Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bcucluj FP P I 2133 1916 0008 0038
Bcucluj FP P I 2133 1916 0008 0038
Bcucluj FP P I 2133 1916 0008 0038
ANUL VU No. 38 ô O
WS“ VINERI 10 PERRÜAWE l i I i '*
Moartea IC S.
în literatura universală, lasă în urma Ei „păcei.
o bogată activitate literară. „Dar dacă timpuri de nou încercări ar
In ordine cronologică cităm operele „veni, atunci sunt încredinţată că ne vom
scrise de eătră defuncta Regină : „îndeplină încă mai bine datoriile noastre,
„Pelerinajul Durerei" (1882) „Cugetările „întărite cum suntem astăzi prin experi
Ierna Elisalseta
unei Regine“ scrisă în limba franceză, e n ţa dobândită.
(1882) , Poveştile Peleşului" (1882( „o „încă odată, vă mulţumesc, iubitde
Rugăciune“ (1882) „Din două lumi" in? „Mele Surori, pentru aceaslă dovadă vie
colaborare cu Mita Kremnitz (1884)? „a dragostei şi a încredere! cu care m’
„Schiţe“ (1884) „Printre Veacuri“ (1885) „aţi norocit.
„Astra“ „Poşta Militară" „La voia în- „Mă bucur din suflet că generaţiile vii
tîmplării" în colaborare cu d-na Kre to a re vor vedea în marmoră cum fe
mnitz ; „Robia Peleşului" (1888) „Bate m eile române au onorat şi au iubit jie
Sufletul p o p o ru lu i ro m în este ia ră şi în vălu it în ză la uşă !“ (1887) „Răsbunare" (1888) „Doamna lor"
„Deficit" (1890) „De pe nicovală" „Cu
branic d e d o l iu : P rim a Regină a R o m â n iei s'a stins d in vinte sufleteşti" „Poveştile unei Regine"
viată. „In luncă“ „Idilă Somîneaseă" „Călătoria
pe Dunărea" „Crăciunul unei Regine". CARMEN SYLVA
Teatru : Vitejia femeiască", „Ziuasca
denţii", „Amurgul“, „Ullranda", „Loiza“ VECHEA Şl NOUA PATRII
„Marioara" —aceste trei jucate la iaşi în
traducerea d-lui dr. A. Steuerman —„Vă La Monrepos, in codrul străbun
duvele d-lui Daniel", Meşterul Manole" Ş i h inim ă mi groapă 'şi aflarâ
şi altele. Fiinţe iubite cât nu pot să spun
De asemenea au mai rămas numeroase Ş i plânse cu ja le amară.
alte volume de amintiri şi impresii, schiţe j La Monrepos, în cadrul străbun
şi nuvele întru care vom cita volumul j A lui am fo s t pe vecie,
«Penatenwinkel". j Că cerul l-aduse pe Domnul cel bun
Academia franceză a premiat opera ; Ce-a fo s t să mă ia de soţie.
Carmen Sylvei „Cugetările unei *Re- j
gine", care a făcut-o populară îii întreaga 1 Bătrlnul meu codru acestea văz*
Franţa. j Căci toate cu mine le 'mparte
Poetul G.„ Coşbuc a tradus o serie de Doar una a h ! una el tio cunosc,tf-
versuri adunate în volumul „In voia va- ] Căci eu îl lasasem departe
lurilor. De asemenea Caragiale a tradus 1
una din admirabilele povestiri ale Regi- * Întâiul său ţipăt al mamei odor
nei Carmen Sylva. MTl dete în noua mea ţa r ă :
Intăial său ţipăt al mamei odor
Norocul şi jalea amară.
M A N A RĂNIŢILOR I W M â
v Cuvlnt cu drag, mai dulce nu-t
Printr’un decret publicat în „Monitorul ş In dragai grai ai omului
Oficial" (17 iunie 3906) s a aprobai cal Ca, A lam ă!
