Studiu Arheologic Adamus

STUDIU ISTORIC DE FUNDAMENTARE COMUNA ADĂMUȘ, JUD.
MUREȘ
VIII. Studiu de fundamentare pentru definirea, instituirea si

delimitarea zonelor protejate -patrimoniu arheologic
8.1. INTRODUCERE. METODOLOGIE. SCOP
Studiul de faţă reprezintă fundamentarea istorică a delimitării siturilor

arheologice și a zonelor de protecție ale acestora, pentru documentaţia de urbanism:
Plan Urbanistic General comuna Adămuș, județul Mureș.
Obiectivul general este identificarea, descrierea, instituirea şi delimitarea
zonelor cu patrimoniu arheologic (situri arheologice clasate în Lista Monumentelor
Istorice, situri arheologice înscrise în Repertoriul Arheologic Naţional, terenurile cu
potenţial arheologic reperat şi descoperiri arheologice întâmplătoare) şi a zonelor de
protecţie a acestora.
Un alt scop îl reprezintă stabilirea unor reglementări integrate prin grade de
protecţie, restricţii și permisivităţi de intervenţie, incluse în Regulamentul Local de
Urbanism, prin care să se asigure:
a. Păstrarea cadrului natural sau construit a monumentelor istorice şi siturilor
arheologice prin diminuarea sau înlăturarea factorilor de agresiune şi prin
autorizarea executării lucrărilor de construire şi orice alte intervenţii care afectează
solul şi subsolul, monumentul, situl sau zonele lor de protecţie, numai pe baza
avizului Ministerului Culturii sau, după caz, al serviciilor sale deconcentrate,
conform prevederilor legale;
b. Păstrarea sau salvarea şi punerea în valoare a potenţialului cultural al
monumentelor istorice şi al siturilor arheologice, prin instituirea obligatorie de
cercetări arheologice preventive sau, după caz, supraveghere arheologică, pentru
orice lucrare care afectează solul în aceste zone, anterior începerii lucrărilor de
construire, indiferent dacă se execută în intravilanul sau extravilanul localităţilor şi
indiferent de forma de proprietate a terenului.
Necesitatea celor de mai sus rezidă din situația existentă, deoarece trebuie
spus că actualul Plan Urbanistic General, aflat învigoare poate fi considerat depășit,
atât ca și vechime, cât și prin conținutul său în materie de protecție a patrimoniului
arheologic. Mai menționăm că PUG-ul la care facem referire, nu a avut la bază un
studiu de fundamentare pentru patrimoniul arheologic, motiv pentru care
identificarea, delimitarea și protejarea acestuia prin reguli specifice, nu s-a realizat.
STUDIU ISTORIC DE FUNDAMENTARE COMUNA ADĂMUȘ, JUD. MUREȘ
De la bun început trebuie precizat faptul că acest raport tratează doar siturile
arheologice reperate până în momentul finalizării acestei cercetări (septembrie
2019). Astfel că cercetarea efectuată a avut drept scop principal delimitarea siturilor
arheologice existente în teritoriul administrativ al comunei Adămuș.
Ca metodă de lucru am optat pentru o documentare teoretică prealabilă,
asupra siturilor existente în literatura de specicalitate. Principalul sprijin bibliografic
l-am avut în Repertoriul arheologic al județului Mureș (1995). Din păcate, lipsa
indicaţiilor clare cu privire la localizarea efectivă a siturilor indicate în repertoriul
menţionat, dar şi descrierea succintă a acestora, nu a permis corelarea dintre siturile
identificate în urma cercetării de suprafaţă cu cele indicate în bibliografie.
Odată avută acoperită partea bibliografică menționată am decis efectuarea
unor evaluări de teren în teritoriul administrative al comunei Adămuș.
Fișa de sit arheologic conține amplasarea sitului cu coordonatele aferente în
sistem STEREO 70 în vederea transpunerii lor pe Planul Urbanistic General (PUG) al
comunei Adămuș.
Pentru raportul de cercetare s-a întocmit o fișă cu mai multe câmpuri. Siturilel
au fost delimitate prin coordonate aferente în sistem STEREO 70 şi planul orto foto
(google Earth 2016) al fiecărei sit în parte.
8.2 Cadrul legislativ
- CODUL CIVIL
- LEGEA 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
național – Secțiunea a III-a – zone protejate;
- LEGEA 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, cu
modificările ulterioare, republicată
- LEGEA 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările
ulterioare, republicată
- LEGEA 59/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu
modificările ulterioare, republicată
- OG 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea situri
arheologice ca zone de interes național, aprobată cu modificări prin Legea
378-2001, cu modificările ulterioare;
- LEGEA 190 din 26 iunie 2013 privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr.350/2001
privind amenajarea teritoriului și urbanismul
- HG 525/1996 privind aprobarea Regulamentului general de urbanism,
republicată
- Ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2260/2008 privind
aprobarea Normelor metodologice de clasare și inventarieie a
monumentelor istorice publicat in Monitorul Oficial, partea I nr. 540 din
17.07.2008
Ce este patrimoniul arheologic?
După cum sunt definite în Convenția europeană pentru protecția

patrimoniului arheologic adoptată la La Valetta în 1992, elementele
patrimoniului arheologic sunt toate vestigiile, bunurile sau alte urme ale existenței
umane din trecut, care prin studierea, salvarea și valorificarea lor, ne pot oferi istoria
evoluției istoriei omenirii și a interacțiunii om – mediul înconjurător. Pentru
cercetarea patrimoniului arheologic amplasat în orice zonă cuprinsă în limitele
teritoriale ale diverselor țări, principalele mijloace sunt reprezentate de săpăturile
arheologice organizate în acest scop, dar și descoperirile arheologice întâmplătoare.
Art.1 alin.3 al Convenției, menționează: ”în patrimoniul arheologic sunt incluse

structurile, ansamblurile arhitecturale, siturile amenajate, mărturiile mobile,
monumentele de altă natură, precum și contextul lor, fie că se situează în sol sau
sub apă”.
Prin ratificarea Convenției de la La Valetta, de către statul român în 1997 1,
statul român urma să emită o serie de acte normative care să asigure cadrul legislativ
național, racordat la normele legislative europene, pentru protejarea patrimoniului
arheologic național.
Cea mai importantă prevedere legislativă în acest domeniu, avea să fie
ORDONANTA Guvernului nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protecția
patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes
național2. Conform acesteia3, pe teritoriul României ”patrimoniul arheologic
reprezinta ansamblul bunurilor arheologice care este format din:
1. siturile arheologice înscrise în Repertoriul arheologic national, cu
exceptia celor distruse ori disparute, si siturile clasate în Lista
monumentelor istorice, situate suprateran, subteran sau subacvatic, ce
cuprind vestigii arheologice: asezari, necropole, structuri, constructii,
grupuri de cladiri, precum si terenurile cu potential arheologic reperat,
definite conform legii;
2. bunurile mobile, obiectele sau urmele manifestarilor umane, împreuna
cu terenul în care acestea au fost descoperite;”
Structura tipologică a patrimoniului arheologic în România.
Așa cum sunt stabilite prin legislația în vigoare, pe teritoriul României

patrimoniul arheologic cunoaște delimitări ce țin de caracterul și caracteristicile
descoperirilor, respectiv de potențialul unor anumite zone, care ar putea constitui
arii cu conținut arheologic necunoscut și cercetat.
OG 43/2000 (republicată) definește următoarele structuri tipologice ale
patrimoniului arheologic din România:
1
Prin LEGEA nr.150 /1997 privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia patrimoniului arheologic
(revizuita), adoptata la La Valetta la 16 ianuarie 1992, publicată în M.Of. nr. 175 din data: 7/29/97, conf.
http://www.cimec.ro/Resurse/Legislatie/ConventiiEuropene/150-1997.htm
2
Conform http://www.cimec.ro/Legislatie/Og43-2000-Republicare-2007-04-25.pdf .
3
OG 43/2000, Art.2 alin (1) lit.b).
a) Sit arheologic de interes național = zona de interes arheologic prioritar

