Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului

Normele tehnice silvice privind gospodă rirea vegetației forestiere de pe

terenurile din afara fondului forestier național din 26.03.1999
În vigoare de la 25 mai 1999

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 233 din 25 mai 1999. Formă aplicabilă la 26 iulie 2021.

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

Art. 1. - Vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier național este constituită din:
a) vegetația forestieră de pe pășunile împădurite;
b) perdelete forestiere de protecție a terenurilor agricole, inclusiv arborii izolați sau pâlcurile de arbori de pe
pajiști;
c) plantațiile forestiere de pe terenurile degradate;
d) plantațiile forestiere și arborii din zonele de protecție a lucrărilor hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare,
precum și cei situați de-a lungul cursurilor de apă și al canalelor de irigație;
e) perdelele forestiere de protecție și arborii situați de-a lungul căilor de comunicație din extravilan;
f) zonele verzi din jurul orașelor și comunelor, altele decât cele cuprinse în fondul forestier național, parcurile
din intravilan cu specii forestiere exotice, precum și jnepenișurile din zona alpină;
g) parcurile dendrologice, altele decât cele cuprinse în fondul forestier național.
Art. 2. - Proprietarii și deținătorii de terenuri cu vegetație forestieră din afara fondului forestier național au
obligația să asigure paza acesteia, să ia măsuri de prevenire și stingere a incendiilor, să respecte dispozițiile cu
privire la îngrijirea, protecția pădurilor și combaterea dăunătorilor acestora, precum și cele referitoare la
circulația materialelor lemnoase.
Art. 3. - Gospodărirea vegetației forestiere de pe terenurile situate în afara fondului forestier național este
supusă prezentelor norme tehnice silvice, pentru a se asigura ocrotirea acesteia și exercitarea în condiții optime
a funcțiilor pentru care a fost creată.

CAPITOLUL II
Administrarea, paza și evidența vegetației forestiere
situate pe terenurile din afara fondului forestier național

Art. 4. - Vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier național, prevăzută la art. 1, se
administrează de către proprietarii acestora - persoane fizice sau juridice - sau de împuterniciții legali ai
acestora și se gospodărește potrivit prevederilor prezentelor norme tehnice silvice.
Art. 5. - Proprietarii sau deținătorii de terenuri cu vegetație forestieră din afara fondului forestier, precum și
eventualii împuterniciți ai acestora au obligația să permită persoanelor împuternicite ale autorității publice
centrale sau teritoriale care răspunde de silvicultură să verifice modul în care sunt respectate normele tehnice
silvice privind modul de gospodărire a vegetației forestiere de pe aceste terenuri.
Art. 6. - Inspectoratele silvice teritoriale din subordinea Direcției generale a pădurilor din cadrul autorității
publice centrale care răspunde de silvicultură sunt obligate să țină evidența terenurilor cu vegetație forestieră
situate în afara fondului forestier național. Evidența se va întocmi conform modelului prezentat în anexa nr. 1 la

Tipărit de Cristian Popa la 26.07.2021. 1/8

Document Lege5 - Copyright © 2021 Indaco Systems.
prezentele norme tehnice silvice, pe baza datelor obținute de la oficiile județene de cadastru și organizarea
teritoriului. În cazul în care pentru anumite zone nu există evidențe cadastrale sau acestea nu conțin date
referitoare la vegetația forestieră, evidența acestor terenuri se va întocmi prin ocoalele silvice, pe baza
informațiilor obținute de la personalul silvic de teren sau de la organele administrației publice locale.
Art. 7. - Vegetația forestieră situată pe terenurile din afara fondului forestier național se va încadra în categorii
funcționale, în funcție de obiectivul sau de factorul de mediu pe care îl protejează. Se prevăd următoarele
categorii funcționale și simboluri cu care se înregistrează în evidența menționată la art. 6:
- P.A.-vegetație forestieră cu funcție de protecție a apelor;
- P.S.-vegetație forestieră cu funcție de protecție a solului;
- P.C.-vegetație forestieră cu funcție de protecție împotriva factorilor climatici dăunători, precum și pentru
protecția unor obiective de interes național;
- P.R.-vegetație forestieră pentru protecția rezervațiilor și a monumentelor naturii sau având rolul de conservare
a unor ecosisteme de importanță științifică;
- F.R.-vegetație forestieră cu funcție de recreere;
- F.P.-vegetație forestieră cu funcție prioritară de producție.
Propunerile de încadrare a terenurilor cu vegetație forestieră pe categorii funcționale se fac de către personalul
tehnic din inspectoratele silvice teritoriale, iar aprobarea încadrării este de competența conducerii
inspectoratului silvic teritorial. În cazul pășunilor împădurite pentru care sunt întocmite studii de transformare,
încadrarea pe categorii funcționale se face prin aceste studii.