M. S. Regina Elisabeta, în amintirea în- î Atît de-adînc şi-atît de hlînd
grijirelor pe care, cu iubire şi devotament ’ Nemăiestrit—şi plin de gând
ie-a dat vitejilor noştri oşteni răniţi în ) Ca, Alamă!
războiul pentru neatârnarea Patriei, să ;
primească şi să poarte medalia instituită • Au cine-i dă atât fio r
cu prilejul împlinirei de patru zeci de ani \ Când prunci cu gurile bujor
ai domniei M. S. Regelui Caroi. I Z ic : Alamă ?
M am a rfnltilor, to va ră şa iubită a flagelul Caroi, a Dacă este adevărat — după cum a zis De vină-s obrăjorii plini ?
trecut p ra g u l unei vieţi î n care nici o bucur.e n u o m ai Carmen Sylva—că dintre toate suvenirile ! Ori ochii dragi,—că din lumini
pu tea însenina, în lipsa Uceiuia care fusese toată fe ri ascunse în adâncul inimei noastre nici ; Râd : Mamă ?
cirea, toată mândria şi tot rostul vi&ţei Sale. unul nu e mai scump de cât acela al zi- j Ori-cui i-a fo s t odată spus—
Viata şi o p e ra Reginei Eiasafeeta va rămâne in d iso lelor în care ne-am sacrificat pe deplin ; ! Eu nu-i ştiu cinste mai presus :
lu b il legată d e viata şi o p e ra R egelui Caroi, Care a a- fie preţuit dacă ceea ce merită mai cu seamă s ă ! E A lam ă!
în noi este jertfa făcută de 1
vut în R egina Elisabeta m ai mult decât o s o lie şi o to persoana noastră, Regina Elisabeta trcbue î Iar cui s'a stîns, şi-i dace dor—
Porniască-şi plânsul ochilor...
varăşă, a avut o c o la b o ra to a re şi un sprijin î n toate negreşit să se fi gândit cu o nemărgi- j Plângi—m am ă!...
m o m en tele m ari a le d o m n ie i Lui. nită plăcere şi cu o nobilă satisfacţiune j
Pentru p o p o ru l ro m în Regina Elisabeta a fosf o i- la toate jertfele săvârşite de dânsa în j
coană a bunâftâjâi, a carităţii şi a p o e sie î, d e aceea cruţândorelor timpul pline de nelinişte, când, ne- \
nici o osteneală, se aşeza la că- ] P Ă R E R I Şl F A P T E
d ra g o ste a cu sare p o p o ru l ro m în în conju ra figura se pătăiul bolnavilor, căuta de răniţi, îm
m nă a R egin ei-P oete a fost p ro fu n d ă şi statornică. bărbăta pe cei cari trăgeau de moarte şi TORQUEMADA“
M oartea R eginei E lisabeta a p ro d u s în toate sufle se ruga lângă morţi pentru veşnica lor
tele o ja le nem ărginită. odihnă.
Drama lui Y. Hugo, jucată şi pe scena
Ta ra în trea g ă îngenunche cu v e n e ra ţie în fata iu na Indete amintirea îngrijîrelor ce M. S. Doam
răniţilor, pe tot timpul războiu versificată ieşan,
teatrului a apărut în traducere
bitei Suverane dispăru te şi lacrim i ferb in fi picură din lui de la 1877, un comitet ales de soţiile de dl.tlr. A. Steuerman-Rod ion.
tofi ochii. Pentru cei cari
ofiţerilor armatei îi oferii la finele anului Hugo, şi cari îl consideră cunosc te&trul lui V.
ca dramaturg
Să-l n e so m n u l dulce lin g ă sufletul M arelu i Rege 1880, un dar comemorativ constând din- clasic prin rR oy-Blas‘' „Marian Delorae14
ca ro i. tr’o statue care reprezintă pe Doamna, ş. a. nu mai e nevoie de insistat asupra
'‘ s n x s x a s i a n x .
dând să bea unui soldat rănit de moarte, valorii operei tradusă de confratele nos
şi iată cuvintele mişcătoare rostite de Su tru ieşan.