care se instituie asupra teritoriului ce cuprinde siturile arheologice a căror
cercetare ştiinţifică, protejare şi punere în valoare este de importanţă
excepţională pentru istoria şi cultura naţională prin mărturiile materiale,
bunurile mobile sau imobile, care fac parte sau sunt propuse să facă parte,
din categoria “Tezaur al patrimoniului cultural naţional mobil” sau după caz
în categoria monumentelor istorice aflate în Lista patrimoniului mondial.
b) Zonă cu patrimoniu arheologic cunoscut și cercetat = terenul în care, ca
urmare a cercetării arheologice, au fost descoperite bunuri din categoria structuri,
construcţii, grupuri de clădiri, precum și bunurile mobile, obiectele sau
urmele manifestărilor umane
c) Zonă cu patrimoniu arheologic reperat = terenul delimitat conform legii, în
care urmează să se efectueze cercetări arheologice pe baza informaţiilor sau
a studiilor ştiinţifice care atestă existenţa subterană sau subacvatică de
bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile să facă parte din patrimoniul
cultural naţional.
d) Zonă cu potențial arheologic evidențiat întâmplător = terenul, în care
existenţa bunurilor de patrimoniu arheologic s-a evidenţiat în mod
neprevăzut.
e) Descoperire arheologică = evidenţierea, prin intermediul săpăturilor
arheologice, a vestigiilor, obiectelor şi urmelor manifestărilor umane, care
constituie mărturii ale epocilor şi civilizaţiilor dispărute. Descoperirile
arheologice în timpul cercetărilor arheologice, nu pot fi considerate
întâmplătoare.
f) Descoperire arheologică întâmplătoare4 = evidenţierea de bunuri de
patrimoniu arheologic ca urmare a acţiunii factorilor naturali sau a
acţiunilor umane, altele decât cercetarea arheologică atestată.
4
Această definiție prevăzută de actuala ordonanță, va fi modificată prin propunerea de
modificare a OG 43/2000, după cum urmează: „prin descoperire arheologică întâmplătoare
se înțelege evidențierea neintenționată de bunuri de patrimoniu arheologic ca urmare a
acțiunii factorilor naturali sau a acțiunilor umane, altele decât cercetarea arheologică
atestată; descoperirea neintenționată de bunuri de patrimoniu arheologic de către arheologi,
alți specialiști sau personal necalificat, în timpul cercetărilor arheologice, indiferent dacă
acestea se desfășoară în zone înscrise în Repertoriul arheologic național sau în afara
acestora, nu poate fi asimilată descoperirii arheologice întâmplătoare.”, conform Proiectului
de modificare http://www.cultura.ro/proiect-oug-modificare-si-completare-og-nr-432000-
protectia-patrimoniului-arheologic-si-declararea
În ce privește numărul de situri arheologice repertoriate pentru teritoriul

României, așa cum rezultă din Repertoriul Arheologic Național (RAN) este de
16.0065, iar dintre acestea doar o mică parte fiind cuprinse în Lista Monumentelor
Istorice, care le conferă statutul special de protecție. În ce privește categoria siturilor
incluse în LMI, aici sunt stabilite două categorii valorice 6: siturile din categoria A
(cele de interes național, a căror valoare este de importanţă națională și universală),
respectiv siturile clasate valoric în categoria B (monumente reprezentative pentru
patrimoniul cultural local).
Gestionarea propriu zisă a LMI, respectiv a RAN, ridică reale probleme la nivel
național, neputând spune că, la acest moment, prin consultarea simplă a celor două
baze de date, avem datele reale și actualizate referitoare la localizarea si delimitarea
precisă a siturilor, starea lor de integritate/conservare, suprafața cercetată sau zonele
cu risc imediat de afectare din aria siturilor.
5
Deși sunt menționate cca. 18000 situri în RAN, respectiv cca. 30.000 situri estimate a fi pe teritoriul României,
Conf. Notă de fundamentare a Min.Culturii pentru modif.și completarea OG 43/2000, vezi
http://www.cultura.ro/proiect-oug-modificare-si-completare-og-nr-432000-protectia-patrimoniului-arheologic-
si-declararea
6
Conform Art.8 alin.(1) din Legea 422/2001 republicată, privind protejarea monumentelor istorice , vezi
http://www.cimec.ro/Resurse/Legislatie/Legea-422-2001-republicata-2006.pdf
8. 3. Metode de cercetare
De la bun început trebuie precizat faptul că acest raport tratează siturile

arheologice reperate până la momentul începerii acestei cercetări (anul 2019). În
timpul cercetării am încercat identificarea siturilor arheologice amintite în
repertoriul arheologic. Astfel s-a putut constata că nu toate siturile menționate în
repertoriul arheologic al județului7 au putut fi localizate cu exactitate pe teren.
Ca și metodă de lucru am optat pentru o documentare teoretică prealabilă,
asupra siturilor existente în literatura de specicalitate. Principalul sprijin bibliografic
l-am avut în Repertoriul arheologic al judeţului Mureș (1995). A urmat apoi
consultarea Repertoriului Arheologic Național și a Listei Monumentelor Istorice și
întocmirea evidenței conform surselor oficiale.
Odată avută acoperită partea bibliografică menționată am decis efectuarea
unor mici evaluări de teren în jurul comunei Adămuș. Ca și strategie de lucru
am abordat o cercetare de teren sistematică ce s-a desfășurat în luna aprilie a
anului 2019.
Referatul conţine lista siturilor arheologice reperate din perimetrul comunei
Aămuș cu coordinatele aferente în sistem WGS84 şi STEREO 70 în vederea
transpunerii lor pe Planul Urbanistic General (PUG) al comunei Adămuș.
Metodologic, fiecare sit identificat a primit un nume, de la numele punctului
în care se află situl așa cum apare el în Repertoriul Arheologic Național, fiecare
având codul acordat in RAN. De asemenea, noile puncte au primit la rândul lor
numele punctului unde au fost reperate, urmând ulterior să fie introduse în
Repertoriul Arheologic Național.
Pentru raportul de cercetare am întocmit fiecărui sit câte o fișă cu mai multe
câmpuri.
7
Lăzăr 1995.
8. 4. Situația arheologică conform repertoriului arheologic al județului

Mureș, Listei Monumentelor Istorice și a Repertoriului Arheologic
Național
Lista Monumentelor Istorice
Cod LMI Denumire Categorie Localitate Adresă Datare

MS-II-m-A- Biserica Biserică sat sat ADĂMUŞ; sec. XVI
15587 unitariană ADĂMUŞ; Str. Livezilor 7
comuna
ADĂMUŞ
MS-II-m-A- Biserica de Biserică sat fn sec. XVIII
15629 lemn "Sf. CHINCIUŞ
Arhangheli” comuna
ADĂMUŞ
MS-II-m-B- Biserica de Biserică sat Str. Cimitirului sec. XVIII
15651 lemn "Sf. DÂMBĂU; 11A
Arhangheli” comuna
ADĂMUŞ
MS-II-m-B- Biserica Biserică sat fn sec. XVI -
15696 romano- HEREPEA; XIX
catolică comuna
ADĂMUŞ
MS-II-m-B- Biserica Biserică sat fn sec. XIX
15697 unitariană HEREPEA;
comuna
ADĂMUŞ
MS-II-m-A- Biserica turn sat fn sec. XIII -
15695 reformată HEREPEA; XIV, 1646
cu turnul- comuna (turn)
clopotniţă ADĂMUŞ
Repertoriul Arheologic Național
Cod Denumire Categorie Tip Jude Localita Cronologi

RAN ț te e
115101.0 Aşezarea locuire civilă aşezare Mure Corneşti, Preistorie
5 preistorică de la ş com.
Corneşti - Adămuş
Lacului
115101.0 Aşezarea rurală locuire civilă aşezare rurală Mure Corneşti, Epoca
3 romană de la ş com. romană
Corneşti - Pe Adămuş
Şes. Aşezarea se
află sub şoseaua
Târnăveni-Blaj.
115101.0 Depozitul de depozit/ depozit Mure Corneşti, Necunoscut
2 bronzuri de la tezaur ş com. ă,
Corneşti - După Adămuş Hallstatt /
Grădini sec. X
115101.0 Aşezarea din locuire civilă aşezare Mure Corneşti, Epoca
1 epoca bronzului ş com. bronzului
de la Corneşti - Adămuş
Podeiul Mic.
Aşezarea se află
pe un bot de
deal, la E de sat.
115138.0 Mormântul de descoperire mormânt Mure Herepea, Neprecizată
1 la Herepea. funerară ş com.
Mormântul, Adămuş
probabil de
înhumaţie, a
fost descoperit
incidental.
115085.0 Biserica structură de biserică şi Mure Adămuş, Epoca
1 unitariană cult/religio cimitir ş com. medievală,
medievală de la asă Adămuş Epoca
Adămuş. modernă /
Biserica este sec. XIV-
situată în XVI, 1694,
centrul 1794
comunei, în
dreapta
drumului DJ
107 (Târnăveni-
Blaj), în
vecinătatea
Primăriei, în
apropierea
pârâului ce
traversează
comuna.
115085.0 Cimitirul plan descoperire necropolă Mure Adămuş, Hallstatt
3 scitic de tip funerară ş com.
Cimbrud. sudul Adămuş
şoselei
Târnăveni-Blaj,
a doua terasă a
pârâului
Târnăveni
115129.0 Tezaurul depozit/ tezaur monetar Mure Dâmbău, Epoca
4 monetar roman tezaur ş com. romană,
imperial de la Adămuş Neolitic
Dâmbău-
Fânaţele Mari
115085.0 Aşezarea locuire civilă aşezare Mure Adămuş, Neolitic

