Fizică: Ministerul Educației

Ministerul Educației
Manual
pentru clasa
a VI-a
Cristian Presură (coordonator)

Daniela Berchez
Károly Bogdan
Petronela Ioja
Aneta Mihalcsik
C ORINT
LOGISTIC
FIZICĂ
Acest manual este proprietatea Ministerului Educației.
Acest manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară
aprobată prin OM nr. 3393 din 28.02.2017.
numărul 119 – număr unic de telefon la nivel național

pentru cazurile de abuz împotriva copiilor
116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii
Ministerul Educației
Manual
pentru clasa
a VI-a
Cristian Presură (coordonator)

Daniela Berchez
Károly Bogdan
Petronela Ioja
Aneta Mihalcsik
C ORINT
LOGISTIC
FIZICĂ
Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin ordinul de ministru nr. 5022/06.07.2023.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil timp
de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2023–2024.
Inspectoratul școlar ………………………………..………………………………………………………
Școala / Colegiul / Liceul ………………………………………………………………………………….
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:
Aspectul manualului*
Anul Numele elevului Clasa Anul școlar format tipărit format digital
la primire la predare la primire la predare
1
2
3
4
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
l Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
l Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Date despre autori: Redactare: Corina Toader

CRISTIAN PRESURĂ (coordonator) – doctor în fizică (doctorat obținut Tehnoredactare computerizată: Dan Crăciun
la Universitatea Groningen, Olanda). A lucrat la Institutul de Fizică Ato- Design copertă: Dan Mihalache
mică, apoi a devenit cercetător la compania Philips, Olanda. Autor al Surse foto: Shutterstock
multor lucrări publicate în reviste de specialitate, al unor cărți şi brevete Varianta digitală: MyKoolio
de invenţie. Are o activitate intensă de popularizare a ştiinţei în limba Elevi colaboratori: Alexandru Mihalcsik – Liceul Națio-
română, scriind articole pentru ziare, reviste și televiziune. nal de Informatică Arad, Bogdan Tudor – Colegiul Națio-
nal „Emanuil Gojdu” Oradea
DANIELA BERCHEZ – profesor gradul didactic I la Colegiul Național
„Emanuil Gojdu” din Oradea, formator „Fizica Altfel”, coordonator jude-
ISBN 978-630-6526-24-6
țean al grupului de sprijin pentru profesori – în cadrul programului „Fizica
Altfel”, formator al Centrului de pregătire profesori din Oradea – în cadrul
programului Samsung Ecosystem for Education Development (SEED), coa- Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate
utor de lucrări dedicate profesorilor. Editurii Corint Logistic.
KÁROLY BOGDAN – profesor gradul didactic I la Liceul Teoretic „Ady
Endre” din Oradea, coordonatorul Centrului de Excelență – Fizică din
Oradea și inițiatorul Concursului Regional de Fizică și Inventică „Irenaeus”.
PETRONELA ANGELA IOJA – profesor gradul didactic I la Colegiul Nați-
onal „Vasile Goldiș” din Arad, metodist, membră a Consiliului Consulta-
tiv al profesorilor de fizică, formator național și formator CRED, coautor
al unor auxiliare didactice și ghiduri metodologice avizate ME, autor de
RED-uri, membră în comisii de organizare a concursurilor și olimpiade-
lor școlare.
ANETA MIHALCSIK – profesor gradul didactic I la Liceul Teologic Bap-
tist „Alexa Popovici” din Arad, coordonator județean al grupului de spri-
jin pentru profesori – în cadrul programului „Fizica Altfel”, formator, au- Pentru comenzi şi informaţii, contactaţi:
tor de auxiliare și programe școlare, coautor al manualului de Științe ale GRUPUL EDITORIAL CORINT
naturii pentru clasa a IV-a, responsabil de Cerc Pedagogic și membră în Departamentul de Vânzări
comisii de organizare a concursurilor și olimpiadelor școlare. Str. Mihai Eminescu nr. 54A, sector 1, Bucureşti,
cod poştal 010517. Tel./Fax: 021.319.47.97; 021.319.48.20
Referenți științifici:
Depozit
Conf. univ. dr. OCTAVIAN MĂDĂLIN BUNOIU - Universitatea de Vest din Str. Gării nr. 11, Mogoșoaia, jud. Ilfov
Timișoara, Facultatea de Fizică Tel.: 0758.053.416
Prof. gr. I SIMONA ILEANA CRÂSNIC - Colegiul Național „Vasile Goldiș” E‑mail: vanzari@edituracorint.ro
Arad Magazin virtual: www.edituracorint.ro
3
Cuvânt-înainte
Predarea fizicii este astăzi o provocare, ce poartă cu ea un paradox. Pe de o

parte, fizica pare ușor de predat, deoarece se referă direct la fenomenele natu-
rale din jur, în care copiii au deja o intuiție și un interes natural. Pe de altă parte,
cunoștințele acumulate de fizică sunt atât de multe, încât numai o mică parte
dintre ele ajung să fie predate. În plus, acestea se îmbină cu limbajul complex
al matematicii, care nu este nativ copiilor și care trebuie învățat într-un mod
sistematic.
La această provocare, manualul de față răspunde printr-o metodă de predare
specifică științelor experimentale: metoda investigației. Elevii sunt încurajați să
urmeze, prin structura cărții, un set de pași care se pliază ușor pe structura lor
mentală: observații, întrebări proprii, experimente făcute de ei, concluzii trase
din experimente și exemple de aplicare a celor învățate. În acest fel, cunoștin-
țele sunt acumulate într-un mod mai natural, prin contact direct cu fenome-
nele investigate.
Fiind primul manual dedicat în exclusivitate fizicii cu care elevii se întâlnesc,
acesta nu insistă pe tot bagajul matematic necesar fenomenelor. În schimb,
introduce, prin metoda investigației, aparatele și unitățile de măsură specifice
diverselor fenomene, folosind cunoștințe de matematică minime, precum și
exerciții și teste de evaluare care să le sedimenteze.
Interesul elevilor este stimulat să treacă dincolo de ceea ce se găsește în
manual. Pe tot parcursul lucrării, ei sunt încurajați și îndrumați să facă experi-
mente asemănătoare, să descopere în jurul lor fenomene similare cu cele dis-
cutate la lecție și să dea explicații la cele observate. Prin exemple special alese,
le este stimulată curiozitatea de se întreba ei înșiși care ar putea fi explicația
diverselor fenomene.
Sperăm că acest manual va contribui în acest fel la dezvoltarea capacității
elevilor de a înțelege lumea din jur, de a-și pune întrebări și de a căuta singuri
răspunsuri, cu alte cuvinte, de a-și dezvolta o gândire critică, atât de necesară
nu numai societății vitoare din care vor face parte, dar și propriilor căutări.
Autorii
4
CUPRINS
Ghid de utilizare a manualului �� 6
Competențe generale și competențe specifice �� 8
Introducere în studiul fizicii. Ce este fizica? �� 9
1. CONCEPTE DE BAZĂ ÎN FIZICĂ

Mărimi fizice
Fenomen fizic. Mărimi fizice, unități de măsură, multiplii și submultiplii unităților de măsură �� 12
Determinarea valorii unei mărimi fizice
A. Măsurarea directă a lungimii �� 16
B. Măsurarea directă a ariilor �� 18
C. Măsurarea directă a volumului �� 19
D. Măsurarea directă a intervalului de timp �� 21
Erori de măsurare. Surse de erori . Înregistrarea datelor într-un tabel. Calcularea valorii medii
şi a erorii absolute medii. Scrierea rezultatului măsurării unei mărimi fizice �� 22
Determinarea indirectă a ariei și a volumului �� 24
Probleme �� 26
Teste de evaluare �� 27
Investigație interdisciplinară �� 28
2. FENOMENE MECANICE
Mişcare şi repaus
Corp. Mobil. Reper. Sistem de referință �� 30
Mișcare și repaus. Traiectorie �� 32
Distanța parcursă. Durata mișcării �� 34
Viteza medie. Unități de măsură. Caracteristicile vitezei (direcție, sens) �� 35
Mișcarea rectilinie uniformă. Reprezentarea grafică a mișcării �� 37
Punerea în mișcare și oprirea unui corp. Accelerația medie; unitate de măsură �� 39
Extindere: Mişcarea rectilinie uniform variată (descriere calitativă) �� 41
Inerţia
Inerția, proprietate generală a corpurilor �� 42
Masa, măsură a inerţiei. Unităţi de măsură �� 44
Măsurarea directă a masei corpurilor, cântărirea �� 46
Densitatea corpurilor, unitate de măsură. Determinarea densităţii �� 48
Interacţiunea
Interacțiunea, efectele interacțiunii �� 50
Forţa, măsură a interacţiunii �� 52
Măsurarea forțelor. Unitatea de măsură. Dinamometrul �� 53
Exemple de forțe (greutatea, forța de frecare, forța elastică). Relația dintre masă și greutate �� 54
Probleme �� 59
Experimentează acasă �� 62
5
3. FENOMENE TERMICE
Stare termică. Temperatură
Stare termică, temperatură, contact termic, echilibru termic �� 64
Măsurarea temperaturii. Scări de temperatură �� 66
Modificarea stării termice. Încălzire, răcire. �� 69
Efecte ale schimbării stării termice
Dilatare/contracție. Aplicații �� 72
Transformări de stare de agregare �� 75
Aplicaţii (anomalia termică a apei, circuitul apei în natură) �� 78
Probleme �� 80
Investigație interdisciplinară �� 82
4. FENOMENE ELECTRICE ȘI MAGNETICE

Magneți, interacțiuni între magneți, poli magnetici �� 84
Magnetismul terestru. Busola �� 87
Structura atomică a substanței. Fenomenul de electrizare (experimental), sarcină electrică �� 89
Fulgerul. Curentul electric �� 92
Generatoare, consumatori, circuite electrice �� 94
Conductoare și izolatoare electrice �� 99
Circuitul electric simplu. Elemente de circuit, simboluri �� 100
Gruparea becurilor în serie și paralel �� 101
Norme de protecție împotriva electrocutării �� 103
Probleme �� 106
Experimentează acasă �� 108
5. FENOMENE OPTICE
Lumina. Surse de lumină. Corpuri transparente, translucide, opace �� 110
Propagarea rectilinie a luminii. Viteza luminii �� 112
Umbra �� 114
Extindere. Producerea eclipselor �� 116
Devierea fasciculelor de lumină. Reflexia și refracția (experimental, descriere calitativă) �� 118
Probleme �� 122
Investighează acasă �� 124
Recapitulare finală �� 125

Indicații și răspunsuri �� 128
6
Ghid de utilizare a manualului

Manualul propune elevului o structură în 5 unități, care respectă conținuturile prevăzute de programa șco-
lară. Fiecare lecție debutează cu rubrica „Ai observat că?” – cu fraze care să-l familiarizeze cu conținutul, dar
fără explicații. „Ce crezi?” încearcă să provoace elevul să afle cât mai multe despre subiectul care urmează.
Prima încercare de descoperire începe prin „Experimentează!”, care-l va ajuta, dirijat, să-și folosească activ
cunoștințele pentru a investiga, observa, compara și formula propriile concluzii. Următoarea etapă, „Reține”, îl
va ghida pe elev spre adevărul științific, explicarea conceptelor, oferirea definițiilor și a termenilor noi. Pentru
a-l determina să-și descopere înțelegerea, „Verifică dacă ai înțeles!” oferă la sfârșitul fiecărei lecții exerciții
de dificultate scăzută. Pentru a-l încuraja să-și aplice noua înțelegere a conceptelor, prin „Aplică ce ai învă-
țat!” elevul va putea efectua investigații suplimentare; practic, i se oferă oportunități de a integra știința în
alte domenii de conținut. Curiozitățile scurte și interesante de la „Știați că” pot presăra elevului bucuria de a
intra în lumea aplicațiilor științei în tehnologie sau în viața de zi cu zi.
Titlul lecției
48 Fenomene mecanice UNITATEA 2
Termeni cheie Densitatea corpurilor, unitate

Termeni cheie de măsură. Determinarea densităţii
⚫ densitate
⚫ densimetru
Prezintă noțiunile noi Ai observat că?
introduse în lecție ⚫ Un corp cu volum mare, cum este balonul, poate avea o masă mică.
⚫ Un corp cu volum mic, cum este un șurub, poate avea o masă
mare.
⚫ Uleiul plutește la suprafața apei, iar mierea se scufundă.
Ai observat că? Ce crezi?
Fig. 1 – Trunchiuri de copaci plutind
Ai remarcat în jurul tău De ce un buștean de 100 de kilograme plutește pe apă și o piatră
de 100 de grame se scufundă?
fenomene/probleme la care Experimentează!
Fig. 2 – Vas
ai meditat și te determină să cu lichide de
densități diferite
1. Ghicește ce ai în cutie!
gândești? ⚫ Vei folosi: 5 cutii de chibrituri, orez, agrafe de birou, vată, făină.
⚫ Ce ai de făcut?
Amintește-ți Umple cutiile de chibrituri cu materialele enumerate mai sus.
Ce crezi? ⚫ Masa este proporțională cu
Roagă un coleg să ghicească ce este în cutii, ținându-le în mână.
Apoi, așază-le, pe rând, pe talerul unei balanțe. Măsoară masa în
cantitatea de substanță dintr-un
corp și se măsoară cu balanța. fiecare caz.
⚫ Volumul este o mărime care
Exprimă-ți o părere! indică spațiul ocupat de un corp. El
⚫ Ce constați?
Volumele corpurilor sunt aceleași. Masele corpurilor sunt diferite.
se determină, în general, măsurân-
du-i dimensiunile. ⚫ Cum explici?
În același volum al cutiei pot fi „îndesate" mai multe sau mai
puține lucruri.
Amintește-ți Știai că?
2. Fluide care se separă
▶ Cel mai dens element natural
⚫ Vei folosi: vase gradate, ulei, apă, balanță sau cântar electronic.
Îți vei reaminti noțiuni pe care de pe pământ este OSMIU, care are
densitatea de 23 000 kg/m3. ⚫ Ce ai de făcut?
Cântărește cele două vase gradate. Pune într-unul apă, iar în celă-
le-ai studiat în anii anteriori ▶ Unele dintre cele mai mari den-
sități din Univers se găsesc în ste-
lalt ulei, astfel încât volumele celor două fluide să fie egale, apoi cân-
tărește fiecare vas. Scade masa vaselor și, astfel, află masele de ulei
sau în lecțiile anterioare. lele neutronice. Aici, o singură lin-
gură de material stelar are o masă și de apă. Citește volumul fluidelor din vase. Calculează raportul din-
de zece milioane de tone! tre masă și volum (m/V) atât pentru apă, cât și pentru ulei. Toarnă
ambele fluide în același vas.
Experimentează!
⚫ Ce constați?
După ce sunt aduse împreună, uleiul plutește deasupra apei.
⚫ Cum explici?
Raportul dintre masă și volum este mai mic pentru ulei decât
Vei realiza activități practice pentru apă. Uleiul este mai puțin dens decât apa și plutește dea-
supra ei.
pentru a verifica o lege sau un
fenomen fizic
7
Manualul cuprinde variantele tipărită și digitală

