Disertatie Analiza Financiara

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE MANAGERIALĂ ŞI AUDIT
CONTABIL
ANALIZA INDICATORILOR VALORICI DE REFLECTARE A

ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE LA
SOCIETATEA EXIV S.R.L.
Absolvent
PITEŞTI
2016
Cuprins
Lista figurilor .............................................................................. Error! Bookmark not defined.
INTRODUCERE ...................................................................................................................... 4
CAPITOLUL I .......................................................................................................................... 5
CONSIDERENTE GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE PRODUCŢIE ŞI
COMERCIALIZARE A FIRMEI .......................................................................................... 5
1.1 Aspecte generale privind activitatea de producţie şi comercializare ................................ 5
1.1.1 Producţia în sens general şi caracteristicile producţiei fizice ..................................... 5
1.1.2 Funcţiunea de producţie şi comercializare a firmei ................................................... 7
1.2 Surse informaţionale privind activitatea de producţie şi comercializare .......................... 8
CAPITOLUL II ...................................................................................................................... 12
INDICATORI VALORICI AI ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI
COMERCIALIZARE ............................................................................................................ 12
2.1. Considrente generale privind indicatorii de exprimare a producţiei şi comercializării . 12
2.2 Cifra de afaceri ................................................................................................................ 13
2.1.1 Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri ........................................................ 13
2.1.2 Analiza factorială a cifrei de afaceri ........................................................................ 15
2.2 Marja comercială ............................................................................................................ 17
2.2.1 Analiza dinamicii şi structurii marjei comerciale .................................................... 17
2.2.2 Analiza factorială a marjei comerciale ..................................................................... 18
2.3 Valoarea adăugată ........................................................................................................... 20
2.3.1 Considerente generale privind valoarea adăugată .................................................... 20
2.3.2 Analiza dinamicii și structurii valorii adăugate........................................................ 22
2.3.3 Analiza factorială a valorii adăugate ........................................................................ 22
2.4 Producţia exerciţiului ...................................................................................................... 24
2.4.1 Analiza dinamicii și structurii producției exercițiului .............................................. 24
2.4.2 Analiza factorială a producției exercițiului .............................................................. 25
CAPITOLUL III ..................................................................................................................... 26
ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI VALORICI DE REFLECTARE A
ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE LA S.C. EXTENSIV S.R.L.
.................................................................................................................................................. 26
3.1 Prezentarea societăţii EXTENSIV S.R.L. Piteşti ........................................................... 26
3.2 Prezentarea principalilor indicatori economico-financiari ai societăţii comerciale
Extensiv S.R.L. ..................................................................................................................... 26
3.3 Analiza cifrei de afaceri la S.C. EXTENSIV S.R.L. ...................................................... 27
3.4 Analiza marjei comerciale la S.C. EXTENSIV S.R.L. ................................................... 30
3.5 Analiza producţiei exerciţiului la S.C. EXTENSIV S.R.L. ............................................ 31
3.6 Analiza valorii adăugate la S.C. EXTENSIV S.R.L. ...................................................... 34
CONCLUZII ........................................................................................................................... 37
BIBLIOGRAFIE: ................................................................................................................... 39
ANEXE
2
Lista figurilor
Figura nr.1.1 Caracteristicile producţiei fizice...................................................................... 6
Figura nr.1.2 Condiţiile esenţiale ale informaţiilor............................................................... 9
Figura nr.1.3 Etapele realizării planului de afacer................................................................ 11
Figura nr.2.1.Curba ABC în determinarea cifrei de afaceri.................................................. 15
Figura. nr.2.2 Valoarea adăugată brută înainte de repartizarea profitului net – metoda 21
analitică................................................................................................................................... 27
Figura nr.3.1 Evoluţia cifrei de afaceri.................................................................................. 28
Figura nr.3.2 Structura cifrei de afaceri ............................................................................... 30
Figura nr.3.3 Evoluţia marjei comerciale.............................................................................. 32
Figura nr.3.4 Evoluţia producţiei exerciţiului ....................................................................... 32
Figura nr.3.5 Structura producţiei exerciţiului...................................................................... 35
Figura nr.3.6. Dinamica valorii adăugate..............................................................................
Lista tabelelor
12
Tabelul nr. 2.1 Indicatorii valorici privind activitatea de producţie şi comercializare......... 26
Tabelul nr. 3.1 Indicatorii economico-financiari ai S.C. EXTENSIV S.R.L........................... 27
Tabelul nr. 3.2 Determinarea cifrei de afaceri....................................................................... 27
Tabelul nr. 3.3 Dinamica cifrei de afaceri.............................................................................. 28
Tabelul nr. 3.4 Structura cifrei de afaceri ............................................................................. 29
Tabelul nr. 3.5 Indicatori necesari analizei factoriale a cifrei de afaceri............................. 29
Tabelul nr. 3.6 Influenţele factorilor asupra modificării cifrei de afaceri............................ 30
Tabelul nr. 3.7 Determinarea marjei comerciale................................................................... 30
Tabelul nr. 3.8 Dinamica marjei comerciale.......................................................................... 30
Tabelul nr. 3.9. Determinarea ratei marjei comerciale.......................................................... 31
Tabelul nr. 3.10 Influenţa factorilor asupra marjei comerciale............................................. 31
Tabelul nr. 3.11 Determinarea producţiei exerciţiului........................................................... 32
Tabelul nr. 3.12 Dinamica marjei comerciale........................................................................ 32
Tabelul nr. 3.13 Structura producţiei exerciţiului.................................................................. 33
Tabelul nr. 3.14 Indicatori necesari analizei factoriale a producţiei exerciţiului............... 33
Tabelul nr. 3.15 Influenţele factorilor asupra modificării producţiei exerciţiului............... 34
Tabelul nr. 3.16 Determinarea cheltuielilor intermediare..................................................... 34
Tabelul nr. 3.17 Determinarea valorii adăugate.................................................................... 35
Tabelul nr. 3.18 Dinamica valorii adăugate.......................................................................... 36
Tabelul nr. 3.19 Indicatori necesari analizei valorii adăugate.............................................. 36
Tabelul nr. 3.20 Influenţa factorilor asupra valorii adăugate................................................ 37
Tabelul nr.3.21 Indicatori valorici ai activităţii de producţie şi comercializare................... 37
Tabelul nr.3.22 Modificarea indicatorilor valorici ai activităţii de producţie şi
comercializare......................................................................................................................... 37
3
INTRODUCERE
Întreprinderea în general are un rol esenţial în economia de piaţă prin veniturile

obţinute din sectorul de activitate în care activează. Totodată aceasta are ca obiectiv gestiunea
eficientă a propriilor resurse care să conducă la obţinerea de profit.
O întreprindere reprezintă de asemenea un ansamblu de activităţi susţinută de
munca în echipă şi de un management eficace.
Prin această lucrare mi-am propus să pun în evidenţă importanţa realizării analizei
indicatorilor valorici de reflectare a activităţii de producţie şi comercializare la societatea
comercială EXTENSIV S.R.L.
Tema aleasă „Analiza indicatorilor valorici de reflectare a activităţii de producţie
şi comercializare la S.C. EXTENSIV S.R.L.” oferă utilizatorilor informaţii concrete cu privire
la situaţia economico-financiară a acestei întreprinderi. Am ales această tema deoarece
consider că dezbaterea şi analiza indicatorilor privind activitatea de producţie şi
comercializare au un rol esenţial în luarea deciziilor de a achiziţiona, produce şi comercializa .
Lucrarea de faţă se compune din trei capitole, fiecare capitol fiind alcătuit din mai
multe subcapitole care se axează pe tratarea diferitelor probleme ale temei, atât la nivel
teoretic, cât şi practic.
Prin conţinutul capitolului întâi „Considerente generale privind avtivitatea de
producţie şi comercializare a firmei” se aduc în prim plan noţiunile ce stau la baza activităţii
de producţie şi comercializare, precum şi caracteristicile producţiei fizice.
În capitolul al doilea „Indicatori valorici ai activităţii de producţie şi
comercializare” obiectivul urmărit este tratarea din punct de vedere teoretic a principalilor
indicatori privind activitatea de producţie şi comercializare, inclusiv prezentarea modalităţilor
de calcul.
Capitolul al treilea înfăţişează studiul de caz ce are la bază calculul, interpretarea şi
reprezentarea sub formă grafică a evoluţiei şi dinamicii indicatorilor valorici ai activităţii de
producţie şi comercializare pe baza datelor din contul de profit şi pierdere al S.C. EXTENSIV
S.R.L. pe o perioadă de trei exerciţii financiare. Dintre ale surse de extragere a datelor
nacesare analizei pe lângă contul de profit şi pierdere mai sunt şi rapoartele de gesiune,
situaţia soldurilor intermediare de gestiune, planul de afaceri, note la situaţiile financiare etc.
Analiza dinamicii activităţii de producţie şi comercializare pune accent pe:
- obiective bine stabilite în raport cu ceea ce s-a realizat în perioada anterioară;
- măsura în care obiectivele stabilite s-au realizat;
- cauze care au generat diverse probleme pe parcurul analizei;
- masuri adoptate pentru rezolvarea problemelor întâmpinate într-o perioadă de timp.
Pentru evidenţierea rezultatelor din actvitatea de producţie şi comercializare, în
cadrul întreprindeii, se utilizează o serie de indicatori, şi anume:
- cifra de afaceri;
- marja comercială;
- producţia exerciţiului;
- valoarea adăugată.
Lucrarea se încheie prin concluzii, care reflectă contribuţia proprie, precum şi
recomandările privind posibilitatea dezvoltării economico-financiare pentru întreprinderea
supusă analizei.
4
CAPITOLUL I
CONSIDERENTE GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE PRODUCŢIE ŞI
COMERCIALIZARE A FIRMEI
1.1 Aspecte generale privind activitatea de producţie şi comercializare
1.1.1 Producţia în sens general şi caracteristicile producţiei fizice
Conform DEX1 întreprinderea reprezintă o formă de organizare cu caracter economic,
autonomă patrimonial, care din punct de vedere legal este autorizată pentru a efectua acte de
comerţ, prin producerea de bunuri materiale şi vânzarea acestora pe piaţă.
Literatura de specialitate2 specifică faptul că termenul de „întreprindere” provinedin
limba franceză „entreprise” şi are ca obiectiv buna administrare a propriilor resurse pentru
obţinerea de profit. De asemenea, întreprinderea nu deţine doar funcţia de comerţ, ci
reprezintă un întreg sistem ce este susţinut de munca în echipă şi de decizii importante.
Întreprinderea deţine un rol esenţial în economia de piaţă prin veniturile obţinute din
sectorul de activitate în care activează şi îndeplineşte trei caracteristici3 definitorii:
- este o unitate economică şi de producţie – respectiv persoană juridică cu patrimoniu propriu
ce întocmeşte situaţii financiar-contabile şi le raportează conform legislaţiei în vigoare (Legea
contabilităţii 82/1991, Ordinul Ministerului Finanţelor Publice 1802/2014);
- este celula de bază a societăţii – caracteristică importantă deoarece creează locuri de muncă,
implicit are capacitatea de a satisface anumite nevoi ale angajaţilot (financiare, sociale,
experienţă profesională etc.);
- este centru de decizie economică – pune accent şi subliniază în mod direct natura activităţii,
ceea ce întreprinderea produce/vinde, tehnologiile adoptate, preţurile impuse etc.
Datorită caracterului multifuncţional şi a mediului în care îşi desfăşoară activitatea,
orice întreprindere trebuie să pună bazele unei organizări interne eficiente şi să adopte
deciziile cele mai potrivite pentru atingerea scopului. Ca acest lucru să fie posibil, ea trebuie
să opteze pentru modalităţile cele mai bune de efectuarea de analize financiare, calcule
statistico-economice etc. Tot în acest context mai putem specifica faptul că întreprinderea este
un nucleu în interiorul căreia se realizează contopirea dintre factorii de producţie, scopul
producerii bunurilor, cantitatea şi calitatea stabilită în conformitate cu cerinţele pieţei.
Pentru ca întreprinderea să îşi îndeplinească scopul are nevoie de anumite obiective
privind activitatea de producţie şi comercializare. Având în vedere caracterul deschis al
acesteia, obiectivele se concretizează într-un schimb constant de resurse de tipul intrări –
producţie – ieşiri4.
Termenul de producţie se utilizează în literatura de specialitate cu două sensuri
distincte. În sens larg, când vorbim de producţie facem referire la mai mulţi factori de
producţie îmbinaţi sub forma unui întreg. În acest sens producţia înglobează următoarele
aspecte5:
- activitatea de aprovizionare din cadrul entităţii cu factori de producţie;
- asigurarea necesarului pentru personalul angajat;
- producerea bunurilor şi desfacerea produselor;
- efectuarea controlului activităţilor.
Cu sens restrâns, prin producţie se înţelege totalitatea activităţilor de dobândire a
materiilor prime şi producţia de semifabricate şi produse finite.
1
Dicţionarul Explicativ al Limbii Române - DEX http://dexonline.ro , accesat online la date de 03.10.2015
2
L. Zahiu, M. Năstase, Economia întrerindeii, Cap. I – http://www.biblioteca-
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=147&idb , accesat online la data de 03.10.2015
3
L. Zahiu, M. Năstase, op.cit. , Cap.I – accesat online la data de 03.10.2015
4
A. Isfănescu, V. Robu, A. M. Hristea, C. Vasilescu, Analiza economico-financiară, Cap.II-
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=75 , accesat online la data de 03.10.2015
5
L. Zahiu, M. Năstase, op.cit. , Cap.X – accesat online la data de 03.10.2015
5
Totodată, pentru aşi dovedi caracterul robust, firma trebuie să ţină pasul cu
schimbările ce apar de-a lungul timpului şi să se adapteze astfel încât să atingă performanţele
performanţele propuse.
Obiectivele principale ale activităţii de producţie şi comercializare sunt cuprinse în
planul general al întreprinderii ce cuprinde detalii cu privire la cantitatea necesară de produs,
sortimentele aferente, precum şi îndatoririle întreprinderii faţă de restul beneficiarilor 6. Acest
program de producţie necesită realizare atât pe intervale mari de timp, cât şi pe perioade mai
mici, deoarece riscul de a apărea diverse probleme se va diminua.
Prin analiza detaliată a activităţii de producţie şi comercializare se monitorizeată mai
uşor direcţia în care merge afacerea, iar managerii trebuie să pună bazele unor decizii
temeinice7.
Producţia fizică poate fi definită ca un indicator ce apreciază întreaga activitate a
întreprinderii. Aceasta se determină în unităţi naturale, cum ar fi greutatea, suprafaţa în unităţi
natural-convenţionale sau unităţi de timp de muncă8. Acest indicator constituie avantajul că
nu este afectat de modificările preţurilor, deci nu este afectat de inflaţia în ce priveşte
preţurile. Producţia fizică prezintă avantajul că pentru determinarea sa se iau în calcul doar
rezultatele directe, fără rebuturi sau alte bunuri achiziţionate în vederea vânzării ulterioare.
De asemenea, producţia fizică trebuie să se realizeze după un anumit plan de producţie
conform figurii nr.1.1, în funcţie de regulile stabilite atât în cadrul întreprindeii, cât şi de
comun acord cu beneficiarii.
Rezultatul
activităţii
utile
Rezultatul Rezultatul
activităţii activităţii
fizice proprii
Producţia
fizică
Figura nr.1.1 Caracteristicile producţiei fizice