verana cu ocazianea primirei acelui dar. Interesant e numai,—înfru cît tradu
M S. Regina Elisabeta a fo s t pen- ! „Cuvintele sunt prea slabe ca să vă
laşul şi moartea E S . tru cea din urmă oară in Iaşi î n ! „spun cât sunt de adânc mişcată la pri cerea e în vei suri—de urmărit arta cu
toamna anului 1911, cînd au avut loc * mirea unui dar însufleţit de o iubire, care traducătorul a isbutit să îmbrac«
în V 8 r s rom ine 3c opera poetului şi dra
serbările Jubiliare ale Universităţii. j „atât de adevărată şi a'ât de caldă.
le g in a Dragostea ce o manifesta întotdeauna i „Sunt îndoit mişcată prin amintirea maturgului francez. Ca atare, din punc
ca şi defunctul Ei Rege-Soţ pentru a • tul de vedere al versificării„Torquemada“
Faptul că de cîte-va zile buletinele doua capitală a ţării se poate observa \ „timpului în care inimele noastre, inimele apare, in romîneşte, mai interesantă, cu
medicale vorbeau despre boala M. S. din numeroasele acte de filantropie în -\ „soţiilor, ale mamelor, ale surorilor oşte- atît mai mult cu cît avem prilejui să
Reginei Elisabeta, a Îngrijorat pe cetă făptuite în Iaşi. „nilor, tremurau de spaimă şi de durere. cetim versificările traduse de mi post
ţenii din a doua Capitală a ţării, cari „Acest dar este monumentul suferinţe apreciat care, nu ştim din ce împrejurări,
* l o r care ne-au apropiat, care ne-au u- a abandonat Poesiea—cei puţin judecim!
purtau o deosebită dragoste Reginei
Poete Carmen Sylva. Pentru oraşul nostru cultural Ai. S. j „nit, cari au făcut din noi toate nişte su- după activitatea «a publicistică.
Ultimul buletin medical prin care se Regina Elisabeta a avut deasemenea! „rori nedespărţite. Vom cita deci din „Torquemada“ pen
anunţa agravarea boalei M. S. a produs o deosebită atenţiune. Opera literară \ „Acest chip săpat în marmoră nu Mă tru a releva arta poetului-traducător.
o profundă impresie de tristeţă, care a a Carmen-Sylvei a fo s t primită si a- \ „arată numai pe Mine, ci pe toate câţi Marchizul eăttă Rege, în primul act :
devenit generală în iaşi de îndată ce predată în acest oraş al culturei, şi c e ; „aţi făcut acelaşi sacrificii, pe toate câte
s ’a anunţat desnodămîntul fatal. e mai important, lucrările dramatice [ „aţi adus aceeaşi iubire ; căci acţiunea „0 Rege prea puternic! Posezi Quadal-
Cu. aceiaşi dragoste pe care ieşenii ale Ai. S. au fo s t reprezentate pentru j „mea singuratecă ar fi fost prea neân- quivirul
l-au purtat-o, defuncta primă Regină prima oară pe scena teatrului nostru, j „semnată, dacă nu am fi lucrat toate ca Ş: Togele şi E druî; Castilia e-aproape
iabia /aşui, în care venia întotdeauna * „şi cum am fi fost una singură, la ace- De Neapoîe, iar Franţa ia urmă, n’o să-ţi
ca o adevărată mulţumire sufletească. „laşî lucru şi cu acelaş cuget. scape
in oraş s’au arborat drapelele na „Fie acest dar monumentul tuturor fe In Africa cea caldă, ca umba eşti dorit,
Ştirea morţii ne-a fo s t transmisă ţionale îndoliate.
astă-zi dimineaţă la ora 8 juni. de cătră meilor române, care, ca şi eroii noştri, De cînd a ta oştire din A'ger s'a zărit ;
Toate autorităţile administrative au „şi au făcui datoria lor câtră Ţară, La Sos copilărit-ai, alături de Novar»,
corespondentul nostru din Bucureşti. luat vacanţă. Cursurile şcolare au f o s t ) „Ferească Dumnezeu ca vreun n o u , Asupra ei în drepturi şi te doreşte ţara
suspendate. „război să vină asupra holdelor noastre 1 (urmează în pag II-a.)