Rezolvă
+ Simboluri folosite
în varianta digitală Privește
Vizionează
Titlul unității
UNITATEA 2 Fenomene mecanice 49
Reține! Știai că?
✓ Raportul dintre masa unui corp și volumul său se numește ▶ În Marea Moartă nu te poți îneca. Știai că?
m Apa are o concentrație foarte mare
densitate și se notează cu litera grecească ρ (se citește „ro”): ρ = de minerale și săruri, de aceea den-
✓ Unitatea de măsură pentru densitate în SI este:
V sitatea ei este mai mare decât cea
a corpului tău, acesta plutind chiar
Vei descoperi curiozități și
kg
[ρ]SI =
[m]SI
[V]SI
=
m3
și fără să înoți. Același lucru îl poți
remarca și la piscinele cu sare. lucruri pe care nu le știai!
✓ Un kilogram/metru cub reprezintă densitatea unui corp cu
masa de 1 kg și volumul de 1 m3.
✓ Instrumentul de măsură folosit pentru determinarea densității Reține!
în cazul lichidelor este densimetrul.
✓ Substanțele au o den-
sitate constantă, care poate
SOLIDE
Densitate
LICHIDE ȘI GAZOASE
Densitate ▶ Mandarina cu coajă plutește, iar
Consolidează-ți noile noțiuni
ajuta la identificarea lor. Substanța kg/m3 Substanța
de conținut!
kg/m3 cea decojită se scufundă, pentru că
Așadar, densitatea este o Alamă 8550 Apă 1000 i s-a modificat densitatea medie.
caracteristică a substanței Aur 19300 Miere 1420
respective. Fier 7800 Ulei 920
✓ Substanțele sau mate- Mercur 13600 Aer 1,293
Sticlă 2500 Hidrogen 0,09
Aplică cele învățate!
rialele care au o densitate
Lemn uscat 500 Oxigen 1,42
mai mică decât a apei vor
Gheață 900
pluti, iar cele care au o den-
sitate mai mare, se vor scufunda. Trunchiul de lemn uscat, de exem-
plu, are o densitate mai mică și de aceea va pluti, indiferent cât de Aplică cele învățate!
Vei realiza diferite activități,
mare sau de greu este. Piatra are o densitate mare și se scufundă.
Ouăle se scufundă dacă sunt vei redacta eseuri etc. legate de
introduse într-un vas cu apă, deoa-
Problemă rezolvată rece au o densitate mai mare.
Modificând densitatea apei, poți face
tema propusă!
Calculează masa unui cub de sticlă cu densitatea de 2 500 kg/m3, oul să plutească sau să se scufunde!
1. Fă un amestec de apă cu sare.
având latura de 1 cm.
Problemă rezolvată
Determină densitatea saramurii, cân-
tărind soluția și măsurându-i volu-
ρ= m ⇒m=ρ⋅V mul. Compară valoarea obținută cu
ρ = 2500 kg3 V densitatea apei. Este mai mică sau
V = L3 ⇒ V = 0,013 m3 = (
100)
1 3 3
m m = 1 6 m3
L = 1 cm = 0,01 m
kg 1
10
mai mare? Pune o cantitate dublă de
sare și determină din nou densitatea. Vei primi un model de
m = 2500 3 ⋅ 6 m = 0,0025 kg
3 Ce observi?
m=? m 10 2. Pune un ou într-un vas cu apă
și un alt ou într-un vas cu saramură.
rezolvare a unor probleme.
Ce observi, plutește? Explică! Dacă
nu plutește, cum trebuie să modifici
Verifică dacă ai înțeles! compoziția saramurii?
Densitatea apei oceanice este de aproximativ 1 000 kg/m3, adică o Verifică dacă ai înțeles!
masă de 1 000 kg de apă are volumul de 1 m3. Densitatea gheții este
de 900 kg/m3. Având densitatea mai mică, gheața plutește pe apă.
Calculează ce volum de apă ar rezulta din topirea unui metru cub de
gheață. Explică de ce se ridică nivelul oceanului planetar prin topi-
Vei răspunde la întrebări
rea calotei glaciare. simple și vei ști dacă ai înțeles
lecția studiată.
8
Competenţe generale și competențe specifice
1 Investigarea ştiinţifică structurată, în principal experimentală, a unor

fenomene fizice simple, perceptibile
1.1. Explorarea proprietăţilor şi fenomenelor fizice în cadrul unor investigaţii
simple
1.2. Folosirea unor metode de înregistrare şi reprezentare a datelor experimentale
1.3. Formularea unor concluzii simple pe baza datelor experimentale obţinute în
cadrul investigaţiilor ştiinţifice
2 Explicarea ştiinţifică a unor fenomene fizice simple şi a unor aplicaţii

tehnice ale acestora
2.1. Identificarea în natură și în aplicații tehnice uzuale a fenomenelor fizice studiate
2.2. Descrierea calitativă a unor fenomene fizice simple identificate în natură și în
aplicații tehnice uzuale
2.3. Respectarea regulilor stabilite pentru protecția propriei persoane, a celorlalți
și a mediului în timpul utilizării diferitelor instrumente, aparate, dispozitive
3 Interpretarea unor date şi informaţii, obţinute experimental sau din alte

surse, privind fenomene fizice simple şi aplicaţii tehnice ale acestora
3.1. Extragerea de date şi informaţii ştiinţifice relevante din observaţii proprii
3.2. Organizarea datelor experimentale în diferite forme simple de prezentare
3.3. Formularea unor concluzii simple cu privire la datele obţinute şi la evoluţia
propriei experienţe de învăţare
4 Rezolvarea de probleme / situaţii problemă prin metode specifice

fizicii
4.1. Utilizarea unor mărimi fizice și a unor principii, teoreme, legi, modele fizice
pentru a răspunde la întrebări/probleme care necesită cunoaștere factuală
4.2. Folosirea unor modele simple în rezolvarea de probleme simple / situaţii
problemă experimentale
UNITATEA 1 9
Introducere în studiul fizicii
Ce este fizica?
Cuvântul „fizică” vine de la cuvântul grecesc φύσις („fysis”), care înseamnă „natură”.
Fizica este, prin definiție, studiul naturii din jurul nostru.
De la începuturile sale, omul a trebuit să se adapteze naturii pentru a supraviețui;
aceasta îi dădea hrana și adăpostul de care avea nevoie. El trăia în natură și împre-
ună cu natura, deși nu întotdeauna o înțelegea. În poveștile sale, natura era adeseori
însuflețită și cu puteri supranaturale: Pământul era o zeiță care dădea viață
plantelor, fulgerele erau felul în care zeii capricioși își exprimau mânia,
iar cometele pe cer erau prevestiri de molime.
Pe atunci nu existau becuri, iar cerul nopții strălucea în toată
splendoarea lui. Printre stele se găseau unele care își schimbau
poziția și care erau numite „planete” (stele mișcătoare). La înce-
put, se credea că poziția acestora prezice viitorul, de aceea regii au
angajat astrologi care să le urmăreasca și să le descifreze „mesa-
jele”. Aceștia au descoperit un lucru remarcabil: mișcarea plane-
telor printre stele era previzibilă.
Descoperirea aceasta a provocat o adevărată revoluție, deoa-
rece o parte a naturii putea fi înțeleasă fără a face apel la influ-
ențe supranaturale. În curând, au apărut modele matematice
pentru a prezice mișcarea planetelor și astfel studiul natu-
rii s-a îmbinat cu matematica. Apoi, în secolul al XVII-lea,
Galileo Galilei a schimbat pe veci cursul istoriei, efec-
tuând un experiment cât se poate se simplu, care se
găsește și în acest manual: a lăsat o bilă să cadă pe
un plan înclinat. El a descris matematic mișcarea și
a arătat că este uniform accelerată.
Acest experiment poate fi considerat începutul fizicii
moderne, pentru că el a arătat cum legile matematice care
guvernează mișcarea planetelor se pot aplica și fenomenelor de pe Pământ (astăzi știm
că ele se aplică peste tot în Univers; de aceea putem înțelege ce este în interiorul ste-
lelor îndepărtate, folosind legi descoperite la noi, pe Pământ). În plus, Galileo a folo-
sit pentru demonstrație metoda adoptată azi în toate laboratoarele de fizică: a con-
struit o ipoteză (bila va cădea accelerat), a efectuat un experiment să o verifice (planul
înclinat), iar apoi a descris matematic rezultatul, confirmând sau infirmând ipoteza.
De atunci, natura din jur a devenit un joc de puzzle pentru toți oamenii de știință.
Ei au încercat, prin forțe proprii, să găsească explicația fiecărui fenomen natural din
jurul lor, folosind metoda lui Galileo. Și au reușit!
10
10 UNITATEA 1
Ați văzut cum, de câte ori ne cade lingura din mână, ne uităm jos după ea, nicio-
dată sus? De vină este Pământul, a descoperit Isaac Newton, deoarece el atrage toate
obiectele de la suprafața lui. Ați văzut cum, atunci când ne împiedicăm în alergare,
cădem în față, niciodată în spate? De vină este inerția pe care o are orice corp, descrisă
matematic de același Newton. Ați văzut cât de ușor ținem un măr în mână, deși acesta
este atras de întregul Pământ? Asta pentru că în mușchii noștri acționează
forțele electrice, care sunt mult mai puternice decât cele gravitaționale.
Încetul cu încetul, fiecare fenomen al naturii a început să fie expli-
cat, cu un succes uluitor. Oamenii de știință au descoperit că fiecare
fenomen își are legile lui, scrise în formule matematice. „Limbajul
naturii este matematica”, spunea Galileo. Într-o cursă aproape
nebună, nenumărate fenomene naturale au fost explicate în
acest fel, prin ceea ce a devenit cunoscut ca „metodă științifică”:
ipoteză, teorie matematică, experiment.
Surpriza a fost nu numai că oamenii au putut explica feno-
mene ale naturii, dar și că, în acest fel, au descoperit lucruri
necunoscute până atunci! S-a aflat că există lumină infraroșie pe
care ochii noștri nu o văd, că din spațiu vin unde radio de care
strămoșii noștri nu știau și că materia este formată din atomi
pe care unii filozofi îi bănuiau, dar pe care nimeni nu-i văzuse.
Folosind legile descoperite ale naturii, inginerii au construit
aparate ce puteau fi considerate minuni acum câteva sute de
ani. Poate nu vă dați seama, dar de câte ori apăsați un buton
pe telefonul mobil pentru a trimite un mesaj, verificați mii
de legi fizice care fac posibil acest lucru, descoperite de mii
de oameni de știință și puse „la lucru” pentru noi de mii de
ingineri. Poziția degetului este măsurată folosind legile electrici-
tății, mesajul pleacă spre antenă și apoi mai departe, folosind legile electricității și mag-
netismului, și ajunge deseori la sateliți, care folosesc legile mecanicii pentru a naviga.
De când fizica a descoperit legile naturii, lumea noastră s-a schimbat într-un mod ire-
versibil. De fiecare dată când vă uitați de acum încolo la un fenomen natural, puneți-vă
întrebarea: care este legea din spatele lui? Cum puteți explica ceea ce se întâmplă? De
ce asteroizii se deplasează în spațiu fără să fie împinși de la spate? De ce gheața plu-
tește pe apă? O parte dintre răspunsuri le găsiți în acest manual.
Fizica a devenit astăzi acea știință care răspunde la întrebarea „De ce?”. Ea studi-
ază și explică fundamentul fenomenelor naturale: care sunt procesele lor de bază și
cum pot fi descrise prin ecuații matematice. Fenomele mai complexe sunt descrise
de chimie. Cele mai complexe fenomene din natură sunt cele ale vieții organismelor,
descrise de biologie.
Citind un manual de fizică, aveți șansa să aflați care sunt cele mai importante legi
ale naturii, „cățărându-vă” pe umerii unor oameni de știință „giganți”, așa cum obișnuia
să spună Isaac Newton. Dar aveți și șansa de a duce mai departe acest efort comun
al umanității, de a înțelege și explica noi fenomene naturale sau de a construi cu ele
tehnologii ale viitorului. Poate că unii dintre voi, studiind fizica, veți deveni „giganții”
noilor generații.
Mult succes!
1
Concepte de bază în fizică
În această unitate vei primi răspuns
la următoarele întrebări:
▶ Fenomenele fizice au loc spontan
sau sunt provocate de oameni?
▶ Se poate măsura culoarea?
▶ Care unitate pentru distanțe este
mai bună: kilometrul sau mila?
▶ Există instrument de măsură pentru
arie?
▶ Ce legătură este între jocul DARTS și
erorile de măsurare?
▶ Poți măsura precis grosimea unei
sârme cu rigla?
▶ Știm ce este timpul?
▶ Micrometrul este unitate de măsură
sau instrument de măsură?
12 UNITATEA 1
Fenomen fizic. Mărimi fizice, unități

de măsură, multiplii și submultiplii
unităților de măsură
Termeni cheie Ai observat că?
⚫ fenomen fizic ⚫ experiment
⚫ Corpurile pot fi deosebite pe baza proprietăților pe care le au.
⚫ proprietate măsurabilă
⚫ mărime fizică ⚫ Interacțiunea poate schimba proprietățile corpurilor (fig.1).
⚫ unitate de măsură ⚫ Înainte de a confecționa o mobilă, tâmplarul face măsurători.
⚫ Sistem Internațional ⚫ În SUA se folosesc alte unități de măsură decât în România.
⚫ multipli ⚫ submultipli Astfel, galonului îi corespunde litrul, gradelor Fahrenheit le cores-
pund gradele Celsius, iar pentru milă se folosește kilometrul.
Ce crezi?
De ce ar trebui să avem unități de măsură comune în toate țările?
Reține!
✓ Corpul este o porțiune limitată din natură. De exemplu, banca,