Sursa: Prelucrare după M. Mironiuc, Analiza economico-financiară. Elemente
teoretico-metodologice şi aplicaţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2006, pag.33
De-a lungul timpului amploarea producţiei de bunuri a făcut subiectul multor discuţii.
Acestea au suferit numeroase modificări astfel încât să se adapteze noilor cerinţe. Datorită
complexităţii sistemului de producţie, stabilirea legăturilor între subsistemele componente
devine tot mai necesară.
Un sistem de producţie face referire la totalitatea elementelor strâns corelate şi
armonios îmbinate într-un tot unitar necesar funcţionării activităţii. Sistemele au la bază trei
caracteristici esenţiale9:
6
W. Păvăloaia, V. D. Păvăloaia, Analiza economico-financiară, Editura Tehnopress, Iaşi, 2009, pag.87- 88
7
V. Robu, I.Anghel, E.C. Şerban, Analiza economico-financiară a firmei, Editura Economică, Bucureşti, 2014,
pag.14-15
8
M. Mironiuc, Analiza economico-financiară. Elemente teoretico – metodologice şi aplicaţii, Editura Sedcom
Libris, Iaşi, 2006, pag.33
9
F. Badea, Managementul producţiei – Ediţie revizuită, Cap.I – http://www.biblioteca-
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=494, accesat online la data de 04.10.2016
6
- obiectivele – lucruri bine stabilite care ajută la eficientizarea muncii şi obţinerea rezultatelor
aşteptate;
- sarcinile – activităţile ce conduc la atingerea scopului;
- funcţiile – specificare modalităţii de realizare a sarcinilor;
Un aspect destul de important revine calităţii producţiei realizate. Concurenţa poate
influenţa calitatea produselor, aspect ce nu trebuie neglijat dacă se doreşte o ascensiune
continuă.
1.1.2 Funcţiunea de producţie şi comercializare a firmei
Pentru ca o întreprindere să funcţioneze în condiţii normale şi să fie eficientă este
foarte important modul de organizare internă a acesteia. În organizarea unei firme un rol
esenţial îl au organizarea tuturor proceselor de muncă, atât cea fizică, cât şi cea intelectuală, a
comportamentelor acestora, precum şi o analiză amănunţită în vederea sortării pe diferite
nivele. Tot aici mai adăugăm faptul că important în atingerea obiectivelor îl constituie şi
nivelul de pregătire al personalului ce contribuie la realizarea lor, dar şi particularităţile
metodelor utilizate, tehnicile şi instrumentele folosite10.
Din punct de vedere structural o întreprindere poate îngloba mai multe forme11:
- Structura organizatorică – reflectă ansamblul de acţiuni şi relaţiile dintre acestea ce
contribuie la realizarea obiectivului. Aceasta are la bază structura operaţională şi cea
organizaţională. Cea dintâi se referă la coordonarea sarcinilor şi cuprinde postul, funcţia şi
compartimentul din care fac parte persoanele angajate, în timp ce cea de-a doua face referire
la funcţiunile întreprinderii.
- Structura socio-culturală – evidenţiază caracteristicile întreprindeii şi modul cum aceasta
relaţionează cu mediul înconjurător.
Aceste caracteristici se referă la cultura întreprindeii care ocupă un loc esenţial în
gestiunea patrimoniului. Ele prezintă componente definitorii ale structurii interne şi necesită o
cunoaştere amănunţită.
O etapă importantă în desfăşurarea normală a sistemului de producţie al întreprindeii
este reprezentată de reorganizarea activităţilor ce au puncte comune în eficientizarea lucrului.
Funcţiunea întreprinderii are la bază totalitatea activităţilor personalului specializat
într-un anumit domeniu, astfel încât să ducă la atingerea scopului. În cadrul Întreprinderilor
fiecare funcţie are un impact propriu şi de aceea trebuie valorificare în mod egal.
Funcţiunea de producţie a întreprinderii mai poartă denumirea de funcţiune tehnică şi
reflectă totalitatea activităţilor de bază din sfera producţiei firmei, a executării lucrărilor şi a
prestărilor de sercvicii12.
Dintre activităţile care fac parte din funcţiunea de producţie sunt următoarele13:
- planificare şi lansarea producţiei;
- fabricarea şi pregătirea mărfurilor, produselor de vânzare ce constituie activitatea de bază a
întreprinderii;
- efectuarea controlului tehnic privind calitatea materiilor prime, a întregului proces de
fabricaţie, sortarea mărfurilor şi a ambalajelor de desfacere;
- întreţinerea şi reparaţia utilajelor de transport, precum şi evitarea deteriorării acestora;
- întreţinerea mărfurilor;
- protecţia mediului înconjurător prin măsurile impuse de lege.
Totalitatea activităţilor desfăşurate de întreprindere începând cu stabilirea cerinţelor de
piaţă şi până la livrarea bunurilor către clienţi reprezintă un circuit complex care evidenţiază
10
C. Puiu, Economia întreprinderii, http://svedu.ro/servicii/biblioteca.php , accesat online la data de 04.10.2015
11
L.Zahiu, M. Năstase, op. cit., Cap.IV, accesat online la data de 04.10.2015
12
C. Puiu, op. cit., accesat online la data de 04.10.2015
13
I. Kerbalek, Economia întreprinderii, Editura Gruber, http://www.economiaintreprinderii.ro/cap31subcap/.htm,
accesat online la data de 04.10.2015
7
buna gestionare a producţiei. În ziua de astăzi se pune mare accent pe dezvoltarea şi evoluţia
sistemelor de producţie prin înserarea roboţilor în acest proces. Acest lucru este benefic,
creşte numărul de mijloace fixe, calitatea producţiei, precum şi capacitatea sistemelor de a
funcţiona timp îndelungat.
De asemenea, putem adăuga faptul că orice activitate de producţie are la bază două
operaţiuni importante – prima fiind producţia în sine despre care am amintit şi cealaltă fiind
comercializarea.
Funcţiunea comercială a întreprinderii se referă la activităţile care au ca scop
realizarea obiectivelor prin relaţiile pe care le creează întreprinderea cu mediul economic, în
ce priveşte procurarea materiilor prime şi materialelor de care are nevoie pentru a produce,
dar şi transportul şi vânzarea produselor şi serviciilor14.
Pentru ca această activitate să fie eficientă este necesar să se realizeze studii de piaţă în
baza cărora se planifică structura şi cantitatea pe sortimente a necesarului de produs cerut de
către consumatori. De aici, remarcăm faptul că, consumatorii finali joacă un rol important în
deciziile pe care întreprinderea este nevoită să le adopte astfel încât să satisfacă toate
cerinţele. Pentru acest lucru, această funcţiune înglobează trei categorii de activităţi
esenţiale15:
- aprovizionarea tehnico – materială – are ca obiectiv asigurarea materiei prime necesară
continuităţii activităţii de producţie, precum şi depozitarea resurselor în condiţii optime
prevăzute de normele în vigoare;
- desfacerea (vânzarea) – se referă la distribuirea produselor, a serviciilor prin intermediul
agenţilor de vânzări către clienţi şi contravalorii acestora. Livrarea poate avea loc în condiţiile
încheierii unui contract sau prin comanda primită de la client;
- marketingul (negocierea) – se referă la studiile de piaţă efectuate în vederea determinării
necesităţilor consumatorilor pentru o mai bună adaptare a producţiei. Negocierea are loc între
vânzător şi cumpărător şi presupune totalitatea acţiunilor ce conduc la încheierea cu succes a
unei tranzacţii.
Pentru a putea supravieţui pe piaţă întreprinderea trebuie să realizeze în mod constatnt
studii pentru a determina şi a căuta să se adapteze nevoilor consumatorilor prin produse de
actualitate, venind mereu în întâmpinarea acestora cu oferte de calitate. De aceea
întreprinderea trebuie să aibă în vedere o cunoaştere amănunţită a segmentului de piaţă în care
activează, respectiv cunoaşterea clienţilor şi a concurenţei acerbe.
Pentru realizarea studiilor aceasta trebuie să dispună se surse sigure de informare.
Aceste surse pot fi cu caracter intern, respectiv informaţii din interiorul firmei, precum şi
diverse documente de la administratori, organizaţii, centre, dar şi surse externe, cum ar fi
sondajele de opinie, mass-media, ziare etc16.
1.2 Surse informaţionale privind activitatea de producţie şi comercializare
Realizarea cu succes a unei analize financiare necesită informaţii concrete despre
fenomenele şi procesele ce au loc în întreprindere de-a lungul timpului. De aici, putem spune
că baza de date a întreprinderii trebuie să cuprindă date despre obiectivele acesteia şi despre
rezultatele obţinute17. Prelucrările care au loc asupra acestora sunt utile în luarea deciziilor.
Informaţiile de care are nevoie analiza financiară pot fi informaţii cu caracter
financiar, economic, tehnologic, juridic etc. Utilitatea şi eficienţa informaţiilor utilizate în
analiza financiară trebuie să reflecte în mod real şi concret fenomenul supus analizei.
În determinarea situaţiei unei întreprinderi este primordială calitatea şi cantitatea
informaţiilor puse la dispoziţie. De aceea aceste informaţii trebuie să îndeplinească anumite
14
L. Zahiu, M. Năstase, op. cit., Cap.IV , accesat online la data de 04.10.2015
15
L. Zahiu, M. Năstase, op. cit., Cap.IV, accesat online la data de 04.10.2015
16
C. Puiu, op. cit., http://www.svedu.ro/servicii/biblioteca.php, accesat online la data de 04.10.2015
17
W. Păvăloaia, V.D. Păvăloaia, Analiza economico-financiară, Editura Tehnopress, Iaşi, 2009, pag.41
8
reguli pentru a putea fi folosite cu succes în analiza şi diagnosticarea întreprinderii, conform
fig. nr. 1.2:
Să fie
reale
Să fie Să fie
complete Informații utile
Să aibă
un cost
rezonabil
Figura nr.1.2 Condiţiile esenţiale ale informaţiilor

Sursa: Prelucrare după W.Păvăloaia, V.D.Păvăloaia, Analiza economico-financiară, Editura
Tehnopress, Iaşi, 2009, pag.41-42
Remarcăm faptul că analiza economico-financiară vine în sprijinul managementului
întreprinderii, capabil „să faciliteze înţelegerea trecutului şi a prezentului şi să orienteze
acţiunea managerilor în prezent şi viitor18”. Cu cât managementul unei întreprinderi va avea
capacitatea de a gestiona cât mai eficace resursele şi să dispună de tehnologii noi, cu atât
aceasta va deveni mai productivă. Putem evidenţia faptul că aprecierea performanţelor, a
poziţiei financiare şi a riscurilor la care se expune o întreprindere sunt în permanenţă în grija
managerului. Datorită acestui fapt, analiza financiară contribuie la determinarea situaţiei unei
acesteia, fără a ţine cont de modul de organizare. Un lucru este cert şi anume că, analiza
economico-financiară are un rol esenţial în relaţiile interne şi externe ale întreprinderii. Prin
urmare, „analiza economico-financiară constituie un suport material pentru majoritatea
deciziilor adoptate, în special pentru cele de finanţare şi investiţii, dar şi pentru fundamentarea
strategiei întreprinderii.19”
Principalele surse informaţionale sunt rapoartele şi diferite documente de sinteză din
cadrul întreprinderii (în principal situaţiile financiare). De asemenea, mai pot fi şi surse
externe de informare care se referă la concurenţi, piaţă etc.
Pentru ca o întreprindere să îşi desfăşoare activitatea în bune condiţii are nevoie de
resurse, care vor genera anumite rezultate. De aceea, este necesar să se analizeze
transformările atât de ordin cantitativ cât şi calitativ ce au loc în întreprindere şi determinarea
unui echilibru privind averea acesteia.
Având în vedere faptul că bilanţul cuprinde poziţia financiară şi valoarea rezultatului
unei societăţi pentru un exerciţiu financiar, prin contul de profit şi pierdere se justifică
originea rezultatului, sintenţizând totalitatea veniturilor şi a cheltuielilor realizate într-un
anumit interval de timp20.
18
M. Mironiuc, op. cit., 2009, pag.21
19
20
Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată şi actualizată, Capitolul IV – Situaţii financiare,
http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_societati_comerciale.php , accesat online la 15.10.2015
9
Mai exact, contul de rezultat „este documentul contabil de sinteză care măsoară
performanţele activităţii unei întreprinderi, în cursul unei perioade date21”. Prin analiza
acestuia obţinem informaţii atât despre performanţele precedente sau actuale ale
întreprinderii, cât şi a rezultatelor ce vor continua să apară. La noi în ţară, reglementările
contabile au propus un cont de profit şi pierdere sub forma unei liste, care organizează
veniturile şi cheltuielie după provenienţa acestora.
Contul de rezultat cuprinde următoarele categorii de informaţii: veniturile şi cheltuielie
de exploatare, rezultatul din exploatare, veniturile şi cheltuielile financiare, rezultatul
financiar, rezultatul curent, veniturile şi cheltuielile extraordinare, rezultatul extraordinar,
rezultatul brut, impozitul pe profit şi rezultatul net al exerciţiului22.
Mai putem evidenţia faptul că toate aceste informaţii care fac referire la performanţa
pe care o are o întreprindere, sunt necesare pentru a estima capacitatea resurselor economice
de a suferi transformări în viitor, capacitatea întreprinderii de a produce fluxuri de numerar,
dar mai ales felul cum aceasta şi-a întrebuinţat resursele pentru a putea utiliza resurse noi.
Asupra contului de profit şi pierdere putem desfăşura o analiză atât orizontală, cât şi
verticală. Analiza orizontală care la bază modalităţi simple prin care se analizează totalitatea
schimbărilor ce au loc asupra componentelor contului de rezultat. Pentru ca această analiză să
fie eficientă şi să ofere rezultate precise, este indicat să se realizeze pe minim cinci ani. Foarte
mulţi autori sunt de părere că, analiza verticală a contului de profit şi pierdere se face
raportând fiecare categorie de rezultat la rezultatul brut al unui exerciţiu financiar şi fiecare
categorie de venituri şi cheltuieli la veniturile şi cheltuielile totale23.
Din cele prezentate anterior, putem spune că, rezultatul favorabil sau nefavorabil al
unei întreprinderi este dat de diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului
financiar respectiv.
Conducerea întreprinderii are datoria de a întocmi la finele fiecărui exerciţiu financiar
un document numit raport de gestiune, care are rolul de a face cunoscută poziţia şi
performanţa entităţii ca urmare a activităţilor întreprinse.
Acest document este format printr-o analiză detaliată care face referire la procesul de
dezvoltare, la performanţele obţinute, precum şi îndeplinirea condiţiilor ce privesc capitalul
propriu. De asemenea, acest raport mai oferă informaţii referitoare la efectuarea controlului
intern, la derularea activităţilor în conformitate cu prevederile legale, având la bază aplicarea
unor decizii asupra întreprinderii. Mai putem preciza faptul că acest raport scoate în evidenţă
modul eficient de folosire a resurselor, corectitudinea informaţiilor financiare, şi nu în ultimul
rând, riscurile la care poate fi supusă întreprinderea.
Raportul de gestiune mai include şi anumiţi indicatori financiari cu privire la angajaţi,
la mediul extern, dar şi justificări pentru sumele înscrise în raportările financiare. Acesta mai
conţine şi anumite informaţii în legătură cu evoluţia entităţii, achiziţiile pe care le face, dar şi
existenţa filialelor. Raportul se ataşează bilanţului pentru a oferi informaţii mai amănunţite
despre situaţia întreprinderii, altele decât cele din bilanţ. Acest lucru este necesar utilizatorilor
care pot efectua o analiză asupra întreprinderii.
Planul de afaceri înglobează obiectivele propuse de întreprindere şi modalitatea de
realizare a acestora. Prin conţinutul său se pot vedea informaţii despre produsele, sortimentele
de produse ce urmează a ase pune în fabricaţie, dar şi informaţii despre activitatea comercială
a firmei.
Acest instrument poate funcţiona ca o planificare a producţiei şi desfacerii. Prin acesta
se poate observa de la început situaţia în care se află întreprinderea, precum şi aşteptările
viitoare. În alcătuirea unui plan de afaceri sunt necesare următoarele etape, conform figurii
1.3
21
D. G. Bordeianu, Analiza poziţiei financiare şi a performanţelor întreprinderii, Editura Tehnopress, Iaşi, 2009,
pag.43
22
C. Toma, Managementul contabilităţii financiare, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2012, pag.487
23
10
Culegerea informaţiilor
Analiza şi organizarea
informaţiilor
Redactarea propriu-zisă a
planului de afaceri
Figura 1.3 Etapele realizării planului de afaceri

