scăzut în Răspândirea
Epuizare a
Consum ridicat crescută a
ridicată a conținut nivelului apelor
subterane de energie azotului în apele
pesticidelor organic subterane
Sursă: Prelucrarea informațiilor din Divya Veluguri, Ramanjaneyulu G V, Lindsay Jaacks,
„Statewise Report Cards on Ecological Sustainability of Agriculture„ ,june 29, 2019 vol lIV
nos 26 & 27

Toate aceste practici duc la o sustenabilitate precară a mediului înconujurător, fapt ce

demonstrează că nivelul de conștientizare al acestor probleme trebuie înțeles mult mai repede
și mai bine, tocmai pentru a putea evita astfel de situații. 14

 Indicatorii productivității

Figura 5. Reprezentarea indicatorilor productivității

Productivitatea
medie

Productivitatea
marginală

Sursă: Prelucrarea informațiilor de site-ul Business și economie15

14
Divya Veluguri, Ramanjaneyulu G V, Lindsay Jaacks, „Statewise Report Cards on Ecological Sustainability of
Agriculture„ ,june 29, 2019 vol lIV nos 26 & 27
15
https://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/INDICATORII-DE-CALCUL-SI-ANALI43.php, 2021
18
 Productivitatea medie se caracterizează ca fiind cifra de afaceri pe care o societate
sau firmă o întreprinde pe perioada unui an, având drept scop maximizarea profitului și
minimizarea cheltuielilor care se desfășoară în cadrul societății.

Formula specifică productivității medii este:

CA
W=
T

Astfel creşterea productivităţii medii la nivelul firmei prezintă o importanță deosebită

în cadrul unei societăți, astfel încât următoarele aspecte definesc avantajele acesteia:

• scăderea costurilor totale;

• creşterea competitivităţii firmei şi a capacităţii sale de a face faţă concurenţei;

Ajungându-se și la creşterea productivităţii medii la nivelul economiei naţionale

având ca efecte pozitive următoarele:

• se creează posibilitatea satisfacerii mai bune a nevoilor populaţiei;

• creşte nivelul de trai al populaţiei.16

Productivitatea marginală se caracterizează prin utilizarea unui factor care are scop
creșterea productivității.

Factorul uman poate diferenția creșterea productivității prin implicarea lui în

activitățile unei societăți.17

1.2................ Asolament și tipuri de sisteme tehnologice în productivitatea vegetală

Prin asolament se înțelege împărțirea diferitelor culturi pe sole, într-o anumită

exploatație agricolă, iar întreg procesul de timp poartă numele de roație.
Asolamentul se poate clasifica după:
 Numărul de sole;
 Producția principală cultivată;
 Structura culturilor;

16
http://socio-umane.ct-asachi.ro/e107_files/downloads/Economie/Biblioteca%20AEL/Productivitatea
%20[ael].pdf, 2021
17
https://www.eumed.net/ecorom/VI.%20Intreprinderile%20si%20productia/1%20productivitatea.htm
19
  Locul de exploatare;

Asolamentele sunt caracterizate după principiile menționate anterior pentru

determinarea culturii, producției și a timpului utilizat.

Asolamentele agricole sunt carcaterizate de tipurile culturilor cu o productivitate mare,

iar în funcție de ponderea pe care cultura o are, acestea pot fi:

 Asolamente cu cereale păioase și prășitoare;

 Asolamente cu prășitoare și cereale păioase;
 Asolamente cu ierburi perene;18

Tabel 1. Tipurile de rotații și culturile specifice

ROTAȚIA CULTURILE CARACTERISTICI
SPECIFICE ROTAȚIEI
Rotația de 2 ani -cereale de toamnă; Acestă rotație este una din
-prășitoare; cele mai folosite rotații in
-grâu de toamnă; special în gospodăriile
-porumb boabe. tărănești.
Rotația de 3 ani -leguminoase + plante Această rotație presupune
tehnice; ca prima parte să fie
-cereale păioase; realizată de leguminoase,
-porumb boabe. iar următoarea de cereale.
Rotația de 4 ani -leguminoase pentru Preupune plantarea
boabe; leguminoaselore, iar apoi
-cereale păioase; după recoltarea culturii se
-plante tehnice; poate cultiva nouă cultură
-porumb boabe. de cereale păioase.
Rotația de 5 ani -leguminoase + plante Cultura începe cu,
furjere; cultivarea leguminoaselor,
-cereale de toamnă urmând cultivarea
cerealelor de toamnă.
Sursă: Prelucrare proprie a informațiilor
Pentru realizarea unui asolament de succes și eficient, necesitatea unei structuri a
culturilor ce urmează a fi cultivate sau însămânțate este vitală. Trebuie pus accent pe culturile
care vor fi plantate, suprafața necesară pentru îndeplinirea sarcinilor și modul în care se vor
respectia rotațiile culturile pe parcursul anilor agricoli.

Tipuri de sisteme tehnologice în productivitatea vegetală

18
https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/fermier-in-romania/rotatia-culturilor-asolament-ce-presupune.html, 2021
20
 Putem enumera 3 tipuri de sistemele tehnologice pentru productivitatea sau producția
vegetală, precum:

 Sistemele de agricultură ecologică propriu-zisă;

 Sistemele de agricultură biodianmică;
 Sistemele de agricultură naturală.

 Sistemele de agicultură ecologică propriu-zisă

Tabel 2. Reprezentarea caracteristicilor sistemului de agricultură ecologică

OBIECTIV CARACTERISTCĂ
Obținerea produselor agricole cu -conținut scăzut în pesticide și nitrați.
cantități nutritive ridicate
Ameliorarea fertilității solurilor
-corectarea acidității din sol.
Eliminarea formelor de poluare a
-reducerea migrării de la sat la oras;
apei, solului și aerului
-dinimuarea conumului de energie
neregenerabilă;
Sursă: Ion TONCEA Enuţă SIMION Georgeta IONIŢĂ NIŢU Daniela
ALEXANDRESCU Vladimir Adrian TONCEA ,MANUAL DE AGRICULTURĂ
ECOLOGICĂ, 2016

Pentru a se putea realiza obiectivele anterioare, agricultura ecologică utilizează atât

tehnicile convenționale care au fost supuse la schimbările pentru a se aplica în agricultura
ecologică, precum și tehnici noi, special elaborate pentru a înlocui tehnicile intensive.19

 Sistemele de agricultură biodinamică

Ion TONCEA Enuţă SIMION Georgeta IONIŢĂ NIŢU Daniela ALEXANDRESCU Vladimir
19

Adrian TONCEA ,MANUAL DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ, 2016

21
 Acest tip de sistem este creat pentru producerea sursei de hrană cu o valoare nutritivă
ridicată și sănătoasă.

Tabel 3. Reprezentarea particultarităților sistemului de agricultură biodinamică

PRINCIPALELE PARTCULARITĂȚI
- Includerea tuturor câmpurilor;
- Menținerea fertilității solurilor prin fertilizare corespunzătoare;
- Inspecția și certificarea fermelor biodinamice de către inspecții și agenții
autorizate

Sursă: Ion TONCEA Enuţă SIMION Georgeta IONIŢĂ NIŢU Daniela

ALEXANDRESCU Vladimir Adrian TONCEA ,MANUAL DE AGRICULTURĂ
ECOLOGICĂ, 2016
Fertilitatea solurilor reprezintă una din principalele particularități importante,
deoarece modul și substanțele folosite pentru fertilizarea solului determină procentul ridicat
sau scăzut pe care cultura o înregistrează la finalul sezonului, respectiv la ultima etapă, cea de
recoltare.