CAPITOLUL III
Gospodărirea vegetației forestiere situate pe terenuri
din afara fondului forestier național

Art. 8. - (1) Proprietarii sau deținătorii de terenuri cu vegetație forestieră din afara fondului forestier național
care au obligația, stabilită prin lege, de a asigura paza acesteia sunt răspunzători de tăierea, ruperea sau
scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari, precum și de defrișarea ilegală a acestei
vegetații.
(2) În cazul în care deținătorul terenului cu vegetație forestieră din afara fondului forestier național nu poate
asigura paza acesteia și nici nu poate angaja un paznic competent să execute această prestație, se poate
adresa în scris ocolului silvic în a cărui rază teritorială se află terenul, solicitând ca acesta să asigure paza prin
personalul silvic de teren, pe bază de contract, contra cost.
Art. 9. - (1) Proprietarii sau deținătorii terenurilor cu vegetație forestieră situate în afara fondului forestier
național au obligația să le mențină în stare normală de sănătate și să execute la timp lucrările de igienă,
precum și cele de prevenire și combatere a bolilor și dăunătorilor acestei vegetații, stabilite de organele
inspectoratului silvic teritorial, prin mijloace proprii sau prin unități specializate, contra cost.
(2) Proprietarii sau deținătorii terenurilor cu vegetație forestieră situate în afara fondului forestier național vor
semnala inspectoratului silvic teritorial sau ocolului silvic învecinat, imediat ce constată apariția de boli sau de
dăunători, și vor executa lucrările de combatere, în condițiile prevăzute la alineatul precedent.
(3) În activitatea de depistare, prevenire și combatere a bolilor și dăunătorilor vegetației forestiere inspectoratul
silvic teritorial este obligat să controleze starea de sănătate a vegetației forestiere și să stabilească, în cazul
depistării unor factori patologici, măsurile de combatere necesare.
Art. 10. - (1) Pe terenurile cu vegetație forestieră situate în afara fondului forestier național pășunatul este
permis numai cu acordul proprietarilor sau al deținătorilor legali și numai în condițiile în care nu se produc
fenomene de eroziune a solului.