Sursă: I. Kerbalek, Economia întreprinderii, Editura Gruber,
http://www.economiaintreprinderii.ro/cap31/subcap.htm , accesat online la data de 27.10.2015
Pentru a face o evaluare a activităţilor ce urmează a se întreprinde, planul de afaceri

trebuie să cuprindă următoarele părţi24:
- Planul de producţie – trebuie să aibă în vedere mai multe elemente, printre care: proiectarea
întregului flux tehnologic de producţie, stabilirea produselor de proiectat şi a cantităţilor
necesare, stabilirea necesarului de personal, determinarea costurilor unitare şi a cheltuielilor
pe fiecare produs în parte etc.
- Planul de marketing-comercializare – se referă la ocuparea segmentului de piaţă propus şi
se remarcă prin următoarele activităţi: analiza de piaţă şi de produs, adoptarea strategiilor de
marketing, stabilirea cantitaţilor necesare de produs şi a preţurilor unitare, transportul şi
aprovizionarea produselor etc.
- Planul financiar – stabileşte bugetul de venituri şi cheltuieli pentru următoarea perioadă.
- Analiza financiară – se referă la stabilirea fluxului de numerar, determinarea rentabilităţii şi
a indicatorilor economico-financiari.
- Analiza privind riscul – stabilirea factorilor de risc la care se poate supune firma, precum şi
impactul asupra veniturilor şi cheltuielilor.
Pentru a dezvolta un plan de afaceri este necesară o analiză meticuloasă a pieţei de
desfacere. O analiză de piaţă obligă antreprenorul să devină familiarizat cu toate aspectele
legate de piaţă, astfel încât piaţa ţintă să fie uşor definită, iar firma să poată fi poziţionată
pentru a acumula cota sa de vânzări. Scopul acestor analize este de a determina punctele tari şi
slabe ale competitorilor din cadrul pieţei, strategiile identificare, barierele care pot fi
dezvoltate în scopul de a preveni concurenţa de la intrarea pe piaţă, dar şi toate aspectele
negative care pot apărea în cadrul ciclului de dezvoltare a produsului25.
24
L. Zahiu, M. Năstase, op. cit.,, Cap.XIV , accesat online la data de 03.10.2015
25
http://www.entrepreneur.com/article, accesat online în data de 31.10.2015
11
CAPITOLUL II
INDICATORI VALORICI AI ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI
COMERCIALIZARE
2.1. Considrente generale privind indicatorii de exprimare a producţiei şi
comercializării
Analiza activităţii de producţie şi comercializare joacă un rol important în stabilirea
performanţelor economico-financiare în cadrul întreprinderilor. Această analiză are la bază o
serie de indicatori, conform tabelului nr. 2.1, ce se determină cu ajutorul contului de rezultat:
Tabelul nr.2.1 Indicatorii valorici privind activitatea de producţie şi comercializare
Nr. crt Denumire indicator Simbol
1. Cifra de afaceri CA
2. Marja comercială Mc
3. Producţia exerciţiului Pex
4. Valoarea adăugată Vad
Aceştia mai poartă denumirea şi de indicatori de creştere ai întreprinderii, iar
elementul definitoriu este preţul. În perioadele de inflaţie majoră valoarea acestor indicatori
este afectată şi nu reflectă întreprinderea în timp real. Pentru ca aceste erori să fie prevenite,
trebuie să se efectueze o analiză economico-financiară mai atentă, să se efectueze comparaţii
în timp, astfel încât să se ajungă la o viziune realistă.
Un nivel ridicat al cifrei de afaceri reprezintă o creştere semnifică faptul că
întreprinderea se află în plină ascensiune şi dezvoltare, deci desfăşoară o actvitate profitabilă
în sectorul de activitate în care activează. Un nivel ridicat al marjei comerciale se identifică în
întreprinderile ce au ca activitate de bază comerţul. Valoarea adăugată are un traseu
ascendent atunci când producţia exerciţiului creşte mai mult decât creşterea consumurilor
intermediare.
Cifra de afaceri poate fi definită cu ajutorul mai multor indicatori26, cum sunt:
- cifra de afaceri încasată – reflectă totalitatea încasărilor pe o perioadă determinată de timp
a întreprinderii ca urmare a desfăşurării activităţii acesteia;
- cifra de afaceri minimă (CAmin) – face referire la suma totală a vânzărilor care să acopere
cheltuielile fixe şi variabile ale întreprinderii şi se determină astfel:
𝑪𝒇
𝑪𝑨𝒎𝒊𝒏 =
തതതത
𝟏 − 𝒄𝒗
în care:
Cf - este suma cheltuielilor fixe;
തതത - reprezintă cheltuielile variabile medii la 1 leu cifră de afaceri.
𝑐𝑣
- cifra de afaceri medie, pe unitate de produs sau prestaţie (𝐶𝐴 തതതതത𝑖 ) ;
𝑪𝑨𝒊
തതതതത𝒍 =
𝑪𝑨
𝒒𝒗𝒊
- cifra de afaceri marginală (CAm) – face referire la venitul obţinut din vânzări suplimentare
de produs sau prestaţie.
∆𝑪𝑨𝒊
𝑪𝑨𝒎 = ∆𝒒𝒗𝒊
26
F.Radu, D. Cârciumaru, D.Bondoc, Analiză şi diagnostic economico-financiar, Editura Scrisul Românesc,
Craiova, 2008, pag. 54-55
12
Literatura de specialitate27 precizează faptul că, pentru efectuarea eficientă a unei
analize asupra cifrei de afaceri, trebuie să se ţină cont de următoarele ipostaze şi anume:
- analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri;
- analiza factorială a cifrei de afaceri;
- analiza efectelor modificării cifrei de afaceri.
2.2 Cifra de afaceri

2.1.1 Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri
OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene defineşte cifra de afaceri netă ca fiind totalitatea sumelor derivate din
vânzarea produselor şi prestarea serviciilor după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei
pe valoare adăugată şi a altor impozite legate de cifra de afaceri.
Sistemul contabil din România se dezvoltă pe baza tendinţelor la nivel european şi
internaţional şi are ca scop adoptarea prevederilor directivei a IV– a a Comunităţii Economice
Europene şi a Cadrului general de alcătuire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat de
Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internaţionale28.
Totodată, cifra de afaceri (CA) exprimă sporirea întreprinderii din punct de vedere
economic, determină poziţia pe piaţă şi conturează locul pe care aceasta îl ocupă faţă de
concurenţi în sectorul de activitate în care activează.
Cifra de afaceri netă conform contului de profit şi pierdere se determină cu ajutorul
următoarelor elemente29:
- venituri din producţia vândută (Pv), care deţin mai multe componente şi anume: venituri din
vânzarea produselor finite, venituri din vânzarea semifabricatelor, venituri din vânzarea
produselor reziduale, venituri din lucări executate şi servicii prestate, venituri din studii şi
cercetări, venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, venituri din alte activităţi diverse;
- venituri din vânzarea mărfurilor (Vmf);
- venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în
derulare contracte de leasing (Vdl);
- venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri (Vsbv);
- reducerile comerciale acordate (Rca).
Analiza şi determinarea valorii acesteia se face cu ajutorul relaţiei următoare:
𝑪𝑨 = 𝑷𝒗 + 𝑽𝒎𝒇 + 𝑽𝒅𝒍 + 𝑽𝒔𝒃𝒗 + 𝑹𝒄𝒂
În analiza dinamicii cifrei de afaceri se ţine cont de evoluţia pe o perioadă de timp a
vânzărilor totale ale firmei pe categorii de produse. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul
abaterilor în mărimi absolute şi diferiţi indici, care vor conduce la determinarea precisă a
performanţelor firmei.
Pentru a determina cifra de afaceri se utilizează date din contabilitatea financiară şi din
contul de profit şi pierdere în preţuri comparabile. Acestea se exprimă în funcţie de
următoarele categorii30:
- la nivel de produs (qv1p0);
∑ 𝑞𝑣
- la nivel de întreprindere (∑ 𝑞𝑣𝑖1 sau 𝐼𝑝 𝑖1), unde Ip este indicele preţurilor de vânzare la
nivel de întreprindere.
Determinarea în dinamică a cifrei de afaceri se face cu scopul de a evidenţia direcţia în
27
F.Radu, D. Cârciumaru, D.Bondoc, op. cit., 2008, pag.56
28
V. Robu, N. Georgescu, op. cit., aceesat online la 08.11.2015
29
M. D. Bondoc, Analiza performanţelor entităţii economice, Editura SITECH, Craiova, 2014, pag.24
30
V. Robu, N. Georgescu, op. cit., aceesat online la 08.11.2015
13
care aceasta se îndreaptă cu privire la activitatea întreprinderii şi se exprimă prin doi
indicatori31:
𝐶𝐴 𝐶𝐴
- ritmurilor de creştere cu bază fixă ( 𝐼𝑛/0 ) sau în lanţ ( 𝐼𝑛/𝑛−1 ), determinate astfel:
𝑪𝑨 𝑪𝑨𝒏+𝟏
𝑰𝑪𝑨 𝒏
𝒏/𝟎 = 𝑪𝑨 ∙ 𝟏𝟎𝟎 𝑰𝑪𝑨
𝒏/𝒏−𝟏 = ∙ 𝟏𝟎𝟎
𝟎 𝑪𝑨𝒏
în care:
n = numărul de prioade analizate.
- rata de creştere a cifrei de afaceri (RCAr) astfel:
𝟏 + 𝑹𝒏
𝑹𝑪𝑨𝒓 = ( − 𝟏) ∙ 𝟏𝟎𝟎
𝟏 + 𝑹𝒑
În analiza structurii cifrei de afaceri este obligatoriu să avem în vedere componenţa

acesteia. De asemenea, analiza se poate realiza pe tipuri de activităţi, produse, grupe sau
categorii de clienţi. Aceasta trebuie să aducă în prim-plan proporţia fiecărui element
component din cifra de afaceri.
În funcţie de specificul activităţii fiecărei întreprinderi analiza cifrei de afaceri se axează
pe structuri specifice şi are la bază calcului şi interpretarea mărimilor relative de structură32:
- mărimi relative de structură (si):
𝑪𝑨𝒊
𝒔𝒊 = ∙ 𝟏𝟎𝟎
𝑪𝑨𝒕
în care:
CAi = cifra de afaceri aferentă produsului, serviciului, clientului i;
CAt = cifra de afaceri totală.
Dacă se doreşte efectuarea unei analize comparative a cifrei de afaceri între diverse
întreprinderi sau exerciţii financiare se utilizează urmărorii indicatori33:
a) coeficientul de concentrare a lui Gini-Struck (G):
𝒏 ∙∑ 𝒔𝒊𝟐 −𝟏
𝑮=√ 𝒏−𝟏
în care:
n = numărul de termeni (activităţi, produse, clienţi);
si = ponderea activităţii, produsului, clientului i în cifra de afaceri totală.
Valorile pe care acest coeficient le poate avea sunt cuprinse între 0 şi 1. În situaţia în
care valoarea atinge pragul minim, adică zero, semnifică uniformitatea cifrei de afaceri în
legatură cu structurile analizate. Cazul în care cifra de afaceri atinge pragul maxim, respectiv
1, arată că aceasta se concentrează mai mult asupra anumitor structuri analizate.
b) coeficietului de diversificare a lui Herfindhal (H):
𝑯 = ∑ 𝒔𝒊 𝟐
Acest coeficient are valorea 1 dacă entitatea obţine cifra de afaceri din desfăşurarea
unei singure activităţi. Pentru ca cifra de afaceri să fie repartizată în mod egal, valoarea
coeficientului trebuie să fie egală cu 1/n.
31
32
33
M. Mironiuc, op. cit., 2006, pag.63-64
14
c) metoda ABC : Această metodă se utilitează în analiza structurii cifrei de afaceri şi permite
identificarea în cadrul nomenclatorului analizat a trei grupe cu caracteristici specifice, în
scopul eficientizării activităţii întreprinderii (conform figurii nr.2.2.1.1.).
CA
100%
10-15%
25-30%
Grupa
60-70% C
Grupa
B
Grupa
0 10-15% 25-30% 60-70% Nr produse X 100%
Figura 2.1. Curba ABC în determinarea cifrei de afaceri

