Sunteți pe pagina 1din 16

ACADEMIA NAVALĂ „MIRCEA CEL BĂTRÂN”

FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI MANAGEMENT NAVAL

PROIECT Meteorologie si oceanografie

Ruta Riga-Zelzate
Distanta : 2083NM
Viteza : 20 Nd
Durata : 4 zile

CONSTANŢA

2018

ACADEMIA NAVALĂ „MIRCEA CEL BĂTRÂN”

FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI MANAGEMENT NAVAL

1. Introducere
Lucrarea are la baza prezentarea caracteristicilor meteorologice si
oceanografice pe care le intalnim in timpul voiajului. De asemenea lucrarea are
ca scop cunoasterea cat mai amanuntita ai anumitor factori care pot influenta
traseul ales pentru a ajunge in siguranta la destinatie, in cazul nostru in portul
Zelzate . Pe timpul voiajului se pot intampla multe, marea fiind una dintre cele
mai puternice forte ale naturii iar o clipa de neatentie poate duce la un
dezastru. Aceasta lucrare este redactata in scopul formarii de competente
pentru o meserie grea, specifica oamenilor competenti si dedicati. Navigatorii
trebuie sa cunoasca toate amanuntele vremii si consecintele lor asura navei si
voiajului, un lucru deloc usor, precum afirma si Franklin D Roosevelt, „To reach
a port we must set sail - Sail, not tie at anchor; Sail, not drift.”

2. Consideratii si caracteristici generale


Oceanelor,Marilor si Canalelor
3.
Marea Baltica

Marea Baltică este o mare epicontinentală în nordul Europei, legată de Oceanul Atlantic prin
Marea Nordului. Ea se întinde pe o suprafață de 432.800 km2. Prezintă două golfuri mari,
Golful Botnic în nord și Golful Finic în est.

Țările care au ieșire la Marea Baltică sunt:


Suedia în nord-vest;
Danemarca în vest;
Germania și Polonia în sud;

Finlanda, Rusia, și cele trei state baltice (Estonia, Letonia și Lituania) în est.
Aceasta comunică la sud-vest cu Marea Nordului prin strâmtorile Kattegat și Skagerrak.
Marea Nordului

Marea Nordului este partea Oceanului Atlantic situată între Norvegia și Danemarca la
extremitatea estică, Marea Britanie la vest și coastele nordice ale Germaniei, Olandei, Belgiei
și Franței la sud. La Marea Nordului există și câteva stațiuni balneare renumite, ca de
exemplu Oostende și Knokke-Heist (ambele în Belgia)

Detalii:
La nord, granița cu Marea Norvegiei este reprezentată de linia care separă Insulele Shetland
ale Marii Britanii de țărmul Norvegiei. La sud Marea Mânecii desparte Marea Nordului de
Oceanul Atlantic. Pe de altă parte, Marea Baltică comunică cu Marea Nordului prin
Strâmtoarea Skagerrak, situată între Norvegia și Danemarca.

În mijlocul Mării Nordului se află bancul de nisip Dogger Bank, unde adâncimea apelor
măsoară pe alocuri numai 20 de metri. Cea mai mare adâncime se înregistrează în Fosa
Norvegiană (725 m). Țărmul sudic al Mării Nordului este format dintr-o regiune de "watt",
un univers natural special, unic în felul său: mareele, care se produc la intervale de circa
douăsprezece ore și au în această zonă o amplitudine de aproximativ patru metri, au condus la
apariția pe coasta germană și olandeză a unui biotop neobișnuit de mlaștini și de bancuri de
aluviuni, inundabil și periculos, numit watt.

Caracteristici:
Suprafață 750 000 km²
Volum de apă 94 000 km³
Salinitate 3,4—3,5%
Adâncime maximă 700 m
Adâncime medie 95 m
Lungime 960 km
Lățime 580 km
Localizare Oceanul Atlantic
Țări riverane Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Norvegia, Regatul Unit și Țările de Jos
Oceanul Atlantic

Oceanul Atlantic este al doilea ocean ca mărime de pe Pământ, acoperind aproape 20% din
suprafața sa. Numele oceanului, care se trage de la mitologia greacă, înseamnă Marea lui
Atlas
Atlanticul este mărginit de America de Nord și America de Sud, în vest, și Europa și Africa,
în est. Este legat de Oceanul Pacific prin Oceanul Arctic în nord, și prin Pasajul Drake în sud.
În plus, este legat artificial de Pacific prin Canalul Panama. Linia de demarcație dintre
Oceanul Atlantic și Oceanul Indian este la meridianul 20°E. Atlanticul este separat de
Oceanul Arctic printr-o linie care duce de la Groenlanda, prin insulele Svalbard până în
nordul Norvegiei.