 Sistemele de agricultură naturală

În ceea ce privește agricultura naturală, aici există o serie de factori importanți de

care trebuie să se țină cont pentru un randament ridicat al culturii respective.

Tabel 4. Reprezentarea celor 4 măsuri distincte ale agriculturii naturale

MĂSURĂ CARACTERISTICĂ
Evitarea lucrărilor adâncite la nivelul solului
-afânarea solului trebuie să se facă prin
penetrarea lui de către rădăcinile plantelor și
prin activitatea pe care o au
microorganisemele la nivelul solului.
Evitarea îngrășămintelor chimice -utilizarea cât mai crescută a mijloacelor și
metodelor de conservare a fertilității solului
pe seama activității plantelor.
Evitarea diminuări buruienilor prin lucrările -buruienile trebuie menținute la un anumit
mecanice nivel corespunzător pragului de dăunare.
Evitarea folosirii chimicalelor la nivelul -problemele care există la nivelul solului
solului asupra dăunătorilor trebuiesc reglate prin
metode ecologice.

22
 Sursă: Ion TONCEA Enuţă SIMION Georgeta IONIŢĂ NIŢU Daniela
ALEXANDRESCU Vladimir Adrian TONCEA ,MANUAL DE AGRICULTURĂ
ECOLOGICĂ, 2016

Toate tipurile de sisteme tehnologice utilizate de-a lungul timpului, cele propriu-zise,
biodinamice și naturale sunt printre cele mai importante și cu un randament ridicat în culturile
de câmp. Utilizarea acestora reprezintă procentul ridicat pe care forța de muncă, materiile
prime și materialele utilizate în procesul de cultivare-recoltare a culturilor de câmp. 20

Ion TONCEA Enuţă SIMION Georgeta IONIŢĂ NIŢU Daniela ALEXANDRESCU Vladimir
20

Adrian TONCEA ,MANUAL DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ, 2016

23
 CAPITOLUL al II-lea

ANALIZA DIAGNOSTICULUI ÎN JUDEȚUL TIMIȘ

În cadrul acestui capitol urmărim analiza diagnosticului în Județul Timiș, precum și

scopul, deciziile și analiza economică care stau la baza culturilor de câmp cultivate în județ.
Scopul acestui capitol este de a prezenta situația actuală cu care se confruntă Județul Timiș,
evoluția culturilor de câmp plantate.

2.1. Prezentarea Județului Timiș

Județul Timiș este în partea de Vest a tării, unde Serbia și Ungaria se învecinează cu
România. Județul Timiș este un județ care are drept județe vecine, următoarele: Hunedoara,
Caraș-Severin și județul Arad.
Județul Timiș este considerat ca fiind primul județ din România care are cea mai
mare îndinere, respectiv 8.687 km2.
În această zonă este predominant relieful de câmpie, unde partea de Vest și cea
Centrală este în întregime acoperită de acest relief.
Clima care predomină în această zonă este temperată de tranzacție cu influențe
submediteraneene. Se înregistrează o temeperatură medie anulă de 10,7oC.21

Figura 6. Harta georgafică a Județului Timiș

21
http://www.prefecturatimis.ro/judet.php, 2021
24
 22

Sursă: Prelucrare proprie a imaginii de pe Google.ro

INDICATORII DEMOGRAFICI ÎN JUDEȚUL TIMIȘ

 Populația rezidentă în Județul Timiș

În urma analizei datelor din Județul Timiș, am putut realiza următorul tabel cu
referire la populația din acest județ pe 5 ani, respectiv 2016-2020.

Tabel 5. Populația rezidentă totală pe grupe de sexe și vârstă în Județul Timiș

Anul 2016 2017 2018 2019 2020
Populația 696.730 698.275 701.506 705.113 705.914
totală
(locuitori)
Sursă: Informații preluate de pe Site-ul oficial Tempo Online, 2021

În urma informațiilor preluate de pe site-ul oficial Tempo Online, în perioada de

analiză 2016-2020, populația totală a înregistrat o creștere continuă de la an la an. Astfel, în
graficul următor (Grafic nr. 1) se realizează evoluția populației de-a lungul celor 5 ani de
analiză.

Grafic 1. Reprezentarea grafică a populației totale din Județul Timiș în intervalul 2016-2020

22
https://www.google.com/search?
q=judetul+timis&sxsrf=ALeKk011rpdmkooU0OK2OGgUvPv39mTJMQ:1614686287523&source=lnms&tbm=isch
&sa=X&ved=2ahUKEwiNpt2Ux5HvAhWo4YUKHZExBlUQ_AUoAnoECAoQBA&cshid=1614686320965798&biw=1
366&bih=625#imgrc=Y3hB55OUuxALGM, 2021
25
 Populația Totală Rezidență (mii
locuitori)
708
706
706
704
704
702
700 701
698
698
696
696
694
692
690
Populația Totală

2016 2017 2018 2019 2020

Sursă: Informații preluatre de pe site-ul oficial Tempo Online, 2021

În graficul prezentat, observăm vizibil o creștere a populației totale în perioada

analizată 2016-2020. Astfel din anul de bază 2016 până în anul curent 2020, s-a înregistrat o
creștere a populației cu 1,14%, situație fiind considerată favorabilă.

 Rata de natalitate pe mediile de rezidență în Județul Timiș

În urma analizei realizate pe Județul Timiș, pe perioada 2015-2019, născuții vii la

1000 de locuitori se vor reprezenta în tabelul de mai jos. (Tabel nr. 6)

Tabel 6. Reprezentarea ratei de natalitate în Județul Timiș

Anul 2015 2016 2017 2018 2019
Născuții vii 9,9 10,2 10,4 10,2 10
la 1000
locuitori
Sursă: Prelucrarea informațiilor furnizate de site-ul oficial Tempo Online, 2021
Conform datelor furnizate de site-ul oficial Tempo Online, rata natalității în județul
Timiș a avut pe întreagă perioadă de analiză 2015-2019 creșteri și scăderi. Astfel, în
următorul grafic (Grafic nr. 2) se poate oberva întreaga evoluție a ratei de natalitate.

Grafic 2. Evoluția ratei de natalitate în Județul Timiș

26
 Născuții vii la 1000 locuitori
10.5
10.4
10.4
10.3
10.2 10.2
10.2
10.1
10
10
9.9
9.9
9.8
9.7
9.6
Născuții vii la 1000 locuitori

2015 2016 2017 2018 2019

Sursa: Informații preluate de pe site-ul Tempo Online, 2021

În graficul prezentat anterior, se poate observa evoluția pe care rata de natalitate în

perioada de analiza 2015-2019 a întregistrat-o.
În perioada 2015-2017 s-a înregistrat o creștere a natalității la 1000 de locuitori cu un
procent de 5,05%. Iar în perioada 2017-2019 s-a înregistrat o scădere de aproximativ 3,84%.