2 neolitică de la ş com.
Adămuş Adămuş
A. Descoperiri izolate:
ADĂMUȘ
a). Din aria localităţii provin (prindonaţia Andrei Scheitz, 1963) în Muzeul
orăşenesc Târnăveni (MOT) 21 fusaiole din lut (inv.nr.32,33, 34,35, 36,37,38,
39,40,41 (2 buc), 42,43,44,45,54,119 (2 buc), 138,170,171) şi patru greutăţi din argilă,
tronconice, perforate, unelefragmentare, pentrurăzboiul de ţesut (inv.hr.26, 27, 28,
29), probabilneolitice. La început piesele au fost în colecţiaşcolii din localitate.
V.Lazăr, cercetare personală, mai 1973; idem, MM, V, 1981, p. 100.
b). Sunt menţionate şi mărgele din sticlă, probabil romane (MNIT). B. Posta,
Utmutato, p.33.
c). Din aria localităţii provin şi douămonede romane imperiale: un denar din bronz,
emis de Septimius Severus; un sestertius, emis de Marcus Aurelius.
Monedele, donate de A Scheitz col.V.Lazăr (februarie 1965). Informaţie: V.Lazăr.
DĂMBĂU
B. "Fânaţele Mari" – în acest punct, doi ţărani au descoperit, în 1921, un tezaur

monetar roman imperial. Piesele, din argint, zăceau într-un vas de metal.
Decoperitorii, îndorinţa de a valorifica tezaurul, l-au împărţit în trei (unul a luat circa
120, altul circa 100 restul pieselor fiind ulterior confiscate de autorităţile locale
sesizate, care le-au predat Muzeului Naţional de Antichităţi (MNA).
Astfel, au intrat în muzeu 135 de monede din tezaur, precum şi doi bulgări din
argint, îngreutate totală de 150,68 g, proveniţi din topirea unei părţi a tezaului de la
Dâmbău.
Piesele din tezaurul de la Dâmbău provin de la împăraţii Nero (2), Galba (1),
Vitellius (3), Vespasian (29), Titus (5), Domitian (10), Nerva (6), Traian (44),
Hadrian (33) şi Antoninus Pius (2).
Se constată că procesul de tezaurizare a cunoscut o intensificare în vremea
împăraţilor Traian şi Hadrian. În timpul lui Antoninus Pius numărul pieselor scade
simţitor. Probabil că întimpul acestui împărat procesul de tezaurizare a
fostîntrerupt, îngroparea tezaurului făcându-se în partea de început a domniei

acestui împărat (cum consideră C. Preda, care valorifică tezaurul de la Dâmbău) 8.
HEREPEA
E. Din aria localităţii provin, de altfel, şi două monede romane imperiale: un

sestertius bronz de laVespasian şi un altul, probabil de la MaximinusThrax.
Monedele au fost donate de A. Scheitz colecţiei VLazăr (februarie 1965). Informaţie:
V.Lazăr.
B. Descoperiri fără localizare precizată:
ADĂMUȘ
a). Ceaşcă Coţofeni, cu toarta supraînălţată, ruptă, donată de locuitorul Benyi

I. dinAdămuş, în 1961, aceluiaşi muzeu (inv.nr.63). V.Lazăr, cercetare personală, mai
19739;
b). Două vase Noua (ar putea fi tot de la Corneşti ?)10.
c). Fără precizarea locului, se menţioneazăpe terasa pârâului de aici o aşezare
Sighişoara-Wietenberg. Este mai sigur că aşezarea este cea de la Corneşti (vezi,
Corneşti- "PodeiulMic"). Materialele în MOT, inv.101, 106-107,113, 115, 11611.
8
B.Mitrea, SCIV, V, 1954, 3-4, p.473, fig. 1/9, p.478; C.Preda, SCN, I, 1957, p.113-131
(prezentareatezaurului); idem, SCIV, 16,1965,1, p.207-208; D.Protase, SCIV, 16,1965,1, p.205-207;
idem, PC, 1966, p.86, nr.4; p.91, fig.29/4; 92, 93,100,219; idem, Autohtonii, 1980, p. 173,185,190;
D.Protase, A.Zrinyi, ActaMN, IV, 1967, p.466; V.Mihăilescu-Bîrliba, MemAntiq, I. 1969, p.123, 124,
125, 126, 130, 131,141, 142 (cu 2 grafice, IV tab.); M.Macrea, VDR, 1969, p.54-55; M.Chiţescu, SCIV,
22,1971,1, p.403, nr.l; 406. E.Chirilă, N.Gudea, V.Lazăr, AZrinyi, Tezaure, 1980, p.25, nr.23; idem,
Munzhorte, p.27, nr.33; V.Lazăr, MV, V,p.81, 95
9
V.Lazăr, CŞS, III, 1987, p. 199, nr. 1
10
T. Soroceanu, M. Istrate, StCom, 19, Sibiu, 1975, pl.II/1-2, Wl-2; H. Ciugudeanu, Apulum, XVI,
1978, p.45; I. Andriţoiu, V. Vasiliev, Apulum, XXVII-XXX, 1993, p.135, nr.l; N.G.O.Boroffika, Ibidem,
p. 12, nr. 1.
11
A.Vulpe, Dim, 1976,p.619, N.G.OBoroffka, Die Wietenberg-Kultur,p. 12, nr. 1
d). Se afirmă că, pe teritoriul localităţii "... s-au găsit vase celtice din inventare
funerare (în MOT, un vas fragmentar, cărămiziu, cu fundulinelar (inv.nr. 186); un
vas fragmentar, cenuşiu-negru, cu fund dubluinelar (inv.nr. 189)12.
CORNEŞTI
Fără precizări topografice, se semnalează o aşezare preistorică şi un topor din cupru .
CRĂIEȘTI
A: Din aria localităţii se află, prin donaţie (1964), înMuzeul orăşenesc din
Târnăveni două dăltiţe din piatră şi patru ceşti Noua, de culoare neagră-cenuşie, cu o
toartă sau două torţi, toate decorate cu caneluri mari, orizontale.
V.Lazăr - cercetarepersonală, mai 1985.
HEREPEA
Fără precizări topografice, se dau ca descoperiri:

a) O fusaiolădin lut, preistorică (în MNIT); M.Roska, ErdRep, p.151, nr.36.
b) Fragmente ceramice din epoca bronzului şi două fragmente din bronz,
nedeterminate, probabil din aceeaşi epocă (ultimeleîn MNM, Budapesta) 13;
c) Un mormânt, probabil de înhumaţie, descoperit incidental, care a avut, ca
inventar, obiecte de factură scitică, inclusiv ceramică hallstattiană, protodacică 14.
DÂMBĂU
Fără precizări topografice, se dă ca descoperire untopor din piatră (calcit), din
epocaeneolitică15.
12
Informaţie Gh.Togan; I.H.Crişan, Sargeţia, X, 1973, p.65; idem, Marisia, Vil, 1977, p.82, 87,
pl.XXXV/1. Vasele - V.Lazăr, cercetare în muzeu, mai 1973.
13
MNM1907evi jelentese, p.40, ArchErt, XXVIII, p.53, nr.l; B.Posta, ErdMuzEvk, 1911, p.46; MRoska,
Ibidem.
14
VPârvan, Getica, p.357;M.Roska, Ibidem; H.Crişan, OCD, 1960, p. 125, note4,5; idem, Ceramica,
1969, p.265, nr.l50; ŞtFerenczi, ActaMN, VIII, 1971,p.26,fig.31; V.Vasiliev, Sciţii,p 146,181,pl. 1/49
15
Z.Szekely, Jegyzetek,pA6-47; Dos.MNA, 157/1921; V.Lazăr, CŞS, II, 1984, p. 183, nr. 18.
Situri arheologice
ADĂMUȘ
1. Biserica unitariană
Biserica unitariană din Adămuș reprezintă un monument de arhitectură 16

extrem de interesant, motiv pentru care a suscitat un interes sporit atât din partea
istoricilor de artă cât și a arheologilor. Datarea monumentului se face unde la
sfarșitul evului mediu, în prima jumătate a secolului al XVI-lea. Cercetările
arheologice17 prilejiuite de lucrările de drenaj și izolație efectuate din jurul bisericii
au reliefat existeța unei faze mai timpurii a monumentului, respectiv secolul al XIV-
lea18 dar și a unui cimitir adiacent, poziționat în jurul bisericii19.
CORNEŞTI
2. “Podeiul Mic"
Pe acest bot de deal, situat în capătul de est al satului, a fost cercetată (Vlad
Protopopescu, Al.Oancea, 1971) şi, apoi, investigată prin săpături (douăsecţiuni: Vlad
Protopopescu, Gh.Trohani, octombrie 1972) o aşezare aparţinând culturii
Sighişoara-Wietenberg.
Din aşezare a fost decopertată o locuinţă-bordei, vetre, două gropi, cu inventar
(ceramică uzuală, grosieră, şifină, decorată, aparţinând unor căni, castroane, vase
tronconice, străchini cu guralobatăş.a.; fusaiolă, greutăţi din piatră,
resturiosteologice).
În aşezare au fost descoperite şi fragmente ceramice din cultura Noua
decorate cu incizii, caneluri verticale sau oblice, impresiuni circulare sau
triunghiulare, benzi cu şiruri de impresiuni mărunte, încrustate cu materie albă,
provenind de la vase cu brâu în relief continuu.
Prin conţinutul inventarului, aşezarea a fostdatată în faza a IlI-a a culturii
Sighişoara-Wietenberg20 (Materialele în MNIR).
16
Kovacs 2003, p. M8, 16. Kiss- Pal, 2003, p. 3.
17
Gyorfi-Gal 2010, pp. 171-186.
18
Ibidem p. 177.
19
Ibidem, p. 178.
20
N.G.O.Borofîka 1994 ,p33, m.l33.
S. Morintz, Dacia, N.S., XVII, 1973, p.371, nr.40; G.Trohani, AncaPăunescu,