Tipărit de Cristian Popa la 26.07.2021. 2/8

Document Lege5 - Copyright © 2021 Indaco Systems.
(2) Pășunatul pe terenurile cu vegetație forestieră proprietate publică, situate în afara fondului forestier național,
este interzis în următoarele situații:
a) pe terenurile cu procese de eroziune și alunecări;
b) pe terenurile cu vegetație forestieră cu înălțime sub 3 m, în cazul pășunatului ovinelor, și sub 4 m, în cazul
pășunatului bovinelor și cabalinelor;
c) pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare care servesc la alimentarea cu apă a localităților;
d) pe terenurile cu nisipuri mobile sau cu soluri scheletice;
e) pe terenurile cu vegetație forestieră în curs de regenerare;
f) pe terenurile cu vegetație forestieră afectate de fenomenul de uscare intensă;
g) pe terenurile cu vegetație forestieră, constituite ca rezervații științifice sau situate în perimetrul parcurilor
naționale constituite conform legii;
h) în plantațiile forestiere de pe terenurile degradate, inclusiv în cele de pe terenurile constituite în perimetre de
ameliorare;
i) în vegetația forestieră destinată ca zonă de agrement și recreere pentru centrele urbane;
j) în parcurile dendrologice și în cele de agrement.
(3) Se recomandă proprietarilor sau deținătorilor de terenuri cu vegetație forestieră proprietate privată să nu
practice pășunatul pe terenurile care Ie aparțin, ce se încadrează în categoriile prevăzute la alin. (2), în vederea
evitării degradării factorilor de mediu.
Art. 11. - (1) Tăierea vegetației forestiere de pe terenurile situate în afara fondului forestier național se va face
la cererea proprietarilor sau a deținătorilor legali, numai după marcarea prealabilă a acestora de către organele
silvice abilitate prin delegația emisă o dată cu predarea ciocanului de marcat, cu respectarea următoarelor
condiții:
a) tăierea vegetației forestiere cu funcții de protecție va fi admisă numai în cazurile în care vegetația nu își mai
exercită funcția de protecție stabilită de organele de specialitate din inspectoratele silvice teritoriale;
b) tăierea vegetației forestiere de pe pășunile împădurite, care sunt prevăzute a fi transformate, se face cu
respectarea vârstelor de tăiere prevăzute în anexa nr. 2 la prezentele norme tehnice silvice;
c) tăierea vegetației forestiere cu funcții de protecție se va face cu condiția ca aceasta să fie urmată de
regenerarea naturală sau artificială;
d) tăierile pentru transformarea pășunilor împădurite se vor face potrivit reglementărilor prevăzute la art. 13-18;
e) perdelele forestiere de protecție și aliniamentele de arbori, cu stare de vegetație lâncedă sau cu fenomene
de uscare anormală, se vor putea tăia pe porțiuni cu lungime de maximum 100 m, urmând ca porțiunea
alăturată să fie tăiată după regenerarea cu reușită definitivă a celei anterioare;
f) vegetația forestieră din parcurile situate în intravilanul localităților și din cele dendrologice se va putea tăia
numai la vârsta exploatabilității fiziologice, când se constată fenomenul de uscare;
g) tăierea se face cu respectarea instrucțiunilor tehnice privind termenele, modalitățile și epocile de recoltare,
scoaterea și transportul materialului lemnos, emise de autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură;
h) tăierile se vor face în regim codru sau crâng, după caz, în funcție de vârsta vegetației, de speciile principale
și de modul lor de regenerare, de proveniența speciilor (sămânță sau lăstari), de funcția de protecție pe care o
îndeplinește etc.;
i) vegetația forestieră de pe terenuri degradate, a cărei stare s-a deteriorat și nu își mai exercită funcția de
protecție, se va putea tăia pe parchete mici - sub 2 ha sau în benzi amplasate pe curba de nivel; tăierea,
urmată în mod obligatoriu de regenerare naturală sau de împădurire prin plantații, după caz, se stabilește de
inspectoratele silvice teritoriale;
j) marcarea arborilor de către organele silvice se face contra cost, la cererea scrisă a proprietarilor sau a

Tipărit de Cristian Popa la 26.07.2021. 3/8

Document Lege5 - Copyright © 2021 Indaco Systems.
deținătorilor terenurilor respective.
(2) Tăierea jnepenișurilor din zona alpină este interzisă.
Art. 12. - Proprietarii sau deținătorii de terenuri cu vegetație forestieră sunt obligați să execute tăierile de
îngrijire specifice pentru menținerea unei stări fitosanitare corespunzătoare. În mod deosebit se vor executa
tăierile de igienă, extrăgându-se arborii atacați de boli sau dăunători și în curs de uscare sau uscați. Extragerea
acestora se va face după marcarea lor prealabilă de către organele silvice teritoriale.