Fig. 1 - Interacțiunea mecanică are
efecte asupra fiecărui corp. cartea de fizică, o floare, aerul din clasă, Marea Neagră, Pământul,
Sistemul Solar, stelele și galaxiile sunt corpuri.
Atenție! Apa nu este un corp, ci o substanță. Dar apa dintr-un pahar
este un corp, pentru că are limite.
Corpurile au proprietăți pe baza cărora putem să le deosebim.
De exemplu, un creion are lungime, formă, culoare, greutate, volum,
Fig. 2 - Interacțiunea termică între temperatură, inscripție referitoare la duritatea minei și multe alte
lava fierbinte și apa oceanului are ca proprietăți. Observând aceste proprietăți, îl putem deosebi de alte
efecte încălzirea apei și răcirea lavei.
corpuri, chiar și de alte creioane.
✓ Fenomenul fizic este procesul de modificare a proprietăților
unui corp, ca urmare a interacțiunii cu un alt corp. Interacțiunea are
întotdeauna efecte asupra fiecărui corp care interacționează.
Tipurile de fenomene fizice determină și marile capitole ale fizicii:
▶ fenomene mecanice (fig.1): ciocnirea dintre două bile, întin-
Fig. 3 - În interacțiunea magnetică
din figură, magnetul și pilitura de derea unui arc, căderea unui corp, frânarea unei mașini etc.;
fier se atrag reciproc. ▶ fenomene termice (fig.2): încălzirea, răcirea, topirea, fierberea,
evaporarea, dilatarea etc.;
▶ fenomene magnetice (fig.3): atracția și respingerea dintre mag-
neți, atracția dintre magnet și fier, orientarea busolei etc.;
▶ fenomene electrice (fig.4): fulgerul, curentul electric, încălzi-
rea radiatorului electric, funcționarea motoarelor electrice etc.;
Fig. 4 - Aurora polară este un feno- ▶ fenomene optice (luminoase) (fig.4): formarea umbrei, refle-
men electric, magnetic și optic.
xia luminii pe o oglindă, formarea curcubeului, eclipsele etc.;
UNITATEA 1 Concepte de bază în fizică 13
▶ fenomene atomice și nucleare: arderea, fuziunea nucleară din

Soare, fisiunea nucleară din centralele nucleare etc.
✓ Experimentul este procedeul prin care un fenomen fizic este
observat și studiat cu mijloacele specifice fizicii, cu scopul de a desco-
peri sau verifica legile fizicii. Majoritatea experimentelor au loc în labo-
Fig. 5 - Stația Spațială Internațională
ratoare dotate cu aparatură care permite provocarea fenomenelor fizice este un laborator construit prin
și aparate care permit observarea acestora. Pe măsură ce fizica avan- colaborarea a 26 de țări.
sează, devine din ce
în ce mai dificil ca
cercetarea să fie
făcută într-o singură
țară, astfel că cele
mai mari laboratoare Atenție! Munca în laborator
de cercetare sunt prezintă și pericole.
realizate prin colabo- Fii atent, respectă regulile!
rare internațională (fig.5). Culoare:
Experimentează!
Intensitatea culorii roșii:

Experiment mental
⚫ Vei folosi: imaginile din figura 6.
⚫ Ce ai de făcut? Dimensiune:
Stabilește dacă cele 4 obiecte din fiecare rând pot sau nu pot fi așe-
zate în ordinea crescătoare a proprietății specificate (în cazul primu-
lui rând este vorba despre culoare). Dacă da, așază-le astfel. Compară
Arie:
rezultatele obținute de tine cu cele ale colegilor.
⚫ Ce observi?
Culoarea și gustul nu permit ordonarea, neexistând culori mai Volum:
mari sau mai mici, așa cum nu există nici gust mai mare sau mai mic.
În cazul celorlalte proprietăți, ordonarea este posibilă. De exemplu,
viteza cea mai mică o are melcul, fiind urmat de turist, mașină de
curse și rachetă. Pentru a ordona masele celor 4 corpuri trebuie să Temperatură:
observăm că toate au același volum și să ținem cont că aerul este cel
mai ușor, fiind urmat de lemn, apă și fier.
⚫ Cum îți explici?
Greutate:
Proprietățile corpurilor pot fi împărțite în două categorii: măsura-
bile și nemăsurabile (subiective). Proprietățile măsurabile sunt cele
care permit ordonarea corpurilor. Dimensiunile, aria, volumul, greu-
Viteză:
tatea, temperatura, viteza și multe altele sunt proprietăți măsurabile.
Reține!
Gust:
✓ Mărimea fizică este o proprietate măsurabilă.
A măsura o proprietate (de exemplu lungimea unui corp) înseamnă
a compara acea proprietate cu o valoare standard, numită unitate de
măsură (metrul, în cazul lungimii). Fig. 6 - Serii de câte 4 imagini
grupate după o proprietate.
14 Concepte de bază în fizică UNITATEA 1
Unele mărimi fizice sunt proprietăți ale corpurilor (lungimea, volu-

Știai că?
mul, masa, temperatura, viteza etc.), altele descriu fenomene fizice
▶ În Egipt a fost descoperit cel mai (durata, modificarea lungimii, distanța parcursă etc.).
vechi ceas solar, având o vechime
Elementele unei mărimi fizice sunt:
de 4 000 de ani.
▶ definiția, care ne ajută să înțelegem ce măsoară ea de fapt;
▶ simbolul (sau notația), care este, de obicei, o literă a alfabetu-
lui latin sau grecesc;
▶ formula de definiție, care permite calcularea mărimii respec-
tive în funcție de alte mărimi definite anterior;
▶ unitatea de măsură, care se stabilește prin convenție;
▶ instrumentul de măsură și procedeul de măsurare;
▶ valoarea numerică și valoarea mărimii fizice.
De exemplu, în L = 20 cm, L este notația pentru lungime, 20 este
valoarea numerică, cm este unitatea de măsură și 20 cm este valoa-
rea mărimii fizice (măsurată sau calculată).
▶ Ceasul atomic, cel mai precis
instrument de măsură a timpului, Experimentează!
greșește cu o secundă în 300 de
miliarde de ani. ⚫ Vei folosi: propriul tău pas ca unitate de măsură numită pas1.
Alege două străzi, numără câți pași faci de la un capăt la altul al
fiecăreia și exprimă lungimile lor în unități pas1. Stabilește care stradă
este mai lungă. Roagă un coleg să facă același lucru, dar cu alte două
străzi. El va exprima lungimile străzilor alese în unități pas2, lungi-
mea pasului său. Stabiliți care dintre cele 4 străzi este cea mai lungă.
⚫ Ce observi?
Și tu și colegul tău puteți compara cu ușurință lungimile celor două
străzi pe care le-ați măsurat, dar vă este greu să comparați lungimea
▶ În 1787, în Franța erau folo-
unei străzi măsurată de unul dintre voi cu cea măsurată de celălalt.
site mai mult de 800 de unități de
măsură pentru lungime, cu peste ⚫ Cum îți explici?
250 000 de valori diferite. Lungimile, dar și celelalte mărimi fizice, pot fi comparate doar dacă
Standardizarea a fost realizată în sunt exprimate cu aceeași unitate de măsură. O unitate de măsură
1799, când a fost impus metrul ca
unitate de măsură unică pentru
este cu atât mai utilă, cu cât este folosită de mai mulți oameni.
lungime.
Reține!
✓ Sistemul Internațional (prescurtat SI) este cea mai răspândită

convenție care stabilește notațiile și unitățile de măsură pentru toate
mărimile fizice. Cu excepția a 4 țări, toate celelalte au aderat la SI.
Acest lucru este vital atât pentru știință, cât și pentru comerțul inter-
național. Cele mai cunoscute unitățile ale SI sunt:
1. metrul, unitatea de bază a lungimii, prescurtat: [L]SI = m
2. kilogramul, unitatea de bază a masei, prescurtat: [m]SI = kg
▶ Primul prototip al kilogramului a 3. secunda, unitatea de bază a timpului, prescurtat: [t]SI = s
fost realizat din platină și iridiu în
✓ Multiplii și submultiplii:
1879, și a fost folosit până în 2019.
Etalonul are mărimea unei mingi de Așa cum ai învățat deja, unitățile de măsură au multipli (mai mari
golf și este păstrat în seiful labo- decât unitatea de bază) și submultipli (mai mici decât unitatea de
ratorului de metrologie de la Paris. bază). De regulă, ei cresc și descresc din 10 în 10, după cum urmează:
▶ mili, notat cu m, este 1/1000 din unitatea de bază; Atenție! 20 cm ≠ 200 dm

▶ centi, notat cu c, este 1/100 din unitatea de bază; Când transformi dintr-o unitate
▶ deci, notat cu d, este 1/10 din unitatea de bază; mai mică într-una mai mare, ai putea
crede că trebuie să înmulțești, dar, de
▶ deca, notat cu da, este de 10 ori unitatea de bază;
fapt, trebuie să împarți! De exemplu,
▶ hecto, notat cu h, este de 100 de ori unitatea de bază; pentru a exprima lungimea barei din
▶ kilo, notat cu k, este de 1000 de ori unitatea de bază. figură, putem folosi 20 de unități mici
(cm) sau 2 unități mari (dm). Așadar,
Dintre mărimile
unitatea de măsură mare trebuie să
cunoscute de tine, fac- aibă valoare numerică mică.
torul de multiplicare
10 se aplică la metru,
litru, gram și submul-
tiplii secundei.
• Multiplii secun- Atenție! 1 dm2 ≠ 10 cm2
dei sunt minutul Atunci când transformi din dm2
(60 s), ora (60 min) și în vecinul său mai mic cm2, ai putea
ziua (24 ore) crede că se respectă factorul de mul-
tiplicare 10, dar nu este așa.
• În cazul metrului pătrat (m2), multiplii și submultiplii cresc și
descresc din 100 în 100 (102). Vezi figura 7!
• În cazul metrului cub (m3), multiplii și submultiplii cresc și des-
cresc din 1000 în 1000 (103). Vezi figura 8!
În cazul volumului se folosesc două serii de unități de măsură:
litru și metrul cub, fiecare cu multiplii și submultiplii săi.
1 litru = 1dm3; 1 mililitru = 1cm3.
• Există și mul-
tipli mai mari
decât kilo și sub-
multipli mai mici
decât mili. Aceștia
cresc și descresc Fig. 7 - Pătratul mare are aria de
1 dm2, pentru că are laturi de câte
din 1000 în 1000, 1 dm (adică 10 cm). Fiecare pătrat mic
așa cum se vede are aria de 1 cm2, pentru că are laturi
pe figură: de câte 1 cm. Se poate observa că
în pătratul mare încap exact 100 de
pătrățele mici, deci 1 dm2 = 100 cm2 .
Verifică dacă ai înțeles!
Atenție! 1 dm3 = 1000 cm3
 1  Ce unitate de măsură se potrivește cel mai bine pentru a exprima
lungimea creionului? Dar distanța Paris-București?
 2  Transformă: 20 cm = ... m, 35 cm2 = ... m2, 1 dm3 = ... m3, 5 min = ... s.
 3  Găsește câte un fenomen fizic din fiecare capitol al fizicii (altele
decât cele menționate în lecție).
Alege un fenomen fizic și enumeră mărimile fizice potrivite pentru Fig. 8 - În cubul mare cu latura
de 1 dm și volumul de 1 dm 3 încap
a‑l studia. Motivează alegerile făcute. Dacă vei redacta totul frumos pe
103 = 1000 de cuburi mici cu latura de
o foaie de hârtie, acesta va fi primul element al portofoliului personal! 1 cm și volumul de 1 cm3.
Termeni cheie Determinarea valorii unei mărimi fizice.

⚫ măsurare directă A. Măsurarea directă a lungimii
⚫ lungime
⚫ metrul Ai observat că?
⚫ Sunt multe profesii sau meserii unde e nevoie să se facă măsurători.

⚫ Lungimea se poate măsura cu diverse instrumente de măsură.
Instrumente de măsură pentru lungimi (fig.1, fig.2) pot fi:
✓analogice: rigla, ruleta, șublerul, micrometrul etc.;
✓digitale: telemetrul cu laser, șublerul și micrometrul digital.
⚫ Cea mai mică valoare de pe riglă este de 1 mm.
Spunem că precizia riglei este de 1 mm.
Fig. 1 - Instrumente de măsură Amintește-ți

analogice
Lungimea reprezintă o mărime fizică fundamentală.
Simbol: L. Unitatea de măsură în SI: [L]SI = m.
Ce crezi?
Este o alegere bună compararea grosimii unui șurub cu lungimea

pătrățelelor caietului de fizică?
Fig. 2 - Instrumente de măsură
digitale: șubler, micrometru Experimentează!
1. Grosimea unui șurub este greu de măsurat cu precizie

⚫ Vei folosi: un șurub; o coală de caiet cu pătrățele.
Măsoară grosimea, d, a șurubului, comparând-o cu lungimea unui
Fig. 3 - Măsurarea directă prin pătrat (fig.3) de pe coala de hârtie. Notează valoarea măsurată într-un
compararea grosimii șurubului cu
tabel (fig.4). Dă-le colegilor de echipă șurubul, pentru a repeta măsu-
pătratele foii de matematică
rarea grosimii acestuia. Comparați, în echipă, valorile obținute.
⚫ Ce constați?
Nr. măs. d (mm)
1 Pentru același șurub se obțin mai multe valori, totuși apropiate.
2… ⚫ Cum îți explici?
Fig. 4. Tabel cu valorile grosimii
Corectitudinea măsurătorii depinde de abilitățile și de atenția
șurubului, măsurate de toți colegii
de echipă experimentatorului.
2. Mai multe șuruburi ajută! Măsurarea prin multiplicare

⚫ Vei folosi: 10 șuruburi identice; o coală de caiet cu pătrățele.
Așază cele n = 10 șuruburi, lipite, unul lângă altul. Măsoară lungimea,
L, a porțiunii ocupate de ele, comparând-o cu lungimea pătratului de pe
L
coală. Grosimea d a unui șurub se calculează cu relația d = . Compară
n
valorile măsurate, folosind cele două metode: măsurarea directă prin
Fig. 5 - Măsurarea directă prin
multiplicarea grosimii șurubului comparare și măsurarea directă prin multiplicare (fig.5).
⚫ Ce constați?
Prin cea de a doua metodă, în care s-au folosit n șuruburi, preci- Știai că?
zia măsurătorii a crescut.
⚫ Cum îți explici? ▶ Este ușor să măsori cu șublerul!
Iată cum:
Corectitudinea măsurătorii depinde și de metoda utilizată. ⚫ Se fixează piesa de măsurat în
Experiment mental. Măsurarea grosimii unui șurub cu șublerul poziție corectă.
⚫ Ce ai de făcut? ⚫ Milimetrii se citesc pe riglă, în
funcție de poziția lui 0 de pe vernier.
Măsori același șurub cu rigla și cu un șubler cu 20 de diviziuni ⚫ Zecimile și sutimile de milimetru
pe vernier. Precizia riglei este egală cu cea mai mică diviziune de pe se citesc pe vernier, luând în con-
aceasta, adică de 1 mm. Precizia unui șubler cu 20 de diviziuni pe siderare acea trăsătură de pe ver-
nier care este în prelungirea unei
vernier este de 1 mm/20, adică de 0,05 mm.
trăsături de pe riglă (doar o singură
⚫ Ce constați? trăsătură de pe vernier va îndeplini
Grosimea șurubului măsurată cu rigla poate fi de 5 mm, iar cea această condiție!).
măsurată cu șublerul, de 5,2 mm. Cu șublerul măsori mai bine.
⚫ Cum îți explici diferența dintre cele două măsurători?
Corectitudinea măsurătorii depinde și de instrumentele de măsură,
de precizia lor. RIGLĂ
VERNIER
Reține!
✓ A măsura o mărime fizică înseamnă a o compara cu altă mărime