De cînd, în leagăn încă, ai supt din | ® Prefectura de judeţ a alcătuit tablo- v g I f> e f
Credinţa ca să-ţi jure
pieptul ei | ul pe comuni de alegătorii consiliilor co-
gata ori cînd | munale. m m f| i | ff#A n ; A « | | G E R M A N II
^ .... _ , , _ , . , | ® in vederea alcătuitei unei statistice wü 9:Ü11IS i1 1p$i §§i i p1n
I U I U % & h 1 1 11 U iî \ cm p ierd eri m a ri l a
^e umilit e Papa cînd Regele-i temut ^ | a pr0gucţii!or viitor din toată ţara, Pre-
Cind şuneiul de clopot de-al spade ie n- ^ fectura de judeţ aîcătueşte un tablou de
trecui.
- “ n l n l t l Us Ci l u f u i U l i i u u î en
toate viile "din acest judeţ, întinderea lor
Azi între munţii Etniei, şi India, departe. şi producţia anuală. L o n d ra- C o re sp o n d e n ţii ma<
Atotputernicia nimic nu ţi-o împarte
Cum să se’ncum-iteze a-ţi sta în cale
vrei I
® ^€© lar© a D-na Maria P. Stoica a
fost numită pe ziua de 1 Februarie su-
H © a ri® a M .S . R e g in a Eiis© fe© ta! ra lo r^ s ia re © e m a n e d e c ia râ că
bâtSISa des la Ife rd u n a fo st c e a
n tai în g re z ifto a re d3n Ssî®rSa nsi-
Ciad duşmanii îi birui, numai privind * plinitoare la şcoata de băeţi No. 3, în Buc»— Corespondentul nostra EâSarâ a lum af.
la ei, \ locul d-şoarei Margareta Savinescu, de-
Iar cînd trimiţi un preot să moară prin misinnaiă din învăţămînt.
gureşii comunicat astăzi dl Ei adntlfi p e rd fe rile ©negrese
ai© g errn an iao r. s e p a r a că ®ar-
galere — Ministerul Cultelor a luat dispozi următoarele: m anai s e ftewi ® o fe n s iv ă
înnebuneşte Roma un preot de durere“. ţia ca învăţătorii sublocotenenţi să nu frâ n e a z ă In Cfcampagsie.
M » So I I n n i n a i i i s a f e e t a a în c e ta
Kj. ,, . ,v . . | mai poarte, sub nici un motiv, unitorma »_08 ţr, »3
. T T TtonulT vre-unui
alitate, ace-,e mare
° notăcancelar
de ,a d ua:h CU gradul . . . . în timpul ţinere! cursului, ~ntineatBvJouivga C o m u n ic a t r u s
Europei de azi ? | — Ministerul aaprobat uti concediu ne-
Din lungul monolog filosofic al Călii-13iniitat următorilor învăţători concentraţi: La n o rd -v M
gărului în aceîaş a c t: î . !nvăt- Oheorghe Moruzan de la şcoa- i n t o t t i t n p u S n o p f e i M . S. l e g e i © F e r d i n a n d ş i ML S. \ şi d e a -
' ia din corn. Crucea, fiind suplinit de
„O clipă cine rîde — pe urmă veşnic d-şoara Margareta Stoinescu. R e g i n a asm s t a t i a p a f y l R e g i n e i B i s a b e t a t e r e f g i t r a s e î n I ■ n o a s tre
plînge! | Învăţ, ioan Tanase 'de la şcoala din . c lin O ¥ i n $ k v a e n ro p la g ţe S ©
Ce-i veşnicia ? Iadul! Abisuri, leşuri, singe; j corn. Vlădeni, suplinit de d-şoara Se- © s m te e a ti a f o s t c h e m a t la P a la t im e d ia t tris - • aw a r u n c a t c â t e v a
Jaratec in adîncuri, pe înălţimi pucioasă j mira Botez.