Sursa: F. Radu, D. Cârciumaru, D. Bondoc, Analiză şi diagnostic economico-financiar, Ed.
Scrisul Românesc, Craiova, 2008, pag. 58
Grupa A este aceea care reprezintă porţiunea în care ponderea cea mai redusă a
numărului de produse (10-15%) deţine o pondere semnificativă în cifra de afaceri, respectiv
60-70%. Din această grupă fac parte produsele care se caracteriazează prin viteze de rotaţie
destul de mari şi are la bază cheltuieli foarte mici, ceea ce determină o creştere a cifrei de
afaceri fie prin viteza mare de rotaţie, fie prin marjele de acumulare pe produs foarte mari.
Grupa B înglobează produsele cu viteze de rotaţie şi marje de acumulare medii, ceea ce
conduce în mod implicit la realizarea unei cifre de afaceri medii. Cu alte cuvinte putem spune
că Grupa B denotă stabilitate întreprinderii atât din punct de vedere ai cifrei de afaceri, cât şi
cel ai rentabilităţii acesteia.
Grupa C conţine în principal produse cu rotaţie foarte scăzută, dar cu o marjă
comercială ridicată. Aceasta grupă este dedicată produselor de lux, unde numărul de clienţi
este foarte mare, însă rentabilitatea firmei este afectată din cauza din cauza cheltuielilor de
exploatare foarte mari. Fiecare întreprindere în funcţie de specificul activităţii poate opta spre
ce grupă de produs se îndreaptă, astfel încât să nu îi afecteze activitatea, să nu implice risc şi
să contribuie la creşterea acesteia.
2.1.2 Analiza factorială a cifrei de afaceri
În cadrul analizei factoriale a cifrei de afaceri se pot utiliza diferite modele funcţionale
care îmbracă forma de produs între factori. Cu toate acestea, mărimea cifrei de afaceri la
nivelul unei entităţi cu producţie omogenă sau eterogenă este influenţată de cantitatea de
produse vândute pe sortimente (q) şi de preţul de vânzare pe unitate de produs (p)34.
34
F. Radu, D. Cârciumaru, D. Bondoc, op. cit., pag. 59-60
15
Acest tip de analiză a cifrei de afaceri dezvoltă mai multe modele35 cu ajutorul cărora
se observă evoluţia indicatorului, şi anume:
- pentru un produs nestructurat pe clase:
𝑰. 𝑪𝑨 = 𝒒 ∙ 𝒑
𝑰𝑰. 𝑪𝑨 = 𝑵𝒔തതതത ∙ 𝑾𝒂 ∙ 𝑮𝒗 = 𝑵𝒔തതതത ∙ 𝑰𝒕 ∙ 𝑬 ∙ 𝑮𝒗
în care:
q – reprezintă producţia vândută pe sortimente de produse;
p – este preţul de vânzare pe unitatea de produs ce nu include TVA;
തതതത – semnifică numărul mediu de salariaţi;
𝑁𝑠
Wa – este productivitatea anuală a muncii pe salariat;
Gv – gradul de valorificare a producţei exerciţiului;
It – înzestrarea tehnică a muncii cu active imobilizate;
E – exprimă eficienţa utilizării activelor imobilizate.
𝑷𝒆𝒙 𝑪𝑨 𝑨𝒊 𝑷𝒆𝒙
𝑾𝒂 = 𝑮𝒗 = 𝑰𝒕 = 𝑬=
തതതത
𝑵𝒔 𝑷𝒆𝒙 തതതത
𝑵𝒔 𝑨𝒊
I. Pe baza primului model se formulează implicit trei cazuri prin care se poate
evidenţia evoluţia cifrei de afaceri, respectiv:
• ΔCA > 0, dacă Δq > 0;(q1 – q0)·p0 > 0 şi Δp < 0;(p1 – p0)·q1 < 0, creşterea lui q superioară
scăderii lui p. În acest caz, creşterea cifrei de afaceri este determinată de elasticitatea cererii,
deci la o diminuare cu 1% a preţului de vânzare, volumul producţiei cerute de piaţă se va
mări cu mai mult de 1%, aspect favorabil pentru cifra de afaceri.
• ΔCA = 0, dacă Δq > 0;(q1 – q0)·p0 > 0 şi Δp < 0;(p1 – p0)·q1 < 0, creşterea lui q este egală
cu diminuarea lui p. Această situaţie implică o cerere unitară de elasticitate, respectiv la o
scădere cu 1% a preţului producţia creşte cu 1%, ceea ce nu aduce modificări cifrei de
afaceri.
• ΔCA<0, dacă Δq < 0;(q1 – q0)·p0 < 0 şi Δp < 0;(p1 – p0)·q1 < 0, scăderea lui q este
superioară diminuării lui p. În acest caz se evidenţiază o cerere inelastică, iar la o scădere a
preţului cu 1% implică o scădere cu mai mult de 1% a producţiei, aspect nefavorabil pentru
cifra de afaceri.
În cazul producţiei eterogene factorii care influenţează modificarea cifrei de afaceri
sunt producţia vândută şi preţul, iar influenţele lor se calculează cu ajutorul substituirilor în
lanţ:
1. ∆𝑞𝐶𝐴 = ∑ 𝑞1 𝑝0 − ∑ 𝑞0 𝑝0 = ∑(𝑞1 − 𝑞0 ) 𝑝0
2. ∆𝑝𝐶𝐴 = ∑ 𝑞1 𝑝1 − ∑ 𝑞1 𝑝0 = ∑ 𝑞1 (𝑞1 − 𝑞0 )
∑ ∆𝑞,𝑝
𝐶𝐴 = ∆𝐶𝐴
1
Sporirea cifrei de afaceri a oricărei firme poate avea loc prin creşterea volumului fizic
al producţiei vândute, în funcţie de cerinţele pieţei şi de resursele disponibile ale fiecărei
firme. Preţul de vânzare al produselor are un rol important în sporirea cifrei de afaceri, în
funcţie de calitatea producţiei şi de evoluţia raportului dintre cerere şi ofertă în cadrul pieţei.
În cazul producţiei omogene, modificarea cifrei de afaceri se exprimă prin directa
acţiune a factorilor următori:
1. Producţia totală exprimată în unităţi naturale (Pt):
35
M. Mironiuc, Analiză economico-financiară:Elemente teoretico-metodologice şi Aplicaţii, Editura
Universităţii”Al.I.Cuza”, Iaşi, 2006, pag. 68-69
16
∑ 𝑞1
∆𝑄𝑡
𝐶𝐴 = 𝐶𝐴 0 ( − 1)
∑ 𝑞0
2. Structura pe sortimente de produse (g):
𝑔 ∑ 𝑞1
∆𝐶𝐴 = ∑ 𝑞1 𝑝0 − 𝐶𝐴 ∙
∑ 𝑞0
3. Preţul de valorificare a produselor (p):
∆𝑝𝐶𝐴 = ∑ 𝑞1 (𝑝1 − 𝑝0 )
3
𝑄𝑡,𝑔,𝑝
∑ ∆𝐶𝐴 = ∆𝐶𝐴
1
Sporirea cifrei de afaceri are la bază metode de creştere a producţiei totale vândute şi
de creştere a preţurilor, dar şi de modificare a structurii producţiei sau mărfurilor vândute în
favoarea acelor sortimente care permit încasări mai mari. De aici rezultă că o modificare a
structurii producţiei vândute în favoarea unor sortimente care sunt solicitate pe piaţă şi au
preţuri de vânzare mai mari, semnifică o modalitate importantă de creştere a cifrei de afaceri.
II. Modelul al doilea în ce priveşte analiza factorială a cifrei de afaceri explică
modificarea acesteia astfel:
1. Influenţa numărului de salariaţi:
തതതത
𝑁 തതതതത1 − തതതതത
∆𝐶𝐴𝑠 = (𝑁𝑠 𝑁𝑠0 ) ∙ 𝑊𝑎0 ∙ 𝐺𝑣0
2. Influența productivității muncii:
തതതത
𝑊
∆𝐶𝐴𝑎 = തതതതത തതതതതത1 − തതതതതത
𝑁𝑠1 ∙ (𝑊𝑎 𝑊𝑎0 ) ∙ 𝐺𝑣0
dintre care:
2.1. Influența înzestrării tehnice a muncii:
∆𝐼𝑡 തതതതത തതതത തതതത
𝐶𝐴 = 𝑁𝑠1 ∙ (𝐼𝑡1 − 𝐼𝑡0 ) ∙ 𝐸0 ∙ 𝐺𝑣0
2.2. Influența eficienței activelor imobilizate:

∆𝐸𝐶𝐴 = തതതതത തതത1 − തതത
𝑁𝑠1 ∙ 𝐼𝑡1 ∙ (𝐸 𝐸0 ) ∙ 𝐺𝑣0
3. Influența gradului de valorificare a producției exercițiului
𝐺
∆𝐶𝐴𝑣 = തതതതത
𝑁𝑠1 ∙ 𝑊𝑎1 ∙ (𝐺𝑣1 − 𝐺𝑣0 )
Determinarea cifrei de afaceri pe baza acestui model permite efectuarea de aprecieri cu
privire la modificarea acesteia în funcție de factorii procesului de producție, respectiv de
numărule mediu de salariați și activele imobilizate ale întreprinderii, precum și de eficiența
utilizării acestor factori, reflectată prin productivitatea muncii (Wa) și eficiența activelor
imobilizate (E).
2.2 Marja comercială

2.2.1 Analiza dinamicii şi structurii marjei comerciale
Literatura de specialitate36 precizează faptul că marja comercială (Mc) este un indicator
de performanţă care evidenţiază surplusul de valoare obţinut din comerţul cu mărfuri. Acest
indicator este specific întreprinderilor care desfăşoară în principal activitate de comerţ, iar
prin valoarea acestuia se apreciază puterea financiră şi posibilităţile de evoluţie a entităţii.
36
M. Mironiuc, op. cit., pag.70
17
Datorită caracterului său pur comercial, acest indicator se calculează ca diferenţă între
veniturile din vânzarea mărfurilor (Vmf) şi cheltuielile prinind mărfurile (Cmf), atât în mărimi
absolute, cât şi relative. În mărimi absolute marja comercială se determină astfel:
𝑴𝒄 = 𝑽𝒎𝒇 − 𝑪𝒎𝒇
În procesul de analiză este necesar să se determine modificările absolute și procentuale

intervenite în mărimea marjei comerciale, respectiv:
∆𝑴
∆𝑴𝒄 = 𝑴𝒄𝟏 − 𝑴𝒄𝟎 ∆𝑴𝒄% = 𝑴𝒄 𝒄 ∙ 𝟏𝟎𝟎 ∆𝑴𝒄% = 𝑰𝑴𝒄 − 𝟏𝟎𝟎
𝟎
Analiza marjei comerciale prin mărimi relative poartă denumirea de rate de marjă37 şi
se calculează astfel:
𝑴𝒄 𝑴𝒄
𝑹𝑴𝒄 = 𝑽 ∙ 𝟏𝟎𝟎 sau 𝑹𝑴𝒄 = 𝑽 ∙ 𝟏𝟎𝟎
𝒎𝒇 𝒎𝒇
Primul model de rată se interpretează astfel:

- sporirea ratei marjei comerciale însoţită totodată de reducerea veniturilor din vânzarea
mărfurilor, are ca rezultat menţinerea sau sporirea marjei comerciale;
- scăderea ratei marjei comerciale în acelaşi timp cu sporirea veniturilor din vânzarea
mărfurilor, păstrează sau sporesc partea de piaţă a entităţii;
- creşterea ratei marjei comerciale însoţită de sporirea veniturilor din vânzarea mărfurilor
arată o îmbunătăţire a poziţiei financiare a entităţii.
De asemenea, specialiştii38 susţin faptul că scăderea cheltuielilor privind mărfurile,
îndeosebi a cheltuielilor cu stocarea acestora, are un impact pozitiv asupra merjei comerciale.
Dacă stocul de mărfuri variază sub aspect pozitiv, adică stocul de la finalul exerciţiului să fie
mai mic decât cel de la începutul exerciţiului financiar, indică un rezultat favorabil al
indicatorului analizat datorită comercializării parţiale a mărfurilor, implicit şi o creştere a
vitezei de rotaţie.
2.2.2 Analiza factorială a marjei comerciale

Analiza factorială a marjei comerciale studiază sistemul de factori care influențează și
explică modificarea indicatorului. În cazul acestui indicator se utilizează următoarele modele
deterministe:
I. Mc = Vmf – Cmf
തതതതതതത
𝑽𝒎𝒇 ∙ 𝑹𝒎𝒄
II. Mc = 𝟏𝟎𝟎
I. În primul caz, modificările care au loc privind mărimea marjei comerciale sunt
consecinţa influenţelor exercitate de modificarea celor doi factori39:
𝑉𝑚𝑓
1. ∆𝑀𝑐 = Vmf1 – Vmf0
𝐶𝑚𝑓
2. ∆𝑀𝑐 = -(Cmf1 – Cmf0) = Cmf0 – Cmf1
2
𝑉𝑚𝑓,𝐶𝑚𝑓
∑ ∆𝑀𝑐 = ∆𝑉𝐴
1
37
38
M.Mironiuc, op.cit., 2009, pag.71
39
M.D.Bondoc, op. cit., 2014, pag.27
18
Sporirea marjei comerciale poate fi rezultatul sporirii într-un ritm superior a
veniturilor din vânzarea mărfurilor în detrimentul sporirii cheltuielilor privind mărfurile. Dacă
deţinem informaţii detaliate pe grupe de produse atunci rezultatele privind analiza marjei
comerciale vor fi mult mai relevante.
II. Al doilea model evidențiază modificarea marjei comerciale astfel:
1. Influența veniturilor din vânzarea mărfurilor:
𝑉𝑚𝑓 𝑉𝑚𝑓1 ∙ തതതതതതതത
𝑅𝑚𝑐0 𝑉𝑚𝑓0 ∙ തതതതതതതത
𝑅𝑚𝑐0
∆𝑀𝑐 = − =rMc – Mc0
100 100
2. Influența ratei medii a marjei comerciale:

𝑉𝑚𝑓1 ∙ തതതതതതതത
𝑅𝑚𝑐0
∆𝑅𝑚𝑐
𝑀𝑐 = − = Mc1 - rMc
100 100
De asemenea, rata marjei comerciale poate fi analizată factorial, pe grupe de mărfuri,

astfel se poate aprecia contribuția fiecărei grupe de mărfuri la realizarea performanțelor
comerciale ale întreprinderii. De aici, modelul folosit pentru analiza factorială a ratei marjei
comerciale este următorul:
∑ 𝒈𝒊 ∙ 𝒓𝒎𝒄𝒊 𝑴𝒄
𝑹𝑴𝒄 = 𝒓𝒎𝒄𝒊 = 𝑽𝒎𝒇𝒊 ∙ 𝟏𝟎𝟎
𝟏𝟎𝟎 𝒊
în care:
gi = structura vânzărilor de grupe de mărfuri;
rmci = rata marjei comerciale aferentă grupei i de mărfuri;
Mci = marja comercială aferentă grupei i de mărfuri;
Vmfi = veniturile din vânzarea mărfurilor aferente grupei de mărfuri i.
1. Influența structurii vânzărilor pe grupe de mărfuri:
𝑔 ∑ 𝑔𝑖1 ∙ 𝑟𝑚𝑐𝑖0 ∑ 𝑔𝑖0 ∙ 𝑟𝑚𝑐𝑖0
𝑖
∆𝑅𝑀𝑐 = − = 𝑟തതതതത
𝑅𝑀𝑐 − തതതതതത
𝑅𝑀𝑐0
100 100
2. Rata marjei comerciale aferentă grupei i de mărfuri:
𝑔 ∑ 𝑔𝑖1 ∙ 𝑟𝑚𝑐𝑖1 ∑ 𝑔𝑖1 ∙ 𝑟𝑚𝑐𝑖0
𝑖
∆𝑅𝑀𝑐 = − 𝑅𝑀𝑐1 − 𝑟തതതതത
= തതതതതത 𝑅𝑀𝑐
100 100
Creșterea ponderii grupelor de mărfuri la care se înregistrează rate ale marjei
comerciale mari duce la sporirea ratei medii a merjei comerciale.
Acest indicator se interpretează în strânsă legătură cu natura mărfurilor comercializate.
În general, se înregistrează rate ale marjei comerciale foarte ridicate în cazul comercializării
bunurilor de lux și a bunurilor de folosință cărora li se asigură servicii post-vânzare. Astfel de
bunuri contribuie la creșterea performanțelor comerciale ale întreprinderilor care le distribuie,
nu prin volumul mare al vânzărilor, ci prin rate ale marjelor comerciale individuale foarte
mari40.
40
M.Mironiuc, op. cit., 2006, pag.85
19
2.3 Valoarea adăugată
2.3.1 Considerente generale privind valoarea adăugată
Valoarea adăugată este un indicator care dimensionează întreaga activitate a