Fig. 6 - Care este indicația șublerului
fizică de același fel, aleasă prin convenție ca unitate de măsură. din această imagine?
✓ Măsurarea directă este o metodă de măsurare prin care valoa-
rea măsurată a unei mărimi fizice se obține direct, fără a mai avea
nevoie de calcule suplimentare, folosind alte mărimi fizice.
Scopul oricărei măsurări este de a determina, cu o precizie cât
mai mare, valoarea mărimii măsurate. Corectitudinea unei măsu-
rări depinde de: Fig. 7 - Citirea corectă
▶ metoda de măsurare utilizată (de exemplu, măsurarea prin
comparare sau multiplicare); Aplică cele învățate!
▶ alegerea instrumentului de măsură potrivit măsurării, adică
depinde de precizia instrumentelor de măsură (riglă cu precizia de Un balon meteorologic este uti-
lizat pentru înregistrarea date-
1 mm, șubler cu precizia de 0,05 mm, micrometru cu precizia 0,01 mm);
lor meteo. Instrumentele sondei
▶ atenția experimentatorului. Citirea corectă a valorii mărimii măsoară temperatura, presiunea,
măsurate se face când privirea cade perpendicular pe instrumentul umiditatea și viteza vântului.
de măsură, chiar în dreptul diviziunii respective (fig.7) Construiește-ți propriul balon,
dintr-un sac de gunoi. Umflă-l la
▶ condițiile în care se efectuează măsurarea (luminozitate sau
maxim. Măsoară circumferința sacu-
temperatură adecvate etc.) lui de mai multe ori. Înregistrează
datele într-un tabel. Ce observi?
Verifică dacă ai înțeles! Scrie în portofoliul personal modul
în care ai procedat pentru a deter-
mina valoarea circumferinței sacului.
 1  Alege rigla (din fig.8) cea mai potrivită pentru o precizie mai mare
a măsurării.
 2  Măsoară, pe hârtia milimetrică, lungimea laturilor pătratelor: mic,
mediu și mare. De ce crezi că se numește hârtie milimetrică?
 3  Dacă hârtia milimetrică se utilizează ca instrument de măsură
pentru lungimi, care este precizia acestuia?
Fig. 8 - Rigle
Termeni cheie B. Măsurarea directă a ariilor

⚫ aria suprafețelor neregulate Amintește-ți
Aria suprafeței reprezintă o mărime fizică.

Simbol: A sau S. Unitatea de măsură în SI: [A]SI = m2.
Aria unui pătrat cu latura l se calculează cu formula A = l2.
Ai observat că?
⚫ Aplicațiile unui smartphone pot fi utile pentru a măsura aria

unor suprafețe neregulate (terenuri pentru construcție, agricole),
în scop medical (măsurarea ariei unei plăgi fără contact) etc. (fig.1).
Ce crezi?
Fig. 1 - Estimarea digitală a ariilor
unor suprafețe O formă de puzzle nu poate fi acoperită totdeauna perfect de pătră-
țele, pentru a-i măsura aria. Are ea atunci o arie precisă?
Experimentează!
Aria suprafeței unei piese de puzzle

⚫ Vei folosi: o coală de hârtie milimetrică, o coală de caiet cu pătră-
țele, o piesă de puzzle.
Așază piesa pe coala de hârtie milimetrică, apoi pe cea cu pătrățele
și trasează-i conturul. Numără pătratele mici de pe hârtia milimetrică,
din interiorul conturului (n), apoi pătratele mari din interiorul contu-
rului de pe cealaltă coală și notează-le în tabel (fig.3). Calculează aria
celui mai mic pătrat de pe fiecare coală și noteaz-o în același tabel.
Folosind metoda măsurării directe prin comparare cu o arie aleasă
drept unitate de măsură (A0), află aria piesei: A = nA0. Compară cele
două rezultate ale măsurătorilor ariilor suprafeței piesei. Compară-le
Fig. 2 - Măsurarea prin comparare și cu rezultatele colegilor, pentru aceeași piesă de puzzle (fig.2).
⚫ Ce constați?
Nr. Hârtie cu l A0 A Pentru măsurătoarea folosind hârtia milimetrică, variația rezulta-
n
măs. pătrățele (cm) (cm2) (cm2)
mici
tului de la un elev la altul este mai mică decât pentru cealaltă hârtie.
1
mari
Fig. 3 - Tabel cu valorile ariilor
Reține!
măsurate în echipă
Precizia măsurătorii este cu atât mai mare, cu cât unitatea de
suprafață A0 este mai mică.
Știai că?
▶ Metoda grilei reprezintă o teh- Verifică dacă ai înțeles!

nică folosită în artă pentru a mări
o fotografie. Se desenează o grilă
peste fotografie. Pe o altă coală  1  Cum procedezi pentru a număra cât mai repede pătratele din inte-
se trasează aceeași grilă, dar cu riorul conturului suprafeței? Dar pătratele care nu sunt întregi?
pătrate mai mari. Se ia pătrat cu
pătrat și se copiază fotografia pe  2  Cum poți afla imediat o valoare aproximativă a ariei piesei de
grila cu pătrate mari. puzzle? Compară cu rezultatul experimental.
C. Măsurarea directă a volumului Termeni cheie
Ai observat că? ⚫ volumul corpurilor neregulate

⚫ mensură
⚫ Lichidele au volum propriu și iau forma vasului în care sunt puse. ⚫ volumul unei diviziuni
⚫ Volumul lichidelor se poate măsura cu orice vas gradat în uni-
tăți de volum, numit și mensură.
Instrumentele de măsură pentru volum sunt: cilindrul gradat,
cana gradată, paharul Berzelius gradat, pipeta gradată, biureta,
seringa etc. (fig.1).
Amintește-ți
Volumul reprezintă o mărime fizică ce măsoară locul ocupat de

un corp în spațiu. Simbol: V. Unitatea de măsură în SI: [V]SI = m3.
Fig. 1 - Vase gradate
O altă unitate de măsură folosită pentru volum este litrul:
1 L = 1 dm3 ; 1 m3 = 1000 L
1 1
1 mL = L = dm3 = 1 cm3
1000 1000
Volumul corpurilor solide de formă neregulată (fig.2) se deter-
mină cu mensura, astfel:
⚫ Se toarnă apă în mensură și se citește volumul apei V0.
⚫ Se scufundă corpul în mensură, apoi se citește noul volum V1.
⚫ Volumul de lichid dezlocuit este egal cu volumul corpului. Acesta
se calculează astfel: ∆V = V1 – V0. Fig. 2 - Volumul corpurilor de formă
neregulată
Ce crezi?
Presupunând că toate vasele din figură sunt gradate, care dintre Știai că?
ele este mai potrivit pentru a măsura volumul unui corp? ▶ 25 mm de apă provenită din pre-
cipitații și colectată într-un pluvio-
metru echivalează cu 25 L de apă
căzută pe 1 m2 de teren și 250 000 L
de apă căzută pe 1 ha de teren.
Experimentează!
Cât este volumul unei piulițe?

⚫ Vei folosi: un cilindru gradat de 250 mL, un pahar Berzelius
gradat de 250 mL, un flacon de 0,5 L cu apă, o piuliță cu fir de ață.
Fig. 3 - Pluviometru
Toarnă 100 mL de apă în paharul Berzelius și tot atât în cilin- ▶ Pământul are un tot al de
drul gradat. Privește cu atenție suprafața apei din cele două vase. Ce 1 386 000 000 km3 de apă, din care
97,24% apă sărată și doar 2,76% apă
observi? Pentru care dintre ele este mai ușor să observi nivelul apei
dulce.
pentru a citi volumul acesteia?
Introdu piulița în cilindrul gradat. Înregistrează valorile volumului

Știai că?
măsurat într-un tabel ca cel din figura 4 (unde ΔV reprezintă diferența
▶ Diametrul Soarelui este de 109 dintre valorile volumului apei după și înaintea introducerii piuliței în
ori mai mare decât al Pământului. cilindru). Compară valoarea volumului măsurat cu colegii de echipă.
În Soare ar încăpea 680 000 de pla-
nete Pământ întregi, una lângă cea- Nr. măs. V0 (cm3) V1 (cm3) ΔV (cm3) Vpiuliță (cm3)
laltă. Dacă ar fi topite, ar încăpea
1
1,3 milioane de planete Pământ.
2…
Fig. 4 - Tabel cu volumul piuliței măsurat de colegii din echipă
Introdu piulița în paharul Berzelius. Se observă cu ușurință creș-

terea nivelului apei?
⚫ Ce constați?
Apa din cilindrul gradat formează o suprafață curbă ce crează
dificultăți la citirea valorii măsurate. Volumul piuliței se citește mai
Fig. 5 - Citirea corectă a valorilor
volumelor
greu cu paharul Berzelius gradat.
Pentru a măsura cât mai precis volumul este necesar ca vasul gra-
dat să aibă diviziuni care corespund unei valori cât mai mici.
10 diviziuni
Reține!
✓ La măsurarea volumelor lichidelor cu mensura trebuie să se

Fig. 6 - Se împart 5 cm3 în 10 părți țină cont de:
egale. ▶ citirea corectă – se face privind perpendicular pe mensură, sub
20 cm3 – 15 cm3 = 5 cm3 curbura (meniscul) suprafeței libere a lichidului (fig.5);
5 cm3 : 10 diviziuni = 0,5 cm3
▶ mensura să fie așezată pe o masă dreaptă, orizontală;
▶ valoarea volumului corespunzător unei diviziuni de pe vas și
numărul de diviziuni de pe mensură, până la nivelul lichidului din
vas (fig.6).
✓ Volumul unui amestec de lichide se obține din suma volume-
lor componente.
 1  Care este volumul lichidului din cei doi

cilindri gradați din figura 7?
 2  Care este volumul fragmentului de rocă
Fig. 8 - Volumul corpurilor solide de
formă neregulată (magnetită) din figura 8?
 3  Elaborează un tabel simplu pentru măsu-
Aplică cele învățate! rarea directă a volumului unui număr de trei
pietre, care să țină cont de numărul de divi-
Fig. 7 - Volumul lichidelor
Să presupunem că ai un joc cu ziuni citite.
mărgele de sticlă. Găsește un proce-  4  Cum poți afla volumul unui corp cu formă neregulată care plutește
deu pentru a determina volumul unei
la suprafața lichidului?
mărgele, știind că ele au dimensiuni
identice. Procedeul descris de tine  5  Cum poți determina volumul unei picături de apă cu o seringă?
atașează-l portofoliului personal.
D. Măsurarea directă a intervalului de timp Termeni cheie
Amintește-ți ⚫ interval de timp ⚫ durată

⚫ perioadă ⚫ pendul
Ziua solară reprezintă intervalul de timp în care Pământul ajunge
din nou cu același meridian îndreptat spre Soare. Aceasta este apro-
ximativ egală cu 24 de ore. Ziua solară, împreună cu subdiviziunile
1 1 1
sale – ora ( zi), minutul ( zi) și secunda ( zi) sunt Fig. 1 - Instrumente de măsură
24 1440 86400 analogice
utilizate de noi pentru măsurarea timpului.
Ai observat că?
⚫ Instrumentele de măsură pentru intervalul de timp sunt:

▶ analogice: cronometrul, ceasul, metronomul, clepsidra etc.
Fig. 2 - Instrumente de măsură
▶ digitale: cronometrul digital, ceas digital, metronom digital etc.
digitale
Reține! Fig. 3 - Unul dintre

instrumentele de măsură
✓ Intervalul de timp sau durata reprezintă o mărime fizică. pentru durate este și
✓ Simbol: ∆t. Unitatea de măsură în SI: [∆t]SI = s. smartwatchul, care
✓ Intervalul de timp în care se efectuează o rotație sau o oscilație înregistrează adesea și
ritmul cardiac.
completă se numește perioada mișcării respective.
✓ Simbolul perioadei: T. Știai că?
Ce crezi? ▶ Fizicianul Galileo Galilei (1564-

1642) avea nevoie să măsoare precis
De ce a fost ales pendulul ca ceas? timpul în experimentele sale. Cum pe
vremea aceea nu erau ceasuri, el și-a
Experimentează! folosit propriul puls al bătăilor inimii
pentru a măsura timpul. Povestea
spune că, atunci când a privit oscila-
Un „ceas” de laborator
ția unui candelabru atârnat de tavan,
⚫ Vei folosi: o sfoară de 30 cm, o piuliță, Fig. 4 - și-a dat seama că perioada acestuia
Pendul nu depinde de amplitudinea mișcării.
un stativ cu tijă, cronometru, o riglă. gravitațional Pornind de la acestă idee a construit
⚫ Ce ai de făcut? primul ceas cu pendul.
Realizează montajul experimental din figura 4. Scoate pendulul din
poziția verticală, măsurând cu rigla d = 2,5 cm față de această poziție. Nr. măs. N d (cm) Δt (s) T (s)
Dă drumul ușor piuliței, pornind în același timp cronometrul. Măsoară 1
intervalul de timp ∆t în care corpul revine de N = 5 ori în poziția ini 2
țială. Repetă experimentul pentru d = 3 cm și d = 3,5 cm (fig.5). 3
∆t Fig. 5 - Tabel de valori pentru
Calculează perioada oscilațiilor: T = . perioada oscilatorului
⚫ Ce constați?
N
Rezultatele măsurătorii perioadei oscilatorului sunt foarte apro- Verifică dacă ai înțeles!
piate, chiar dacă mărimea oscilației variază.
 1  Despre un ceas cu pendul sau des-
Reține! pre un metronom se spune că „bat
secunda”. Care este perioada de osci-
Când rezultatele pentru un set de măsurători dintr-un experiment lație a fiecăruia?
sunt foarte apropiate, spunem că valoarea mărimii respective este  2  Care este perioada de rotație a
constantă. orarului unui ceas?
Termeni cheie Erori de măsurare. Surse de erori.