Vulcan ce varsă flăcări pe gura uricioasă.f învăţ. Const. Fumu de la şcoala din
Viaţa întretăiată la jumătate cale: f corn. Probofa, suplinit de d-şoara Geor- i n r e g i u n e a i a c u l u i S w e is -
Plăcere deoparte, a doua parte jale. I geia Tu mu. a m u i m i d t usi d e t a ş a -
Cum arde! Auzi numai: „o fiule!“ „o j învăţ. Eugen Rota de Ia şcoala din m e n t n e r r n a n c ar© t r e b u e
mamă!“ \ corn. Ciurea. f Înm orm ântarea s© ¥a las© d u p ă to a te p ro b a S ităîiie s ă p â r ă s e a s c ă f n t â r i t u -
Din foc duioase glasuri, zadarnic plîng j ©umiBică S I Februári© ia Curtea d e Mr^©şa s iie s a l a s s ib fo c u ! n o s t r u
şi eh iamă ] — Deasemenea Ministerul a mai apro
Speranţe... Se sting ochii şi ard obraji’n ’ bat următoarele concedii: 1 D e f u n c t a l e g i r c a ¥ a fi a ş e z a t ă l
foc, I D-nei Ecaterina P. Dimitriu de Ia şcoala l a i Ei s o i , H ie n e i© C ă r a ! »
Fiinţe vii se schimbă în pulbere pe lo c ;! T? eşi i u n ,.c° n.cediu din ca‘ j * t i L u p t e l e d im P e r s ia
Pe cranii tari curg stropii aprinşi de *za de -bo-ala’ f"id suplinita de d-şoara
plumb topit
Ce lume! Torturează şi sufere cumplit
Lecreţia Stroici.
— D-nei Elena D. Antonescu de la
j Toate spectacolele publice vor f i suspendate.] şl Caucaz
Ea însăşi—sprijinită pe-un mare cimitir.“ ; şcoala de fete No. 3 un concediu de 20
t zije, suplinită de d-şoara Vaîeria Dimi-
I T e asemenea s'a suspendat toate cursurile' P e iro g ra d . — I n P ersia în d ire c
ţia C o rm a rsih a c k a m n im ic it o
O scenă amoroasă între Don Sancho 1triu. {şcolare. b a n d ă de g e rm a n i ş i r ă s v r ă tiţi,
şi Don na Roza. El cătră ea. ® Astă-zi a avut loc la cimitirul „E- Pe fr o n tu l C a u c a zia n u r m ă r i
,De mici copii hrănit-am în suf.ete iu- j ternitatea, înmormântarea rămăşiţelor | In semn de doliu .Parlamentul îşi va sus-) rea d u ş m a n u lu i c o n tin u ă ; am
pTj ^ ' birea j pământeşti ale defunctei doamne Maria
Iar azi, în toată clipa, simţesc nedumerirea j Iliescu, mama d-lor Petre şi Dini. Ili- penda şedinţele. lu a t d ouă t u n u r i ,
Cînd mînă'n mînă ambii păşind cu gînd i escu, proprietarii imprimeriei „Dacia“.
senin, f Serviciul divin a fo s t oficial ce câtră I L a P a la tu l R eg a l sta lio n e a şă o im e n să m u lţim e . I
Vii către mine oare, ori eu spre tine vin ? \ economul Ţincoca, protoerul judeţului
Pluteşte ca o taină de-asupra-ne: nu \ asistat de eterul bisericei Talpalari. I E d iţiile sp e c ia h ala z ia r e lo r d in C a p ita lă a u a n u n ţa i d im in e a ţă !
ştiu— | La această tristă solemnitate am lu ; tristul sfîrşii al M. S. * f. L o n d r a .— G en era lu l M a u M m ell,
Crescuţi în mănăstire, al cui sunt eu ? , at parte pe lângă membri familiei nu c o m a n e a n tu l fo rţe lp r engleze d in
Dar tu ? \ meroşi prieteni şi cunoscuţi.