întreprinderii. Acesta evidenţiază plusul de bogăţie sau valoarea nou creată de întreprindere
prin activitatea tehnico-productivă, separat de valoarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate de
la terţi, fiind unul dintre cei mai pertinenţi indicatori ai creşterii entităţii41.
Altfel spus, valoarea adăugată reprezintă bogăţia creată prin valorificarea resurselor
tehnice, umane şi financiare ale firmei peste valoarea consumurilor intermediare provenite de
la terţi.
Prin comparaţia valorii adăugate cu cifra de afaceri, putem spune ca în timp ce aceasta
din urmă exprimă capacitatea întreprinderii de a vinde, valoarea adăugată exprimă aportul
economic al întreprinderii, surplusul de valoare pe care aceasta reuseste să-l genereze ca
urmare a efortului depus în procesul de producţie.
Analiza valorii adaugate prezintă o bună evaluare a performanţelor şi a eficienţei
folosirii actorilor de producţie. Se poate spune astfel că valoarea adăugată exprimă, mult mai
bine decât orice alt indicator, eficacitatea combinării factorilor de producţie muncă şi capital.
Valoarea adăugată se poate obţine prin două modalităţi de calcul şi anume42:
- metoda substractivă (sintetică), caz în care valoarea adăugată mai este numită şi valoare
adăugată „produsă”;
- metoda aditivă (repartiţie), când valoarea adăugată mai este numită şi valoare adăugată
„repartizată”.
a) Metoda sintetică – prezintă următoarele modele de determinare a valorii adăugate:
- valoarea adăugată brută „produsă”, caracteristică întreprinderilor care desfăşoară doar
activitate de producţie:
𝑽𝒂𝒅 = 𝑷𝒆𝒙 − 𝑪𝒊
în care:
- Ci – reprezintă consumurile intermediare (provenite de la terţi).
În acest caz, o creştere a valorii adăugate se poate realiza atunci când producţia
exerciţiului creşte într-un ritm superior de creştere a consumurilor intermediare.
Consumurile intermediare (Ci) înglobează totalitatea bunurilor şi serviciilor
achiziţionate de la terţi care participă în mod direct în procesul de producţie al entităţii.
Valoarea lor este alcătuită din însumarea mai multor elemente din contul de profit şi pierdere,
respectiv43:
- cheltuielile cu materiile prime şi materialele consumabile;
- alte cheltuieli materiale;
- alte cheltuieli din afară (cu apa şi energia);
- cheltuieli privind prestaţiile externe.
- valoarea brută „realizată” – caracteristică întreprinderilor din aria distribuţiei:
𝑽𝒂𝒅 = 𝑴𝒄 − 𝑪𝒊
- valoarea adăugată brută - caracteristică întreprinderilor care au atât activitate de producţie,
cât şi comercială:
𝑽𝒂𝒅 = 𝑷𝒆𝒙 + 𝑴𝒄 − 𝑪𝒊
41
42
43
20
- valoarea adăugată netă:
𝑽𝒂𝒅𝑵 = 𝑽𝒂𝒅 − 𝑨𝒎 = 𝑷𝒆𝒙 − 𝑪𝒊 − 𝑨𝒎
Dacă se includ în consumurile intermediare cheltuielile cu amortizările şi
provizioanele, atunci valoarea adăugată este brută, în caz contrar când acestea se deduc din
valoarea brută, valoarea adăugată devine netă.
b) Metoda analitică – valoarea adăugată se calculează prin însumarea tuturor
eleentelor care reprezintă remuneraţiile participanţilor la activitatea întreprinderii
următoarelor metode44:
- valoarea adăugată brută ,,repartizată” înainte de a se repartiza profitul:
𝑽𝒂𝒅 = 𝑪𝒉𝒑 + 𝑰𝒕 + 𝑪𝒉𝒅 + 𝑪𝒉𝒍 + 𝑪𝒉𝒇 + 𝑪𝒉𝒆𝒙 + 𝑹𝒏𝒆𝒕 + 𝑨𝒎
în care: - Rnet – rezultatul net înainte de repartizare, mai puţin alte venituri din exploatare,
venituri financiare, venituri extraordinare, după cum reiese şi din figura următoare:
intermediare
Consumuri
Cheltuieli cu materiile prime, materialele

consumabile;alte cheltuieli materiale; cheltuieli
Producţia
privind prestaţiile externe; alte cheltuieli din afară
vândută
Amortizarea şi provizioanele
Producţia exerciţiului
Cheltuieli cu personalul
Cheltuieli cu alte impozite, taxe, vărsăminte
Valoarea adăugată brută
Valoarea adăugată netă
asimilate, impozitul pe profit

Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate Producţia
stocată
„repartizată”
Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare în

cazul entităţilor care au ca obiect principal de
activitate leasingul
Cheltuieli financiare
Cheltuieli extraordinare
Producţia
Rezultatul net înainte de repartizare, mai puţin alte
imobilizată
venituri din exploatare, venituri financiare,
venituri extraordinare
Fig.nr. 2.2 Valoarea adăugată brută înainte de repartizarea profitului net – metoda analitică
Sursa: M. Mironiuc, Analiză economico-financiară – Performanţă-Poziţie financiară-Risc,
Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2009, pag. 85
- valoarea adăugată netă:

𝑽𝒂𝒅𝑵 = 𝑽𝒂𝒅 − 𝑨𝒎
Analiza valorii adăugate prin metoda analitică nu pune accent pe veniturile financiare
care nu derivă din activitatea de producţie respectiv dividentele aferente titlurilor imobilizate,
dividentele aferente investiţiilor financiare pe termen scurt, dobânzile aferente dobânzilor
acordate etc.
44
M.Mironiuc, op.cit., 2009, pag.85
21
2.3.2 Analiza dinamicii și structurii valorii adăugate
Analiza dinamicii valorii adăugate cuantifică modificarea indicatorului și variațiile
elementelor care participă la crearea, prin efortul propriu, a bogăției întreprindeii în urma
valorificării resurselor materiale, umane și financiare.
∆𝑽𝒂𝒅
∆𝑽𝒂𝒅 = 𝑽𝒂𝒅𝟏 − 𝑽𝒂𝒅𝟎 ∆𝑽𝒂𝒅% = 𝑽𝒂𝒅 ∙ 𝟏𝟎𝟎 ∆𝑽𝒂𝒅% = 𝑰𝑽𝒂𝒅 − 𝟏𝟎𝟎
𝟎
Analiza structurii valorii adăugate se realizează pe seama calculului și interpretării

rapoartelor care exprimă gradul de remunerare a participanților direcți și indirecți la realizarea
valorii adăugate a întreprinderii, conform modelelor de mai jos45:
𝑪𝒔
1. rata de remunerare a personalului: 𝑹𝑪𝒉𝒑 = 𝑽𝒂𝒅 ∙ 𝟏𝟎𝟎
Acest indicator evidențiază bogăția întreprindeii distribuită salariaților. O pondere
crescătoare a cheltuielilor cu personalul în valoarea adăugată poate evidenția creșterea
costului factorului de muncă, fiind și conseciunța specificului activității întreprinderii.
𝑰𝒕
2. rata de remunerare a statului: 𝑹𝑰𝒕 = 𝑽𝒂𝒅 ∙ 𝟏𝟎𝟎
Este de preferat ca în urma analizei structurii valorii adăugate să se observe o
pondere mai scăzută a bogăției întreprinderii vărsată statului sub forma impozitelor și taxelor,
însemnând reducerea presiunii fiscale asupra întreprinderii și încurajarea investițiilor.
𝑪𝒉
3. rata de remunerare a capitalului împrumutat: 𝑹𝑪𝒉𝒅 = 𝑽𝒂𝒅𝒅 ∙ 𝟏𝟎𝟎
Acest indicator reflectă capacitatea entității de a suporta costul îndatorării în cursul
exercițiului.
𝑷𝒃
4. rata de remunerare a întreprinderii: 𝑹𝑷𝒃 = 𝑽𝒂𝒅 ∙ 𝟏𝟎𝟎
Exprimă măsura bogăției conservate în întreprindere pentru a se dezvolta.
5.rata de remunerare a capitalului productiv:
Indicatorul reflectă partea din bogăția întreprindeii destinată remunerării capitalului
tehnic care participă la procesul de obținere a valorii adăugate.
Aceste ponderi permit efectuarea de comparații sectoriale și inter-exerciții și oferă
informații asupra modului de repartizare a valorii adăugate între partenerii sociali, respectiv
personalul, acționarii, creditorii, statul și nu în ultimul rând întreprinderea.
2.3.3 Analiza factorială a valorii adăugate

Determinarea valorii adăugate se poate efectua și cu ajutorul analizei factoriale, care
eidențiază factorii care au contribuit la modificarea valorilor indicatorului precum și direcția
în care aceasta se îndreaptă.
Pentru a pune în evidență factorii care determină modificarea indicatorului, se
folosesc următoarele modele de analiză46:
I.Vad = Qe – Ci
II.Vad = Pex (100 – g*)
III. Vad = ∑ 𝒒(𝒑 − 𝒄∗ )
IV. Vad = Pex ∙ തതതതതത
𝑽𝒂𝒅 = 𝑷𝒆𝒙 ∙ 𝑻 ∙ 𝑾𝒉 ∙ തതതതതത 𝑵𝒔 ∙ 𝒕̅ ∙ 𝑾𝒉 ∙ തതതതതത
𝑽𝒂𝒅 = 𝑷𝒆𝒙 ∙ തതതത 𝑽𝒂𝒅
în care:
- Pex – semnifică producția exercițiului;
- Ci – cheltuieli intermediare provenite de la terți;
45
M. Mironiuc, op. cit., 2006, pag. 100
46
M. Bengescu, ș.a., op. cit., 2012, pag.225
22
- g* - ponderea cheltuielilor intermediare în producția exercițiului;
- q – producția fizică pe sortimente;
- p – prețul de valorificare a produselor;
- c* - costurile intermediare pe unitate de produs;
- T – timpul total lucrat de salariați;
- Wh – productivitatea orară a muncii;
തതതത – numărul mediu de salariați;
- 𝑁𝑠
- 𝑡̅ – timpul mediu de lucru pe un salariat;
തതതതത – valoarea adăugată medie la 1 leu producție a exercițiului.
- 𝑉𝑎𝑑
𝑪𝒊 𝑽𝒂𝒅
𝒈∗ = തതതതതത
𝑽𝒂𝒅 =
𝑷𝒆𝒙 𝑷𝒆𝒙
I. Primul model evidențiază modificare valorii adăugate pe seama celor doi factori
astfel:
1. Influența producției exercițiului: ∆𝑃𝑒𝑥
𝑉𝑎𝑑 = 𝑃𝑒𝑥1 − 𝑃𝑒𝑥0
2. Influența cheltuielilor intermediare: ∆𝐶𝑖
𝑉𝑎𝑑 = − (𝐶𝑖1 − 𝐶𝑖0 )
∑1 ∆𝑃𝑒𝑥,𝐶𝑖
2
𝑉𝑎𝑑 = ∆𝑉𝑎𝑑
Având în vedere aceste relații, rezultă că pentru creșterea valorii adăugate se poate
acționa prin creșterea producției exercițiului, dar, mai ale, prin diminuarea cheltuielilor
intermediare provenite de la terți.
II. Modelul al doilea pune în evidență influența producției exercițiului și a eficienței
cheltuielilor intermediare (reflectată de ponderea cheltuielilir în producția exercițiului) asupra
valorii adăugate, astfel:
100−𝑔0∗
1. Influența producției exercițiului: ∆𝑃𝑒𝑥
𝑉𝑎𝑑 = (𝑃𝑒𝑥1 − 𝑃𝑒𝑥 0 ) ∙ 100
𝑔∗ 𝑔0∗ −𝑔1∗
2. Influența eficienței cheltuielilor intermediare: ∆𝑉𝑎𝑑= 𝑃𝑒𝑥1 ∙ 100
Modelul pune accent pe necesitatea valorificării resurselor materiale de producție
printr-o prelucrare superioară pentru a reduce ponderea cheltuielilor intermediare în producția
exercițiului și implicit pentru a spori valoarea adăugată.
III. Modelul al treilea evidențiază modificarea valorii adăugate prin acțiunea directă a
următorilor factori:
1. Volumul producției totale: ∆𝑃𝑡 𝑉𝑎𝑑 = 𝑉𝑎𝑑0 ∙ (𝐼𝑃𝑒𝑥 − 1)
∑𝑞 𝑝
𝐼𝑃𝑒𝑥 = ∑ 𝑞1𝑝0 – reprezintă indicele modificării producției totale
0 0
𝑔
2. Structura pe sortimente de produse: ∆𝑉𝑎𝑑 = ∑ 𝑞1 (𝑝1 − 𝑐0∗ ) − 𝑉𝑎𝑑0 𝐼𝑃𝑒𝑥
3. Prețul de valorificare pe unitate de produs: ∆𝑝𝑉𝑎𝑑 = ∑ 𝑞1 (𝑝1 − 𝑝0 )
∗
4. Costurile intermediare ce revin pe unitate de produs: ∆𝑐𝑉𝑎𝑑 = ∑ 𝑞1 (𝑐0∗ − 𝑐1∗ )
Pentru a se înregistra o creștere a valorii adăugate trebuie să se modifice structura în
favoarea produselor cu cea mai ridicată valoare adăugată pe unitatea de produs, deci care se
valorifică la prețuri superioare și pentru producerea cărora nu se apelează la materii prime și
materiale scumpe. Tot aici putem adăuga că, valoarea adăugată crește odată cu creșterea
producției totale, cresc prețurile și scad costurile intermediare pe unitate de produs.
IV. Al patrulea model de analiză evidențiază influența factorilor direcți și indirecți,
astfel:
1. Influența producției exercițiului: ∆𝑃𝑒𝑥 തതതതതതത
𝑉𝑎𝑑 = (𝑃𝑒𝑥1 − 𝑃𝑒𝑥0 ) ∙ 𝑉𝑎𝑑0
1.1 Influența timpului total lucrat: ∆𝑉𝑎𝑑 = (𝑇1 − 𝑇0 ) ∙ 𝑊ℎ0 തതതതതതതത
𝑇
∙ 𝑉𝑎𝑑0
- Numărul mediu de salariați: ∆𝑉𝑎𝑑 = (𝑁𝑠1 − 𝑁𝑠0 ) ∙ 𝑡̅0 ∙ 𝑊ℎ0 തതതതതതതത
𝑁𝑠
∙ 𝑉𝑎𝑑0
𝑡̅ തതതതതതതത
- Timpul mediu pe un salariat: ∆𝑉𝑎𝑑 = 𝑁𝑠1 ∙ (𝑡̅1 − 𝑡̅0 ) ∙ 𝑊ℎ0 ∙ 𝑉𝑎𝑑0
1.2 Influența productivității orare: ∆𝑊ℎ തതതതതതതത
𝑉𝑎𝑑 = 𝑇1 ∙ (𝑊ℎ1 − 𝑊ℎ0 ) ∙ 𝑉𝑎𝑑0
2. Influența valorii adăugate medii la 1 leu producție a exercițiului:
23
തതതതതത തതതതതതത തതതതതതത
∆𝑉𝑎𝑑
𝑉𝑎𝑑 = 𝑃𝑒𝑥1 ∙ (𝑉𝑎𝑑1 − 𝑉𝑎𝑑0 )
Pentru sporirea valorii adăugate trebuie acționat în sensul sporirii factorilor cu acțiune
directă și indirectă, în special pe seama creșterii productivității.
2.4 Producţia exerciţiului