 Rata de mortalitate pe mediile de rezidență în Județul Timiș

Pe baza datelor furnizate de site-ul Tempo Online, am putut realiza tabelul următor
(Tabel nr. 7) reprezentând rata de mortalitate în Județul Timiș.
Tabel 7. Reprezentarea ratei de mortalitate în Județul Timiș
Anul 2015 2016 2017 2018 2019
Decedați la 11 10,3 10,7 10,1 10,2
1000 de
locuitori
Sursă: Informații preluate de pe Tempo Online, 2021

În urma datelor colectate de pe Tempo Online, am putut observa evoluția acestui

indicator demografic în Judeul Timiș, așa cum este prezentat și în Graficul nr.3.

27
 Grafic 3. Evoluția ratei de mortalitate în Județul Timiș

Decedați la 1000 de locuitori

11.2
11
11

10.8 10.7
10.6

10.4 10.3
10.2
10.2 10.1
10

9.8

9.6
Decedați la 1000 de locuitori

2015 2016 2017 2018 2019

Sursă: Prelucrarea informațiilor de pe Tempo Online, 2021

În perioada de analiză 2015-2016 s-a înregistrat un procent de 6,36% ceea ce

reprezintă o scădere a decedaților, urmând o creștere a numărului cu 3,88% din anul 2016
până în anul 2017.
Astfel din anul 2017-2019 s-a înregistrat o scădere a numărului de decedați cu
aproximativ 4,67%.

2.2. Analiza structurii culturilor

În Județul Timiș, agricultura este o resursă vitală de venit pentru locuitori, deoarece
se află printre cele mai mari județe ca întindere, iar agricultura reprezintă un fenomen în plină
dezvoltare.
Cultura de grâu este una din cele mai predominante culturi care se plantează în acest
județ, astfel încat producția medie de grâu în anul 2020 se preconizează a ajunge până la
6.000 de kilograme la hectar.23
Cultura de orz este de asemenea apeciabilă la nivel de județ, deoarece are o
productivitate de aproximativ 5.600 de kilograme la hectar.

23
https://www.adrvest.ro/attach_files/Regiunea%20Vest%20-Dezvoltare%20rurala%20versiunea%202014.pdf,
2021
28
 Porumbul reprezintă cultura cerealieră cu cea mai mare suprafață ocupată din acest
județ, cuprinzând astfel 180.000 de hectare. Datorită climatului acceptabil în acea zonă,
porumbul are un randament mai ridicat în producția de cereale.
Rapița este cultivată pe aproximativ jumătate din suprafața totală a județului, iar
aceasta înregistrează o producție medie cuprinsă între 3.000-3.500 de kilograme la hectar.24

 Suprafața cultivată cu principalele culturi în SECTORUL PRIVAT

Principalele culturi în județul Timiș sunt:

 Porumb boabe;
 Grâu și secară;
 Rapiță;
 Orz;
 Ovăz.
Astfel în graficul de mai jos sunt ilustrate procentele pentru fiecare cultură în parte și
suprafața pe care o ocupă fiecare cultură.
Grafic 4. Suprafața cultivată cu principalele culturi la finalul anul 2019 în sectorul
privat din Județul Timiș

Suprafața cultivată în sectorul privat

Rapiță
5%
Grâu și secară
41%
Porumb Boabe
51%
Orz
3%

Ovăz
1%
Sursă:

Grâu și secară Orz Ovăz Porumb Boabe Rapiță

Informații preluate de pe Tempo Online, 2021

Din graficul prezentat anterior, putem observa că porumbul boabe în anul 2019 în
sectorul privat reprezintă 50% (132.584 ha) din suprafața cultivată, urmată de grâu și secară
24
https://www.adrvest.ro/attach_files/Regiunea%20Vest%20-Dezvoltare%20rurala%20versiunea%202014.pdf,
2021

29
cu 41% (164.411 ha). Rapița cu un procent de 5% (16.312 ha), orzul reprezentând 3% (8.603
ha), iar ovăzul 1% (3.046 ha).

 Suprafața cultivată cu principalele culturi în EXPLOATAȚIILE

AGRICOLE INDIVIDUALE
În graficul de mai jos se vor reprezenta culturile de: porumb boabe, grâu și secară,
orz, ovăz și rapiță, și suprafața pe care acestea le ocupă la finalul anului 2019 în cadrul
exploatațiilor agricole individuale.

Grafic 5. Suprafața cultivată cu principalele culturi la finalul anul 2019 în

exploatațiile agricole individuale ale Județului Timiș

Suprafața cultivată în exploatațiile

agricole individuale

1%
30%

1%
66%
2%

Grâu și secară Orz Ovăz Porumb boabe Rapiță

Sursă: Prelucrarea informațiilor de pe Tempo Online, 2021

Din graficul anterior putem observa că cea mai mare pondere o reprezintă cultura de
porumb boabe cu un procent de 66% (77.731 ha), cultura de grâu și secară cuprinzând un
procent de 30% (35.257 ha), ovăzul reprezintă 2% (2.718 ha), iar orzul (1.315 ha) și rapița
(890 ha) cuprind 1% din producție la nivelul exploatațiilor agricole individuale.

2.3. Analiza culturilor pieței produselor

30
 Porumbul boabe, grâul și secara, orz, ovăz și rapița reprezintă principalele culturi
predominante în județul Timiș.
Astfel în tabelul următor se evidențiază producția în anii de analiza 2015-2019 a
culturilor enumerate anterior.

Tabel 8. Producția agricolă vegetală a principalelor culturi

Anul/ 2015 2016 2017 2018 2019
Cultura
Grâu și 657.737 660.891 686.736 702.364 735.077
Secară (tone)
Orz (tone) 25.746 33.853 26.236 25.463 44.993
Ovăz (tone) 12.615 9.199 10.083 8.981 9.581
Porumb 700.009 1.136.174 871.372 1.505.730 1.726.089
boabe (tone)
Rapiță (tone) 20.115 29.030 80.316 80.251 43.551
Sursă: Informații preluate de pe Tempo Online, 2021
În perioada de analiză 2015-2019, producția vegetală a principalelor culturi au avut
evoluții de la an la an, crescând producția semnificativ în cazul unor culturi, precum porumbul
boabe, grâul și secară.

Grafic 6. Evoluția înregistrată de producția de grâu și secară în perioada 2015-2019

(tone)

Producția de grâu și secară

760,000

740,000 735,077

720,000
702,364
700,000
686,736
680,000
657,737 660,891
660,000

640,000

620,000

600,000
Grâu și secară

2015 2016 2017 2018 2019

Sursă: Informații prelucrate de pe Tempo Online, 2021

31
 Producția de grâu și de secară în anii analizați 2015-2019 a avut o creștere continuă,
respectiv a crescut cu 11,75%, situație fiind considerată favoabilă.