Atlanticul de Nord
Se întinde în emisfera nordică de la ecuator până la Oceanul Arctic. El cuprinde insulele
Capului Verde, insulele Canare, Madeira, insulele Azore, Bermuda, Färöer, Islanda,
Groenlanda precum și Terra Nova. Este delimitat prin ecuator de Atlanticul de Sud.

Atlanticul de Sud
Este regiunea Atlanticului situată la sud de ecuator, între continentele America de Sud, Africa
Occidentală și Africa Sudică. La sud, Atlanticul este limitat de Oceanul Antarctic și
Antarctida.
Insule principale:
a)Insulele Falkland
b)Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud
c)São Tomé și Príncipe
d)Annobón (din Golful Guinea)
e)Ascension
f)Tristan da Cunha
g)Sfânta Elena
Mările care fac parte din Oceanul Atlantic (sunt considerate adiacente) includ: Marea
Caraibelor, Marea Nordului, Marea Labrador și Marea Baltică. Insulele importante din
Oceanul Atlantic sunt: Insulele Faroe, Svalbard, Groenlanda, Islanda, Rockall, Marea
Britanie, Irlanda, Fernando de Noronha, Insulele Azore, Insulele Madeira, Insulele Canare,
Insulele Capul Verde, São Tomé și Príncipe, Newfoundland, Bermuda, Indiile de Vest,
Ascension, Sf. Elena, Martin Vaz, Tristan da Cunha, Insulele Falkland și Insula Georgia de
Sud.

Marea Irlandeza

Marea Irlandeză este o mare, ce aparține Oceanului Atlantic, situată între Irlanda și Marea
Britanie. Ea nu depășește adâncimea de 150 de metri (cu excepția fosei din Canalul de Nord)
și este delimitată la sud de Canalul St. George (între Capul Carnsore în Irlanda și Capul St.
David în Țara Galilor), iar la nord de Canalul de Nord (North Channel), care separă Irlanda
de Nord de Peninsula Kintyre din Scoția. Corespunde zonei VII în liste zonelor marine ICES

Clima este limitată între -5 grade iarna și +25 grade maxim vara, moderată în jurul valorii de
16-19 grade Celsius, umedă datorita curenților de aer, aduși dinspre Oceanul Atlantic.

Caracteristici :
Suprafață 104 000 km²
Volum de apă 9 500 km³
Adâncime maximă 272 m
Adâncime medie 102 m
Localizare Oceanul AtlanticȚări riverane Irlanda și Regatul Unit

Canalul St George
Canalul St George este un canal maritim care leagă Marea Irlandei spre nord și Marea Celtică
spre sud-vest.
Din punct de vedere istoric, numele "Canalul St George" a fost folosit interschimbabil cu
"Marea Irlandei" sau "Canalul Irlandei" pentru a cuprinde toate apele dintre Irlanda spre vest
si Marea Britanie spre est. [ 4] Unii geografi au restricționat-o la porțiunea care separă Țara
Galilor de Leinster [3] [4] , extinzându-se uneori spre sud până la apele dintre Țara de Vest a
Angliei și East Munster ; [4] acestea din urmă au ajuns, din anii 1970, să fie numite Marea
Celtică . În Irlanda, "Canalul St George" se referă acum în mod obișnuit doar la cea mai
îngustă parte a canalului, între Carnsore Point din Wexford și Capul lui St David în
Pembrokeshire . Cu toate acestea, în Irlanda rămâne comun să vorbească despre o excursie pe
canal încrucișat, fotbal pe canal etc., unde "canalul transversal" înseamnă "spre / din Marea
Britanie"

Canalul Mânecii

Canalul Mânecii este strâmtoarea dintre sudul Angliei și nordul Franței ce leagă Oceanul
Atlantic cu Marea Nordului (engl. English Channel, franceză La Manche, germană
Ärmelkanal, olandeză Nauw van Calais sau Kanaal). În canal sunt Insulele Canalului
aparținând coroanei britanice și insula Wight. Tot în Canalul Mânecii se varsă Sena. Port mai
important Le Havre (Franța), Southampton si Plymouth (ambele aparțin Marii Britanii).
Lungimea canalului 563 km, lățimea maximă 248 km, in zona strâmtorii Dover are lățimea
minimă de 34 km, adâncimea medie a canalului 120 m, la deschiderea spre Marea Nordului
are 45 m adâncime.

