REGELE DAVID – CHIP AL FRUMUSETII

Frumusețea, mărinimia și curăția sufletului sfântului prooroc şi rege David sunt modele
de urmat pentru creștinii din prezent, din contemporaneitatea aceasta încercată de tot felul de
probleme (poluarea mediului, încălzirea globală, asaltul tehnologiei digitale etc.). Atitudinea
smerită, frumuseţea sufletului şi a trupului, nobleţea care l-au determinat să se pocăiască sunt
însuşirile care i-au determinat pe sfinţii părinţi să-l numească ,,Sfânt proroc” sau „David cel mare
mare”, pentru că şi faptele lui sunt mari. David a exemplificat cu viața lui că un rege trebuie să
aibă o inimă neînfricată, o inimă de leu, trebuie să aibă un spirit curajos și o dragoste fără
margini față de Dumnezeu1

În Sfânta Scriptură numele „David” este unic, exemplificând locul unic pe care acesta îl
are ca strămoş, vestitor, înaintemergător şi profet al Domnului Iisus Hristos - cel mai de seamă
dintre strămoșii, dintre fiii marelui David.

Ideea mesianică are un caracter pronunţat în timpul regilor David şi Solomon, când
Dumnezeu le făgăduieşte: împărăţia veşnică (II Regi 7, 12–16); Legământul şi Aşezământul pe
veci şi neschimbat (II Regi 23, 5) şi Tronul veşnic (III Regi 9, 5). Aceste făgăduinţe cu puternic
conținut mesianic au fost făcute de Dumnezeu lui David și Solomon, care au cunoscut voia Lui.
Făgăduințele acestea aduc vestea cea bună că se apropie vremea împărăţiei dorite din strămoşi.

În Noul Testament există un număr de 58 de referiri la David, inclusiv numirea dată

deseori lui Iisus - „Fiul Iui David“. Sfântul Apostol Pavel spune că Iisus este „din sămânţa lui
David, după trup“ (Rom. 1:3), iar Sfântul Evanghelist Ioan ne relatează cuvintele Mântuitorului:
„Eu sunt Rădăcina şi Sămânţa lui David” (Apoc. 22,16).

De cealaltă parte Solomon, este fără doar și poate unul dintre cei mai cunoscuți regi din
istoria omenirii. Niciun rege din relatările Bibliei nu aprinde atât de mult imaginația noastră ca
regele Solomon, care a condus Israel după regele David 2. Biblia prezintă domnia lui Solomon ca
o epocă a prosperității fără precedent datorită înțelepciunii sale, o calitate conferită de
Dumnezeu. Într-un vis, Dumnezeu l-a întrebat ce dorește cel mai mult și Solomon a răspuns:

1
John S. Knocks, God in the Details, Kendall-Hunt Publishing, 2017, p. 123.
2
Jean-Pierre Isbouts, The wealthy, wise reign of King Solomon made Israel prosper, în National Geograpic (ediția în
limba engleză), 4 ianuarie 2019.
„Dăruieşte-i dar robului Tău minte pricepută, ca să asculte şi să judece poporul Tău şi să
deosebească ce este bine şi ca este rău; căci cine poate să povăţuiască pe acest popor al Tău, care
este nesfârşit de mare?” (I Regi 3, 9).

Solomon și-a reorganizat regatul în 12 districte care au tăiat granițele fostelor organizații
tribale, aceasta și pentru a centraliza puterea în Ierusalim 3. Pentru a liniști sensibilitățile tribale, el
a continuat politica tatălui său de a se căsători cu soții din multe triburi, precum și din acele
națiuni cu care a încheiat o alianță.

Regele a compus și „trei mii de proverbe” și „peste o mie de cântece” și a putut vorbi
despre o gamă vastă de subiecte, de la lemnul de cedru la diferite specii de animale (I Regi 4, 32-
33).

Biblia spune că Israelul a prosperat sub Solomon și, într-adevăr, există dovezi că
Levantul4 a cunoscut o creștere economică puternică pe măsură ce comerțul regional a crescut5.

Bogăția, deși Solomon nu a cerut-o lui Dumnezeu, a fost vărsată în vistieria lui,
permițându-i acestuia să îndeplinească promisiunea lui Dumnezeu lui David: să construiască un
templu pentru a adăposti Chivotul Legământului. Pentru a face acest lucru, el a lansat o „acțiune
de donație” care a adus 5.000 de talanți de aur și 10.000 de talanți de argint (echivalentul a circa
100 de milioane de dolari în moneda de astăzi).

Când s-a terminat proiectul, Ierusalimul arăta ca o cetate îmbrăcată în aur și faimă 6.
Templul construit de Solomon avea să devină centrul spiritual al Ierusalimului. În același timp,
regele a construit un inel de cetăți pentru a-și proteja regatul, cu cetăți în Megiddo, Hazor și
Gezer. În prezent, Ierusalimul este cunoscut ca centrul spiritual al lumii, de unde reiese încă o
dată că Solomon a fost un om care l-a iubit pe Dumnezeu

Așadar, Solomon este o figură centrală în istoria lumii, rămas în istorie ca cel mai înțelept
om care a trăit vreodată, ca un mare organizator, ca un mare diplomat, ca fiind cel care a
construit primul templu al Domnului și ca o ființă spirituală. În pofida căderilor sale și a
3
Ibidem.
4
Levant este o regiune geografică nedefinită precis care se referă la o mare parte a Orientului Mijlociu la sud de
Munții Taurus, mărginită de Marea Mediterană la vest și de Deșertul Arabiei și Mesopotamia superioară la est.
Levantul nu include Munții Caucaz, Peninsula Arabică, sau Anatolia.
5
Jean-Pierre Isbouts, art.cit.
6
Ibidem.
încălcării unor precepte mozaice, Solomon a intrat în istoria religiei și a Vechiului Testament ca
autor de scrieri religioase, insuflate de Dumnezeu. Pentru aceasta mulți credincioși îl consideră,
cel puțin la aceeași statură duhovnicească pe care a avut-o tatăl său, David.

Pentru toate acestea ne va fi permis și nouă, celor care au contribuit la realizarea acestei
lucrări, să spunem: Doamne Iisuse Hristoase, pentru rugăciunile cuvioșilor tăi, între care au vrut
să se numere regii David și Solomon, miluiește-ne și mântuiește-ne pe noi! Amin!