LiviuPetculescu, MN, I, 1974, p.290,nr.7; Vlad Protopopescu, G4,II, 1975, p. 117-126,
p. 117, fig. 1; 118,fig.2; 119,fig.3; 120, fîg.4; I.Andriţoiu, V.Vasiliev, op.cit:p. 138,nr.53;
3. "După grădini"
Depozit mai mare de bronzuri descoperit în jurul anului 1887, constituit din
variate piese (celturi, seceri, lame de ferăstrău, dălţi, ciocane, topoare, săbii, lănci,
brăţări, verigi, centuri, fibule (una de tip passementerie), vase dinbronz, plăci de
tavăetc), întregi sau fragmentare, unele decorate, prezente într-o tipologie variată.
După descoperire, depozitul, împrăştiat în mai multe loturi, a ajuns în diverse
muzee din ţară (Mz.Brukenthal, MJC, MMS) sau străinătate (Mz.Deri, Debreţin), ori
în colecţii particulare (Dindar, AThorocke, Orosz ş.a.).
Depozitul a fost datat în Hallstatt Bl (sec.X) - seriaMoigrad-Tăuteu.
Este posibil ca tot de aici să provină un topor din cupru cu gaură de
înmănuşare transversală21.
4. "Pe şes"
În urma unor sondaje efectuate în acest punct, situat sub şoseaua Târnăveni-
Blaj, la intrarea în localitate, de Muzeul Judeţean Mureş (V.Lazăr, M. Grozav (1978)
au fostdescoperite numeroase ţigle, cărămizi (7 buc. cuinscripţii), olaneşi vase mari
fragmentare (chiupuri, amfore), de culoare roşie, cărămizie, cenuşie sau neagră.
Unele fragmente ceramice sunt pictate. Materialele (ca şi săpăturile), inedite, se află
în Muzeul orăşenesc din Târnăveni. Este posibil ca materialele să fi aparţinut unei
aşezări rurale romane, mai sigur însă unei sub unităţi militare (alae ?, vexillatiol),
luând în considerare cărămizile cu inscripţii.
V.Lazăr, A/am/a, XI-XII, 1981-1982, p. 709.
21
G.Teglâs, OTTE, XIII, 1888, p.73; H.Muiler, KorrblVSL, 1888, p.16 sqq; SzNMErt, I, 1890, p.50-51;
ArchErt, VIII 1888, p.245; E.Orosz, ArchErt, XXVI, 1906, p.375; ArchErt, XXXIV, p.57-58; I.Marţian,
Rep, p.38, rir.669; M.Roska, EmlekkonwSzNM, fig.36/1 şi 45; idem, Mannus, XXIV, 1932, p.542,
545; idem, ErdRep, p.248-249 nr.59, fig.308, 309; LNestor,Stand,?. 137,fig.30,nota546;
I.Kis,Kep,p.20;M.Rusu, Dacia,N.S.,X, 1966,p. 188,nr.278-280 (il.); W.A.v.Brunn, Mitteldeutsche
Hortfunde,p.53,293;T.Soroceanu, EvaLako, ActaMP, V, 1968, p. 154, nota99; A.Vulpe, PBF,
5,1975,p.69, nr.359; 78, nr.444; M.Petrescu-Dîmboviţa, DBR, 1977, p. 128-129,326, pl.305,306; M.
Gumă, ActaMN, XVI, 1979, p.458.
5. "Biserica reformată"
De aici provin, cu prilejul unor lucrări efectuate, patru vase, cenuşii, lucrate la
roată (1, oalămică, cu buza strâmtă, corpul bombat; 2, strachină mică, cu buza
evazată,! Fundu linelar aplatizat; 3,strachină mare cu buza arcuită spre exterior, cu
brâu orizontal sub buză, fund inelar; 4, vas de provizii, fragmentar, cu buza trasă
spre interior, fundul plat; decorat cu bande de linii ondulate, orizontale) şi
fragmente ceramice de chiupuri, datate la sfârşitul sec.IV şi secolul V (Pl.CX/F,l-4).
(Materialeleîn MJM; inv.3443, 3445, 3446 - străchini; 5897 - strachină (periegheză
1967, Zrinyi), A.Zrinyi, Marisia, VI, 1976, p. 134-135, nr. 15 (il.); K.Horedt, Marisia,
IX, 1979, p.73 A,6.
HEREPEA
6. Biserica reformată cu turnul-clopotniţă de la Herepea
7. Biserica romano-catolică de la Herepea
C. Situri reperate neidentificate
În această categorie au fost incluse acele situri, care apar în Repertoriul Arheologic
Naţional și/sau în Lista Monumentelor Arheologice dar nu au fost identificate pe
teren.
ADĂMUȘ
Cimitir plan "scitic" de tip Cimbrud 22 necercetat, situat în sudul şoselei

Târnăveni-Blaj, pe a doua terasa a pârâului distrus de lucrările agricole. În Muzeul
orăşenesc Târnăveni există 5 vase scitice, unele fragmentare (aduse de A. Scheitz, în
1963), dar, se pare că, ele nu au fost descoperite la Adămuş. Un vas întreg (inv.nr.
154), cenuşiu, bitronconic, are 5 butoni dispuşi simetric pe corp (î.=24,5 cm; diam.
gurii = 18 cm;diam. maxim al corpului =21,5 cm; diam. fundului =12 cm). Un alt vas
(inv.nr. 166), cărămiziu, are patru protuberanțe orizontale, dispuse simetric, pe corp.
22
Administrativ punctul unde se presupune că ar fi extstat un cimitir plan se află pe teritriul orașului
Târnăveni și nu în raza administrative a comunei Adămuș.
Buza îi este ruptă. Vasul are dimensiunile: î=24 cm; diam. maxim al corpului = 28
cm; diam. fundului= 13 cm.
Celelalte vase (inv. nr. 148; două fără număr de inventar) sunt fragmentare; unul
decorat cu caneluri late, orizontale23.
Așezarea de epoca bronzului de la Podei
Bibliografia de specialitate24 menționează existența la Adămuș, punctul Podei a unei

așezări Wiettenberg bazată pe literatura mai veche dar fără cercetarea prealabilă a
zonei și o identificare exactă a punctului. Ulterior, V Lazăr autorul Repertoriului
arheologic al județului Mureș presupune ca punctul menționat efectiv la Adămuș este
în realitate punctul de la Podeiul Mic din satul invecinat, Cornești. În urma
perieghiezelor efectuate de colegii de la Muzeul Județean25 Mureș, s-a stabilit că este
puțin probabil ca cele două puncte să fie suprapuse datorită materialului descoperit
care este foarte diferit. Cu toate acestea, localizarea exactă a punctului Podei de la
Adămuș nu a putut fi realizată.
CORNEȘTI
"Dâlma lui Bene"

Punct situate deasupra bisericii reformate. De aici au ieşit la suprafaţa arăturii
fragmente ceramic cenuşii-negricioase din secolele IV-V(?)26
HEREPEA
"Cetăţuie"
În acest punct este o întăritură de pământ; epoca neprecizată 27.
23
Şt. Ferenczi, ActaMNIII, 1966, p.50, nr.24; idem, VIII, 1971, p.26, fig.31 (harta); I.H.Crişan, în
memoriam C. Daicoviciu, Cluj, 1974, p.107, nr.l; V.Vasiliev, Sciţii, p.141, 181, pl. 1/1. Pentru vase -
InformaţieV.Lazăr, cercetarepersonală, mai 1973
24
Boroffka 1994, p. 10
25
Berecki, S. 2009, pp. 89-102.
26
Zrinyi, Ibidem.
27
I.Marţian, Rep, p.22, nr. 325; M.Roska, Ibidem.
Concluzii
În urma documentării au fost verificate siturile arheologice menționate în

sursele oficiale, însă doar unul dintre acestea au putut fi delimitate clar:
1. Situl arheologic de la Adămuș- Biserica Uniariană