⚫ valoare medie ⚫ eroare de măsură Înregistrarea datelor într-un tabel.
⚫ eroare medie ⚫ surse de erori
Calculul erorilor. Scrierea rezultatului
măsurării unei mărimi fizice
Ai observat că?
Fig. 1 - Cilindru
gradat etalonat ⚫ Analizând măsurătorile de lungimi, arii, volume și durată din
la 20 °C
tabelele deja întocmite la lecțiile anterioare, vei observa că rezulta-
Nr. măs. h (cm) tele diferă puțin între ele.
1
2… Ce crezi?
Fig. 2 - Tabel valori h măsurate de
către echipă ⚫ Cine știe mai bine cât este ora exactă, un elev care poartă un
ceas sau unul care poartă trei ceasuri?
Experimentează!
Determinarea înălțimii unui coleg

⚫ Vei folosi: ruletă, riglă, creion, bandă adezivă, un coleg de înăl-
Fig. 3 - Calibrarea unei rigle
utilizând o riglă reper țime medie.
Prinde ruleta de un perete drept, cu bandă adezivă. Măsoară înăl-
țimea colegului, plasând rigla, în unghi drept cu peretele, deasupra
creștetului său. Repetă măsurătorile împreună cu colegii de echipă.
Fig. 4 - Lipsa de ⚫ Înregistrează datele într-un tabel (fig.2). Ai obținut o valoare
precizie a riglei
total diferită de celelalte? Elimină din tabel această valoare!
⚫ Ce constați?
S-au obținut mai multe valori apropiate între ele.
Rezultatul fiecărei măsurări este mai mult sau mai puțin apro-
piat de valoarea reală, deci este afectat de erori. Erorile grosolane
se elimină.
Reține!
Fig. 5 - Neatenția observatorului A. Erori de măsurare. Surse de erori

Orice măsurătoare este afectată de erori. După cauza care le pro-
duce, pot fi:
▶ erori sistematice – apar permanent atunci când se măsoară
repetat aceeași mărime fizică (de exemplu, măsurăm înălțimea cole-
gului cu ruleta, fără să ne dăm seama că lipsește primul centimetru).
Sursele de erori în acest caz se datorează următoarelor cauze:
⚫ erori de metodă – imperfecțiunea metodelor de măsurare;
⚫ erori de instrument – calibrarea incorectă a instrumentelor
Fig. 6 - Direcția privirii la citire
poate afecta rezultatul măsurătorii (fig.3), lipsa de precizie a instrumentului (fig.4);
⚫ erori de observator – datorate neatenției (fig.5.) și a citirii inco-

Știai că?
recte (fig.6) (direcția privirii observatorului nu este perpendiculară
pe instrument, chiar în dreptul indicației respective). ▶ Tipurile de erori pot fi înțelese cu
▶ erori accidentale – apar întâmplător, din diverse cauze (pot ușurință la tragerea cu arcul.
Patru trăgători încearcă să nime-
să apară la pornirea sau la oprirea cronometrului; pot fi cauzate de rească centrul țintei.
variația temperaturii în procesul de măsurare sau de apariția unor ⚫ Primul reușește să tragă cu exac-
curenți de aer care vor produce mișcări nedorite în experiment). titate în țintă, cu mare precizie (fig.7).
▶ erori grosolane – sunt erorile care depășesc ca valoare pe toate ⚫ Pentru al doilea, loviturile sunt gru-
pate spre zona centrală, dar eroarea
celelalte valori măsurate. Ele sunt datorate aparatelor defectuoase sau
lor este mai mare. Distribuția lovitu-
neatenției observatorului. Atunci când sunt puține și li se cunoaște rilor poate fi considerată afectată de
cauza, ele se pot îndepărta motivat dintre rezultate. erori accidentale. Există și o lovitură
Erorile sistematice pot fi corectate, erorile accidentale, însă, nu. îndepărtată de centru, aceasta repre-
zentând o eroare grosolană (fig.8).
Pentru a micșora influența erorilor accidentale asupra rezultatului ⚫ Pentru al treilea trăgător, există
măsurării, trebuie să se efectueze un număr mare de măsurări ale o deplasare spre stânga a centrului
aceleiași mărimi și în aceleași condiții (3-10 măsurători). țintei. Aceasta este echivalentă unei
B. Înregistrarea datelor într-un tabel. Calcularea valorii medii erori sistematice. Făcând corecțiile
necesare, acest trăgător îl va putea
şi a erorii absolute medii. Scrierea rezultatului măsurării unei întrece pe al doilea (fig.9).
mărimi fizice ⚫ Ultimul trăgător nu are precizie
Exemplu de prelucrare a datelor din tabel: și nici exactitate (fig.10).
La determinarea înălțimii unui coleg, nu se cunoaște valoarea
reală a acesteia, h, așadar se va lua în considerare valoarea medie: erori accidentale
⚫ valoarea medie, dată de relația hm = h1 + h2 + h3 + …+ hn ,

n 7 8
erori
reprezintă media aritmetică a celor n valori măsurate. grosolane
⚫e roarea absolută față de valoarea medie (eroarea de măsură):
Δh1 = h1 – hm , reprezintă diferența dintre o valoare individuală a 9 10
măsurării (h1; h2; … ; hn) și valoarea medie hm; Δ (delta) – indică erori
sistematice
diferența (scăderea);
⚫ eroarea absolută medie: Fig. 7 - Cu exactitate și cu precizie
Fig. 8 - Cu exactitate, fără precizie
│∆h1│ + │∆h2│ + │∆h3│ +…+ │∆hn│ Fig. 9 - Cu precizie, fără exactitate
∆hm = ,
n Fig. 10 - Fără exactitate și fără precizie
reprezintă media aritmetică a erorilor de măsură.
⚫ rezultatul măsurătorii se scrie sub forma: h = hm ± ∆hm, Aplică cele învățate!
adică: rezultatul măsurătorii = valoare medie ± eroare medie.
Un exemplu oarecare: h = (147,00 ± 0,50) cm La lecția Măsurarea directă a inter-
valului de timp ai realizat o activitate
(De reținut! Numărul de cifre după virgulă trebuie să fie același practică denumită „Un ceas de labora-
atât pentru valoarea medie, cât și pentru eroarea medie.) tor”. Cu valorile măsurate în acea acti-
vitate, alcătuiește un referat de labo-
rator care să conțină următorii pași:
 1  teoria lucrării (considerații teore-
tice despre perioada de oscilație T);
Utilizând valorile măsurate aflate în tabelul din figura 2 și noțiu-  2  materiale necesare;
nile din rubrica Reține, înregistrează datele într-un tabel de forma:  3  mod de lucru;
 4  tabel de valori (ca cel din fig.11, cu
Nr. măs. h (cm) hm (cm) Δh (cm) Δhm (cm)
prelucrarea datelor);
1
 5  surse de erori (observate în timpul
2… măsurătorilor).
Fig. 11 - Tabel de valori Atașează‑l portofoliului personal!
Termeni cheie Determinarea indirectă a ariei

⚫ măsurare indirectă și a volumului
⚫ formule arii și volume
Ai observat că?
⚫ Dacă dorim să aflăm aria suprafeței unui teren, măsurăm lun-

A gimea și lățimea acestuia. Dacă dorim să construim un garaj pe acel
V teren, trebuie să măsurăm și înălțimea pe care o va avea acesta în final.
Ce crezi?
Știai că?
⚫ Care este diferența dintre o măsurare directă și o măsurare indi-
▶ Banda lui Moebius a fost desco- rectă a ariei unei suprafețe sau a volumului unui corp oarecare?
perită în anul 1858 de matemati-
cianul August Ferdinand Moebius, A. Determinarea indirectă a ariei
reprezentând inspirație pentru sim-
bolul reciclării și având aplicații teh- Experimentează!
nice. Citește în codul QR cum poți
construi și tu o bandă Moebius. Câte
părți are acum Aria unei brățări de hârtie
banda? Cât de ⚫ Vei folosi: o coală de hârtie A4, o coală de hârtie milimetrică, o
mult a crescut
aria sa, compa-
foarfecă, adeziv pentru hârtie, un creion.
rativ cu o parte ⚫ Ce ai de făcut?
a unei benzi Măsoară, pe rând, cu colegii de echipă, circumferința încheieturii
simple de ace- mâinii stângi a aceluiași coleg din echipă. Înregistrează datele într-un
eași lungime?
tabel ca cel din fig.2, pentru determinarea ariei brățării. Taie cu foar-
feca un dreptunghi cu lățimea de 2 cm. Adaugă 1 cm în plus la lun-
gimea brățării, pentru lipire. Ai utilizat și alte mărimi fizice pentru a
determina aria brățării?
⚫ Ce constați?
Fig. 1 -
Banda lui Pentru a determina aria brățării, mai întâi s-au măsurat lungimea
Moebius și lățimea acesteia, apoi s-a calculat aria cu formula de calcul.
Nr. L l A Am ΔA ΔAm
Reține!
măs. (cm) (cm) (cm2) (cm2) (cm2) (cm2)
✓ Măsurarea indirectă este o metodă prin care valoarea mărimii
1
2… fizice măsurate este determinată prin intermediul formulelor de cal-
Fig. 2 - Tabel de determinare cul care conțin mărimi fizice măsurate direct.
a ariei brățării
Exemplu: A suprafeței caietului = L caiet ˑ l caiet
mărime fizică măsurată indirect mărimi fizice măsurate direct
π = 3,14 h
R b ⋅ h ✓ Aria suprafețelor regulate se poate determina experimental
A =
2 prin măsurarea dimensiunilor corespunzătoare, iar apoi, prin for-
A = πR2
b mulele cunoscute de la geometrie (fig.3).
L l
l A = L ⋅ l
l
A = l2 Verifică dacă ai înțeles!
Fig. 3 - Ariile unor figuri geometrice Care sunt mărimile fizice pe care ar trebui să le măsori, pentru a
regulate determina indirect aria secțiunii transversale a unei sârme groase?
B. Determinarea indirectă a volumului

Experimentează!
1. Volumul unui cub

⚫ Vei folosi: un corp cubic (metalic), o riglă, un cilindru gradat
cu apă.
Determină volumul cubului! Prin metoda directă, scufundă cubul
în cilindrul gradat ce conține apă și măsoară cu cât a crescut volu-
mul. Prin metoda indirectă, măsoară latura l a cubului și calculează Fig. 4 - Determinarea indirectă și
directă a volumului cubului
cubul acestei valori, adică l3. Care sunt principalele deosebiri dintre
cele două metode? Fă mai multe determinări. Elaborează un tabel
cu date, pentru fiecare dintre acestea. 4πR3 l l
V =
⚫ Ce constați? 3
R l
Metoda directă și metoda indirectă depind de cât de bine citim V = l3
gradațiile pe instrumentele de măsură. π = 3,14
2. Investigație „3D”
L l Ab
⚫ Vei folosi: sala de clasă, o ruletă.
h
⚫ Ce ai de făcut? h
V = L ⋅ l ⋅ h V = Ab ⋅ h
Volumul apei din bazinul unei piscine este de 9 600 L. Compară
volumul de aer din clasa ta cu volumul apei din piscină. Înregistrează
Fig. 5 - Volumele unor corpuri
datele valorilor măsurate de echipa ta într-un tabel (fig.6). Notează de formă regulată
posibilele surse de erori.
⚫ Ce constați?
Nr. L l h V Vm ΔV ΔVm
Pentru a compara volumele celor două corpuri trebuie efectuate, măs. (m) (m) (m) (m3) (m3) (m3) (m3)
în primul rând, măsurători pentru cele 3 dimensiuni ale clasei: lun- 1
gime L, lățime l și înălțime h, iar apoi se calculează volumul cu formula 2
3
cunoscută pentru paralelipiped din geometrie. În cele din urmă, cele
Fig. 6 - Tabel măsuri volum aer
două volume (sala de clasă și piscina) trebuie să fie aduse la aceeași din clasă
unitate de măsură, L (litrul) sau m3 (metrul cub), pentru a fi comparate.
Reține! Aplică cele învățate!
✓ Volumul corpurilor regulate se poate determina experimental
prin măsurarea dimensiunilor corespunzătoare, iar apoi, prin formu- Ai determinat volumul sălii tale de
clasă. Ce diametru ar avea aceasta,
lele cunoscute de la geometrie (fig.5). dacă ar avea formă cilindrică, aceeași
lungime și același volum? De ce crezi
Verifică dacă ai înțeles! că modulele stației spațiale au formă
cilindrică? Citește codul QR pentru a
înțelege cât de important este spa-
Care este mărimea fizică pe care ar țiul în microgravitație. Proiectează
trebui să o măsori, pentru a calcula propria sală de clasă pentru viața
volumul cupolei unei stații meteo în microgravita-
ție (folosește și
radar?
tavanul)!. Ata
șea ză proiec-
tul portofoliului
personal!
Probleme 4. Așază în ordine crescătoare următoarele volume:

100 cm3; 10 mL; 1 dm3; 0,1 litri; 0,00000001 km3 .
1. Ce este fiecare noțiune din tabel? Completează 5. Transformă în metri:

în tabel, pe caiet, X în dreptul răspunsului corect. 50 cm; 100 mm; 2,3 dm; 0,2 dam; 5,3 hm; 0,8 km.
Nr. Fenomen Mărime Unitate de Instrument 6. Transformă în secunde:
Noțiunea
crt. fizic fizică măsură de măsură 5 min; 0,5 h; 1 zi; 300 ms.
1 lungime
2 litru 7. Transformă în metri pătrați:
3 ciocnire 0,00021 km2; 0,0035 hm2;
4 metru 50 dm2; 72 cm2; 450 mm2.
5 încălzire
8. Un gard este format din 10 stâlpi. Distanța din-
6 șubler
tre primul și ultimul stâlp este de 18 m. Ce distanță
7 secundă
este între doi stâlpi vecini?
8 timp
9 cronometru 9. O petrecere de Revelion a început în data de 31
10 fierbere decembrie la ora 21 și 30 de minute și s-a terminat
2. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte? a doua zi la ora 5 dimineața. Cât a durat petrecerea?
⚫ Lungimea se notează cu m. 10. Trebuie să acoperi cu gresie și faianță o baie fără
⚫ Volumul se notează cu V. geam, cu lungimea de 5 m, lățimea de 3 m și înăl-
⚫ Lungimea se poate aprecia cu ochiul liber. țimea de 2,5 m, care are o ușă de 2 m2.
⚫ Aria se poate măsura cu ochiul liber. a) Câți metri pătrați de gresie trebuie să cumperi
⚫ Durata unei reprize de fotbal este mai mică pentru a acoperi podeaua?
decât cea a unei reprize de polo pe apă. b) Câți metri pătrați de faianță trebuie să cum-
⚫ Nu există măsurătoare fără eroare. peri pentru a acoperi pereții laterali?
⚫ Magnetul atrage fierul. c) Câte cutii de gresie trebuie să cumperi, dacă o
⚫ Fierul atrage magnetul. cutie conține 10 plăci cu dimensiunile de 60 cm ×
⚫ 10 cm = 1 mm × 30 cm fiecare?
⚫ 10 mm = 1 cm
11. Cutia din figură nu are capac și este făcută din
3. Pe cele două figuri de mai jos vezi același plăci cu grosimea de 2 cm.
cerc, desenat pe un caiet cu pătrățele și pe hârtie
milimetrică.
a) Măsoară direct aria cercului, numărând pătră-

