Notiunea de algoritm

Ciclul de viata al unui program cuprinde fazele de:

 Analiza
 Proiectare
 Codificare
 Testare
 Intretinere.

In faza de proiectare se stabileste algoritmul, adica pasii succesivi de rezolvare a problemei. Denumirea

de algoritm vine de la numele matematicianului si astrologului arab Al-Khowarizmi ( secolul IX ). 

Algoritmii poate fi specificati:

 In limbaj natural
 In pseudocod
 Ca scheme logice.

Scheme logice
In proiectare se stabilesc datele si prelucrarile ce se realizeaza asupra lor.

Datele pot fi:

 variabile - isi modifica valoarea; se caracterizeaza printr-un nume ( format din litere, cifre si/sau
_, putand incepe cu o litera sau _ ; se face distinctie intre literele mici si mari)
 constante - pot fi explicite sau simbolice ( ultimele au nume ).

Prelucrarile se reprezinta prin blocuri, iar ordinea de executie e indicata de sageti.

Operatii ( blocuri de baza ) 

  
 

Blocul de inceput/sfarsit - orice schema

logica incepe cu un bloc de inceput si se
termina cu blocul de stop
Blocul de citire ( doua variante ) - se
citesc de la dispozitivul de intrare valorile
variabilelor specificate in lista_variabile
( separate prin virgula )

Blocul de scriere ( doua variante ) - se

scriu la dispozitivul de iesire valorile
obtinute in urma evaluarii expresiilor din
lista( separate prin virgula  )

Blocul de atribuire - se evalueaza

expresia, iar valoarea obtinuta este
memorata in variabila, vechea valoare
pierzandu-se; expresia contine operatori ( +
- * / ), operanzi ( variabile, constante ) si
( ); variabila poate apare si in expresie ( ex:
x=x+1 )

Blocul de decizie - se evalueaza conditia:

daca e adevarata se continua cu
prelucrarea indicata de ramura da, altfel cu
ramura nu;  
conditia poate contine operatori
relationali: <   >    <=    >=    ==    != 
operatori logici: si   sau

Structuri de control - operatiile de baza se inlantuie conform unor structuri de control; fiecarei structuri
ii corespunde o instructiune in C.

Structuri de control de baza - Teorem de structura Bohm-Jacopini justifica

matematic faptul ca orice prelucrare se poate specifica folosind structurile de
control de baza: 
 
Secventa - indica executia succesiva a
operatiilor de baza si a structurilor de
control in ordinea in care apar in
schema logica; in general, orice schema
logica cuprinde secventele:
 de initializare a variabilelor
 prelucrari

 tiparirea rezultatelor

Selectia - functie de valoarea de adevar

a conditiei, se executa una din secvente,
dupa care se trece la prelucrarea
urmatoare; cele doua ramuri se exclud
mutual; este posibil ca una din ramuri sa
fie vida

Ciclul cu test initial - secventa se

executa ciclic, cat timp conditia este
adevarata; secventa se numeste corpul
ciclului, la fel ca si la urmatoarele doua
structuri, derivate; daca la prima
evaluare a conditiei, aceasta este falsa,
corpul nu se executa niciodata

Structuri de control derivate - deriva din cele de baza: 

 
Ciclul cu test final - conditia se evalueaza
dupa executia secventei ( deci se executa cel
putin o data ); se revine la executia
secventei, daca este adevarata; 

Ciclul cu contor - o variabila numita

generic contor, controleaza ciclarea; se
initializeaza cu o valoare initiala, vali, iar
ciclarea se realizeaza cat timp contor<=valf,
o valoare finala; la sfarsitul corpului ciclului,
variabila contor este actualizata, fiind marita
cu o valoare pas; pentru a nu se cicla la
infinit, trebuie ca pas>0.