2.4.1 Analiza dinamicii și structurii producției exercițiului
Producţia exerciţiului (Pex) mai poartă denumirea şi de produs global şi are scopul de
a evidenţia totalitatea activităţii de producţiela nivelul entităţii. Acest indicator stabileşte
întreaga activitate a întreprinderii pe parcursul unui exerciţiu financiar sintetizând tot ceea ce
se produce în cadrul acesteia. Valoarea indicatorului de determină după următoarea formulă47:
𝑷𝒆𝒙 = 𝑷𝒗 + 𝑷𝒔 + 𝑷𝒊
în care:
- Pv – reprezintă producţia vândută evaluată la preţul de vânzare. Ea este alcătuită din
facturările de produse finite, semifabricate, produse reziduale etc. la preţul de vânzare fără
TVA, inclusiv reducerile acordate. Nu fac parte din producţia vândută bunurile achiziţionate
şi revândute fără să sufere procese de transformare.
- Ps – reprezintă producţia stocată adică veniturile aferente costului producției în curs de
execuție, evaluată la costul de producţie. Ea evidenţiază variaţia stocului de produse finite și
produse în curs, la cost de producţie, fără a ţine cont de provizioanele pentru depreciere. Dacă
variaţia producţiei stocate este negativă, rezultă că stocul de la sfârşitul exerciţiului este mai
mic decât stocul de la începutul exerciţiului. Dacă variaţia producţiei stocate este pozitivă,
atunci avem parte de o creştere a stocului de produse finite şi semifabricate la sfârşitul
exerciţiului. În cazul în care aceasta situaţie este însoţită de o scădere semnificativă a
vânzărilor, reprezintă risc pentru întreprindere.
- Pi – reprezintă producţia imobilizată adică producția realizată de entitate pentru scopurile
sale proprii și capitalizată evaluată la costul de producţie.
Orice modificare apărută asupra producţiei exerciţiului poate fi explicată şi analizată
prin influenţele elementelor aflate în structura sa48:
1. ∆𝑃𝑣𝑃𝑒𝑥 = 𝑃𝑣1 − 𝑃𝑣0
2. ∆𝑃𝑠𝑃𝑒𝑥 = 𝑃𝑠1 − 𝑃𝑠0
𝑃𝑖
3. ∆𝑃𝑒𝑥 = 𝑃𝑖1 − 𝑃𝑖0
∑31 ∆𝑃𝑣,𝑃𝑠,𝑃𝑖
𝑃𝑒𝑥 = ∆𝑃𝑒𝑥
În procesul de analiză este necesar să se calculeze modificările absolute și

procentuale intervenite în mărimea producției exercițiului, respectiv:
∆𝑷𝒆𝒙
∆𝑷𝒆𝒙 = 𝑷𝒆𝒙𝟏 − 𝑷𝒆𝒙𝟎 ∆𝑷𝒆𝒙% = 𝑷𝒆𝒙 ∙ 𝟏𝟎𝟎 ∆𝑷𝒆𝒙% = 𝑰𝑷𝒆𝒙 − 𝟏𝟎𝟎
𝟎
Producţía exerciţiului caracterizează întreaga gamă de activităţi şi poate creşte de la o

perioadă la alta în urma unor investiţii în imobilizări sau pe seama creşterii producţiei stocate.
Creşterea stocurilor constituie un semnal de alarmă în cazul scăderii vânzărilor ceea ce
impune urmărirea atentă a dinamicii acestora. De asemenea, datorită caracterului eterogen al
acestuia, putem spune că el este mai relevant pentru evidenţierea activităţii întreprinderii în
detrimentul cifrei de afaceri.
47
48
M.D.Bondoc, op. cit., 2014, pag.28
24
Modificarile care au loc în dinamica producţiei exerciţiului necesită urmărirea
îndeaproape a nivelului preţurilor şi a inflaţiei pentru exerciţiul financiar analizat.
2.4.2 Analiza factorială a producției exercițiului
În analiza factorială a producției exercițiului se mai utilizează următoarele modele49:

I. 𝑷𝒆𝒙 = 𝑵𝒔 ∙ 𝑾𝒂
II. 𝑷𝒆𝒙 = 𝑻 ∙ 𝑾𝒉 = 𝑵𝒔 ∙ 𝒕 ∙ 𝑾𝒉
în care:
- Ns – reprezintă numărul mediu anual de salariați;
- Wa – este productivitatea anuală pe salariat;
- T- timpul total lucrat de salariați într-un an exprimat în ore-om;
- t – timpul mediu lucrat de un salariat într-un an exprimat în ore-om;
- Wh – productivitatea orară a muncii.
𝑷𝒆𝒙 𝑻 𝑷𝒆𝒙
𝑾𝒂 = 𝒕 = 𝑵𝒔 𝑾𝒉 =
𝑵𝒔 𝑻
I. În primul model se analizează producția exercițiului sub influența laturii extensive

a activității (reflectată de numărul de salariați) și a laturii intensive reflectată de
productivitatea anuală.
1. Influența numărului mediu de salariați: ∆𝑁𝑠 𝑃𝑒𝑥 = (𝑁𝑠1 − 𝑁𝑠0 ) ∙ 𝑊𝑎0
𝑊𝑎
2. Influența productivității anuale: ∆𝑃𝑒𝑥 = 𝑁𝑠1 ∙ (𝑊𝑎1 − 𝑊𝑎0 )
În acest caz se este de recomandat ca valoarea producției exercițiului să sporească cu
precădere pe latura intensivă.
II. Modelul al doilea pune în evidență atât înfluența unor factori direcți, cât și pe cea
a factorilor cu acțiune indirectă asupra producției exercițiului.
1. Influența timpului total: ∆𝑇𝑃𝑒𝑥 = (𝑇1 − 𝑇0 ) ∙ 𝑊ℎ0
1.1 Influența numărului mediu de salariați: ∆𝑁𝑠 𝑃𝑒𝑥 = (𝑁𝑠1 − 𝑁𝑠0 ) ∙ 𝑡0 ∙ 𝑊ℎ0
𝑡
1.2 Influența timpului mediu: ∆𝑃𝑒𝑥 = 𝑁𝑠1 ∙ (𝑡1 − 𝑡0 ) ∙ 𝑊ℎ0
2. Influența productivității muncii: ∆𝑇𝑃𝑒𝑥 = 𝑇1 ∙ (𝑊ℎ1 − 𝑊ℎ0 )
Acest model pune în evidență faptul că pentru creșterea producției exercițiului se poate
acționa asupra laturii extensive (T, Ns, t), cât și a celei intensive (Wh).
Indicatorul producţia exerciţiului are anumite dezavantaje, deoarece cuprinde elemente
cu un conţinut eterogen din punct de vedere al exprimării acestora, fiind evaluate atât în
preţuri de vânzare, cât şi în costuri de producţie. Cu toate acestea, se consideră că producţia
exerciţiului are putere informaţională mai mare decât alţi indicatori ai activităţii de producţie
şi comercializare, mai ales în cazul entităţilor care au volum mare al producţiei în curs de
execuţie sau al producţiei imobilizate.
49
F. Radu, D. Cîrciumaru, D. Bondoc, op.cit., 2008, pag.45
25
CAPITOLUL III
ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI VALORICI DE REFLECTARE A
ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE LA S.C. EXTENSIV S.R.L.
3.1 Prezentarea societăţii EXV S.R.L. Piteşti

Firma a fost înfiinţată în martie 2000, cu sediul social în localitatea Piteşti, judeţul
Argeş, cod fiscal RO 12880111, înregistrată la ONRC sub nr. J3/132/2000 şi în luna
decembrie acelaşi an a început activitatea la Staţia de butelii Topoloveni. Societatea
desfăşoară în conformitate cu prevederile actului constitutiv, fabricarea gazelor industriale
cod CAEN 2011.
În prezent societatea îmbuteliază butelii de aragaz cu capacitatea de 26 litri pe care le
desface atât în reţeaua proprie de centre de desfacere cât şi către alte firme care administreaza
reţele de centre. Reţeaua proprie de desfacere acoperă judeţele Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu,
Olt, Vâlcea, Gorj şi Hunedoara). Compania prestează şi activităţi de transport auto GPL cu
cisternă de 50.000 litri.
De asemenea, Extensiv S.R.L. este dealer exclusiv al produselor Purina® în judeţul
Dâmboviţa. Oferta de furaje Purina® include:
- Furaj final;
- Concentrate proteice;
- Premixuri vitamino minerale;
- Înlocuitori de lapte;
- Tărâţe, mălai furajer, cereale;
Gama de furaje Purina® acoperă toate necesităţile, de la micii crescători până la
fermele mari pentru: păsări, bovine, ovine, cabaline, iepuri, peşti şi alte specii.
3.2 Prezentarea principalilor indicatori economico-financiari ai societăţii comerciale
Exv S.R.L.
Principalii indicatori economico-financiari identificaţi în cadrl societăţii comerciale
EXTENSIV S.R.L. se pot observa mai jos în tabelul nr. 3.1.
Tabelul nr. 3.1 Principalii indicatori economico-financiari ai S.C. EXV S.R.L.
Nr. crt. Indicatori 2013 2014 2015
1. Cifra de afaceri (CA) 7.181.310 7.139.827 6.371.250
2. Venituri totale (VT) 7.185.146 7.189.123 6.362.078
3. Cheltuieli totale (CT) 6.907.806 7.067.539 5.605.587
5. Număr de salariaţi (Ns) 33 32 29
6. Active imobilizate (Ai) 1.289.173 1.290.286 1.202.742
7. Active circulante (Ac) 561.024 678.216 900.020
8. Capital social (Ks) 500.000 500.000 500.000
9. Capital propriu (Kpr) 1.154.755 1.050.153 1.612.354
10. Rezultatul brut (RB) 277.340 121.584 756.491
11. Rezultatul net (RN) 236.309 95.398 647.201
Cheltuieli totale la 1000 lei 961,40 983,09 881,10
12.
venituri totale (CT/VT)  1000
Sursa: Situaţiile financiare ale S.C. EXV S.R.L. la 31.12.2015 şi 31.12.2014
Din tabelul nr. 3.1 se observă că unii indicatori prezintă variaţii de la o perioadă la
alta, unii înregistrează creşteri, alţii diminuări. În perioada 2013-2015 cheltuielile totale la
1000 lei venituri totale înregistrează valori sub 1000 lei, ceea ce înseamnă că întreprinderea
desfăşoară aceste cheltuieli cu eficienţă ceea ce duce la o creştere a performanţei acesteia.
Numărul de salariaţi este în scădere din 2013 până în 2015, dar asta nu influenţează
26
semnificativ productivitatea anuală a muncii.
De asemenea rezultatul brut din perioada analizată scade cu 155.756 lei din 2013 până
în 2014, însă prezintă o creştere semnificativă din 2014 până în 2015 cu 634.907 lei. Această
creştere este determinată de creşterea veniturilortotale într-o măsură mai mare decât
cheltuielile totale.
Rezultatul net reprezintă profit care în perioada 2013-2014 scade cu 140.911 lei, însă
creşte semnificativ în 2015 cu 551.803 lei. Această majorare a rezultatului net se datorează
creşterii profitului brut care acoperă înfluenţa negativă a creşterii impozitului pe profit.
3.3 Analiza cifrei de afaceri la S.C. EXTENSIV S.R.L.

Societatea comercială a acordat reduceri comerciale doar în anul 2013 şi nu a
beneficiat în perioada analizată de subvenţii de exploatare. Deci cifra de afaceri se calculează
însumând veniturile din vânzarea mărfurilor (Vmf), producţia vândută (Pv) şi scăzând
reducerile comerciale acordate (Rca2012).
Pentru analiza în dinamică a cifrei de afaceri se calculează modificarea absolută şi
procentuală intervenită în mărimea cifrei de afaceri prezentate în tabelele 3.2 şi 3.3.
∆𝑪𝑨
∆𝑪𝑨 = 𝑪𝑨𝟏 − 𝑪𝑨𝟎 ∆𝑪𝑨% = ∙ 𝟏𝟎𝟎 ∆𝑪𝑨% = 𝑰𝑪𝑨 − 𝟏𝟎𝟎
𝑪𝑨𝟎
Tabelul nr. 3.2 Determinarea cifrei de afaceri

Nr.crt Indicatori Simbol 2013 2014 2015
1. Producţia vândută Pv 6.721.215 6.353.935 5.370.916
2. Venituri din vânzarea mărfurilor Vmf 461.385 785.892 1.000.334
3. Reduceri comerciale acordate Rca 1.290 0 0
4. Venituri din subvenţii de exploatare Vsbv 0 0 0
5. Cifra de afaceri CA 7.181.310 7.139.827 6.362.078
Prezentarea sub formă grafică a evoluţiei cifrei de afaceri este evidenţiată în figura
nr.3.1:
180.000 169.558
160.000
140.000 121.410
120.000
93.702
100.000
80.000 Marja
comercială
60.000
40.000
20.000
0
2013 2014 2015
Figura nr. 3.1 Evoluţia cifrei de afaceri

Modificările absolute şi procentuale se prezintă în tabelul nr.3.3:
27
Tabelul nr. 3.3 Dinamica cifrei de afaceri
2014/2013 2015/2014
Nr.crt Indicatori Simbol
∆ ∆% ∆ ∆%
1. Producţia vândută Pv -367.280 -5,46 -983.019 -15,47
2. Venituri din vânzarea mărfurilor Vmf 324.507 70,33 214.442 27,29
3. Reduceri comerciale acordate Rca -1.290 - - -
4. Venituri din subvenţii de exploatare Vsbv - - - -
5. Cifra de afaceri CA -41.483 -0,58 -777.749 -10,89
Structura cifrei de afaceri pentru anii 2013, 2014 şi 2015 evidenţiază ponderea
producţiei vândute şi veniturilor din vânzarea mărfurilor în cifra de afaceri conform tabelului
3.4, astfel:
Tabelul nr. 3.4 Structura cifrei de afaceri
Formulă de G%
Nr.crt Indicatori
calcul 2014 2015
Ponderea producţiei vândute în CA 𝑃𝑣
G = 𝐶𝐴 ∙ 100
1. 88,99 84,42
Ponderea veniturilor din vânzarea 𝑉𝑚𝑓
2. G = 𝐶𝐴 ∙ 100 11,01 15,72
mărfurilor în CA
Sursa: Calcule pe baza situaţiilor financiare ale S.C. EXV S.R.L. la 31.12.2015 şi 31.12.2014
Grafic, structura cifrei de afaceri se prezintă în figura nr. 3.2:
2015
16%
Pv
Vmf
84%
2015
16%
Pv
Vmf
84%
Figura nr. 3.2 Structura cifrei de afaceri
Din tabelul nr.3.2 şi tabelul nr.3.3 se observă că cifra de afaceri, care reprezintă
valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu terţii ca urmare a activităţii curente de
producţie şi comercializare, a înregistrat în perioada analizată o scădere cu 41.483 lei (0,58%)
în 2014 faţă de 2013 şi cu 777.749 lei (10,89) în 2015 faţă de 2014. Această scădere are loc
din cauza influenţei negative a scăderii producţiei vândute într-o măsură mai mare decât
28
creşterea veniturilor din vânzarea mărfurilor.
Din tabelul nr.3.4 se observă că producţia vândută a avut ponderea cea mai mare în
cifra de afaceri pe parcursul celor trei exerciţii financiare, în timp ce veniturile din vânzarea
mărfurilor şi reducerile comerciale acordate deţin ponderi foarte mici.
Analiza factorială a ciferi de afaceri se analizează pe baza tabelului nr. 3.5, astfel:
Tabel nr. 3.5 Indicatori necesari analizei factoriale a cifrei de afaceri

Simbol/Formulă
Nr.crt Indicatori 2013 2014 2015
de calcul
2. Producţia exerciţiului Pex 6.724.287 6.353.935 5.370.916
Numărul mediu anual de
3. Ns 33 32 29
salariaţi
4. Active imobilizate Ai 1.289.173 1.290.286 1.202.742
Productivitatea muncii Pex
5. anuale pe salariat Wa = 203.766,27 198.560,47 185.204
തNs
തതത
Gradul de valorificare a CA
6. poducţiei exerciţiului Gv = 1,0679 1,1237 1,1845
Pex
Înzestrarea tehnică a Ai
7. muncii cu active It = 39.065,85 40.321,44 41.473,86
തതതത
Ns
imobilizate
Eficienţa utilizării Pex
8. activelor imobilizate E= 5,2160 4,9244 4,4655
Ai
Influenţele celor trei factori direcţi (Ns, Wa, Gv) şi doi factori indirecţi (It, E) sunt
calculate aplicând metoda substituirii în lanţ, rezultatele fiind evidenţiate în tabelul nr.3.6.
Tabel nr.3.6 Influenţele factorilor asupra modificării cifrei de afaceri

Nr.crt. Formula de calcul 2014/2013 2015/2014
1. ∆𝑁𝑠
𝐶𝐴 = (𝑁𝑠1 − 𝑁𝑠0 ) ∙ 𝑊𝑎0 ∙ 𝐺𝑣0 - 217.601,99 - 669.367,20
2. ∆𝑊𝑎
𝐶𝐴 = 𝑁𝑠1 (𝑊𝑎1 − 𝑊𝑎0 ) ∙ 𝐺𝑣0 - 177.896,76 - 435.251,29
2.1 ∆𝐼𝑡 തതതതത തതതത തതതത

𝐶𝐴 = 𝑁𝑠1 ∙ (𝐼𝑡1 − 𝐼𝑡0 ) ∙ 𝐸0 ∙ 𝐺𝑣0 223.803,04 184.932,18
2.2 ∆𝐸𝐶𝐴 = തതതതത തതത1 − തതത

𝑁𝑠1 ∙ 𝐼𝑡1 ∙ (𝐸 𝐸0 ) ∙ 𝐺𝑣0 - 401.794,62 - 620.213,04
𝐺
3. ∆𝐶𝐴𝑣 = തതതതത
𝑁𝑠1 ∙ 𝑊𝑎1 ∙ (𝐺𝑣1 − 𝐺𝑣0 ) 354.549,58 326.551,69
4 ∑ ∆𝑁𝑠,𝑊𝑎,𝐺𝑣
𝐶𝐴 = ∆𝐶𝐴 ≅ - 41.483 ≅ - 777.749
1
Sursa: Calcule pe baza datelor din tabelul nr. 3.5
Din tabelul nr. 3.6 se observă că pe parcursul exerciţiului financiar 2014 scăderea
cifrei de afaceri a fost cauzată de diminuarea numărului mediu de salariaţi şi de diminuarea
productivităţii muncii, ambele influenţe negative ce au anulat influenţa pozitivă a creşterii
29
gradului de valorificare a producţiei exerciţiului. Această situaţie este similară şi pentru
exerciţiul 2015.
3.4 Analiza marjei comerciale la S.C. EXV S.R.L.