țelele din interiorul cercului din prima figură.
Determină:
Exprimă rezultatul în cm2.
a) câte plăci sunt necesare pentru a confecționa
b) Măsoară, în același mod, aria cercului, folo-
această cutie?
sind a doua figură.
b) care sunt dimensiunile fiecărei plăci?
c) Determină aria cercului indirect, folosind for-
c) care este suprafața totală a plăcilor utilizate?
mula pentru aria cercului.
d) care este volumul interior al cutiei?
d) Care variantă duce la un rezultat mai exact?
e) Ai putea îmbunătăți precizia de măsurare? 12. Exprimă în secunde vârsta pe care o ai.
Teste de evaluare
Test de evaluare 1 Test de evaluare 2
I. (1p) Completează spațiile libere. I. (1p) Completează spațiile libere.

a) Hectarul este ......................................... pentru a) Ciocnirea este un ............... fizic și are efect
...................................... asupra ................ corpuri.
b) Cilindrul gradat este ......................................... b) Litera V este ................... volumului, iar m3 este
pentru ...................................... .................... a acestuia
II. (1p) Alege răspunsul corect. II. (1p) Alege răspunsul corect.
a) Milimetrul pătrat este mai mic decât centime- a) Centimetrul pătrat este mai mic decât metrul
trul pătrat de: pătrat de:
1. 10 de ori 2. 100 de ori 1. 10 de ori 2. 100 de ori
3. 1000 de ori 4. 10 000 de ori 3. 1 000 de ori 4. 10 000 de ori
5. 100 000 de ori 6. 1 000 000 de ori 5. 100 000 de ori 6. 1 000 000 de ori
b) Care nu este instrument de măsură? b) Care nu este unitate de măsură?
1. metrul croitorului 2. șublerul 1. metrul 2. secunda
3. secunda 4. cronometrul 3. litrul 4. metrul pătrat
5. cilindrul gradat 6. micrometrul 5. cilindrul gradat 6. micrometrul
III. (1p) Stabilește valoarea de adevăr a următoa- III. (1p) Stabilește valoarea de adevăr a următoa-
relor afirmații (adevărat sau fals). relor afirmații (adevărat sau fals).
a) Orice măsurătoare are erori. a) Erorile accidentale nu pot fi evitate.
b) 1,5 ore = 3600 s. b) 0,5 ore = 30 s.
IV. (1p) Răspunde la următoarele întrebări: IV. (1p) Răspunde la următoarele întrebări:
a) Care este notația pentru volum? a) Care este notația pentru timp?
b) Care este formula pentru aria dreptunghiului? b) Care este formula pentru aria triunghiului?
V. (5p) Folosind figura următoare: V. (5p) Folosind figura următoare:
a) Măsoară cu rigla lungimile segmentelor BC, a) Măsoară cu rigla lungimile segmentelor BC,
CD, DE, EF, FG și GB. CD, DE, EF, FG și GB.
b) Calculează aria dreptunghiului EFMD. b) Calculează aria dreptunghiului CDEM.
c) Calculează aria trapezului MGBC. c) Calculează aria trapezului GBMF.
d) Calculează aria triunghiului AGB. d) Calculează aria triunghiului ABG.
e) Calculează aria figurii hașurate. e) Calculează aria figurii hașurate.
Investigație interdisciplinară (fizică, matematică, geografie)

Unde este granița dintre atmosferă și ⚫ Ce ai de făcut?
spațiul cosmic? ▶ Găsește pe hartă scara.
▶ Găsește un oraș situat la aproximativ 100 km de
Cât de departe de Pământ ar trebui să fim, ca să
orașul tău.
putem afirma că suntem în spațiu? Unde se oprește
▶ Notează, pe caiet, distanța măsurată cu rigla pe
zborul cu avionul pentru a deveni zbor spațial?
hartă care reprezintă cei 100 km distanță între
Granița dintre atmosferă și spațiu (nu este o linie
cele două orașe.
fizică), peste care doar navele spațiale și astronau-
▶ Stivuiește monedele (șaibele) astfel încât înălți-
ții pot trece, se numește LINIA KÁRMÁN și se află
mea „fișicului” de monede să reprezinte distanța
la aproximativ 100 km deasupra nivelului mării de
de la Pământ la Linia Kármán, folosind aceeași
pe Pământ (fig.1)
scară ca cea a hărții primite (fig.3).
▶ De câte monede ai nevoie pentru a realiza turnul
de monede? Calculează grosimea unei monede.
EXOSFERA ▶ Notează în caiet grosimea unei monede.
▶ Notează de câte monede ai nevoie pentru a
TERMOSFERA reprezenta distanța de la Pământ la ISS (Stația
LINIA KÁRMÁN
Spațială Internațională) (d = 400 km).
MEZOSFERA ▶ Determină valoarea etalonului de lungime, dese-
STRATOSFERA nat pe seringa de 20 mL.
TROPOSFERA ▶ Cu ajutorul seringii, măsoară acum lungimea fiși-
cului de monede.
▶ Scrie rezultatul determinării lungimii „fișicului”
de monede cu ajutorul seringii.
Fig. 1 - Linia Kármán ▶ Compară cele două rezultate ale determinărilor
lungimii „fișicului” de monede cu seringa și cu
De câte monede vei avea nevoie pentru a rigla. Identifică sursele de erori care au apărut
reprezenta, la scară, distanța Pământ-Linia la măsurarea lungimii cu seringa.
Kármán?
⚫ Vei folosi: harta României, printată de pe
Google Maps (cu scara sub formă de bară în colțul
din dreapta jos), riglă, monede (șaibe) de aceeași
dimensiune, o seringă de 20 mL.
Fig. 2 - Materialele necesare investigației Fig. 3

2
Fenomene mecanice
În această unitate vei primi răspuns la
următoarele întrebări:
▶ Atunci când te afli într-un tren
silențios care se deplasează și nu te uiți
pe fereastră, parcă stai pe loc. Călătorii
din tren sunt în stare de mișcare sau în
stare de repaus?
▶ De ce un trunchi de copac plutește la
suprafața apei, pe când piatra, mai mică
și mai ușoară, se scufundă?
▶ De ce se pun lanțuri la roțile
mașinilor, pe zăpadă, în timpul iernii?
▶ De ce nu putem ține un pește în
mână?
▶ De ce se tocesc tălpile și tocurile
pantofilor?
30 UNITATEA 2
Corp. Mobil. Reper. Sistem de referință

Ai observat că?
Termeni cheie
⚫ Dacă vrei să iei un obiect de pe birou (fig.2), te uiți unde se află, pri-
⚫ corp ⚫ mobil ⚫ reper
vind obiectele din jur, apoi îl iei cu ușurință. Cu ochii închiși este greu!
⚫ punct material ⚫ sistem de referință
⚫ La o scenetă, fiecare participant își ajustează locul, bine stabilit,
⚫ sistem de coordonate
față de decor sau față de locurile celorlalți.
⚫ Pe hărțile GPS, poziția noastră este indicată de un punct mobil.
Ce crezi?
Fig. 1 - Fără repere nu putem ști Poți să precizezi unde este mărul din figura 1? Dar cel din figura 2?
nimic despre poziția mărului.
Reține!
Reperul este acel corp față de care stabilim poziția altor corpuri.
Fără repere nu putem stabili poziția obiectelor.
Experiment mental
Fig. 2 - Reperele ne ajută să
precizăm poziția mărului ⚫ Ce ai de făcut?
Imaginează-ți că un autovehicul pornește de la Oradea la ora 10
Știai că? și ajunge la Timișoara 3 ore mai târziu. Este important care dintre
părțile autovehiculului ajunge la destinație precis la ora 13?
▶ În fiecare telefon mobil este inte- ⚫ Ce constați?
grat un mic receptor care determină
În general, contează doar ora de sosire.
poziția față de repere (sateliți). Pe
baza informației despre mișcarea ⚫ Cum îți explici?
sateliților, se estimează cu acura- Dimensiunile de 5-6 m ale autovehiculului sunt neglijabile față
tețe poziția telefonului mobil ce de distanța de 180 km pe care studiem mișcarea lui. În acest caz,
este arătată pe hartă.
considerăm că autovehiculul poate fi reprezentat printr-un punct.
⚫ Gândește mai departe
Dacă același autovehicul intră într-o intersecție și se ciocnește de
un altul care vine de pe o stradă perpendiculară, mai putem consi-
dera că acesta este doar un punct?
⚫ Ce constați?
În acest caz, dimensiunile autovehiculului devin esențiale.
Gravitatea accidentului poate depinde de câțiva centimetri.
Reține!
Un corp poate fi considerat punct material, dacă dimensiunile

lui sunt mult mai mici decât distanța pe care studiem mișcarea sau
poziția lui. Mobilul este un punct material aflat în mișcare.
Experimentează!
Știai că?
▶ Sistemul de Poziționare Globală
Realizează o schiță a clasei tale, pe care să apară (reprezentată (GPS) folosește o colecție de sateliți
cu un punct) poziția ta în bancă. Efectuează măsurătorile necesare. care orbitează în jurul Pământului.
⚫ Ce constați? Fiecare dintre ei are un ceas atomic
Pentru a stabili locația punctului căutat, trebuie să măsori cel la bord și transmite pulsuri cu tim-
pul indicat de ceas către Pământ.
puțin două distanțe (de exemplu, față de peretele din față și față de Sateliții sunt reperele sistemului de
cel lateral). referință GPS.
⚫ Cum explici?
Poziția unui punct poate fi precizată cu ajutorul unor distanțe
măsurate față de reperele alese.
Reține!
✓ Sistemul de referință este ansamblul format din reper și instru- ▶ În centrul Bucureștiului se află
mente de măsură pentru lungime și timp față de care se descrie miș- monumentul ce marchează simbo-
lic locul considerat punctul de înce-
carea sau poziția corpurilor la un moment dat. put al tuturor drumurilor din ţara
✓ Poziția unui punct material poate fi precizată, cel mai precis, cu noastră: „kilometrul zero”. Acesta
ajutorul coordonatelor. De exemplu: este un mic bazin de formă circu-
⚫ poziția unei mașini pe o șosea este dată de numărul înscris pe lară, care are săpate pe lateralele
de piatră denumirile unor orașe
borna kilometrică în dreptul căreia se află; importante și distanțele până la
⚫ poziția unui vapor pe mare este dată de două coordonate geo- acestea în kilometri.
grafice, numite latitudine și longitudine;
⚫ poziția unui avion este dată de trei coordonate: latitudine, lon-
gitudine și altitudine;
⚫ poziția unei celule într-un program de calcul tabelar sau a unei
figuri de șah pe tablă este dată de două coordonate ce precizează
rândul și coloana corespunzătoare.
▶ Un sistem de coordonate foarte
Verifică dacă ai înțeles! des folosit de oamenii de știință este
sistemul ortogonal. El ne permite să
precizăm poziția unui punct în plan
cu ajutorul a două coordonate x și y.
 1  Ce repere ai folosit în drumul tău spre școală?
Coordonatele punctului de pe figură
 2  Te afli noaptea în pădure. Numește câteva sisteme de referință la sunt x=1 și y=2 sau, mai scurt, (1, 2).
care te poți raporta și reperele din care sunt compuse. Y
3
 3  Folosind telefonul mobil, află coordonatele geografice ale punc- A(1,2)
2
tului în care te afli. 1
 4  Folosește harta GPS și valorile sale
–1 0 1 2 3 X
de pe scală, pentru a calcula distanța în
–1
linie dreaptă de la școală până la locu-
ința ta.
 5  Pământul poate fi considerat punct
material? Dar galaxia?  1  Descoperă procedeul prin care
poate fi găsită poziția unui punct,
 6  O piesă de pe tabla de șah face o dacă îi cunoaștem coordonatele (x, y).
mutare din poziția B2 în C3. Piesa se  2  Stabilește poziția următoarelor
apropie sau se îndepărtează de centrul puncte în planul xOy: A(1, 4); B(2, –4);
tablei? C(–2, 4); D(–1, –2).
Termeni cheie
Mișcare și repaus. Traiectorie
Ai observat că?
⚫ mișcare ⚫ traiectorie
⚫ repaus ⚫ relativ
⚫ Mingea din mâna ta nu își schimbă poziția față de tine, dar față
de un alt copil în mișcare, da (fig.1)!
⚫ Atunci când trenul în care ești pleacă silențions din gară, pentru
un moment scurt îți pare că gara se mișcă în direcție opusă. La fel se
întâmplă când trenul stă pe loc, iar trenul de lângă tine pleacă: pen-
tru un scurt moment ai senzația că trenul tău a plecat (fig.2)!
⚫ Un patinator lasă urma mișcărilor sale pe gheață (fig.3).
Fig. 1 - Este sigur că mingea din Ce crezi?

mâna copilului este în repaus?
Atunci când călătorești într-un tren silențios care merge, și nu te
uiți pe fereastră, pare că stai pe loc. Putem afirma despre călătorii
din tren că ei sunt în mișcare? Dar în repaus?
Reține!
Fig. 2 – Care tren se mișcă? Un corp este în repaus dacă NU își schimbă poziția față de cor-
purile alese ca reper.
Un corp este în mișcare dacă își schimbă poziția față de repere.
Experiment mental
Mișcare sau repaus?