CAPITOLUL IV
Transformarea pășunilor împădurite

Art. 13. - Transformarea pășunilor împădurite se face pe baza studiilor de transformare, întocmite de unități
specializate, abilitate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, potrivit legii.
Art. 14. - (1) Studiile de transformare a pășunilor împădurite se execută pe baza comenzilor date de proprietarii
sau de deținătorii pășunilor împădurite și a contractelor încheiate între părți. Conținutul studiilor de transformare
este prezentat în anexa nr. 3 la prezentele norme tehnice silvice.
(2) Studiile de transformare a pășunilor împădurite sunt aplicabile pe o durată de maximum 10 ani.
Art. 15. - (1) Se vor întocmi studii de transformare a pășunilor împădurite numai pentru acele trupuri de pășuni
în care există arboreturi care nu îndeplinesc funcții speciale de protecție, în următoarele condiții:
a) arboreturile de pe terenuri cu pantă medie de la 0 la 15 grade se pot tăia ras, dacă au cel puțin vârsta
exploatabilității, lăsându-se arbori izolați cu coroană dezvoltată pentru a servi ca umbrare în timpul insolației
puternice, precum și benzi de protecție a malurilor pe lângă pâraie;
b) arboreturile de pe terenuri cu pantă medie de 15 la 30 de grade se pot rări până la o consistență cuprinsă
între 0,2-0,4, în funcție de panta terenului (0,2 la pante apropiate de 15 grade și 0,4 la pante apropiate de 30 de
grade), dacă acestea au cel puțin vârsta exploatabilității; reducerea consistenței va fi variabilă, ținându-se
seama de condițiile de sol, de starea arboretului și de posibilitățile de instalare a vegetației ierboase pentru
pășunat;
c) arboreturile de pe terenurile cu pantă de peste 30 de grade nu se defrișează și nu se răresc; acestea vor fi
parcurse cu lucrări de conservare care se execută conform Normelor tehnice pentru alegerea și aplicarea
tratamentelor.
De asemenea, sunt supuse regimului de protecție și deci nu vor fi transformate în pășuni arboreturile situate pe
versanții direcți ai lacurilor de acumulare, indiferent de panta terenului, pe o distanță de maximum 500 m de la
limita acumulării;
d) pentru arboreturile care nu ajung la vârsta exploatabilității în deceniul următor și au consistența plină (peste
0,8) se vor prevedea tăieri de îngrijire, în funcție de stadiul de dezvoltare a acestora.
(2) Vegetația forestieră tânără, instalată ca urmare a neexecutării lucrărilor de îngrijire și de întreținere a
pășunilor, formată din lăstărișuri, semințiș, având stadiul de dezvoltare nueliș - prăjiniș, respectiv cu diametrul
mediu de maximum 10 cm, va fi propusă pentru curățare, cu respectarea condițiilor de pantă și consistență,
prevăzute la alin. (1) lit. a)-c).
Art. 16. - Vârstele exploatabilității la care arboreturile de pe pășunile împădurite pot fi exploatate sunt
prevăzute în anexa nr. 2, la rubrica "Codru", diminuate cu 10 ani.
Art. 17. - Studiile de transformare a pășunilor împădurite se avizează de Comisia tehnico-economică pentru
silvicultură din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, la cererea unității specializate care a
întocmit studiul.
Art. 18. - Marcarea arborilor de pe pășunile împădurite și întocmirea actelor de punere în valoare a vegetației
forestiere pentru transformarea pășunilor împădurite se fac de către organele silvice teritoriale, contra cost, la

Tipărit de Cristian Popa la 26.07.2021. 4/8

Document Lege5 - Copyright © 2021 Indaco Systems.
cererea proprietarilor sau a deținătorilor legali ai pășunilor împădurite.

CAPITOLUL V
Dispoziții finale

Art. 19. - Defrișarea vegetației forestiere de pe terenurile situate în afara fondului forestier național este
interzisă în următoarele situații:
a) în zonele în care vegetația forestieră îndeplinește funcțiile speciale de protecție prevăzute la art. 7;
b) pe terenurile cu înclinare mai mare de 30 de grade;
c) înainte de atingerea vârstei exploatabilității prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 20. - (1) Valorificarea materialului lemnos de pe terenurile cu vegetație forestieră din afara fondului forestier
național se face de către deținătorii acestora.
(2) Transportul materialului lemnos rezultat în urma tăierilor vegetației forestiere de pe terenurile situate în afara
fondului forestier național se face cu respectarea prevederilor Instrucțiunilor cu privire la circulația și controlul
circulației materialelor lemnoase și al instalațiilor de transformat lemn rotund, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 735/1998.
Art. 21. - (1) Inspectoratele silvice teritoriale sunt obligate să controleze modul de gospodărire a vegetației
forestiere de pe terenurile situate în afara fondului forestier național și să încheie procese-verbale de constatare
în care să consemneze și măsurile ce trebuie luate de către proprietari sau deținători pentru respectarea
reglementărilor de gospodărire în vigoare.
(2) Controalele se vor organiza de inspectoratele silvice teritoriale, cu atragerea, după caz, și a personalului
tehnic al ocolului silvic, de două ori pe an, la începutul și la sfârșitul sezonului de vegetație, precum și ori de
câte ori sunt primite sesizări că se comit fapte ce contravin prevederilor Codului silvic.
(3) La executarea controlului va participa și proprietarul sau delegatul persoanei juridice deținătoare, care va fi
anunțat în prealabil în privința datei controlului. În lipsa acestora, organele silvice vor putea solicita participarea
unui delegat al consiliului local.
Art. 22. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice silvice.