Marja comercială se determină ca diferenţă între veniturile din vânzarea mărfurilor
(Vmf) şi cheltuielile privind mărfurile (Cmf).
Tabel nr. 3.7 Determinarea marjei comerciale
2. Cheltuieli privind mărfurile Cmf 367.683 664.482 830.776
3. Marja comercială Mc 93.702 121.410 169.558
Prezentarea sub formă grafică a evoluţiei marjei comerciale se observă în figura nr. 3.3
180.000 169.558
160.000
140.000 121.410
120.000
93.702
100.000
80.000 Marja
comercială
60.000
40.000
20.000
0
2013 2014 2015
Figura nr.3.3 Evoluţia marjei comerciale

În procesul de analiză este util să se determine modificările absolute şi procentuale
intervenite în mărimea marjei comerciale. În baza datelor din tabelul 3.7, rezultatele se
prezintă în tabelul nr.3.8:
Tabelul nr. 3.8 Dinamica marjei comerciale
2014/2013 2015/2014
∆ ∆% ∆ ∆%
1. Venituri din vânzarea mărfurilor Vmf 324.507 70,33 214.442 27,29
2. Cheltuieli privind mărfurile Cmf 296.799 80,72 166.294 25,03
3. Marja comercială Mc 27.708 29,57 48.148 39,66
Sursa: Calcule pe baza tabelului nr.3.7
Din tabelul nr.3.8. se observă o creştere a marjei comerciale în perioada analizată cu
27.708 lei (29,57) în 2014 faţă de 2013 şi cu 48.148 lei (39,66%) în 2015 faţă de 2014.
Astfel, influenţa negativă a creşterii cheltuielilor privind mărfurile pe întreaga perioadă a fost
anulată de cea pozitivă a veniturilor, care cresc într-o măsură mai mare decât cheltuielile.
În mărimi relative marja comercială se determină prin intermediul ratei marjei
𝑴𝒄
comerciale, după următoarea relaţie: RMc = 𝑽𝒎𝒇  100
30
Tabelul nr.3.9. Determinarea ratei marjei comerciale
3. Rata marjei comerciale RMc 20,31 15,45 16,95
Sursa: Situaţiile financiare ale S.C. EXTENSIV S.R.L. la 31.12.2015 şi 31.12.2014
Rata marjei comerciale a înregistrat o diminuare în exerciţiul 2014 faţă de 2013 de la
20,31 % la 15,45%, urmată apoi de o creştere în 2015 ajungând la 16,95%.
În analiza marjei comerciale se pot utiliza două modele deterministe. În cazul primului
model vom analiza influenţa a doi factori direcţi (Vmf şi Cmf), iar modelul al doilea se
determină tot prin influenţa a doi factori direcţi (Vmf şi Rmc). Acestea sunt calculate aplicând
metoda substituirii în lanţ, rezultatele fiind evidenţiate în tabelul nr.3.10.
Tabel nr. 3.10 Influenţa factorilor asupra marjei comerciale
Model Nr.crt Formula de calcul 2014/2013 2015/2014
𝑉𝑚𝑓
1. ∆𝑀𝑐 = 𝑉𝑚𝑓1 ∙ 𝑉𝑚𝑓0 324.507 214.442
I. 2. 𝐶𝑚𝑓
∆𝑀𝑐 = −(𝐶𝑚𝑓1 − 𝐶𝑚𝑓0 ) - 296.799 - 166.294
𝑉𝑚𝑓,𝐶𝑚𝑓
3. Total: ∑21 ∆𝑀𝑐 = ∆𝑀𝑐 27.708 48.148
𝑉𝑚𝑓 𝑉𝑚𝑓1 ∙ തതതതതതതത

𝑅𝑚𝑐0
1. ∆𝑀𝑐 = − =rMc – Mc0 65.912,67 33.141,60
100 100
II. 𝑉𝑚𝑓1 ∙ തതതതതതതത

𝑅𝑚𝑐0
2. ∆𝑅𝑚𝑐
𝑀𝑐 = − = Mc1 - rMc - 38.204,67 15.006,40
100 100
3. ∑21 ∆𝑉𝑚𝑓,𝑅𝑚𝑐
𝑀𝑐 = ∆𝑀𝑐 27.708 48.148
Sursa: Calcule pe baza datelor din tabelul nr.3.9
Creşterea marjei comerciale este rezultatul creşterii într-un ritm superior a veniturilor
din vânzarea mărfurilor, comparativ cu ritmul de creştere a cheltuielilor privind mărfurile,
astfel încât influenţa negativă a creşterii cheltuielilor privind mărfurile este anulată de cea
pozitivă a creşterii veniturilor privind mărfurile.
Creşterea marjei comerciale este rezultatul influenţei pozitive a creşterii ratei medii a
marjei comerciale, anulând influenţa negativă a creşterii veniturilor din vânzarea mărfurilor.
3.5 Analiza producţiei exerciţiului la S.C. EXTENSIV S.R.L.

Întreprinderea nu deţine producţie realizată pentru scopurile sale proprii şi capitalizată,
iar venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie prezintă valori doar într-un singur
exerciţiu financiar. Prin urmare producţia exerciţiului se determină prin însumarea producţiei
vândute (Pv) şi veniturile aferente costului producţiei în curs de execuţie (Ps2013) conform
tabelului nr. 3.11.
Tabelul nr.3.11 Determinarea producţiei exerciţiului
Venituri aferente costului producţiei
2. Ps 3.072 - -
în curs de execuţie
31
Datele din tabelul nr.3.11 reflectă o scădere a producţiei de la o perioadă la alta, iar
prezentarea sub formă grafică a dinamicii acesteia se observă în figura nr. 3.4.
8.000.000
6.724.287
7.000.000 6.353.935
6.000.000 5.370.916
5.000.000
4.000.000 Producţia
3.000.000 exerciţiului
2.000.000
1.000.000
0
2013 2014 2015
Figura nr.3.4 Dinamica producţiei exerciţiului

Modificările absolute şi procentuale intervenite în mărimea producţiei exerciţiului se
prezintă în tabelul nr.3.12.
Tabelul nr. 3.12 Dinamica marjei comerciale
2014/2013 2015/2014
∆ ∆% ∆ ∆%
1. Producţia vândută Pv - 367.280 - 5,46 - 983.019 - 15,47
Venituri aferente costului
2. Ps - 3.072 - - -
producţiei în curs de execuţie
3. Producţia exerciţiului Pex - 370.352 - 5,51 - 983.019 - 15,47
Sursa: Calcule pe baza tabelului nr.3.11
Producţia exerciţiului, indicator care dimensionează întreaga activitate realizată de
întreprindere a înregistrat o diminuare în perioada analizată cu 370.352 lei (5,51%) din 2013
până în 2014 şi cu 983.019 (15,47%) din 2014 până în 2015. Acest lucru a avut loc din cauza
scăderii producţei vândute, fiind o influenţă negativă.
Ponderea elementelor componente este prezentată în tabelul nr.3.13 şi în figura nr.3.5.
Tabelul nr. 3.13 Structura producţiei exerciţiului
Formulă de G%
Nr.crt Indicatori
calcul 2013
Ponderea producţiei vândute în Pex 𝑃𝑣
G = 𝑃𝑒𝑥 ∙ 100
1. 99,95
Ponderea veniturilor aferente costului 𝑃𝑠
2. G = 𝑃𝑒𝑥 ∙ 100 0,05
producţiei în curs de execuţie în Pex
Sursa: Calcule pe baza situaţiilor financiare ale S.C. EXV S.R.L. la 31.12.2015 şi 31.12.2014
32
Figura nr.3.5 Structura producţiei exerciţiului
Indicatorii utilizaţi în analiza factorială a producţiei exerciţiului sunt prezentaţi în
tabelul nr. 3.14:
Tabel nr. 3.14 Indicatori necesari analizei factoriale a producţiei exerciţiului
Simbol/Formul
Nr.crt Indicatori 2013 2014 2015.
ă de calcul
Numărul mediu anual de
3. Ns 33 32 29
salariaţi
Productivitatea muncii Pex
5. anuale pe salariat Wa = 203.766,27 198.560,47 185.204
തNs
തതത
Timpul total lucrat de
3321128= 3221128= 2921128=
6. salariaţi într-un an T
66.528 64.512 58.464
exprimat în ore-om
Timpul mediu lucrat de T
7. un salariat într-un an t= 2.016 2.016 2.016
തതതത
Ns
exprimat în ore-om
Productivitatea orară a Pex
8. muncii Wh = 101,10 98,49 91,87
T
Influenţele factorilor sunt calculate aplicând metoda subtituirii în lanţ, rezultatele fiind
evidenţiate în tabelul nr.3.15.
Tabel nr.3.15 Influenţele factorilor asupra modificării producţiei exerciţiului
Model Formula de calcul 2014/2013 2015/2014
1. ∆𝑃𝑣
𝑃𝑒𝑥 = 𝑃𝑣1 − 𝑃𝑣0 - 367.280 - 983.019
I.
2. ∆𝑃𝑠
𝑃𝑒𝑥 = 𝑃𝑠1 − 𝑃𝑠0 -3.072 -
∑21 ∆𝑃𝑣,𝑃𝑠
𝑃𝑒𝑥 = ∆𝑃𝑒𝑥 -370.352 -983.019
1. ∆𝑁𝑠
𝑃𝑒𝑥 = (𝑁𝑠1 − 𝑁𝑠0 ) ∙ 𝑊𝑎0 - 203.766,27 - 595.681,41
II. 2. ∆𝑊𝑎
𝑃𝑒𝑥 = 𝑁𝑠1 ∙ (𝑊𝑎1 − 𝑊𝑎0 ) - 166.585,60 - 378.337,63
∑21 ∆𝑁𝑠,𝑊𝑎
𝑃𝑒𝑥 = ∆𝑃𝑒𝑥 ≅ -370.352 ≅ -983.019
1. ∆𝑇𝑃𝑒𝑥 = (𝑇1 − 𝑇0 ) ∙ 𝑊ℎ0 - 203.817,60 - 595.667,52
1.1. ∆𝑁𝑠
𝑃𝑒𝑥 = (𝑁𝑠1 − 𝑁𝑠0 ) ∙ 𝑡0 ∙ 𝑊ℎ0 - 203.817,60 - 595.667,52
1.2. ∆𝑡𝑃𝑒𝑥 = 𝑁𝑠1 ∙ (𝑡1 − 𝑡0 ) ∙ 𝑊ℎ0 0 0

III.
2. ∆𝑊ℎ
𝑃𝑒𝑥 = 𝑇1 ∙ (𝑊ℎ1 − 𝑊ℎ0 ) - 168.376,32 - 387.031,68
2
∑ ∆𝑁𝑠,𝑊𝑎
𝑃𝑒𝑥 = ∆𝑃𝑒𝑥 ≅ -370.352 ≅ -983.019
1
33
Sursa: Calcule pe baza datelor din tabelul nr. 3.14
În primul model de analiză utilizat, producţia exerciţiului înregistrează o scădere din
cauza scăderii semnificative a producţiei vândute.
În perioada analizată scăderea producţiei exerciţiului conform modelulul al doilea a
fost determinată de scăderea numărului de salariaţi, care a condus implicit şi la săderea
productivităţii muncii.
În cazul modelului al treilea producţia exerciţiului scade din cauza diminuării
numărului de salariaţi, dar şi a productivităţii orare a muncii.
3.6 Analiza valorii adăugate la S.C. EXTENSIV S.R.L.

Având în vedere obiectul de activitate al întreprinderii, valoarea adăugată se determină
prin adunarea marjei comerciale (Mc) la producţia exerciţiului şi scăzând cheltuielile
intermediare provenite de la terţi (Ci) şi reducerile comerciale acordate.
În determinarea valorii adăugate este necesar să se stabilească cheltuielile intermediare
conform tabelului nr. 3.16.
Tabelul nr.3.16 Determinarea cheltuielilor intermediare
Cheltuieli cu materii prime şi materiale 4.496.499 4.687.507 2.995.983
1.
consumabile
2. Alte cheltuieli materiale 350.913 151.549 273.515
3. Alte cheltuieli externe (energia şi apa) 18.446 18.598 20.242
4. Cheltuieli cu prestaţiile externe 843.480 685.501 484.252
5. Cheltuieli intermediare 5.709.338 5.543.155 3.773.992
Valoarea adăugată realizată de societatea EXV pe parcursul exerciţiilor financiare
2013 – 2015 se observă în tabelul nr. 3.17:
Tabelul nr.3.17 Determinarea valorii adăugate
1. Cheltuieli intermediare Ci 5.709.338 5.543.155 3.773.992
4. Reduceri comerciale acordate Rca 1.290 - -
5. Valoarea adăugată Vad 1.107.361 932.190 1.766.482
Din tabelul nr. 3.17 se observă că valoarea adăugată înregistrează o diminuare în 2014
faţă de exerciţiul 2013, care uterior înregistrează o creştere în exerciţiul 2015. Acest lucru se
observă şi în figura nr. 3.6.
34
2.000.000
1.766.482
1.800.000
1.600.000
1.400.000
1.200.000 1.107.361
932.190
1.000.000
Valoarea
800.000 adăugată
600.000
400.000
200.000
0
2013 2014 2015
Figura nr.3.6. Dinamica valorii adăugate