Fig. 3 - Patinele lasă urme.
Imaginează-ți că ești într-o mașină ce se deplasează pe un drum
Știai că? mărginit de copaci și ursulețul tău preferat stă lângă tine.
▶ Pământul este o „navă spați- ⚫ Ce constați?
ală” în mișcare, pentru că orbi- Ursulețul nu își schimbă poziția față de tine, deci este în repaus
tează în jurul Soarelui. În același (față de tine). Însă ursulețul este și în mișcare (împreună cu mașina),
timp, Soarele se mișcă împreună cu
pentru că își schimbă poziția față de șosea, copaci, clădiri etc.
Pământul față de centrul galaxiei.
Iar galaxia se mișcă și ea față de ⚫ Cum îți explici?
grupul local de galaxii. Mai există Un corp poate fi, în același timp, în mișcare față de un reper (sau
atunci corp în repaus pe Pământ? sistem de referință) și în repaus față de altul.
⚫ Gândește mai departe
Față de mașină, copacii de pe marginea drumului își schimbă pozi-
ția și, conform definiției, ar trebui să se miște. Este corect?
⚫ Ce constați?
Față de șosea copacii sunt în repaus, dar față de mașină, se mișcă.
Traiectoria Pământului în spațiu
este o spirală. Reține!
▶ Plăcile tectonice pe care se Mișcarea și repausul sunt relative, pentru că aprecierea lor
află continentele se mișcă față de depinde de sistemul de referință ales.
centrul Pământului cu o viteză de Cu toate că niciun sistem de referință nu este mai bun decât altul,
câțiva centrimetri pe an. le preferăm pe cele legate de Pământ și clădiri.
Experimentează!
Află-ți traiectoria !
⚫ Ai nevoie de: telefon mobil cu conexiune la internet.
Conectează-te pe Google Hărți (Maps) sau Waze și introdu locația
ta actuală (unde te afli) și destinația (unde dorești să ajungi).
⚫ Ce constați?
Fig. 4 – Traiectorii propuse pentru
Ai obținut mai multe trasee posibile pentru deplasarea ta. a ajunge la destinație.
Sistemul GPS îți calculează mai multe trasee posibile între cele două
locații și timpul de care ai avea nevoie pentru fiecare traseu. Dacă par-
curgi unul dintre trasee, acesta va deveni traiectoria mișcării tale.
Reține!
Fig. 5 - Traiectorie rectilinie
✓ Traiectoria este
linia dreaptă sau curbă
pe care o descrie un
mobil în timpul mișcării.
✓ Traiectoria este
relativă, pentru că forma Traiectoria punctului roșu de pe elicea unui
ei depinde de sistemul avion care zboară, văzută din 3 sisteme de
referință: avionul, Pământul și elicea. Fig. 6 - Traiectorie curbilinie
de referință ales.
 1  Ești în laboratorul de fizică, în bancă, la ora de fizică. În ce stare

mecanică te afli, în mișcare sau în repaus ?
Dacă îți alegi ca reper banca, peretele, tabla etc. ești în stare de Fig. 7 - Traiectorie circulară
....................., deoarece față de aceste repere ..................... .
Dacă îți alegi ca reper un călător de pe stradă, o pasăre care zboară Știai că?
pe la fereastră, Soarele, Luna etc. ești în stare de ....................., deoa-
▶ Aplicația www.flightradar24.com
rece față de aceste repere ..................... .
permite vizualizarea tuturor avioa-
 2  Enumeră cât mai multe situații în care traiectoria rămâne vizibilă nelor care zboară la un moment dat
și după ce a trecut corpul pe acolo (corpul lasă urmă). pe glob. Mișcând harta, vei vedea
că și țara noastră este survolată în
același timp de mai multe avioane.
Aplică cele învățate! Avioanele nu se ciocnesc deoarece
coordonatele lor sunt monitorizate
încontinuu de controlorii de zbor.
 1  Pe roata unei biciclete în mișcare este desenat un punct. Spune
când este acel punct în repaus față de șosea și când este în mișcare
față de aceeași șosea. Ce formă are traiectoria acestui punct?
 2  O mașină și un elicopter de poliție urmăresc o mașina cu hoți.
Numește trei repere față de care mașina hoților este în mișcare și
alte trei față de care este în repaus.
Termeni cheie Distanța parcursă. Durata mișcării

⚫ distanța Ai observat că?
⚫ diferența coordonatelor
⚫ durata ⚫ Excursiile și călătoriile cu mașina par mai lungi decât estimăm
⚫ diferența momentelor la început, pentru că, adesea, drumurile șerpuiesc.
Ce crezi?
O mașină și un elicopter trebuie să urce de la baza la vârful mun-

telui din figura 1. Care dintre ele va parcurge o distanță mai mare?
Care va ajunge mai repede, dacă pornesc deodată?
Experiment intuitiv
Un automobilist merge de la Arad la Oradea pe un drum șerpuit,

Fig. 1 – Drum de munte șerpuit
care urmează indicațiile bornelor kilometrice. El face observațiile
marcate pe desen (fig.2). Alegând ca reper orașul Arad, reprezenta-
rea pe o axă dreaptă a mișcării sale șerpuite și a poziției bornelor
kilometrice este dată în figura de mai jos:
10 km
Arad Salonta Oradea d1 d2
0
0 km 78 km 118 km
A B C d (km)
a) Distanța parcursă între orașele Salonta (B) și Oradea (C) este:

∆d = d2 – d1 ⟹ ∆d = … km
Este ora 9 Este ora 11 Este ora 11 b) Durata mișcării automobilului între Salonta și Oradea este:
și 44 min. și 7 min. și 48 min. ∆t = t2 – t1 ⟹ ∆t = … h … min
Fig. 2 – Bornele kilometrice și Reține!
observațiile automobilistului
✓ Distanța parcursă reprezintă lungimea drumului parcurs de corp.
Știai că? ✓ Atunci când mișcarea este liniară, ea se calculează ca diferență
între coordonatele (pozițiile) de sfârșit și de început ale mișcării:
▶ Distanța în linie dreaptă între
punctul cel mai de jos al coastei
∆d = d2 – d1 [∆d]SI = m
norvegiene și cel mai de sus este Dacă traiectoria mișcării este curbă, atunci lungimea parcursă se
de aproximativ 2 600 km. Cu toate calculează însumând distanțele parcurse pe porțiuni mici, care pot
acestea, dacă un vapor ar merge fi considerate drepte. Distanța parcursă este lungimea curbei.
de-a lungul fiordurilor coastei, ar
parcurge peste 25 000 km! ✓ Durata mișcării reprezintă intervalul de timp în care are loc mișca-
rea corpului. Se calculează ca diferență între momentul sosirii (momen-
tul final al deplasării) și momentul pornirii (momentul inițial).
∆t = t2 – t1 [∆t]SI = s
Un biciclist pleacă de la kilometrul 55 la ora 12:45 și ajunge la

kilometrul 95 la ora 14:15, mergând în linie dreaptă. Ce distanță a
parcurs biciclistul și cât a durat mișcarea?
d1 = 55 km; t1 = 12 h 45 min; d2 = 95 km; t1 = 14 h 15 min; ∆d = ?; ∆t = ?
∆d = d2 – d1; Δd = 95 km – 55 km = 40 km.
∆t = t2 – t1; Δt = 14 h 15 min – 12 h 45 min = 1 h 30 min.
Viteza medie. Unități de măsură. Termeni cheie

Caracteristicile vitezei (direcție, sens)
⚫ viteza medie
Ai observat că? ⚫ viteza momentană
⚫ orientarea vitezei
⚫ Unele animale fug mai repede decât altele. Acestea ajung de obi-
cei mai repede la destinație, dar nu mereu (vezi fabula „Iepurele și
broasca țestoasă”). Când există scurtături, cel care le folosește ajunge
mai devreme la destinație, chiar dacă merge mai încet.
Ce crezi?
Fig. 1 - Iepurele și broasca țestoasă
Un șofer parcurge cei 10 km ai unui oraș în 12 minute. Viteza sa Cronofotografia și viteza

medie este de 50 km/h și este egală cu viteza maximă admisă de Tehnica cronofotografiei per-
lege. La ieșirea din localitate, șoferul este atenționat de polițist că a mite realizarea unor fotograf ii
depășit această viteză. Poate avea dreptate polițistul? surprinzătoare!
Experimentează!
1. Cronofotografie
⚫ Vei folosi: un telefon mobil.
Roagă un coleg să alerge când mai repede, când mai încet. Cu
telefonul mobil, realizează mai multe fotografii succesive, folosind
opțiunea ca acestea să fie făcute automat, la intervale mici de timp.  1  Ce informații despre mișcarea
⚫ Ce constați? sportivului obții din fotografie?
Atunci când voluntarul se deplasează mai repede, distanța din-  2  Realizează o schiță simplificată a
tre pozițiile lui surprinse pe două fotografii succesive este mai mare. fotografiei (poți reprezenta sportivul
⚫ Concluzie: Metoda de mai sus , prin care se fac fotografii la inter- ca un punct material și poți utiliza o
hârtie milimetrică)
vale mici și egale de timp, poartă numele de cronofotografie. Ea se
 3  Viteza sportivului rămâne con-
folosește pentru a măsura cât de repede se mișcă un corp. stantă pe parcursul mișcării? Argu
mentează răspunsul.
2. Experiment mental
În cronofotografia de mai jos, ansamblul pozițiilor ocupate de un Știai că?
atlet în cursul mișcării constituie traiectoria sa. Dacă pozițiile succe-
▶ Cea mai mare viteză de alergare
sive sunt aliniate pe o dreaptă, mișcarea este rectilinie. Dacă ele sunt a atleților se apropie de 45 km/h.
dispuse în cerc sau pe un arc de cerc, mișcarea este circulară. Observă Ghepardul este cel mai rapid mami-
cum direcția de fer. El poate parcurge peste 50 m în
mișcare rămâne mai puțin de 3 secunde, cu plecare de
pe loc, și poate menține pe distanțe
constantă pe por- destul de mari viteza de 120 km/h.
țiunea rectilinie
și cum se modi- Mișcare
circulară
fică pe porțiunea
Mișcare rectilinie
curbă, chiar dacă Δd Δd 1 Δd 2 Δd 3 4
viteza cu care
parcurge traseul
Șoimul călător are cea mai mare
rămâne constantă. viteză dintre păsări, 389 km/h.
Δd1 = Δd2 = Δd3 = Δd4 Valoarea constantă a vitezei Mișcare uniformă
Reține!
Știai că?
✓ Distanțele între pozițiile succesive ale unui mobil într-o crono-
▶ Stația Spațială Internațională
orbitează în jurul Pământului cu fotografie depind de viteza acestuia. În cazul unei mișcări uniforme,
viteza de 27 500 km/h. distanța între acestea este constantă pentru o aceeași durată.
Cea mai mare viteză atinsă de o ✓ Viteza medie este mărimea fizică egală cu raportul dintre dis-
rachetă a fost de 365 000 km/h și
a fost realizată de sonda spațială
tanța totală parcursă de mobil și durata necesară acestei deplasări.
Juno, în călătoria ei spre Jupiter.
Δd
vm= ,
Δt
unde Δd = d2 – d1 reprezintă distanța parcursă de mobil pe traiecto-
ria sa, Δt = t2 – t1 reprezintă durata mișcării.
✓ Unitatea de măsură pentru viteza medie în SI este:
[Δd]SI m
[vm]SI = =
[Δt]SI s
Distanța de la Soare la Pământ Un mobil merge cu viteza de 1 m/s dacă parcurge distanța de 1 m
este de aproximativ 150 000 000 km.
în fiecare secundă.
Știind că lumina parcurge această dis-
tanță în 8 minute și 25 de secunde,
km 1000 m 1m m km
Alte unități folosite: 1 = = ⟹ 1 = 3,6
calculează viteza luminii. h 3600 s 3,6 s s h
∆d = 150 000 000 km = 150 ∙ 106 km = ✓ Viteza momentană a
= 150 ∙ 109 m
∆t = 8 min 25 s = 8 ∙ 60 s + 25 s = unui mobil reprezintă valoa-
= 505 s; rea vitezei sale măsurate la un
vluminii = ? (c) moment dat, așa cum indică
Δd 150 ∙ 109 m vitezometrul.
vluminii = ⇒ vluminii = =
Δt 505 s Trebuie să faci deosebire
m
= 0,3 ∙ 109 = 3 ∙ 108 m . între viteza momentană și viteza medie (care se referă la întreaga
s s
mișcare).
Viteza este caracterizată prin valoare numerică și orientare (direc-
Aplică cele învățate! ție și sens). Direcția vitezei este dată de dreapta pe care se depla-
sează mobilul. Sensul vitezei se reprezintă printr-o săgeată.
Dacă un microbuz parcurge 45 km
în trei sferturi de oră, iar un biciclist De exemplu, băiatul din imagine se depla-
30 km în jumătate de oră, ce poți sează cu o viteză de 0,5 m/s, pe direcție orizon-
spune despre viteza medie a fiecă- tală, sensul spre dreapta. Valoarea numerică
rui autovehicul?
(0,5), unitatea de măsură (m/s), direcția (orizon-
tală) și sensul (spre dreapta) caracterizează com-
plet viteza băiatului.
Verifică dacă ai înțeles! viteza

Fig. 2 - TGV
 1  Într-un tren de mare viteză (fig.2), Vlad a observat marcajele pla-
sate de-a lungul șinelor și a constatat că a parcurs 7 km în 1 min 26 s.
Calculează viteza trenului în m/s, apoi în km/h.
 2  În timpul misiunii Apollo 11 (fig.3), astronauții au călătorit 72 h
35 min pentru a străbate distanța Pământ-Lună de 384 000 km.
Fig. 3 - Apollo 11 Calculează viteza modulului lunar în m/s și în km/h.
Mișcarea rectilinie uniformă. Termeni cheie
Reprezentarea grafică a mișcării ⚫ mișcare rectilinie

⚫ mișcare uniformă
Ai observat că? ⚫ mișcare rectilinie uniformă
⚫ graficul mișcării
⚫ Acele ceasornicului se mișcă uniform, dar traiectoria lor este
circulară.
⚫ Corpurile lăsate să cadă au traiectorii verticale drepte, dar se
mișcă din ce în ce mai repede.
Ce crezi?
Fig. 1 - Ascensoare
Ce formă are traiectoria unui ascensor? Ce poți spune despre viteza
lui după ce a pornit?
Amintește-ți
Viteza momentană (sau, simplu, viteza) este caracterizată prin

valoare numerică și orientare (direcție și sens).
Experimentează!
Fig. 2 – Corp aflat în mișcare
Cronofotografia rectilinie uniformă
Așază pe o masă o ruletă desfăcută și un telefon mobil care indică