2. Situl arheologic de la Cornești – Podeiu Mic
3. Situl arheologic de la Cornești- După Grădini
4. Situl arheologic de la Cornești- Pe Șes
5. Biserica Reformată din Cornești
6. Biserica reformată cu turnul-clopotniţă de la Herepea
7. Biserica romano-catolică de la Herepea
S-a verificat certitudinea existenței unui sit prin identificarea toponimului din
sursele oficiale, în coroborare cu datele bibliografice și mai ales prezența materialelor
arheologice. Acolo unde nu s-au putut îndeplini aceste condiții, nu se poate afirma
dincolo de orice dubiu existența unui sit arheologic.
Repertoriul punctelor arheologice de pe teritoriul comunei Adămuș și

descrierea fiecăruia – fișe situri
1. Fişă de sit arheologic
1. Denumirea sitului arheologic

Situl arheologic de la Adămuș – Biserica Unitariană
2. Codul RAN al sitului arheologic/ LMI
115085.01/ MS-II-m-A-15587
3. Judeţ
Mureş
4. Localitatea (oraş / sat, etc.)
Adămuș
5. Comuna
Adămuș
6. Punct
Biserica unitarină
7. Adresa
Str. Livezilor 7
8. Reper
-
9. Localizare exactă (sistem WGS 84 şi STEREO 70)
Coordonate stereo 70 - sit

Outline points Length
Nr.p coord. sides
ct.
N[m] E[m] L(I,I+1)
534033.1 441207.5
1 6.303
94 97
534034.5 441213.7
2 3.968
78 46
534035.7 441217.5
3 2.033
52 36
534036.5 441219.4
4 2.087
28 15
534037.6 441221.1
5 2.032
39 82
534038. 441222.6
6 2.037
998 93
534040. 441223.9
7 2.036
597 55
534042. 441225.0
8 1.992
334 17
534044. 441225.6
9 2.008
233 19
534046.1 441226.2
10 1.995
44 36
534048.1 441226.5
11 4.029
15 47
534052.1 441226.9
12 2.047
23 60
534054.1 441227.0
13 2.454
69 15
534056. 441226.6
14 43.513
601 90
534051.5 441183.4
15 17.011
58 70
534034.7 441186.2
16 14.721
74 38
534032. 441200.
17 1.884
977 849
534032. 441202.7
18 4.916
674 09
Pprotectie=132141.74
A(1)=799.38mp
mp
Coordonate stereo 70 – zona de protecție

Outline points coord. Length
Nr.pct. sides
N[m] E[m]
L(I,I+1)
19 533860.137 441218.522 104.366
20 533833.185 441117.696 87.017
441030.80
21 533837.906 20.621
8
22 533858.526 441030.648 64.216
23 533922.549 441025.670 34.378
24 533955.844 441017.108 8.691
25 533957.331 441025.670 33.407
26 533990.666 441023.484 35.874
27 534026.049 441017.571 17.609
441002.90
28 534035.800 10.492
8
29 534045.358 440998.58 66.461
2
440965.03
30 534102.731 26.343
4
31 534114.474 440988.615 15.642
32 534123.927 441001.077 42.159
33 534156.292 441028.093 41.447
34 534189.403 441053.024 29.901
35 534210.154 441074.552 30.338
36 534229.252 441098.124 49.665
37 534275.246 441079.385 29.232
38 534282.969 441107.579 52.281
39 534234.710 441127.688 49.487
40 534255.045 441172.803 19.221
41 534262.641 441190.459 24.057
42 534274.213 441211.550 15.946
43 534285.039 441223.258 15.641
44 534298.665 441230.936 15.276
45 534286.585 441240.286 6.245
46 534281.357 441243.702 17.870
47 534269.933 441257.443 16.893
48 534258.839 441270.183 18.194
49 534242.922 441278.997 46.696
50 534201.321 441300.208 18.299
51 534185.452 441309.319 9.097
52 534178.569 441303.371 11.159
53 534170.780 441311.362 22.079
54 534182.929 441329.797 21.182
55 534161.848 441327.733 26.281
56 534137.170 441336.769 29.790
57 534109.195 441347.008 25.668
58 534084.941 441355.409 20.113
59 534067.625 441365.640 11.926
60 534057.188 441371.411 11.057
61 534048.863 441378.688 20.782
62 534034.043 441393.258 43.586
63 534001.882 441422.674 13.338
64 534001.888 441409.336 23.284
65 533989.818 441389.426 8.160
66 533985.686 441382.389 6.735
67 533984.110 441375.840 7.955
68 533979.643 441369.258 33.456
69 533961.078 441341.425 15.425
70 533947.356 441348.472 13.521
71 533934.540 441352.781 16.488
72 533918.193 441354.930 14.112
73 533904.180 441353.260 8.011
74 533896.497 441350.991 7.339

75 533896.685 441343.654 17.952
76 533897.815 441325.738 34.691
77 533890.789 441291.766 41.615
78 533850.533 441302.311 7.785
79 533842.849 441301.062 6.729
80 533837.668 441296.769 54.735
81 533809.974 441249.557 58.988
Pprotectie=132141.74m
A(1)=799.38mp
p
11. Repere geografice

Platou
11. Repere hidrografice
12. Data primei cercetări a sitului
2009
13. Scurtă descriere a obiectivului arheologic
Cercetările arheologice de la Adămuș – Biserica unitariană s-au desfășurat în
anul 2009 ca și cercetare preventivă în urma unor lucrări edilitare. Au fost
descoperite cele două faze de evoluție a monumentului precum șiu cimitirul afferent
poziționat în jurul bisericii.
14. Încadrare cronologică
Secolele XIV-XVI
15. Tipul cercetării
Cercetare preventivă
16. Referinţe bibliografice
Gyorfi-Gall 2010, p. 171-186

Situl arheologic de la Cornești – Podeiu Mic
2. Codul RAN al sitului arheologic
115101.01
3. Judeţ
Mureş
Cornești
5. Comuna
Adămuș
6. Punct
Podeiu Mic
7. Adresa
-
8. Reper
Neprecizat
Coordonate stereo 70 -sit

Nr.p coord. sides
ct.
N[m] E[m] L(I,I+1)
533922. 439967.9
1 36.016
040 77
533932.7 440002.
2 34.288
36 368
533950.1 440031.9
3 40.377
32 16
533990. 440032.
4 46.865
505 514
534013.2 439991.5
5 70.835
33 30
533969. 439935.8
6 57.218
407 79
A(1)=5581.11mp Pprotectie=645301.6
0mp
Coordonate stereo 70 – zona de protecție
Outline points coord. Length sides

Nr.pct.
N[m] E[m] L(I,I+1)
7 533769.326 440461.695 39.753
8 533774.625 440422.296 28.654
9 533798.965 440407.176 107.331
10 533762.491 440306.233 122.142
11 533862.205 440235.693 78.303
12 533895.081 440306.760 63.669
13 533946.216 440268.827 105.464
14 534033.006 440208.909 79.454
15 534053.013 440285.803 67.769
16 534055.498 440353.526 109.848
17 534008.227 440452.683 129.998
18 533938.554 440562.434 24.136
19 533945.823 440585.449 12.161
20 533957.982 440585.225 61.606
21 533986.863 440639.643 46.265
22 534028.244 440660.333 22.059
23 534036.516 440639.884 99.130
24 534122.238 440590.100 90.732
25 534201.147 440545.316 47.601
26 534245.605 440528.307 36.800
27 534265.321 440559.380 32.996
28 534287.602 440583.717 62.284
29 534307.091 440524.560 158.448
30 534362.222 440376.013 169.390
31 534418.628 440216.290 87.795
32 534444.694 440132.453 31.471
33 534460.995 440105.533 235.902
34 534326.139 439911.979 97.307
35 534273.502 439830.137 169.007
36 534175.744 439692.272 19.077
37 534162.434 439678.605 69.133
38 534097.374 439701.984 83.745
39 534111.053 439784.605 39.086
40 534071.972 439785.252 38.859
41 534033.533 439790.946 69.614
42 533967.639 439813.399 53.605
43 533914.097 439815.998 61.160
44 533853.084 439811.770 91.842
45 533770.967 439852.901 41.525
46 533746.719 439886.611 102.038