Ce’íűi pasă ! Tu'mi eşti dragă; de atîta * Fie-i ţărîna uşoară! FUNERARIILE E g ip ei a n u n ţă că lup*a care a a-
v u t loc S â m b ă tă în p a r te a n o r d •
îmi dau seamă | ® Tribunalul secţia II a pronunţat eri ■vestică a E g ip e tu lu i a a v u t u n
Şi eu sunt cavalerul, tu —tînăra mea \ achitarea lui Popescu Muşata fostul di
dam ă; | rector al şcoalei comerciale superioare.
Ora 12 . » . succes d ep lin p e n tr u forţele engleze
D u ş m a n u l sub com a n d a fu
Suflarea ta-'mi dă viaţă voinţă şi puteri; o b biiografie: „CuvîntuP No. 3 cu
Speranţi-mi dai cu gura, —eu ochii mín^ j următorul sum ar: I BiiasreşSi» - - PunerarEile primei N u t y bei, fra te le lu i E n v e r, o upn
găieri. I jntre două primejdii d-1 C. S. Sturdza trş Jlfitilsue iisafeete tf©r avea !©c ©ss- o p o ziţie p u te rn ic ă la su d -est de
Mă sting dacă-mi lipseşte fiiinţa ta...‘ j ° ţ f rta Bucovinei d-1 1 Petrovici; Uni pa
li u regăsim in aceste versuri pe a u -: ra(^.ox primejdios de Radu Şerban. Cro-
minfeă I® ora 5 ip* m, şi vor porni de la D oircm . A ta c u l acestor p o ttiţiu n i
decâire in ia n in r ia s u d a fr ic a n ă
torul „Liricelor“,? 1 nici ' - , _ __ . Palatul Regal spre Gara de Nord, cînd a r e u ş i t com p R et. N u r y bei a fo st
Dar n’am citat de cit din primul act. f d© S o a r e sau Tpaaj®n5®
Continuînd vom întrezări din alte versuri cu francisca Beriini, la Cinema-Moderm răffraişitel© pămlnteşti ale Siiwarafă©! vor u c is, ia r a ju to r u l s ă u G a m r r ă
n it. A d v e r s a r u l a fu g ii lă sâ n d
pe însuşi autorul „Spinilor"—ceea ce no . Apns de soare, e cea mai puternica
rămîne pantru cronica următoare. ( jnscenare cinematografică d.n repertorul
ffi transportate la Curtea de Urges si da» pcaie. 200 m o r ţi şi r ă n iţi teren.
^ m (1916) a ilustrei artiste italiene. puse fu cripta mf^âstireij alături cel® cm
toraid j Splendoarea şi bogăţia palatelor în
care se petrece acţiunea precum şi o se
ale neuitatului i i s@ţ, Scufundarea vaporului
rie imensă de toilete orbitoare în care inmorsîifntarea se va face cu aceeaşi a
f I N F O R H A T 9i| d-ra Bertini apare în scenă, întrec ori-ce
imaginaţie. In cele 6 acte ce desfăşoară ceremonie cu car© s’a făcut fnmormfn-
B I'i u r m a u n e i telegram e a ultima acest capo d’operă, de la prima pînă Ia
scenă acţiunea redă cele mai miş
tarea Regelui Carol. L ondra. — F ină acum au font
salvaţi 3 2 4 de pasageri de pe va
, M in is te r u lu i de J u s tiţie , toate a u - cătoare şi sublime momente din viaţa u-
: to rită ţile ju d e c ă to re şti şt-au su s- nei tinere şi frumoase fiice a apusului, porul « Maloja », d in tr'im num ăr
p m d a t şed in ţele în s m n d - d o liu , precum şi jertfa la care se consacră un f e au fost sus pfrai după siya de 3 3 0 de pasageri şi oamenii e-
p e n tru m o a rtea M, S. R e g i m E- suflet nobil. fnsii@s*i, w f iîtă r © i, d e a s e m © n ' aflS © a d m l » chipagiului, care, se aflau pe vapor
U m b iia . Matineu Ia ora 5 jum. Spectacol seral n î s f i r a t i w e § i« a u s u s p e r t d a t a i s p ă I n m o r - în ■momentul m ifu n d ă r ti.