ANEXA Nr. 1
la normele tehnice silvice

Inspectoratul silvic teritorial ..............

Județul ......................................

Comuna .......................................

EVIDENȚA
terenurilor cu vegetație forestieră situate în afara fondului forestier național

Nr. Categoria de vegetație Amplasamentul Proprietarul sau Funcția de Suprafața Lungimea Observații
crt. Categoria de (satul, deținătorul (numele protecție3) (ha/ari)4) (km/hm) sau
Simbol1)
vegetație denumirea persoanei fizice sau precizări
locului, km etc.) denumirea persoanei
forestieră1) și,
eventual, juridice)2)

denumirea

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Unitatea de producție .........................

Tipărit de Cristian Popa la 26.07.2021. 5/8

Document Lege5 - Copyright © 2021 Indaco Systems.
 (numărul și denumirea)

TOTAL:

NOTĂ:
1) Se vor înscrie trupurile cu vegetație forestieră, eventual cu denumirea acestora, precum și simbolul, astfel: A
- pășune împădurită; B - perdea forestieră de protecție a terenurilor agricole; C - pâlcurile de arbori de pe
pajiști; D - plantație forestieră pe terenuri degradate; E - plantație pentru protecția lucrărilor hidrotehnice sau a
lucrărilor de îmbunătățiri funciare; F - perdea forestieră de protecție, a căilor de comunicație; G - aliniamente de
arbori de-a lungul drumurilor (km); H - zone verzi din jurul localităților; I - parcuri din intravilan, cu specii
forestiere exotice; J - jnepenișuri din zona alpină; K - parcuri dendrologice care nu fac parte din fondul forestier
național; L - zona de protecție a obiectivelor de interes național.
2) În cazul vegetației forestiere de pe pajiști (fânețe sau pășuni), atunci când într-un bazin sau într-o zonă sunt
mai mulți proprietari persoane fizice se va înscrie în evidență: "Proprietari din .............." (localitate, cătun).
3) Se va înscrie simbolul categoriei funcționale, potrivit precizărilor cuprinse la art. 7 din normele tehnice silvice.
4) Suprafața se înscrie la toate categoriile de vegetație, cu excepția aliniamentelor la care în coloana 7 se va
înscrie lungimea în kilometri, cu o zecimală.

ANEXA Nr. 2
la normele tehnice silvice

VÂRSTELE DE TĂIERE
pentru vegetația forestieră de pe terenurile situate
în afara fondului forestier național - pășuni împădurite
- vârsta în ani -

Nr. Specia principală Codru Crâng

crt. Maxim Minim Maxim Minim

0 1 2 3 4 5

1. Molid 80 65 - -

2. Brad 100 80 - -

3. Pin 70 60 - -

4. Fag - din sămânță 100 80 35 25

5. Fag - din lăstari 80 70 30 20

6. Mesteacăn 50 40 - -

7. Gorun - din sămânță 100 80 35 25

8. Gorun - din lăstari 80 60 30 20

9. Carpen 60 40 35 20

10. Stejar pedunculat - din sămânță 100 80 35 25

11. Stejar pedunculat - din lăstari 80 60 30 20

12. Gârniță 90 70 35 25

13. Cer 80 65 30 20

14. Tei 80 50 30 20

15. Salcâm - - 30 15

16. Plop indigen - - 30 20

17. Salcie - din reniș - - 35 20

Tipărit de Cristian Popa la 26.07.2021. 6/8

Document Lege5 - Copyright © 2021 Indaco Systems.
 18. Salcie - din sulinari - - 20 10

19. Anin - - 40 20

20. Plop euramerican 25 15 - -

NOTĂ:
Vârstele maxime se au în vedere la arboreturile viguroase cu o productivitate superioară, iar cele minime la
arboreturile cu stare de vegetație lâncedă și cu productivitate inferioară.
Pentru vegetația forestieră care îndeplinește o funcție prioritară de producție vârstele prevăzute la rubrica
"Codru" se diminuează cu 10 ani.