47 533777.092 439984.024 94.283
48 533816.640 440069.611 162.583
49 533685.441 439973.590 66.177
50 533718.962 439916.530 72.420
51 533654.792 439882.961 51.792
52 533605.572 439866.839 172.410
53 533544.471 440028.059 76.256
54 533473.465 440000.253 115.858
55 533428.777 440107.146 76.208
56 533403.806 440179.146 84.534
57 533433.263 440258.381 28.791
58 533438.570 440286.679 33.499
59 533422.776 440316.221 37.566
60 533390.775 440335.899 24.297
61 533376.257 440355.381 42.267
62 533349.053 440387.729 50.331
63 533380.488 440427.036 49.486
64 533400.626 440472.239 68.503
65 533432.975 440532.622 112.656
66 533482.363 440633.876 154.445
67 533544.017 440775.481 110.811
68 533635.383 440712.782 51.372
69 533673.855 440678.737 22.636
70 533665.964 440657.521 7.002
71 533672.109 440654.164 27.416
72 533694.457 440638.284 6.676
73 533700.803 440636.212 64.436
74 533749.618 440594.152 13.226
75 533758.896 440584.726 17.372
76 533768.591 440570.311 14.316
77 533775.098 440557.560 40.890
78 533799.777 440524.957 70.210
A(1)=5581.11mp Pprotectie=645301.60mp

Platou
1971
Din aşezare a fost decopertată o locuinţă-bordei, vetre, două gropi, cu inventar
(ceramică uzuală, grosieră, şifină, decorată, aparţinând unor căni, castroane, vase
tronconice, străchini cu guralobatăş.a.; fusaiolă, greutăţi din piatră,

resturiosteologice).
În aşezare au fost descoperite şi fragmente ceramice din cultura Noua
decorate cu incizii, caneluri verticale sau oblice, impresiuni circulare sau
triunghiulare, benzi cu şiruri de impresiuni mărunte, încrustate cu materie albă,
provenind de la vase cu brâu în relief continuu.
Epoca Bronzului ( cultura Wiettenberg, Noua)
Cercetare sistematică
Lazăr 1995, 47.

Situl arheologic de la Cornești – După grădini
115101.02
3. Judeţ
Mureş
Cornești
5. Comuna
Adămuș
6. Punct
După Grădini
7. Adresa
-
8. Reper
În hotarul satului in imediata vecinătate a intravianului Corneștiului.
Coordonate stereo 70 -sit

Nr.p coord. sides
ct.
N[m] E[m] L(I,I+1)
532634. 439698.
1 16.912
935 476
532648.1 439709.
2 13.883
21 066
532658. 439699.
3 16.428
215 534
532644. 439690.
4 13.011
823 019
Pprotectie=563693.0
A(1)=219.96mp
1mp
Coordonate stereo 70 –zona de protecție
Nr.pc Outline points coord. Length sides

t. N[m] E[m] L(I,I+1)
532954.41 439545.77
5 7.750
6 2
532946.89 439547.62
6 63.930
1 6
532905.89 439596.68
7 73.559
5 2
532851.45
8 439547.211 124.119
6
532766.38 439637.59
9 35.207
5 0
532740.37 439613.86
10 26.996
3 4
11 532713.515 439611.140 54.396
532672.26 439646.59
12 27.596
5 9
532645.01 439650.95
13 29.827
5 9
532616.69 439641.59
14 124.029
5 9
532527.69 439555.21
15 10.676
7 3
532524.05 439545.17
16 5.214
3 8
532524.05 439539.96
17 64.785
3 3
532562.92 439488.13
18 11.113
6 8
532569.72 439479.35
19 54.070
9 0
532550.75 439428.71
20 7.015
7 8
439424.84
21 532544.911 39.886
2
532507.02 439437.31
22 37.713
4 2
532470.04 439429.92
23 58.548
1 3
439433.04
24 532411.576 79.797
0
532332.78 439445.68
25 11.030
7 5
532323.38 439451.45
26 39.795
7 6
532284.11 439457.86
27 56.546
2 9
532231.36 439478.24
28 112.699
5 4
439541.29
29 532137.951 62.510
0
532088.67 439579.74
30 60.345
2 8
532057.90 439631.66
31 131.473
7 2
531966.93 439726.57
32 50.077
0 4
531926.85 439756.60
33 53.031
7 4
531889.45 439794.19
34 42.510
5 9
531924.86 439817.72
35 33.359
1 6
439837.67
36 531951.597 42.048
7
531982.32 439866.37
37 105.080
4 9
532060.80 439936.25
38 114.271
7 3
532144.99 440013.51
39 47.921
9 6
440044.38
40 532181.652 54.785
7
532224.24 440009.93
41 323.516
5 0
532468.10 440222.52
42 146.799
5 1
532579.55 440318.06
43 147.458
7 3
532676.27 440206.75
44 232.868
3 3
532828.18 440030.25
45 77.318
3 7
532879.04 439972.02
46 166.652
6 5
532982.88 439841.68
47 65.004
9 1
533023.96 439791.29
48 140.605
1 6
533108.09 439678.64
49 14.298
8 3
533104.50 439664.80
50 191.560
5 4

Platou
Secolul XIX
Un depozit mai mare de bronzuri a fost descoperit în jurul anului 1887, fiind
constituit din variate piese (celturi, seceri, lame de ferăstrău, dălţi, ciocane, topoare,
săbii, lănci, brăţări, verigi, centuri, fibule (una de tip passementerie), vase dinbronz,
plăci de tavăetc), întregi sau fragmentare, unele decorate, prezente într-o tipologie
variată. După descoperire, depozitul a fost împrăştiat în mai multe loturi, ajungând
în diverse muzee din ţară (Mz.Brukenthal, MJC, MMS) sau străinătate (Mz.Deri,
Debreţin), ori în colecţii particulare (Dindar, AThorocke, Orosz ş.a.).
Epoca bronzului
Descoperire fortuită
Lazăr 1995, 47.

Situl arheologic de la Cornești – Pe Șes
115101.03
3. Judeţ
Mureş
Cornești
5. Comuna
Adămuș
6. Punct
Pe şes
7. Adresa
-
8. Reper
Neprecizat
Coordonate stereo 70 –sit
Nr.p coord. sides
ct.
N[m] E[m] L(I,I+1)
532563. 438656.4
1 19.821
024 54
532574.4 438640.
2 29.936
91 287
532591.7 438615.8
3 24.775
69 40
532572.6 438600.1
4 52.590
04 39
532542.4 438643.2
5 24.478
35 15

Nr.pct. Outline points coord. Length sides
N[m] E[m] L(I,I+1)

6 532496.160 438832.968 25.235
7 532501.202 438857.694 8.015
8 532501.521 438865.703 16.374
9 532503.142 438881.997 5.308
10 532504.440 438887.143 11.822
11 532508.620 438898.202 3.973
12 532510.553 438901.672 4.695
13 532513.926 438904.938 4.227
14 532518.075 438905.748 21.630
15 532539.668 438907.024 36.251
16 532575.884 438908.589 28.154
17 532604.038 438908.797 31.023
18 532625.915 438886.802 27.655
19 532602.551 438872.006 15.587
20 532611.032 438858.928 63.285
21 532665.776 438890.678 1.905
22 532667.513 438891.460 100.948
23 532704.573 438797.561 20.409
24 532711.830 438778.487 50.325
25 532723.695 438729.580 9.622
26 532723.986 438719.962 29.759
27 532735.659 438692.588 114.144
28 532641.586 438627.941 136.563
29 532529.037 438550.597 95.709
30 532450.158 438496.391 26.577
31 532437.151 438519.567 2.730
32 532436.716 438522.262 77.638
33 532393.394 438586.690 37.960
34 532380.765 438622.487 45.351
35 532353.453 438658.691 82.610
36 532301.735 438723.109 2.507
37 532299.303 438722.500 12.139
38 532291.738 438731.994 17.230
39 532305.759 438742.009 19.939
40 532322.162 438753.343 39.093
41 532352.862 438777.547 16.839
42 532343.262 438791.381 32.412
43 532368.877 438811.241 35.125
44 532396.635 438832.764 22.381
45 532411.180 438815.754 13.242
46 532421.222 438807.122 23.485
47 532437.228 438789.937 15.041
48 532452.232 438788.892 22.457
49 532474.671 438789.816 13.180
50 532487.749 438791.452 15.280
51 532491.508 438806.263 14.203

52 532493.453 438820.332 12.923

Platou
1978
În urma unor sondaje efectuate în acest punct, situat sub şoseaua Târnăveni-
Blaj, la intrarea în localitate, de Muzeul Judeţean Mureş (V.Lazăr, M. Grozav (1978)
au fostdescoperite numeroase ţigle, cărămizi (7 buc. cuinscripţii), olaneşi vase mari
fragmentare (chiupuri, amfore), de culoare roşie, cărămizie, cenuşie sau neagră.
Unele fragmente ceramice sunt pictate. Materialele (ca şi săpăturile), inedite, se află
în Muzeul orăşenesc din Târnăveni. Este posibil ca materialele să fi aparţinut unei
aşezări rurale romane, mai sigur însă unei sub unităţi militare (alae ?, vexillatiol),
luând în considerare cărămizile cu inscripţii.
V.Lazăr, A/am/a, XI-XII, 1981-1982, p. 709.
Epocă romană,
Evaluare de teren, sondaje de verificare
Lazăr 1995, 47.
5 Fişă de sit arheologic