A ' : • j Ia 9 jum. m ilita re -
° Delegaţiuncci judeţiană a fo s t con- ! Cu începere de Vineri 19 Februarie —
vocată de a se întruni în localul Pre- reapare pe ecranul nostru Fern Andra,
fecturei in ziua de 20 Februarie, avînd americana, în superba dramă : Martira la comunele ru rale ştirea morfei iubitei o o a ^ re Regine a fost - HoCjde BultjÎU'iei
. a se ocupa cu deschiderea de noi cre dragoste. adusă la cunoştinţa poporului prin afişări Sa primării, şcoli şi biserici.
dite in vederea îmbunătăţirilor ce tre- \ ® D-nii şi D nele Pensionare ai Statei- Toate instituţiunlle şi monumentele publice vor arb o ra drapelul
btesc aduse la diferite comuni. j lui, precum şi cei dela toate instituţile ţărei, cernit în semn de doliu naţional. Reggel© a s®-
® Astă-zi a venit la Epttropia Sf. ’ sunt rugaţi a se întruni, în ziua de 2i Toţi prefecţii da Judeţe vor remîsiea în capitalele judeţelor res sit Ira 2a ©fa 6 s e a r a , ¥«•
Spiridon numire d-nei dr. Elena Puş- a. c. Duminică dimineaţă ora ÍÖ în sala pective pentru a asista Sa serviciile religioasa ce se vor oficia în ora C o k u rg .
căru, ca medic primar la clinica de of Cinema „Modern“, când urmează a se înmorm îotărei şi la care vor lua parte autorităţile, garnizoana, şcolile
talmologie. j consfatui asupra statutului.
etc. In aceeaş oră in toate comunele rurale * se vor oficia servicii
® Sîmbâtă 20 Februarie împlinindu-se TEATRUL NATIONAL
40 de zile de la moartea regretatului W— — m m maamamammmmmimasBBa— ■w ^-r >^?tnwrTîiBwiiTnHiiTinTnt^ f tTimw B-iMmrwti- rirt
religioase la care vor lua parte reprezentanţii autorităţilor locale. P e în c h ir ia t
Casa întreagă denumită Vila Neu-
nostru prieten Alex. Dabija, se va o- Luni 22 Februar 1956
ficiai la ora 9 a. m. un parastas la bi
serica Sf. Dumitru Balş, în prezenţa BARELE TURNEU T e le m id llfinisw
É1&&)
scho:z lîngă Copoii.
A se adresa d-lui Ion Peretz pro
fam iliei şi a prietenilor defunctului. <
fesor universitar.
55 Confratele nostru „ Viitorul“ pub l l a r i o a r a C ln s k i
lică astă-zi următoarea informaţiune : s şi C. T ă n a s e : Bucureşt». — îndată ce ştirea morţei iubitei noastre Suverane a fost
Direcţiunea C F. R. a suspendat până
la noi ordine, ori ce încărcări de făină Vor juca ceî mai m are succes adusă
expediat
la cunoştinţa guvernului, DL V. C). Morţun ministru de Interne a
tuturor Prefecţilor următoarea telegramă :
De În c h iria t
pentru export, fie pe apă sau pe uscat, Bucureşteau -
afară de vagoanele cu fă in ă expediate „Cu adâncă durere vă aduc la cunoştinţă că M. S. Regina Eîisa- la 2 3 AprSgi© a» c. m a l
de sindicatul Morarilor din Iaşi pen , beta. nemângăiată şi scumpă tovarăşă a întemeitorului Regatului, a în str. Anatsase a p a ria ifflia iita din imobilul situat în
tru Burdujeni-Loco. \ C A C E A L M A U A Panu, 2 colţ cu Str. Elena
Revistă in 3' mari acte 5 tablouri do cetat din viaţă în Palatul Regal din Bucureşti azi dimineaţă în urma u- Doamnă 26 (fostă Albă).