Analiza dinamicii valorii adăugate la societatea EXV pe parcursul exerciţiilor
financiare 2013 – 2015 este prezentată în tabelul nr. 3.18.
Tabelul nr. 3.18 Dinamica valorii adăugate
2014/2013 2015/2014
∆ ∆% ∆ ∆%
Cheltuieli cu materii prime şi 191.008 4,25 -1.691.524 63,91
1. Chmp
materiale consumabile
2. Alte cheltuieli materiale Ach - 199.364 -56,81 121.966 80,47
Alte cheltuieli externe (energia şi 152 0,82 1.644 8,84
3. Achext
apa)
4. Cheltuieli cu prestaţiile externe Chp -157.979 -18,73 -201.249 -29,36
5. Cheltuieli intermediare Ci -166.183 -2,91 -1.769.163 -31,92
8. Reduceri comerciale acordate Rca -1.290 - - -
9. Valoarea adăugată Vad -175.461 -15,82 934.292 89,50
Sursa: Calcule pe baza tabelelor 3.16 şi 3.17
Valoarea adăugată înregistrează scădere pe parcursul exerciţiului financiar 2014 cu
175.461 lei (15,82%) cauzată în principal de scăderea producţiei exerciţiului. În exerciţiul
2015 a avut loc o creştere semnificativă a valorii adăugate cu 934.292 lei (89,50%), situaţie
determinată în principal de scăderea cheltuielilor intermediare cu 1.769.163 lei, respectiv cu
31,92% influenţă pozitivă, care a anulat influenţa negativă a scăderii producţiei exerciţiului.
Marja comercială a avut de asemenea un impact pozitiv asupra majorării valorii adăugate,
aceasta înregistrând creşteri cu 27.708 (29,57%) din 2013 pana în 2014 şi cu 48.148 (39,66%)
din 2014 până în 2015.
Factorial, valoarea adăugată se analizează cu ajutorul indicatorilor prezentatţi în
tabelul nr. 3.19.
35
Tabelul nr.3.19 Indicatori necesari analizei valorii adăugate
1. Cheltuieli intermediare 5.709.338 5.543.155 3.773.992
2. Producţia exerciţiului 6.724.287 6.353.935 5.370.916
3. Marja comercială 93.702 121.410 169.558
4. Reduceri comerciale acordate 1.290 - -
Ponderea cheltuielilor intermediare în 84,91 87,24 70,27
5.
producţia exerciţiului (g*)
6. Valoarea adăugată 1.107.361 932.190 1.766.482
Valoarea adăugată se analizează factorial prin două modele principale. În primul
model se utilizează influenţele a trei factori direcţi (Pex, Mc,Ci), iar în al doilea model
principalii factori de influenţă sunt Pex şi g*. Aceste influenţe sunt calculate prin metoda
substituirii în lanţ, rezultatele fiind evidenţiate în tabelul nr. 3.20.
Tabel nr. 3.20 Influenţa factorilor asupra valorii adăugate
Model Nr.crt Formula de calcul 2014/2013 2015/2014
1. ∆𝑃𝑒𝑥
𝑉𝑎𝑑 = 𝑃𝑒𝑥1 ∙ 𝑃𝑒𝑥0 -370.352 -983.019
2. ∆𝑀𝑐
𝑉𝑎𝑑 = 𝑀𝑐1 ∙ 𝑀𝑐0 27.708 48.148
I. ∆𝐶𝑖
3. 𝑉𝑎𝑑 = −(𝐶𝑖1 − 𝐶𝑖0 ) 166.183 1.769.163
4. 2
∑ ∆𝑃𝑒𝑥,𝑀𝑐,𝐶𝑖
𝑉𝑎𝑑 = ∆𝑉𝑎𝑑 -176.461 834.292
1
100 − 𝑔0∗
1. ∆𝑃𝑒𝑥
𝑉𝑎𝑑 = (𝑃𝑒𝑥1 − 𝑃𝑒𝑥0 ) ∙ -55.886,12 -125.433,22
100
𝑔∗ 𝑔0∗ − 𝑔1∗
II. 2. ∆𝑉𝑎𝑑 = 𝑃𝑒𝑥1 ∙ -148.046,69 911.444,45
100
2
𝑃𝑒𝑥,𝑔∗
3. ∑ ∆𝑉𝑎𝑑 = ∆𝑉𝑎𝑑 ≅-176.461 ≅834.292
1
Sursa: Calcule pe baza datelor din tabelului nr.3.19

În cazul primului model valoarea adăugată a scăzut în exerciţiul 2014 faţă de 2013
din cauza scăderii producţiei exerciţiului. În exerciţiul 2015 se înregistrează o creştere
semnificativă a valorii adăugate datorită scăderii în mod semnificativ a cheltuielilor
intermediare, dar şi a creşterii marjei comerciale.
În cazul celui modelului al doilea valoarea adăugată scoade în exerciţiul 2014 din
cauza creşterii ponderii cheltuielilor intermediare în producţia exerciţiului. În exerciţiul 2015
creşterea valorii adăugate este inluenţată pozitiv de scăderea ponderii cheltuielilor
intermediare în producţia exerciţiului.
36
CONCLUZII
Cu ajutorul indicatorilor valorici privind activitatea de producţie şi comercializare am

obţinut o imagine de ansamblu a activităţii întreprinderii S.C. EXV S.R.L. pe perioada 2013 –
2015.
În urma efectuării analizei indicatorilor valorici de reflectare a activităţii de producţie
şi comercializare la S.C. EXV S.R.L. s-au obţinut următoarele rezultate:
Tabelul nr. 3.21 Indicatori valorici ai activităţii de producţie şi comercializare
4. Valoarea adăugată Vad 1.107.361 932.190 1.766.482

Tabelul nr. 3.22 Modificarea indicatorilor valorici ai activităţii de producţie şi
comercializare
2014/2013 2015/2014
∆ ∆% ∆ ∆%
1. Cifra de afaceri CA -41.483 -0,58 -777.749 -10,89
4. Valoarea adăugată Vad -175.461 -15,82 934.292 89,50
Sursa: Calcule pe baza tabelului 3.21
Din tabelele 3.20 şi 3.21 se observă că doar marja comercială creşte pe întreaga
perioadă analizată, Valoarea adăugată chiar dacă în exerciţiul 2014 înregistrează o scădere, în
următorul exerciţiu prezintă o creştere semnificativă.
Cifra de afaceri a înregistrat în perioada analizată o scădere cu 41.483 lei (0,58%) în
2014 faţă de 2013 şi cu 777.749 lei (10,89) în 2015 faţă de 2014. Această scădere are loc din
cauza influenţei negative a scăderii producţiei vândute într-o măsură mai mare decât creşterea
veniturilor din vânzarea mărfurilor.
Pe parcursul celor trei exerciţii financiare producţia vândută a avut ponderea cea mai
mare în cifra de afaceri, în timp ce veniturile din vânzarea mărfurilor şi reducerile comerciale
acordate deţin ponderi foarte mici.
Creşterea marjei comerciale este rezultatul creşterii într-un ritm superior a veniturilor
din vânzarea mărfurilor, comparativ cu ritmul de creştere a cheltuielilor privind mărfurile,
astfel încât influenţa negativă a creşterii cheltuielilor privind mărfurile este anulată de cea
pozitivă a creşterii veniturilor privind mărfurile.
Creşterea marjei comerciale este rezultatul influenţei pozitive a creşterii ratei medii a
marjei comerciale, anulând influenţa negativă a creşterii veniturilor din vânzarea mărfurilor.
Valoarea adăugată înregistrează scădere pe parcursul exerciţiului financiar 2014 cu
175.461 lei cauzată în principal de scăderea producţiei exerciţiului.
37
În exerciţiul 2015 a avut loc o creştere semnificativă a valorii adăugate cu 934.292 lei,
situaţie determinată în principal de scăderea cheltuielilor intermediare cu 1.769.163 lei,
respectiv cu influenţă pozitivă, care a anulat influenţa negativă a scăderii producţiei
exerciţiului.
Marja comercială a avut de asemenea un impact pozitiv asupra majorării valorii
adăugate, aceasta înregistrând creşteri cu 27.708 din 2013 pana în 2014 şi cu 48.148 din 2014
până în 2015.
În concluzie, analiza economico-financiară joacă un rol important în întreprindere, iar
în efectuarea de analize trebuie să se ia în calcul totate etapele desfăşurării unui astfel de
proces pentru ca rezultatele să fie cele scontate. Dintre cei patru indicatori valorici ai
activităţii de producţie şi comercializare analizaţi doar marja comercială a înregistrat creştere
pe întreaga perioadă, cifra de afaceri şi producţia exerciţiului se diminuează considerabil pe
perioada supusă analizei, iar valoarea adăugată chiar dacă scade din 2013 până în 2014, creşte
semnificativ din 2014 în 2015.
Orice întreprindere are la baza ei informaţii care sunt sursa formării deciziilor
economico-financiare. Utilizatorii informaţiilor analizei financiare pot aprecia stadiul în care
se află întreprinderea, dacă aceasta se poate sau nu îndatora, dacă îşi poate onora diverse plăţi,
etc.
Consider că, prin realizarea acestei lucrări mi-am atins obiectivele iniţiale, reuşind să
îmbin aspectele teoretice cu cele practice în ce priveşte analiza economico-financiară a
societăţii.
38
BIBLIOGRAFIE:
A. Materiale tipătrite:
1. C. Toma, Managementul contabilităţii financiare, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2012
2. D. G. Bordeianu, Analiza poziţiei financiare şi a performanţelor întreprinderii, Editura
Tehnopress, Iaşi, 2009
3. F.Radu, D. Cârciumaru, D.Bondoc, Analiză şi diagnostic economico-financiar, Editura
Scrisul Românesc, Craiova, 2008
4. M. D. Bondoc, Analiza performanţelor entităţii economice, Editura SITECH, Craiova,
2014
5. M. Mironiuc, Analiza economico-financiară. Elemente teoretico – metodologice şi
aplicaţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2006
6. M. Mironiuc, Analiză economico-financiară:Elemente teoretico-metodologice şi Aplicaţii,
Editura Universităţii”Al.I.Cuza”, Iaşi, 2009
7. V. Robu, I.Anghel, E.C. Şerban, Analiza economico-financiară a firmei, Editura
Economică, Bucureşti, 2014
8. W. Păvăloaia, V. D. Păvăloaia, Analiza economico-financiară, Editura Tehnopress, Iaşi,
2009
9. Petrescu, S., Analiză şi diagnostic financiar-contabil, Ediţia a III-a revizuită şi actualizată,
Editura CECCAR, Bucureşti, 2010
10. Mironiuc, M. Fundamentele ştiinţifice ale gestiunii financiar-contabile a întreprinderii,
Editura Universităţii”Al.I.Cuza”, Iaşi, 2009
11. M.Siminică, Diagnosticul financiar al firmei, Editura Universitaria, Craiova, 2008
B. Surse electronice:
12. A. Isfănescu, V. Robu, A. M. Hristea, C. Vasilescu, Analiza economico-financiară,
Cap.II- http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=75 , accesat online
la data de 03.10.2015
13. C. Puiu, Economia întreprinderii, http://svedu.ro/servicii/biblioteca.php , accesat online la
data de 04.10.2015
14. Dicţionarul Explicativ al Limbii Române - DEX http://dexonline.ro , accesat online la
date de 03.10.2015
15. F. Badea, Managementul producţiei – Ediţie revizuită, Cap.I – http://www.biblioteca-
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=494, accesat online la data de 04.10.2016
16. http://www.entrepreneur.com/article, accesat online în data de 31.10.2015
17. I. Kerbalek, Economia întreprinderii, Editura Gruber,
http://www.economiaintreprinderii.ro/cap31subcap/.htm, accesat online la data de
04.10.2015
18. L. Zahiu, M. Năstase, Economia întrerindeii, Cap. I – http://www.biblioteca-
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=147&idb , accesat online la data de 03.10.2015
19. Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.1802 din 29 decembrie 2014 Partea I pentru
aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi
situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr.963 din 30
decembrie 2014, https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_1802_2014.pdf ,
accesat online la 15.01.2016
20. Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată şi actualizată, Capitolul IV – Situaţii
financiare, http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_societati_comerciale.php , accesat
online la 15.10.2015
39

Disertatie Analiza Financiara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disertatie Analiza Financiara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

ANALIZA INDICATORILOR VALORICI DE REFLECTARE A

Întreprinderea în general are un rol esenţial în economia de piaţă prin veniturile

Figura nr.1.1 Caracteristicile producţiei fizice

Figura nr.1.2 Condiţiile esenţiale ale informaţiilor

Figura 1.3 Etapele realizării planului de afaceri

Pentru a face o evaluare a activităţilor ce urmează a se întreprinde, planul de afaceri

2.2 Cifra de afaceri

În analiza structurii cifrei de afaceri este obligatoriu să avem în vedere componenţa

0 10-15% 25-30% 60-70% Nr produse X 100%

Figura 2.1. Curba ABC în determinarea cifrei de afaceri

2.2. Influența eficienței activelor imobilizate:

2.2 Marja comercială

În procesul de analiză este necesar să se determine modificările absolute și procentuale

Primul model de rată se interpretează astfel:

2.2.2 Analiza factorială a marjei comerciale

2. Influența ratei medii a marjei comerciale:

De asemenea, rata marjei comerciale poate fi analizată factorial, pe grupe de mărfuri,

Valoarea adăugată este un indicator care dimensionează întreaga activitate a

Cheltuieli cu materiile prime, materialele

Valoarea adăugată netă

asimilate, impozitul pe profit

Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare în

- valoarea adăugată netă:

Analiza structurii valorii adăugate se realizează pe seama calculului și interpretării

2.3.3 Analiza factorială a valorii adăugate

2.4 Producţia exerciţiului

În procesul de analiză este necesar să se calculeze modificările absolute și

Producţía exerciţiului caracterizează întreaga gamă de activităţi şi poate creşte de la o

2.4.2 Analiza factorială a producției exercițiului

În analiza factorială a producției exercițiului se mai utilizează următoarele modele49:

I. În primul model se analizează producția exercițiului sub influența laturii extensive

3.1 Prezentarea societăţii EXV S.R.L. Piteşti

3.3 Analiza cifrei de afaceri la S.C. EXTENSIV S.R.L.

Tabelul nr. 3.2 Determinarea cifrei de afaceri

Figura nr. 3.1 Evoluţia cifrei de afaceri

Figura nr. 3.2 Structura cifrei de afaceri

Tabel nr. 3.5 Indicatori necesari analizei factoriale a cifrei de afaceri

Tabel nr.3.6 Influenţele factorilor asupra modificării cifrei de afaceri

2.1 ∆𝐼𝑡 തതതതത തതതത തതതത

2.2 ∆𝐸𝐶𝐴 = തതതതത തതത1 − തതത

Sursa: Calcule pe baza datelor din tabelul nr. 3.5

3.4 Analiza marjei comerciale la S.C. EXV S.R.L.

Figura nr.3.3 Evoluţia marjei comerciale

𝑉𝑚𝑓 𝑉𝑚𝑓1 ∙ തതതതതതതത

II. 𝑉𝑚𝑓1 ∙ തതതതതതതത

3.5 Analiza producţiei exerciţiului la S.C. EXTENSIV S.R.L.

Figura nr.3.4 Dinamica producţiei exerciţiului

1. ∆𝑇𝑃𝑒𝑥 = (𝑇1 − 𝑇0 ) ∙ 𝑊ℎ0 - 203.817,60 - 595.667,52

1.2. ∆𝑡𝑃𝑒𝑥 = 𝑁𝑠1 ∙ (𝑡1 − 𝑡0 ) ∙ 𝑊ℎ0 0 0

3.6 Analiza valorii adăugate la S.C. EXTENSIV S.R.L.

Figura nr.3.6. Dinamica valorii adăugate

Sursa: Calcule pe baza datelor din tabelului nr.3.19

Cu ajutorul indicatorilor valorici privind activitatea de producţie şi comercializare am

1. Cifra de afaceri CA 7.181.310 7.139.827 6.362.078

2. Producţia exerciţiului Pex 6.724.287 6.353.935 5.370.916

3. Marja comercială Mc 93.702 121.410 169.558

4. Valoarea adăugată Vad 1.107.361 932.190 1.766.482

S-ar putea să vă placă și