Situl arheologic de la Herepea – Biserica Reformata
LMI -MS-II-m-A-15695
3. Judeţ
Mureş
Herepea
5. Comuna
Adămuș
6. Punct
Biserica reformată
7. Adresa
-
8. Reper
Neprecizat
Nr.p coord. sides
ct.
N[m] E[m] L(I,I+1)
537030.9 435087.5
1 22.447
40 32
537008. 435083.
2 11.413
956 001
537012.0 435072.
3 21.660
34 011
537033.2 435076.3
4 11.386
49 83
Coordonate stereo 70 –perimetru sit

Nr.pct. Outline points coord. Length
N[m] E[m] sides
L(I,I+1)
5 537097.674 435213.893 10.366
435206.25
6 537104.678 58.534
2
7 537163.083 435210.135 12.035
8 537174.417 435214.184 13.700
9 537165.117 435204.124 15.383
10 537160.358 435189.495 40.417
11 537135.658 435157.504 8.683
12 537134.518 435148.896 15.015
13 537137.250 435134.132 6.290
14 537143.522 435133.659 59.322
15 537143.522 435074.337 4.674
435069.66
16 537143.522 50.946
3
17 537140.598 435018.801 45.439
18 537130.504 434974.497 18.003
19 537123.857 434957.766 9.398
434956.09
20 537114.608 7.062
8
21 537109.371 434951.361 6.420
434946.32
22 537105.393 10.510
2
537100.49 434937.02
23 7.954
0 5
537095.90 434930.52
24 12.049
7 4
25 537087.773 434921.636 18.402
537074.86 434908.52
26 13.027
4 0
434898.58
27 537066.441 9.987
3
434888.85
28 537064.175 16.461
7
434872.65
29 537061.251 8.751
8
537060.80 434863.91
30 16.097
1 8
537048.83
31 434853.148 4.063
8
32 537045.126 434851.498 5.548
537039.57
33 434851.446 8.617
8
434853.92
34 537031.326 25.692
9
537006.98
35 434862.162 13.384
9
36 536994.48 434866.94 6.450
9 6
536988.54 434869.43
37 12.508
0 8
434875.78
38 536977.761 6.860
4
536972.93 434880.65
39 5.798
2 7
434885.94
40 536970.555 6.419
5
536969.28 434892.23
41 5.422
6 8
536968.58
42 434897.614 13.894
4
536962.93 434910.30
43 9.962
0 5
44 536957.643 434918.748 19.258
536969.04 434934.27
45 37.672
1 0
434967.50
46 536986.773 25.883
8
536985.53
47 434993.361 16.901
4
435009.18
48 536991.479 40.225
2
49 537015.912 435041.136 12.009
537023.46 435050.47
50 12.645
0 7
435059.83
51 537014.960 35.662
8
52 537005.341 435094.179 90.566
536923.83 435054.69
53 31.570
4 9
435023.62
54 536929.415 40.342
6
536889.50
55 435017.771 29.046
0
536872.30
56 435041.180 49.087
3
536846.04 435082.65
57 41.035
8 5
536823.06
58 435116.648 127.612
1
59 536751.578 435222.359 64.275
435284.60
60 536767.619 22.526
0
61 536786.279 435297.218 33.301
536804.08 435269.07
62 38.834
1 5
63 536841.053 435257.194 27.352
64 536867.797 435251.463 31.306

536898.99
65 435248.916 7.877
9
536906.64 435250.82
66 23.615
1 6
67 536895.179 435271.473 19.871
435280.80
68 536912.720 32.086
9
536930.83 435254.32
69 46.820
8 8
536969.04
70 435281.391 10.665
5
71 536976.354 435289.157 11.236
536986.87
72 435285.212 10.366
5
536997.06
73 435287.122 10.188
3
537007.25
74 435287.122 7.119
2
435285.84
75 537014.256 14.811
9
537027.62
76 435279.481 11.690
8
77 537037.817 435273.750 14.920
537049.27
78 435264.198 19.894
9
537064.56
79 435251.463 25.669
2
537083.02 435233.63
80 24.580
8 3
-
-
Sec. XIII - XIV, 1646 (turn)
Evaluare de teren
LMI
Biserica romano-catolică

MS-II-m-B-15696
3. Judeţ
Mureş
Herepea
5. Comuna
Adămuș
6. Punct
7. Adresa
fn
8. Reper
Neprecizat
Nr.pct coord. sides
.
N[m] E[m] L(I,I+1)
537286.21 434767.74
1 2.118
5 2
537285.70 434769.79
2 1.574
2 7
537284.56 434770.88
3 1.276
1 2
537283.30
4 434771.110 1.312
6
537281.99
5 434771.110 1.124
4
537280.96 434770.65
6 1.361
7 4
537280.22 434769.51
7 1.932
6 2
537279.59 434767.68
8 15.730
8 5
537277.94 434752.04
9 6.631
4 3
537284.52 434751.23
10 13.924
6 8
537286.21 434765.05
11 2.683
5 9
Pprotectie=51427.51m
A(1)=126.65mp
p

Outline points coord. Length
Nr.pct. sides
N[m] E[m]
L(I,I+1)
12 537293.758 434995.229 11.471
13 537304.460 434991.098 22.063
14 537325.495 434984.442 6.660
15 537324.815 434977.817 10.665
16 537323.526 434967.230 16.915
17 537320.633 434950.564 13.708
18 537334.248 434948.966 34.527
19 537327.700 434915.066 20.441
20 537329.464 434894.701 119.636
21 537306.773 434777.237 22.302
22 537328.670 434773.007 55.788
23 537320.932 434717.758 35.796
24 537285.208 434715.496 107.180
25 537282.388 434608.353 31.652
26 537288.805 434577.359 36.412
27 537252.448 434575.374 101.168
28 537238.965 434675.640 40.636
29 537246.057 434715.652 53.549
30 537252.318 434768.834 17.166
31 537238.864 434779.494 64.599
32 537177.320 434799.125 25.477
33 537152.359 434804.227 29.992
34 537123.941 434813.818 45.655
35 537079.115 434822.477 13.974
36 537065.143 434822.706 19.815
37 537061.942 434842.261 21.688
38 537060.801 434863.918 8.751
39 537061.251 434872.658 16.461
40 537064.175 434888.857 9.987
41 537066.441 434898.583 13.027
42 537074.864 434908.520 18.402
43 537087.773 434921.636 12.049

44 537095.907 434930.524 7.954
45 537100.490 434937.025 10.510
46 537105.393 434946.322 6.420
47 537109.371 434951.361 7.062
48 537114.608 434956.098 9.398
49 537123.857 434957.766 53.067
50 537170.484 434932.428 45.629
51 537199.647 434897.335 21.671
52 537217.579 434885.167 35.664
53 537223.017 434920.414 50.021
54 537222.719 434970.434 26.323
55 537226.883 434996.425 23.417
56 537234.273 435018.646 43.418
57 537276.120 435007.074 10.512
58 537286.517 435005.521 12.584

-
-
Sec. XVI - XIX

LMI
8.5. Propunere de Regulamentul Local de Urbanism pentru

zona de protecţie a siturilor arheologice
Siturile arheologice clasate în Lista Monumentelor Istorice, ansamblurile

urbane cu potențial arheologic și siturile arheologice reperate sunt adunate de
prezentul studiu sub denumirea de Zone protejate care cuprind patrimoniu
arheologic (încontinuare ZPCPA) și se bucură de protecție în conformitate cu
prevederile Legii 422/2001, republicată, a O.G. 43/2000 republicată și a prezentului
regulament.
În zonele delimitate ca ZPCPA, emiterea autorizației de construcție pentru
lucrările de construire, modificare, extindere sau reparare a căilor de comunicaţie,
dotărilor tehnico-edilitare (inclusiv cele subterane), excavările, exploatările de
cariere, construcţiile de reţele edilitare magistrale, amenajările de îmbunătăţiri
funciare, reţelele de telecomunicaţii, amplasarea de antene şi relee de
telecomunicaţii, lucrările de cercetare şi prospectare a terenurilor (foraje, excavări)
necesare efectuării studiilor geotehnice sau geologice, amplasarea balastierelor sau
sondelor, precum şi alte lucrări ce afectează suprafaţa solului în zonele cu patrimoniu
arheologic, inclusiv în zona lor de protecţie, indiferent dacă se execută în intravilanul
sau extravilanul localităţi şi indiferent de forma de proprietate a terenului, se va face
numai pe baza și în conformitate cu avizul prealabil al Ministerului Culturii, respectiv
al serviciilor deconcentrate ale acestuia (Direcția pentru Cultură Mureș).
Intervenţiile de construire efectuate în suprafețele de teren delimitate ca situri
arheologice, vor putea demara numai după descărcarea terenului de sarcină
arheologică, aceasta fiind procedura legală prin care un teren în care a fost evidenţiat
patrimoniu arheologic poate fi redat activităţilor umane curente.
Descărcarea de sarcină arheologică presupune efectuarea unor lucrări de
specialitate (săpătură arheologică preventivă), pe toată suprafaţa afectată de lucrările
de construire și redactarea Raportului tehnic de cercetare, după caz, cu propunerea
de emitere a Certificatului de descărcare de sarcină arheologică (dacă nu există
structuri sau elemente constructive arheologice valoroase care să necesite protecție
in situ).
Costurile aferente săpăturilor arheologice preventive intră în sarcina
beneficiarului lucrărilor de construire (cf. art. 7, lit. a) din OG 43/2000 republicată).
Intervenţiile efectuate în zonele de protecție ale siturilor arheologice,