Grafic 7. Evoluția pe care o înregistrează orzul în perioada de analiză 2015-2019 (mii

tone)

Producția de orz
50,000
44,993
45,000
40,000
35,000 33,853
30,000 25,746 26,236 25,463
25,000
20,000
15,000
10,000
5,000
0
Orz

2015 2016 2017 2018 2019

Sursă: Informații prelucrate de pe Tempo Online, 2021

Producția de orz a avut creșteri cât și scăderi pe parcursul anilor de analiză. Astfel în
anii 2015-2016 s-a întregistrat o creștere cu 31,48%. Urmând ca în anii 2016-2018 să se
înregistreze o scădere cu 24,78%, astfel între anii 2018-2019 s-a înregistrat o creștere a
producției de orz cu 76,69%, situație considerată favorabilă.
Grafic 8. Evoluția pe care o înregistrează ovăzul în perioada 2015-2019 (tone)

Producția de ovăz
14,000
12,615
12,000
10,083
10,000 9,199 9,581
8,981
8,000

6,000

4,000

2,000

0
Ovăzul

2015 2016 2017 2018 2019

Sursă: Informații prelucrate de pe Tempo Online, 2021

32
 Producția de orăz în decursul celor 5 ani de analiză înregistrează atât scăderi precum
și creșteri ale producției totale. Astfel din anul de bază 2015 până în anul curent 2019 se
înregistrează o scădere de 24,05%, situație fiind considerată nevaforabilă producției totale.

Grafic 9. Evoluția porumbului boabe în decursul anilor 2015-2019 (tone)

Producția de porumb boabe

2,000,000
1,800,000 1,726,089
1,600,000 1,505,730
1,400,000
1,200,000 1,136,174
1,000,000 871,372
800,000 700,009
600,000
400,000
200,000
0
Porumb boabe

2015 2016 2017 2018 2019

Sursă: Informații prelucrate de pe Tempo Online, 2021

Producția de porumb boabe înregistrează între anii 2015-2016 o creștere de 62,30%,
urmată de o scădere în anul 2017 de 23,30%. Astfel din anul 2017 până în anul 2019 se
înregistrează o creștere a producției de porumb boabe cu un procent de 98,08%, situație fiind
considerată favorabilă județului Timiș.

Grafic 10. Evoluția culturii de rapiță din 2015 până în anul 2019 (tone)

Producția de rapiță
90,000
80,316 80,251
80,000
70,000
60,000
50,000 43,551
40,000
29,030
30,000
20,115
20,000
10,000
0
Rapiță

2015 2016 2017 2018 2019

Sursă: Informații prelucrate de pe Tempo Online, 2021

33
 Producția de rapiță a înregistrat în anii 2015-2017 o creștere considerabilă cu
aproximativ 299,28%, o creștere enormă între cei 3 ani, astfel ajungând din anul 2017 până în
2019 la un procent de 45,77% înregistrând astfel o scădere a producției.
În concluzie, producția agricolă vegetală înregistrată în Județul Timiș a principalelor
culturi reprezintă o pondere ridicată în ceea ce privește randamentul pe care aceste culturi le
dau.

 Analiza valorii producției agricole

Din punctul de vedere al prețurilor, se înregistrează în anul 2020 următoarele prețuri

pentru produsele agricole aferente Județului Timiș.

Tabel 9.Prețurile medii ale produselor agricole

NR. CRT. PRODUSUL AGRICOL UNITATE DE MĂSURĂ
(lei/kg)
1. Grâu 0,52 lei/kg
2. Orz 0,50 lei/kg
3. Orzoaică 0,60 lei/kg
4. Porumb Boabe 0,50 lei/kg
5. Rapiță 1,40 lei/kg
6. Soia 1,20 lei/kg
7. Floarea Soarelui 1,20 lei/kg
8. Stuguri de vin 1,00 lei/kg
9. Cartofi 1,10 lei/kg
10. Tomate de câmp 3,50 lei/kg
Sursă:https://static.anaf.ro/static/10/Timisoara/Timis/
TIMIS_Preturi_medii_prod_agric_2020.pdf
În urma datelor furnizate anterior, putem observa variația de prețuri între culturi,
observând ca cel mai mare preț îl înregistrează cultura de tomane.

34
 Grafic 11. Prezentarea prețului unitar al produselor agricole în anul 2020

Prețul mediu al produselor

agricole
1.4
0.6
Preț unitar (lei/kg) 0.5
0.5
0.5

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6

Rapiță Orzoaică Orz Porumb Grâu

Sursă: Date preluate de pe Static.Anaf.ro, 2021

Din datele furnizate în graficul anterior putem observa că prețul grâului, porumbului
și orzului este la fel, respectiv 0,50 lei/kg. Prețul orzoaicei ajungând la 0,60 lei/kg, iar prețul
rapiței înregistrând cel mai ridicat preț dintre produsele enumerate anterior, respectiv 1,40
lei/kg.

 Valoarea producției agricole

Producția agricolă totală, vegetală, animală și a serviciilor agricole este reprezentată

în următorul tabel. 25

Tabel 10. Reprezentarea valorii producției agricole în Județul Timiș

2015 2016 2017 2018
Mii lei prețuri curente
PRODUCȚIA AGRICOLĂ
TOTALĂ 3.206.735 3.104.853 3.768.731 4.437.213
VEGETALĂ 2.065.277 1.979.954 2.449.660 3.173.939
ANIMALĂ 1.113.408 1.092.906 1.275.264 1.213.387
SERVICII 28.050 31.993 43.807 49.887
AGRICOLE
Sursă: INSSE, 2021

După cum se poate observa, producția vegetală reprezintă mai bine de jumătate de
procent din total producție agricolă, ceea ce înseamnă că producția agricolă se află în fruntea
clasamentului.
25
https://timis.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/agricultura/, 2021
35
 Grafic 12. Evoluția producției agricole vegetale în perioada 2015-2018

Producția agricolă vegetală

3,500,000 3,173,939
3,000,000
2,449,660
2,500,000
2,065,277 1,979,954
2,000,000
1,500,000
1,000,000
500,000
0
Producția agricolă vegetală

2015 2016 2017 2018

Sursă: Prelucare informații de pe site-ul oficial INSSE, 2021

În cei 4 ani de analiză asupra producției agricole vegetale se poate observa mici
decalaje ale valorii de producție, astfel în anul 2014-2015 se înregistrează o scădere de 4,13%,
urmând ca din anul 2015-2018 valoarea producției agricole vegetale să crească cu 60,30%,
situație fiind considerată favorabilă.

2.4. Analiza SWOT

36
 Am ales să facem o analiză SWOT pentru a vedea care sunt punctele forte, punctele
slabe, oportunităților și amenințările pe care le poate avea Județul Timiș în cultivarea
principalelor culturi menționate anterior.

Tabel 11. Ilustrarea analizei SWOT a Județului Timiș

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

- zona în care se plantează diverse culturi
dispune de o câmpie irigată;
-calitatea solului de cultivare superioară;
-suprafața agricolă este ridicată (78%);
-exstența condițiilor necesare pentru
practicarea agriculturii ecologice;
-sectoarele pentru culivarea: grâului,
floarea-soarelui, orz, orzoaică și alte cereale
dezvoltat;
-investitorii români și stăini care practică
agricultura în procente ridicate.
OPRTUNITĂȚI
-promovarea la nivel european a unor
programe de sprijin pentru înființarea noilor
grupuri de producători agricoli;
-stimularea utilizării asociațiilor agricole
pentru o mai bună exploatare intensivă a
terenurilor;
-creșterea pe piață a cererii de produse
ecologice;
-promovarea produselor agroalimentare
locale, tradiționale sau ecologice;
-aplicarea pe viitor cu ajutorul sprijinului
european al sistemelor de irigații în arealul
solului.
Sursă: Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
-prezența unor suprafețe agricole necultivate
aflate în proprietăți private, precum și cele
de stat;
-diverificarea culturilor nu este practicată (se
cultivă în mare parte doar cereale);
-lipsa depozitelor produselor agricole;
-dotarea tehnică scăzută în cazul
exploatațiilor mici;
-poluarea mediului înconjurător prin
practicarea productivității intensive;
-exploatarea excesivă a solului prin diverse
fertilizări.
AMENINȚĂRI
-schimbările climatice bruște;
-lipsa forței de muncă;
-lipsa diverselor rețele informaționale în
cadrul agriculturii;
-valorificarea precară a producției de cereale
sau a produselor agricole;
-creșterea migrației către mediul urban de
către populația județului.