Se vor continua deasemenea încâr-] nei duble pneumonii faţă fiind M. Lor Regele şi Regina.
cările
. (n curs. j| DURSTOY, autorul revistelor „Plici* Apartamentele compuse din mai multe
şi „Marafet Bucluc“ camere sunt ‘în stare perfectă. Lumină
® Senatul tn şedinţa de ieri a votat j ' \ V. G. MORŢUN electrică, apă, canal, pivniţă Camară, etc.
recunoaştere calitătâţi de persoană mo- \ Aoeaată revistă s’a jucat şi se joacă încă |
do o lună de zile la Bucureşti cu uu succes A se adresa propietarului E. i. Bras»
raid a „Societăţei de Economie "şi îm monstru. Buc. D-ruî Mamuîea a stai toată noaptea lingă patul ilustrei bolnave. Dimi Bî©r str. Cuza-Vodă 71 (fost Goiia) vis-
prumut a funcţionarilor Cassei Uf. Spi- 1 Decoruri noui extraordinare ; peste 120 neaţă au sosit şi d-nii d r i : Buicliu şi I. Caniacuzino. a-vis de banca Moldova, în etajul de sus.
don* din Iaşi. f costume şi nu ansambia do 50 persoane, or Corpul Reginei a fost lasat în pat, în jurul căruia se aflau doamne din înalta
* Serviciul veterinar al judeţului a luat \ chestră proprie,
Va fi cel mai frumos spoetacol educativ
societate.
măsuri pentru combaterea epidemiei de j | moral m şi patriotic. La ora 2 p. m. DI. Dr. Minovici a imbalsamat corpul, care a fost depus în
variolă ivită la vite pe moşia Conăeşti. I sicriu şi aşezat pe catafalc. PE P IN E R lA
E Direcţiunea generală a pescăriilor a : Biletele ia librăria ILIESCU. M. S. Regina Ehsabeta Şi a perdut cunoştinţa la ora 7 dimineaţa, după o
Ioră jumătate de agonie.
fixat noi preţuri a peştelui, cu care se va 5 ® Vineri, 19 a. ?e. ota 5 jum. p, m.
vinde cu începere de la 20 Februarie, f la Cercul didactic se va ţinea obicinuita Petrescu Moartea a fost constatată de către dl. Antonescu ministrul justiţiei şi dl.
primarul Capitalei, cari au redactat actul de deces.
O Se ştie că inspectoratnl şcolar a luat 1 e°nferinţâ. —Va Va vorbi d-1 profesor Ioan | ^ Palatul Regal a fost îndoliat. Deasemenea s’a arborat drapele naţionale In-
iniţiativa înfiinţăm aşa ziselor „Comitete f Ursu despre: Politica vecinilor din Bal |doiiate iu tot oraşul. c a u t ă u n m ilio n p o r t
cani.
şcolare" care sâ înlesnească mersul şcoa-
lelor rurale. D nele şi D-nii membrii sunt rugaţi
*
altoi Rupestris, Monti-
Cu începere de mâine între 9 —12 dimineaţa şi 3—8 sara publicul va nutea c o l a ş i B i p a r i a
Ministerul de Instrucţie în dorinţa de a lua parte. [defila în faţa catafalcului. R u p e s -
; a încuraja cât mai mult aceste comitete, ® _______
Duminică __ 21 ...
a. c„ va... _avea
___ _____ îoc o Garda de onoare în jurul catafalcului va fi făcută de cătră doamnele de o-
a tdmis revizoratulut o adresă prin care! întrunire a sindicatului funcţionarilor co [noare, şi de cătră ofiţerii superiori din toate armele. tris 3339 şi 333.399
ti pune. în vedere de a le da o cât mai lmerciali In localnl societăţei din s r. Cu-
mare estindere, totodată comunicând mi-1 za Vodă * '
pordlucitorf direcţi
/dnteterului ce comitete s’au înfiinţat până | Intre alţi oratori va vorbi şi dl. Gh. G o u d e rc , C a s t e l © , C 3 a il-
Duminică la ora 5 p. m. se va oficia serviciu! religios Ia Palat, după care
acuma şi îrt ce coHi'îdţilint funcţionează.^ Cristeseu d« la Bnenreşti. rămăşiţele pămîntaştî ale ilustrei defunctei vor fi transportate la Curtea de Argeş. !ard şi Selbei.