determinate de construirea de autostrăzi, drumuri, hale industriale, depozite,
exploatări de cariere (deschideri de mine), reţele edilitare magistrale, amenajări de
îmbunătăţiri funciare, cartiere cu locuințe colective etc., dată fiind amploarea unor
astfel de proiecte şi suprafaţa mare de teren ce urmează a fi afectată, vor putea
demara numai după efectuarea unui diagnostic arheologic instruziv (sondaje
arheologice) şi întocmirea unui raport de specialitate.
Diagnosticul arheologic intruziv are drept scop determinarea prezenţei sau
absenţei materialelor arheologice, a structurilor, complexelor, artefactelor sau
ecofactelor din zona afectată de proiect. În cazul descoperirii unor vestigii
arheologice, evaluarea de teren va urmări distribuţia lor spaţială, caracterul şi starea
lor de conservare, iar concluziile acestui raport, vor fi cuprinse în proiectul tehnic al
investiţiei conform Art. 7 din Ordonanţa Guvernului Nr. 43/2000 republicată.
Diagnosticul arheologic intruziv va avea rolul de a delimita clar, atât în teren şi
pe planurile topografice anexate la documentaţia beneficiarului, toate vestigiile aflate
pe întreg perimetrul afectat de obiectivele de investiţie şi de a propune, prin
Raportul de diagnostic arheologic, soluţiile tehnice necesare protejării acestora
(cercetare arheologică preventivă, supraveghere etc.).
Costurile necesare lucrărilor de Diagnostic arheologic intră în sarcina
beneficiarului lucrărilor de construire.
Intervenţiile efectuate în zonele de protecție ale siturilor arheologice,
determinate de construirea de locuințe unifamiliale, anexe gospodărești, repararea
căilor de comunicaţie, rețele tehnico-edilitare subterane, lucrările de cercetare şi
prospectare a terenurilor (foraje, excavări) necesare efectuării studiilor geotehnice
sau geologice etc., vor putea demara cu condiția supravegherii arheologice pe
întreaga durată a săpăturilor de orice fel şi întocmirea unui raport de specialitate.
Supravegherea arheologică va avea rolul de a determina prezenţa sau absenţa
materialelor arheologice, a structurilor, complexelor, artefactelor sau ecofactelor din
zona afectată de proiect. În cazul descoperirii unor vestigii arheologice, se va dispune
sistarea temporară a lucrărilor de construire și demararea unor cercetări arheologice
preventive.
Costurile aferente supravegherii arheologice intră în sarcina beneficiarului
lucrărilor de construire.
În perimetrul ZPCPA săpăturile arheologice întreprinse asupra patrimoniului

arheologic se efectuează numai pe baza şi în conformitate cu autorizaţia de cercetare
emisă de Ministerul Culturii.
Cercetarea arheologică se realizează numai cu personal de specialitate, atestat
de Ministerul Culturii şi înregistrat în Registrul arheologilor.
Descoperirile arheologice întâmplătoare, ocazionate de lucrările de construire
efectuate în afara zonelor delimitate ca ZPCPA și a zonelor de protecție ale acestora,
vor determina sistarea temporară a respectivelor lucrări până la finalizarea
cercetărilor arheologice preventive şi obţinerea descărcării de sarcină arheologică a
zonei.
Descoperirile arheologice întâmplătoare se anunţă, în termen de cel mult 72
de ore, primarului, serviciului de urbanism sau Direcției pentru Cultură Mureș, de
către persoana descoperitoare, proprietarul ori titularul dreptului de administrare a
terenului în cauză.
Întocmirea Planurilor Urbanistice Zonale, în vederea introducerii în intravilan
a suprafeţei de teren care înglobează și situri arheologice sau zone de protecție ale
acestora, se va face numai pe baza și în conformitate cu avizul prealabil al
Ministerului Culturii, respectiv al serviciilor deconcentrate ale acestuia (Direcția
pentru Cultură Mureș).
Prin realizarea acestui studiu atât beneficiarul, cât şi membrii
comunităţii locale vor putea conştientiza ideea importanţei respectării
legislaţiei de protejare a patrimoniului imobil local și vor putea gândi
modalități de promovare, care să facă mai bine cunoscut potențialul
istoric și turistic cultural al zonei.
Arheolog expert, AM-232 E

Dr. Anca Sorina Nițoi

Studiu Arheologic Adamus

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Arheologic Adamus

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU ISTORIC DE FUNDAMENTARE COMUNA ADĂMUȘ, JUD.

VIII. Studiu de fundamentare pentru definirea, instituirea si

8.1. INTRODUCERE. METODOLOGIE. SCOP

Studiul de faţă reprezintă fundamentarea istorică a delimitării siturilor

8.2 Cadrul legislativ

Ce este patrimoniul arheologic?

După cum sunt definite în Convenția europeană pentru protecția

Art.1 alin.3 al Convenției, menționează: ”în patrimoniul arheologic sunt incluse

Structura tipologică a patrimoniului arheologic în România.

Așa cum sunt stabilite prin legislația în vigoare, pe teritoriul României

a) Sit arheologic de interes național = zona de interes arheologic prioritar

În ce privește numărul de situri arheologice repertoriate pentru teritoriul

De la bun început trebuie precizat faptul că acest raport tratează siturile

8. 4. Situația arheologică conform repertoriului arheologic al județului

Lista Monumentelor Istorice

Cod LMI Denumire Categorie Localitate Adresă Datare

Repertoriul Arheologic Național

Cod Denumire Categorie Tip Jude Localita Cronologi

115085.0 Aşezarea locuire civilă aşezare Mure Adămuş, Neolitic

B. "Fânaţele Mari" – în acest punct, doi ţărani au descoperit, în 1921, un tezaur

fostîntrerupt, îngroparea tezaurului făcându-se în partea de început a domniei

E. Din aria localităţii provin, de altfel, şi două monede romane imperiale: un

B. Descoperiri fără localizare precizată:

a). Ceaşcă Coţofeni, cu toarta supraînălţată, ruptă, donată de locuitorul Benyi

Fără precizări topografice, se semnalează o aşezare preistorică şi un topor din cupru .

Fără precizări topografice, se dau ca descoperiri:

Biserica unitariană din Adămuș reprezintă un monument de arhitectură 16

S. Morintz, Dacia, N.S., XVII, 1973, p.371, nr.40; G.Trohani, AncaPăunescu,

6. Biserica reformată cu turnul-clopotniţă de la Herepea

7. Biserica romano-catolică de la Herepea

C. Situri reperate neidentificate

Cimitir plan "scitic" de tip Cimbrud 22 necercetat, situat în sudul şoselei

Așezarea de epoca bronzului de la Podei

Bibliografia de specialitate24 menționează existența la Adămuș, punctul Podei a unei

"Dâlma lui Bene"

În urma documentării au fost verificate siturile arheologice menționate în

1. Situl arheologic de la Adămuș- Biserica Uniariană

Repertoriul punctelor arheologice de pe teritoriul comunei Adămuș și

1. Fişă de sit arheologic

1. Denumirea sitului arheologic

Coordonate stereo 70 - sit

Coordonate stereo 70 – zona de protecție

74 533896.497 441350.991 7.339

11. Repere geografice

2. Fişă de sit arheologic

1. Denumirea sitului arheologic

Coordonate stereo 70 -sit

Coordonate stereo 70 – zona de protecție

Outline points coord. Length sides

46 533746.719 439886.611 102.038

11. Repere geografice

tronconice, străchini cu guralobatăş.a.; fusaiolă, greutăţi din piatră,

3. Fişă de sit arheologic

1. Denumirea sitului arheologic

Coordonate stereo 70 -sit

Outline points Length

Coordonate stereo 70 –zona de protecție

Nr.pc Outline points coord. Length sides

11. Repere geografice

4. Fişă de sit arheologic

1. Denumirea sitului arheologic

Coordonate stereo 70 –zona de protecție

N[m] E[m] L(I,I+1)