În urma analizei pe care am realizat-o am putut identifica toate punctele forte și

oportunitățile de care Județul Timiș dispune, precum și punctele slabe și amenințările.
Astfel încât majoritatea punctelor forte sunt bazate pe producția ridicată pe care
județul o valoricifică în cadrul produselor agroalimentare, cerealele. Punctele slabe sunt
caracterizate de schimbările climatice care pot apărea pe parcursul procesului de cultivare și
recoltare al cerealelor.
Oportunitățile de care Județul Timiș ar putea dipune se leagă în cea mai mare măsură
de sprijinul european în dezvoltarea diferitelor proiecte viitoare în vederea îmbunătățirii
37
agriculturii, iar amenințările care stau la baza demersurilor procesului de cultivare al
diferitelor culturi se pot baza de asemenea pe lipsa forței de muncă sau migrarea în exces
către mediul urban.

CAPITOLUL al-III lea

38
 PREZENTAREA SOCIETĂȚII MAXAGRO FARM SRL
PRIN IMPLEMENTAREA NOILOR MEDODE DE
CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII DE CÂMP ÎN JUDEȚUL
TIMIȘ

În cadrul acestui capitol am vrut să evidențiem toate metodele de lucru prin care
productivitatea culturilor din Județul Timiș se pot extinde prin implementarea diferitelor căi
de dezvoltare.
Societatea Maxagro Farm SRL oferă un larg câmp de informații pe care am putut ușor a
le studia, astfel încât am observat creșterea acestei firme în cei 5 ani de analiză.

1. Scurt istoric

Ferma vegetală Maxagro situată în Județul Timiș, localitatea Gataia, societatea ce

activează în domeniul agriculturii, zootehniei, comerțului și construcțiilor, având un capital de
până la aproximativ 48.000 lei.
Firma vegetală beneficiază de un teren larg cultivabil, astfel beneficiază în total de o
suprafață de 10.000 de hecatre de teren, având de asemenea și o capacitate de stocare a
cerealelor de 38.000 tone.26
În zilele noastre, acesată fermă ocupă cel mai mare spațiu în care se creșc vaci de lapte
din Județul Timiș.
Tehnologia care de câțiva ani pune bazele noilor afaceri s-a modernizat în ultimii ani,
având un cost total aproximativ de 50 milioane de euro, bani care au fost folosiți la
modernzarea fermei până în prezent.
Județul Timiș este deja cunoscut ca fiind un potențial agricol ridicat și într-o continuă
creștere, datorită solului și suprafețelor agricole mari, ceea ce fac obiectul principal de
activitate un succes.
În ceea ce privește clima, condițiile climatice putem spune că sun în favoarea terenului
și culturilor de câmp cutivate, deoarece oferă o dezvoltare ridicată a plantelor.

26
https://reper24.ro/maxagro-un-brand-al-banatului-sarbatorit-la-25-de-ani-de-la-infiintare/, 2021
39
 2. Analiza economico-financiară

În cadrul analizei economico-financiare am ales să descriem situația actuală a

Județului Timiș, în special a fermei vegetale Maxagro Farm SRL. Astefl încât se va pune
accentul pe cifra de afaceri, veniturile, cheltuileilor, profitul și numărul de salariați care ajută
la finalizarea obiectivului de lucru în cadrul fermei vegetale.

2.1. Indicatorii financiari studiați

Cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor încasate de ferma vegetală pe

un an de zile, se calculează pe baza vânzărilor de mărfuri și produse pe o perioadă de timp
determinată. Pe baza datelor furnizate de către firmă am realizat urmatorul tabel cu privire la
creștere care a avut loc din anul 2015 până în anul 2019 a cifrei de afaceri:

Table nr. 12 Cifra de afaceri a fermei vegetale Maxagro Farm SRL

An 2015 2016 2017 2018 2019
Cifra de 65.003.936 72.173.053 79.513.862 83.272.793 78.666.810
afaceri (lei)
Sursă: Mfinanțe.ro, 2021
În tabelul prezentat anterior, putem oberva cifra de afaceri pe care ferma vegetală a
întregistrat-o în ultimii 5 ani de analiză.
Astfel încât în următorul grafic vom ilustra evolția pe care acest indicator financiar a
întregistrat-o.

40
 Grafic nr. 13 Reprezentarea evoluției cifrei de afaceri

Evolția cifrei de afaceri

90,000
83,272
79,513 78,666
80,000
72,173
70,000 65,000
60,000

50,000

40,000

30,000

20,000

10,000

0
Cifra de afaceri

2015 2016 2017 2018 2019

Sursă: Prelucrare informații proprii de pe site-ul oficial Mfinanțe.ro, 2021

După cum se poate vedea, cifra de afaceri a întregistrat o evoluție constantă din anul
2015 până în anul 2018 de 28,10%, situație considerată favorabilă la nivel de fermă. Din anul
2018 până în anul 2019 ferma a întregistrat o mică scadere a ciferi de afaceri de 1,35%.

Profitul net este caracterizat ca fiind parte a profitului brut rezultat după ce au fost
scazute dobânzile de capital, toate costurile care au avut loc într-o întreprindere sau fermă.

Tabel nr. 13 Reprezentarea profitului net a fermei vegetale

An 2015 2016 2017 2018 2019
Profitul Net 1.306.472 6.424.326 11.153.047 7.546.116 5.630.822
(lei)
Sursă: Mfinanțe.ro, 2021
Profitul net a fost exprimat în lei, observându-se evoluții remarcabile de-a lungul celor 5
ani de analiză.

Grafic nr. 14 Evoluția pe care profitul net a întregitrat-o la nivelul fermei vegetale

41
 Evoluția Profi tului Net
12,000
11,153

10,000

8,000 7,546
6,424
6,000 5,630

4,000

2,000 1,306

0
Profitul Net

2015 2016 2017 2018 2019

Sursă: Prelucrare proprie a datelor de pe site-ul oficial Mfinanțe.ro, 2021

Pe parcursul primilor 3 ani de analiză, respectiv 2015-2017 s-a întregistrat o creștere a

profitului net de aproximativ 73,03%, situație considerată favorabilă. În următorii ani de
analiză, respectiv 2017-2019 profitul net a întregistrat o scădere considerabilă de aproximativ
48%.

Numărul de anagajați, reprezintă forța de muncă de care ferma vegetală beneficiază pe

parcursul celor 5 ani de analiză.

Tabel nr. 14 Reprezentarea numărului de salariați

An 2015 2016 2017 2018 2019
Angajați 67 68 70 62 52
Sursă: Mfinanțe.ro, 2021

Numărul de salariați a întregistrat mici schimbări de la an la an, astfel în graficul

următor se observă evoluția pe parcursul celor 5 ani de analiză.