ANEXA Nr. 3
la normele tehnice silvice

CONȚINUTUL
studiilor de transformare a pășunilor împădurite
1. Situația teritorial-administrativă
- Denumirea deținătorului legal și sediul acestuia
- Amplasarea teritorială a trupurilor de pășune: comună, ocol silvic, bazin hidrografic, vecinătăți, limite, hotare
- Documentele care atestă dreptul de proprietate sau de deținere legală; istoricul proprietății
2. Organizarea teritoriului
- Denumirea trupurilor care fac obiectul studiului
- Constituirea și materializarea parcelarului și a subparcelarului (borne, materializarea limitelor trupului, ale
parcelelor și subparcelelor)
3. Caracteristici geografice și climatice
- Indicarea zonei geografice și caracteristica reliefului
- Caracteristici geologice și petrografice
- Altitudine, expoziție, pantă
- Rețeaua hidrologică
- Date climatice
- Caracteristici pedologice
- Date fitoclimatice
4. Descrierea stațiunii și a vegetației forestiere (descrierea parcelară)
A. Date generale: parcela și subparcela, suprafața, categoria funcțională
B. Descrierea stațiunii: forma de relief, configurația terenului, expoziție, înclinare, altitudine, tip genetic de sol,
tip de floră, tip de stațiune, date caracteristice pentru stațiune (eroziune, grohotiș, stâncării etc.) și alte
caracteristici ecopedologice care prezintă importantă pentru vegetația forestieră ce se menține sau pentru
crearea pășunii
C. Descrierea vegetației: specia - elementul de arboret, proveniența, vârsta, proporția elementelor, clasa de
producție, creșterea, volumul la hectar și pe subparcelă; pe total se redau vârsta medie, consistența, volumul
total, distanța până la drumul auto, caracteristicile speciale
D. Stabilirea categoriei funcționale
E. Propuneri: vârsta exploatabilității, lucrări propuse în raport cu panta terenului și cu starea arboretului
5. Planul decenal al tăierilor de transformare și al lucrărilor de conservare sau de îngrijire a arboreturilor
Acesta va cuprinde: numărul parcelei și indicativul subparcelei; suprafața; principalele date care justifică
lucrarea propusă (proporția speciilor, vârsta medie actuală, vârsta exploatabilității, consistența, clasa de
producție medie, panta medie); volumul actual; lucrările propuse (tăiere rasă; tăiere de reducere a consistenței

Tipărit de Cristian Popa la 26.07.2021. 7/8

Document Lege5 - Copyright © 2021 Indaco Systems.
la 0, ...; tăieri de conservare; rărituri; tăieri de igienă; curățarea pășunii de mărăcini și de lăstari, pe terenurile cu
pantă de până la 30 de grade); volumul de extras în deceniul următor.
6. Memoriu justificativ
7. Harta pășunii împădurite
a) Harta pășunii împădurite în situația actuală
b) Harta pășunii împădurite cu lucrări propuse

*
Precizări suplimentare
a) La întocmirea studiului se vor folosi hărțile existente la oficiile de cadastru și organizarea teritoriului sau cele
din arhiva Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice.
În lipsa acestora se vor face ridicări în plan cu aparate tachimetrice pentru trupuri cu suprafața de peste 500 ha
sau cu busola topografică la trupuri cu suprafața sub 500 ha. Limitele interioare ale parcelelor sau ale
subparcelelor se vor ridica în plan cu busola topografică.
b) Mărimea parcelelor va fi determinată de existența elementelor de relief - culmi, pâraie, drumuri permanente
etc:
c) Criteriile de constituire a subparcelelor sunt următoarele:
- înclinarea terenului între limitele 0-15 grade, 15-30 de grade și peste 30 de grade;
- consistența arboretului, cu diferențe de minimum 3 zecimi;
- vârsta arboretului, cu diferențe de peste 10 ani la arboreturile echiene și peste 20 de ani la arboreturile relativ
echiene sau relativ pluriene;
- proporția speciilor în cazurile în care una dintre speciile principale are o pondere mai mare sau mai mică cu
două zecimi pe o suprafață de minimum 5 ha;
- diferența de o clasă de productivitate.
d) Descrierea parcelară se face conform precizărilor cuprinse în normativele de amenajare a pădurilor.
e) Studiile de transformare se întocmesc în cinci exemplare pentru: beneficiar (proprietarul sau deținătorul legal
al pășunii împădurite), ocolul silvic, direcția silvică, Regia Națională a Pădurilor și arhiva unității care a întocmit
studiul.

Tipărit de Cristian Popa la 26.07.2021. 8/8

Document Lege5 - Copyright © 2021 Indaco Systems.