Acum există un tunel submarin ce leagă Anglia de Franța trecând pe sub Canalul Mânecii.
Ideea acestui tunel datează din anul 1875, când s-au început la Sangate săpăturile, fiind mai
târziu (1882) abandonate. Tunelul actual a fost construit între anii 1987 și 1994, în cooperare
de guvernele Regatului Unit și Franței.

Caracteristici:
Suprafață: 75.000 km²
Adâncime medie: 63 m
Insule: Sark, Alderney, Chausey, Jersey, Tatihou, Îles Saint-Marcouf, MAI MULTE
Poduri: Blauwe Klap, Weiersbrug
3. Voiaj Riga-Zelzate
Ziua 1 11.05.2018

VARIABLE 3 OR 4, BECOMING SOUTHEASTERLY 4 OR 5. SLIGHT,


OCCASIONALLY MODERATE. FAIR. GOOD

Vant variabil cu viteza de 3 sau 4 m/s, devenind din sud-est 4 sau 5 m/s. Mare usoara,
Moderata . Echitabil. BUN
Ziua a doua 12.05.2018

FAEROES SOUTHEAST ICELAND


EASTERLY OR SOUTHEASTERLY 4 OR 5, INCREASING 6 AT TIMES.
ROUGH OR VERY ROUGH AT FIRST IN SOUTHEAST ICELAND,
OTHERWISE MODERATE OR ROUGH. RAIN OR SHOWERS, FOG PATCHES
LATER. MODERATE OR GOOD, OCCASIONALLY VERY POOR LATER

Dinspre Est sau Sud-Est vant de 4 sau 5 m/s , crescand la 6 m/s in timp.
Mare agitata sau foarte agitata in Sudul islandei
In rest vant moderat sau vijelios . Ploi sau ploi torentiale, zona cu
ceata mai tarziu.mare moderata sau buna si vizibilitate ocazional foarte
slaba
Ziua a treia 13.05.2018

SOLE
WESTERLY, BACKING SOUTHERLY FOR A TIME IN EAST, 4 OR 5.
ROUGH BECOMING MODERATE. OCCASIONAL RAIN OR DRIZZLE. GOOD
OCCASIONALLY POOR

Vanturi Vestice , Sud retragandu-se pentru o perioada in Est , cu viteza de 4 sau 5 m/s
Mare agitate devenind moderata .ocazional ploua sau mai burniteaza .Vizibilitate buna ,
ocazional slaba .
Ziua a patra 14.05.2018
WEST CENTRAL SECTION
WESTERLY OR SOUTHWESTERLY 5 OR 6, BECOMING VARIABLE 3 OR
4 AT TIMES. MODERATE OR ROUGH. OCCASIONAL RAIN OR
SHOWERS, WINTRY AT TIMES IN NORTH, FOG PATCHES IN FAR
SOUTHEAST. MODERATE OR GOOD, OCCASIONALLY POOR, BUT
BECOMING VERY POOR AT TIMES IN FAR SOUTHEAST

Zona Vestica Centrala

Vest sau Sud vant de 5 sau 6 m/s , devenind variabil in timp la 3 sau 4
m/s. Mare moderata sau agitata. Ocazional ploua sau grindina , aer rece
venind din Nord , petic de ceata in Sud-Est . Vant moderat sau bun ,
ocazional sarac , devenind foarte sarac in timp la Sud-Est
4.Concluzie
Nava a intampinat o vreme buna cat si rea pentru aceasta perioda in care
s-a executat voiajul. Conditiile meteorologice au fost bune ,dar si rele
precitatiile intalnindu-se in fiecare zi, vizibilitatea a fost buna , dar si rea ,
vantul resimtindu-se si el , dar nu a prea pus probleme echipajului
5. Bibliografie :

http://weather.gmdss.org/I.html

https://www.passageweather.com/

https://www.marinetraffic.com/ro/voyage-planner/
e24c74824be14ca24606130c5e654788ab03b91177b1e42ffb042f0877fc2b425d2dc4a428d81f
d40d9723f70122721456c1e2a431db5cfe300baee9c45ac7f227372b129fcf782c03e87f837a36
8b1db507ce6fc2d3110f401ac36ce57f08f7d06e658b2641da331c9d6e9c18b5fc9c6cfca0c9b09
9d27878f905fc99f36d651105dd13700b12b88034

https://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_M%C3%A2necii

https://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantic

https://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=https://en.wikipedia.org/wiki/St_George
%2527s_Channel&prev=search
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Irlandez%C4%83
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Nordului
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Baltic%C4%83

S-ar putea să vă placă și