Grafic nr. 15 Evoluția numărului de angajați ai fermei vegetale

42
 Evoluția numărului de anagajați
80

68 70
70 67
62
60
52
50

40

30

20

10

0
Angajați

2015 2016 2017 2018 2019

Sursă: Prelucrare proprie a datelor de pe site-ul oficial Mfinanțe.ro, 2021

În ceea ce consta numărul de anagjați ai fermei vegetale Maxagro Ferm SRL, putem
observa mica creștere pe care a întregistrat-o în primii 3 ani, respectiv de 4,47%, urmând ca în
următorii ani numărul să scadă cu aproximativ 25,71%.

2.1. Veniturile, cheltuielile și profitul pe baza exploatațiilor agricole

În acest subcapitol vom analiza indicatorii financiari menționați anterior în ceea ce

privește exploatațiile agricole.

Tabel nr. 15 V1 – Veniturile, cheltuielile şi profitul exploataţiei agricole

Sursa: Prelucrare proprie a informațiilor, 2021

43
 În tableul prezentat anterior am evidențiat culturile de câmp cultivate, făcând referire la
indicatorii financiari, cheltuileilr, veniturile si profitul. Observând faptul că cultura de lucernă
are pondere 0 de cultivare și de recoltare, ceea ce semnifică că nu s-a putut realiza venituri
asupra acestei culturi de câmp.
Structura profitului se poate vedea că este situată pe coloana a 2a, văzând că cele mai
predominante culturi de câmp au fost porumb boabe, floarea-soarelui și grâu, iar cea mai mică
pondere este la rapiță și mazăre.

Tabel nr. 16 V2 – Veniturile, cheltuielile şi profitul exploataţiei agricole

Sursa: Prelucrare proprie a informațiilor, 2021

În V2, după cum se observă faptul că au fost eliminate lucerna și rapița din asolament,
suprafețele acestora fiind distribuite către cultura de grâu și cea de mazăre. Astfel, cheltuielile
totale au scăzut chiar mai mult ca cele din V1, însă veniturile la rândul lor au fost mai mici, iar
structura culturilor este una mai bună pentru păstrarea condițiilor de mediu, rotația culturilor
fiind efectuată într-un mod eficient care aduce și profit la rândul ei.

Tabel nr. 17 V3 – Veniturile, cheltuielile şi profitul exploataţiei agricole

Sursa: Prelucrare proprie a informațiilor, 2021

V3, prezentată în tabelul anterior, a suferit schimbări asemănătoare cu cele din V2, însă
aici suprafața de rapiță și lucernă a fost distribuită culturii de grâu și floarea soarelui obținând
44
astfel cel mai ridicat profit, devenind totodată și varianta optimă din cele 3 variante analizate
(V1, V2, V3) la care am ajuns în urma realizării acestui studiu.

3. Rolul exportului de produse

Exportul poate fi înțeles ca un indicator al puterii economice al unei regiuni prin toate
sectoarele de care dispune regiunea respectivă. Prin idenficiarea sectoarelor cu o prondere
mare al exportului poate duce la monitorizarea avantajelor competitive ale regiunii, punându-
le astfel în avantaj.
În general pentru România datele referitoare disponibile la export sunt cele care se
clasifică prin exportul de bunuri, țănându-se cont de ponderea pe care o are agricultura și
industria de produse agroalimentare.
Astfel structura exporturilor de bunuri în Regiunea de Vest este domniată de
următoarele: 27

Figura 7. Reprezentarea materialelor exportate

Mașinile și
aparatele
mecanice- 35%

Vehicule terestre,
echipamente de
transport- 15%

Materiale plastice- Materiale textile- Îmbrăcăminte- Mărfuri și produse

10% 20% 10% diverse- 10%

Sursă: Date colectate proprii din Jurnalul Român de Prognoză Economică

Astfel, mașinile și aparatele mecanice constituie cel mai mare procent de ocupare al
bunurilor, respectiv de 35%. Prin utilizarea acestora obiectul muncii devine pluzibil și de
succes. Vechiculele terestre și echipamentele de transport consituie 15% din valoarea totală de
necesitate, astfel ele fac obiectivul muncii constant și într-o continuă creștere.
Materialele plastice cât și cele textile constituie depozitarea și transportarea materialelor
colectate către furnizori viitori. Îmbrăcămintea și produsele de siguranță al muncitorilor
prezintă un procent de 10%, iar mărfurile și produsele diverse 10%.
27
Chillian, M.N. Competitivitatea externă a regiunilor și județelor României- Jurnalul Român de Prognoză
Economică, Vol. 11, Nr. 3, 2009, pg. 150-154
45
 În Județul Timiș cele mai mari categorii de bunuri exportate sunt:

Figura 8. Reprezentarea procentelor materialelor exportante din Județul Timiș

Mașini și aparate mecanice, echipamente

electrice- 37,2%

Vehicule de
Materiale plastice- 14,3%
transport- 11%

Încălțăminte,
Aparate medico- Echipamente
aparate optice-
chirurgicale- 7,1% auxiliare- 3,5%
9,6%

Sursă: Prelucrarea datelor de pe Jurnalul Român de Prognoză Economică, 2021

Județul Timiș este răspunzător pentru exportul de grăsimi vegetale sau animale în
valoare de 95% și peste 50% din exportul animalelor vii și produselor de regn animal, bunuri
și mărfuri diverse.

Energia regenerabilă a început să aibă o creștere constntă în ultimii ani, astfel încât
multe regiuni au început să adopte această metodă deoarece ajută la reducerea stocurilor și
gestionarea deșeurilor din producția de energie.
În Județul Timiș s-a propus o investiție asupra potențialului de biomasă. Prin cercetarea
și colectarea datelor necesare se va vedea dacă investiția a resurselor de energie regenerabilă
va ajuta productivitatea agriculturii.28
Principala provocare a omenirii a fost și încă predomină riscurile pe care le prezintă
schimbările climatice. Agricultura reprezintă activitatea vitală, reprezentând de asemenea
forma de activitate neîncetată din punct de vedere productiv.
Problema energetică a devenit primordială din cauza epuizării resurselor de combustibili
fosili.

28
NICOLETA MATEOC-SÎRB, University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine “King Mihai I of
Romania” from Timisoara, 119 Calea Aradului, 300645, Timisoara, 2020
46
 Prin utilizarea combustibililor convenționali, productivitatea produselor agricole va
avea parte de o schimbare din punct de vedere al calității produselor cultivate. Astfel prin
utilizarea acestei metode, fondul funciar va beneficia de următoarele avantaje, precum:
- Securitatea aprovizionării cu energie;
- Epuizarea resurselor convenționale de combustibil într-un timp scurt;
- Necesitatea unei dezvoltări durabile pentru protejarea sănătății umane, cât și a
mediului încoonjurător.

Energia obținută din biomasă provinde din valorificarea deșeurilor regenerabile din
agricultură și silvicultură, în special din deșeurile din activitatea de prelucrare a lemnului și
altor produse ușor reutilizabile.
Biomasa este, pentru Județul Timiș, o energie regenerabilă promițătoare care are drept
scop reducerea unei cantități mari de energie. La nivel național reprezintă o energie potențială
dulpă cum urmează:
- 63,2% din deșeurile agricole provenite în special de la următoarele culturi: legume,
cereale, tulpini de porumb și viță de vie;
- 7,7% din biogaz;
- 6,4% din lemnul de foc, respectiv deșeurile forestiere;
- 15,5% din rumegușul provenit de la lemn;
- 7,2% din deșeurile menajere, provenite atât din zonele urbane cât și din zonele
rurale.29

Grafic 16. Reprezentarea producției electrice în România

29
CÂMPEANU V. Politica României în domeniul surselor regenerabile de energie, Energiile regenerabile încotro?
Între „mituri” și realități post-criză din Europa și România. RO: Universitară, Publishing House (2014).
47
 Electricity production in Romania
2% 19%

36%

10%

33%

Nuclear Gas Coal Hidro Other

Sursă: Prelucrare informațiilor proprii, 2021

Regiunea Timiș acoperă o suprafață de aproximativ 870 ha doar pentru domeniul

agriculturii. Astfel Județul Timiș ocupă primul loc în România din punct de vedere al
potențialului de resurse agricole, respectiv 1.500 mii tone. Umat de Județul Călărași cu 950
mii tone și Brăila cu 920 mii tone.
Ca urmare a culturilor de câmp agricole mari, cantitatea de deșeuri vegetale este într-o
continuă creștere, acest fapt poate determina o sursă ieftină de energie pentru încălzirea
spațiilor de locuit și încălzirea serelor în care legumele sunt plantate.30
Din acest motiv s-a avut în vedere Județul Timiș ca principală regiune pentru
producerea energiei din biomasă.
În Județul Timiș sunt unele terenuri care consituie un mare potențial din punctul de
vedere al energiei regenerabile, terenuri care pot produce energie pentru majoritatea culturilor
plantate fără a dăuna sănătății umane sau mediului înconjurător.
Astfel în următorul tabel sunt ilustrate zonele convenabile pentru producerea energiei
regenerabile, cât și suprafața pe care o au acestea.

Tabel 18. Ilustrarea zonelor cu cantitatea de energie regenerabilă ridicată

30
POP G., TABĂRĂ V., CIOLAC V. Improving oilseed rape technology. Scientific Conference Energy efficiency and
agricultural engineering, RousseBulgaria 5:301-305 (2006)
48
 TERENURI AGRICOLE HECTARE (ha)
Teren arabil 530808
Pajiști 121741
Câmpuri de fân și pășuni naturale 28106
Vii și pepiniere de viță de vie 8334
Livezi și pepiniere de pomi fructiferi 4105
Sursă: OTIMAN P.I. Nevoia de viitor a României. Agricultura Banatului, nr. 1,
Timișoara (2019)

Din următorul grafic reiese cantitatea de energie regenerabilă din Județul Timiș.
Grafic 17. Repreznetarea cantității energiei regenerabile

Cantitatea energiei regenerabile

4.06% 1.20% 0.59%
17.56%

76.59%

Teren arabil Pajiști

Câmpuri de fân și pășuni naturale Vii și piepiniere de viță de vie
Livezi și piepiniere de pomi fructiferi

Sursă: OTIMAN P.I. Nevoia de viitor a României. Agricultura Banatului, nr. 1,

Timișoara (2019)
Prin utilizarea energiei regenerabile provenită din deșeurile terenurilor prezentate în
graficul anterior duce la îmbunătățirea culturilor viitoare plantate, iar în același timp ajută la
dezvoltarea tehnologiilor utilizate pentru a îndeplini acest proces.
Prin utilizarea tehnologiilor corespunzătoare de colectare a resurselor de energie
regenerabilă va duce Județului Timiș și României, în special, evoluții însemnate din punctv de
vedere al sustenabilității și protecției sănătății umane, cât și al mediului înconjurător.31

Rezultatele implementării utilizării energiei regenerabile

31
PREDA GH. Risipa de resurse natural.Bucharest, RO: Fundația Universitară Internațională „Resurse naturale:
prezent și viitor” Publishing House (2006).
49
 Ca urmare a implementării utilizării energiei regenerabile, zonele și terenurile din
Județul Timiș se vor valorifica, deoarece prin folosirea diferitelor metode de reutilizare a
energiei va duce la o maximizare a profitului și o minimizare a cheltuielilor.
Substanțele organice din sol pot fi reutilizate pentru fabricarea diferitelor producții
secundare, precum: paiele, tulpinile de floarea-soarelui și cocenii de porumb.
În momentul aplicării unui management bine pus la punct, resturile vegetale ale oricărei
gospodării sau expoatații agricole individuale, pot ajuta la remedierea pierderilor avute în
cursul de recoltarea la culturilor de câmp, astfel acumulând aproximativ 52% din pierderile
anuale înregistrate. 32
În condițiile actuale întâlnite în agricultură, folosirea metodelor de reutilizare a
produselor agricole, prezintă un procedeu ce nu necesită cheltuieli mari, în plus, ajută la
sporirea fertilității și a recoltelor culturilor agricole.33
Rolul utilizării resurelor energetice din biomasă devine o inițiativă importantă, vizată în
special de competitorii de pe piață, astfel încât strategiile de dezvoltare țintesc spre
aproximativ 20% surse regenerabile în anul 2022.34
Creşterea eficienței tehnicii agricole duce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră, provenite din agricultură, se poate realiza prin îmbunătățirea practicilor agricole, și
anume:
Figura 9. Reprezentarea principiilor resurselor regenerabile în agricultură

Promovarea
Utilizarea utilizării
Evitarea Utilizarea
sistemelor de eficiente a
arderii resurselor
producţie energiei de
resturilor regenerabile
moderne, cu către fermieri
vegetale pe la nivelul
consum redus şi agenţii
terenul arabil agriculturii
de energie economici din
agricultură

Sursă: Prelucrare proprie a datelor, 2021

Cele 3 principii menționate anterior determină schimbarea care se produce și este în
curs de dezvoltare în productivitatea agricolă actuală și viitoare a agricultuirii.

32
Niclic V., Petruşcă C. Tehnologia ecologică integrată de fabricare a spirtului din cereale, cu valorificarea
borhotului în biogaz şi fertilizant. Simpozionul Internaţional ”Biocombustibilii în România”. Bucureşti, 2006,
pp.49-56.
33
Compartimentul ,,Elaborarea şi implementarea tehnologiilor de valorificare ca îngrăşământ a deşeurilor
organice pentru stocarea carbonului în sol, sporirea productivităţii culturilor agricole şi protecţia mediului
ambiant”. Raport 2011 – 2014. IPAPS ”N.Dimo”, Chişinău, 2014, 96 p.
34
Lixandru Gh., Filipov F. Îngrăşăminte organice: protecţia calităţii mediului. Iaşi: Ed. Ion Ionescu de la Brad,
2012, 100 p.
50
 Implemnetarea acestor metode va determina în bilanțul economiei o creștere
considerabilă a productivității agricole, ajutând astfel diferitele culturi în dezvoltarea
energiilor regenerabile la nivelul agriculturii.

CONCLUZII

51
 Prin urmare productivitatea muncii în domeniul agriculturii rămâne un important
indicator al eficienței activității economice. Productivitatea muncii reprezentând unul dintre
cei mai importanți indicatori ai agriculturii.În mod egal, analiza are drept scop urmărirea
dinamicii fenomenelor economice și mai ales cele financiare care decurg în cadrul
agriculturii.

Putând urmări în detaliu toate culturile de cereale predominante în Județul Timiș, am

constata care sunt cele mai rentabile culturi de cereale care merită plantate și care pe o
perioadă lungă de timp aduc un randament înalt pe baza financiară.

Analizând toți factorii de referință putem trage o concluzie clară asupra situației în
care se află acum culturile de cereale predominante din Județul
Timiș, menționăm faptul că în ceea ce privește profitul întregistat de culturi se maximizează
de la an la an, depinzând de asemenea de metodele și condițiile climatice respective.

Prin implemenatrea productivității agriculturii prin utilizarea resurselor de energie

regenerabilă pentru maximizarea productivității pe toate culturile de câmp studiate.

În concluzie, parcursul pe care l-a avut productivitatea în agricultură, reprezintă un

plus pe piața culturilor de câmp implementate recent, și cu care pe viitor se pot moderniza și
utiliza ușor ajutând în același timp mediul înconjurător.

52
 BIBLIOGRAFIE

1. BORZA Mioara, (2008) ” DIFICULTĂŢI ÎN REALIZAREA AGRICULTURII

DURABILE ÎN ROMÂNIA”, Bucuresti

2. CÂMPEANU V., (2014) Politica României în domeniul surselor regenerabile de

energie, Energiile regenerabile încotro? Între „mituri” și realități post-criză din Europa
și România. RO: Universitară, Publishing House

3. Chillian, M.N. (2009) Competitivitatea externă a regiunilor și județelor României-

Jurnalul Român de Prognoză Economică, Vol. 11, Nr. , pg. 150-154

4. Compartimentul ,,Elaborarea şi implementarea tehnologiilor de valorificare ca

îngrăşământ a deşeurilor organice pentru stocarea carbonului în sol, sporirea
productivităţii culturilor agricole şi protecţia mediului ambiant” (2014) . Raport 2011
– 2014. IPAPS ”N.Dimo”, Chişinău, 96 p.

5. Divya Veluguri, Ramanjaneyulu G V, Lindsay Jaacks, (2019) „Statewise Report Cards

on Ecological Sustainability of Agriculture, vol lIV nos 26 & 27
6. Farid Farrokhi and Heitor S. Pellegrina, (2020) Global Trade and Margins of
Productivity in Agriculture, NBER Working Paper No. 27350, pg. 2

7. Farid Farrokhi and Heitor S. Pellegrina, (2020) Global Trade and Margins of
Productivity in Agriculture, NBER Working Paper No. 27350, pg. 8

8. INVESTOPEDIA STAFF, (2020) Fiscal Policy,

https://www.investopedia.com/terms/e/economic_efficiency.asp

9. Jurnalul Român de Prognoză Economică, (2019), article type

10. K J S Satyasai and M Balanarayana (2018) ,Agricultural Economics Research Review,

31 (Conference Number), 147-156

11. Lixandru Gh., Filipov F. (2012) Îngrăşăminte organice: protecţia calităţii mediului.
Iaşi: Ed. Ion Ionescu de la Brad, 100 p

53
12. MATEOC-SÎRB NICOLETA, (2020) University of Agricultural Sciences and
Veterinary Medicine “King Mihai I of Romania” from Timisoara, 119 Calea Aradului,
300645, Timisoara

13. Niclic V., Petruşcă C. (2006) Tehnologia ecologică integrată de fabricare a spirtului
din cereale, cu valorificarea borhotului în biogaz şi fertilizant. Simpozionul
Internaţional ”Biocombustibilii în România”. Bucureşti, pp.49-56.

14. OTIMAN P.I. (2019) Nevoia de viitor a României. Agricultura Banatului, nr. 1,
Timișoara

15. Popa Marina, (2018)” FACTORII CREȘTERII PRODUCTIVITĂȚII MUNCII ÎN

CONDIȚIILE INTERNAȚIONALIZĂRII ECONOMIILOR NAȚIONALE”,
Chișinău

16. POP G., TABĂRĂ V., CIOLAC V. (2006) Improving oilseed rape technology.
Scientific Conference Energy efficiency and agricultural engineering, RousseBulgaria
5:301-305

17. Raport AIPROM, (2016) ”Raport de dezvoltarea sustenabilă”, article type

18. Tofan Alexandru, (2004/2005) „Productivitatea muncii în agricultură”, pg. 443

19. Tofan Alexandru,(2004/2005) „Productivitatea muncii în agricultură”, pg. 445-446

20. TONCEA Ion, Enuţă SIMION, Georgeta IONIŢĂ, NIŢU Daniela,

ALEXANDRESCU Vladimir, Adrian TONCEA, (2016) MANUAL DE
AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ

21. WILL KENTON, (2020) Economics, Microeconomic, pg 100-204

22. Zaman Gheorghe, Zenovic Gherasim, (2006) Criterii şi principii ale dezvoltării
durabile din punct de vedere al resuselor acesteia, Buletinul AGIR nr. 4, p. 137

23. Agenția Pentru Dezvoltare Regională Vest, (2014)

https://www.adrvest.ro/attach_files/Regiunea%20Vest%20-Dezvoltare%20rurala
%20versiunea%202014.pdf, accesat ianurarie 2021

54
24. BASF Agricultural Solutions România, (2020)
https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/fermier-in-romania/rotatia-culturilor-asolament-ce-
presupune.html, accesat ianuarie 2021

25. Center for the Productivity Improvement, (2004)

https://minds.wisconsin.edu/handle/1793/299, accesat ianuarie 2021

26. Prezentarea Județului Timiș, (2013) http://www.cjtimis.ro/judetul-timis/prezentarea-

judetului.html, accesat ianuarie 2021

27. Economia Rurala, CAPITOLUL I AGRICULTURA RAMURĂ A PRODUCŢIEI

MATERIALE, (2013)
https://www.managusamv.ro/images/pdf/ECONOMIERURALA.pdf, accesat ianuarie
2021
28. GLOBAL TRADE AND MARGINS OF PRODUCTIVITY IN AGRICULTURE,
(2020) https://www.nber.org/system/files/working_papers/w27350/w27350.pdf,
accesat februairie 2021

29. Instituția Prefectului Județul Timiș, (2019) http://www.prefecturatimis.ro/, accesat

februarie 2021

30. Indicatori de Calcul și Analiză, (2014)

https://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/INDICATORII-DE-CALCUL-
SI-ANALI43.php, accesat februarie 2021

31. Indicatorii financiari (2015-2019), https://mfinante.gov.ro/ro/web/site, accesat

februarie 2021

32. Productivitatea/Economia productivității, (2020)

http://socio-umane.ct-asachi.ro/e107_files/downloads/Economie/Biblioteca%20AEL/
Productivitatea%20[ael].pdf, accesat februarie 2021

33. Prețuri medii pe produse agricole în Județul Timiș, (2019)

https://static.anaf.ro/static/10/Timisoara/Timis/TIMIS_Preturi_medii_prod_agric_202
0.pdf, accesat februarie 2021

34. Direcția Generablă de Statistică Timiș, (2020) https://timis.insse.ro/produse-si-

servicii/statistici-judetene/agricultura/, accesat martie 2021

55