Știai că?
timpul în milisecunde. Folosește un alt telefon mobil pentru a face
fotografii rapide, la intervale regulate de timp. ▶ Sonda spațială Voyager 2 a fost
Rostogolește un cilindru lângă ruletă și fotografiază mișcarea la lansată în anul 1977. Acum este cel
mai îndepărtat obiect pământean,
intervale regulate de timp (fig.2). Identifică în poze poziția și timpul,
aflându-se dincolo de planeta pitică
apoi notează datele într-un tabel, ca în exemplul de mai jos. Pluto. Mișcarea sondei este una
aproape rectilinie și uniformă, cu o
Ceea ce trebuie
viteză de 15,341 km/s (55 230 km/h).
Axa orizontală reprezentat grafic
Timp t (s) 0,50 0,64 0,78 0,92 1,06

Distanța d (cm) 4 13 22 31 40
Axa verticală
⚫ Identifică datele care trebuie reprezentate grafic, citind cu aten-
ție tabelul cu datele numerice.
▶ Cea mai mare viteză din Univers
este viteza luminii: 300 000 km/s.
Departe de stele sau alte corpuri
masive, lumina se deplasează aproxi-
mativ în linie dreaptă, de aceea miș-
carea ei este rectilinie și uniformă.
Poți calcula, la această viteză, câți
kilometri va face lumina în 4,2 ani
(timpul în care ajunge de la Soare la
cea mai apropiată stea)? Această dis-
tanță reprezintă 4,2 ani lumină.
Formula de definiție a vitezei poate ⚫ Identifică valorile care se reprezintă pe axa Ox (orizontală) și
fi folosită și sub forma: valorile corespunzătoare axei Oy (verticală).
Δd ⚫ Gradează axele conform scalelor date (1 cm pe hârtie pentru fie-
1. v = , pentru determinarea
Δt care 0,1 secunde și, respectiv, pentru fiecare 10 cm parcurși de corp).
vitezei dacă cunoaștem distanța par- ⚫ Reprezintă punctele, citind coordonatele lor în tabelul de
cursă și timpul;
măsurători.
2. Δd = v ∙ Δt, pentru determina-
⚫ Unește punctele cu mâna liberă, cât de armonios posibil. Dacă
rea distanței parcurse dacă cunoaștem
viteza și timpul; punctele sunt aproape aliniate, trasează cu rigla o singură linie
Δd dreaptă, chiar dacă nu trece prin toate punctele.
3. Δt = , pentru determinarea
v
Reține!
duratei mișcării dacă cunoaștem dis-
tanța și viteza. În timpul unei mișcări uniforme, valoarea vitezei este constantă,
dar direcția sa se poate modifica. În acest caz, distanța parcursă de un
mobil este proporțională cu intervalul de timp în care a fost parcursă.
În cazul unei mișcări rectilinii, direcția vitezei nu se modifică, dar
valoarea sa poate varia. Traiectoria va fi o linie dreaptă.
Mișcarea rectilinie uniformă este mișcarea unui mobil în linie
dreaptă, cu viteză constantă. Mobilul parcurge în fiecare secundă
distanțe egale. În fiecare moment, viteza momentană este egală cu
viteza medie.
În mișcarea rectilinie uniformă, distanța parcursă și durata
corespunzătoare parcurgerii acestei distanțe sunt mărimi direct
proporționale.
 1  Dacă un mobil se află la borna kilo-
metrică 50 la momentul 0 și se depla- Graficul mișcării rectilinii uniforme, într-un sistem de axe de
sează până la borna kilometrică 100, coordonate ortogonal, este o linie dreaptă. Atenție! Această linie nu
la care ajunge la ora 1, ce segment trebuie confundată cu traiectoria.
reprezintă graficul mișcării?
 2  Dacă mobilul se oprește la borna
kilometrică 100 la ora 1 și stă până
la ora 2, ce segment reprezintă gra-
ficul mișcării?
 1  La ora de sport, roagă un coleg să alerge cât mai repede de-a lungul
 3  Dacă, după pauza făcută, mobilul
se întoarce la locul de plecare, unde
culoarului, timp în care fă poze rapide la intervale regulate de timp
ajunge la ora 4, ce segment repre- (folosind opțiunea specială a telefonului mobil). Estimează din poze
zintă graficul mișcării? distanțele dintre poziții succesive ale alergătorului. Cum ar trebui sa
Graficul mişcării unui mobil este fie ele pentru o mișcare rectilinie uniformă? Observi asta în fotogra-
o linie dreaptă înclinată când mobi-
lul este în mişcare uniformă și linie fii? Ce observi la începutul mișcării?
dreaptă orizontală când mobilul este  2  Urmărește cu atenție graficele de mai jos. Descrie, în fiecare caz,
în repaus.
mișcarea mobilelor A și B.
Punerea în mișcare și oprirea unui corp. Termeni cheie

Accelerația medie; unitate de măsură
⚫ variația vitezei
Ai observat că? ⚫ accelerație medie
⚫ accelerație momentană
⚫ Toate mașinile au cel puțin două pedale: una de accelerație și
una de frânare (fig.1).
⚫ În timpul căderii libere a unei pietre, viteza ei crește încontinuu.
Dacă aruncăm o piatră vertical în sus, viteza ei scade până când se
oprește pentru un moment, după care cade înapoi.
⚫ Viteza mașinilor crește sau scade în timp, din cauza semafoare-
Fig. 1 – Știi care pedală este de
lor, curbelor, trecerilor de pietoni, limitărilor de viteză etc.
accelerație și care este de frână?
Ce crezi?
Cât este viteza unui mobil la plecarea de pe loc?
Experimentează!
Din ce în ce mai repede și nu numai!

Fig. 2 - În fața limitatorului de
⚫ Vei folosi: o bilă, o suprafață încli- viteză, șoferul trebuie să frâneze.
nată continuată cu una orizontală, un
telefon, două rigle. Știai că?
▶ Instrumentul de măsură a vite-
Așază riglele pe suprafața înclinată și pe suprafața orizontală. zei este vitezometrul (aflat la bor-
Lasă bila să se rostogolească liber pe suprafața înclinată, pe lângă dul maşinilor). Un alt instrument de
rigle. Fotografiază automat bila, la intervale regulate, folosind opți- măsură a vitezei este radarul.
unea specială a aparatului de fotografiat.
⚫ Ce constați?
Distanța parcursă de bilă de la o fotografie la alta crește în timp pe
suprafața înclinată și scade în timp pe suprafața orizontală.
Pe măsură ce bila se deplasează pe planul înclinat, viteza ei crește:
mișcarea sa este accelerată. Pe planul orizontal, viteza bilei scade: miș-
carea sa este încetinită puțin, datorită frecării cu aerul și cu suprafața. ▶ Galileo Galei este cel care a
descris pentru prima dată mișcarea
Reține! accelerată într-un mod cantitativ.
În această pictură, făcută mai târziu,
✓ Accelerația medie caracterizează orice mișcare în care există o în anul 1841, Galileo demonstrează
variație a vitezei. oponenților săi că modelul său de
mișcare accelerată este cel corect.
Accelerația medie este raportul dintre variația vitezei unui mobil
și timpul în care are loc această variație a vitezei.
Formula folosită pentru a calcula accelerația medie a unui mobil este:
Δv
a =
Δt
unde: a reprezintă accelerația mobilului (în m/s2), ∆v = v2 – v1
reprezintă variația vitezei mobilului, ∆t = t2 – t1 reprezintă interva-
lul de timp în care are loc variația vitezei.
✓ Accelerația unui mobil poate fi atât pozitivă, cât și negativă.

Mașina
accelerează ⚫ În cazul în care un mobil pornește din repaus, îi crește viteza,
deci variația vitezei sale va fi un număr pozitiv. În consecință, și acce-
VITEZA
lerația va avea o valoare pozitivă (fig.3).
⚫ În cazul în care un mobil frânează, viteza acestuia scade, obți-
ACCELERAȚIA nând o variație negativă a vitezei. Acest lucru implică o valoare nega-
Fig. 3 - Accelerație pozitivă tivă a accelerației mobilului (fig.4).
✓ Unitatea de măsură pentru accelerație în Sistem Internațional
Mașina este:
[Δv]SI m
încetinește [a]SI = = 2
[Δt]SI s
VITEZA Dacă un corp se mișcă cu accelerația de 1 m/s2, înseamnă că își

mărește viteza cu câte 1 m/s în fiecare secundă.
ACCELERAȚIA Dacă un corp cade cu accelerația gravitațională g = 10 m/s2,
Fig. 4 - Accelerație negativă înseamnă că își mărește viteza cu câte 10 m/s în fiecare secundă.
Dacă un corp se mișcă cu accelerația de –1 m/s2, înseamnă că își
micșorează viteza cu câte 1 m/s în fiecare secundă.
Știai că?
▶ Accelerația Problemă rezolvată
cu care cade un
obiect pe supra- Un automobil pornește din repaus și atinge viteza de 72 km/h în
fața Pământului
10 s. Calculează:
se notează cu g.
Pentru a ajunge a) accelerația mobilului;
în spațiul cosmic, b) viteza automobilului după 5 secunde.
rachetele accele-
rează la valori de
5g, adică de cinci km 1000 m m
v1 = 0; v2 = 72 = 72 ∙ = 20 ; ∆t = 10 s; ∆t' = 5 s;
ori mai mari. Racheta folosește h 3600 s s
mai multe rezervoare de combus-
tibil (numite trepte de rachetă), de a) a = ?; b) v' = ?.
care se eliberează rând pe rând, pe
m
măsură ce acestea sunt golite. Δv v2 – v1 20 —s m
a) a = = ⇒ a = = 2 2 .
Δt ∆t 10 s s

Δv' m m
b) a = ⇒ Δv' = a ∙ Δt' ⇒ Δv' = 2 2 ∙ 5 s = 10
Ține, pe rând, cele două sfori Δt' s s
cu greutățile înșiruite pe ele, astfel m m m
încât partea de jos să atingă o tavă Δv' = v' – v1 ⇒ v' = v1 + Δv' ⇒ v' = 0 + 10 = 10
metalică. Lasă să cadă primul șir de s s s
greutăți așezate la distanțe egale și
ascultă sunetul produs. Lasă apoi să Verifică dacă ai înțeles!
cadă al doilea
șir de greu-
tăți așezate Calculează, pen- v0=0 m/s v 1=10 m/s v2=20 m/s v3=30 m/s
l a di s t a n ț e tru fiecare porțiune
tot mai mari și de drum, accelerația
ascultă sune- x 3x 5x
tul produs.
mașinii. Ce constați?
t0=0 s t1=1 s t 2=2 s t 3=3 s
Completează:
Am observat că .............................
Extindere: Mișcarea rectilinie uniform Termeni cheie
variată (descriere calitativă) ⚫ mișcare accelerată

⚫ mișcare încetinită
⚫ mărimi proporționale
Ce crezi?
Dacă șoferul mașinii ține pedala de accelerație mereu apăsată,

poate atinge viteze oricât de mari?
Experimentează!
⚫ Vei folosi: un măr, un telefon, un metru de croitorie.

Lipește metrul de croitorie pe o suprafață verticală. Lasă apoi
mărul să cadă liber, în fața metrului de croitorie. Fotografiază auto-
mat mărul, la intervale regulate, cu opțiunea specială a telefonului
mobil (cronofotografie), calculează și notează în tabel distanța par-
cursă de măr între două momente de fotografiere succesive.
⚫ Ce constați?
Distanța crește direct proporțional cu timpul.
Deoarece timpul dintre două fotografii este același, distanța dintre
fotografii este o măsură a vitezei. Creșterea proporțională a distanței
reflectă creșterea proporțională a vitezei cu timpul.
Imaginile mărului în cădere schi-
Reține! țate mai sus au fost surprinse la
intervale de câte 0,14 s. Determină
✓ Mișcarea rectilinie uniform variată este mișcarea unui mobil accelerația mărului, parcurgând
pe o traiectorie rectilinie și cu accelerație constantă. următorii pași:
În mișcarea rectilinie uniform variată,  1  Determină distanța parcursă de
∆v = a ∙ ∆t măr în primul și ultimul interval de
viteza variază proporțional cu durata:
timp.
Exemple de mişcare variată: pornirea sau oprirea din mers a unei
 2  Determină viteza medie în aceste
maşini, frânarea sau accelerarea, căderea liberă a corpurilor (de la intervale.
înălţime nu foarte mare).  3  Calculează variația vitezei și inter-
✓ Când o mașină începe să se miște, viteza acesteia crește: accele- valul de timp corespunzător.
rează, accelerația este pozitivă, așadar mașina are o mișcare acce-  4  Calculează accelerația mărului.
lerată. În mișcarea rectilinie uniform accelerată, mobilul parcurge
distanțe din ce în ce mai mari în intervale de timp egale. Când mașina
frânează, viteza sa scade: accelerația este negativă, așadar mașina are
o mișcare încetinită. Când mobilul se deplasează cu viteză constantă,
nu există o variație a vitezei sale, deci accelerația corpului este nulă.
Unde găsești, mai degrabă, o mișcare uniformă accelerată într-un

roller coaster (fig.1)? Pe porțiunile sale curbe, pe cele drepte și ori-
zontale sau pe cele drepte și înclinate?
Fig. 1 - Roller coaster
42 UNITATEA 2
Inerția, proprietate generală

a corpurilor
Ai observat că?
Termeni cheie
⚫ Elicele unui ventilator continuă să se rotească o vreme și după
⚫ inerție
oprirea alimentării.
⚫ Bicicleta avansează și când ne oprim din pedalat.
⚫ Odată lansat pe gheață, un patinator continuă să alunece.
⚫ Când tramvaiul oprește brusc, pasagerii se înclină puțin în față,
ca și cum corpul lor ar vrea să continue mișcarea începută de acesta.
⚫ Atunci când un pachet este lansat din avion, nu este lansat exact
deasupra locației, ci mai devreme.
Ce crezi?
Fig. 1 - Este ventilatorul pornit sau
oprit? Privește pasagerii și înclinarea autobuzului în figura 3. În care din-
tre cele două situații autobuzul pleacă și în care se oprește?
Experimentează!
1. Bila care continuă mișcarea

⚫ Vei folosi: o bucată de carton, bile, o cutie.
Fig. 2 - Ce mișcă bicicleta?
Așază cât mai multe bile în cutie. Înclină cartonul, pentru a forma
un plan înclinat, apoi dă drumul cutiei să alunece. Oprește mișcarea
cutiei în partea de jos (fig.5).
⚫ Ce constați?
Bilele de deasupra sar din
cutie în momentul opririi
acesteia.
⚫ Cum explici?
Fig. 3 - Pornirea și oprirea unui

Bilele tind să își păstreze
autobuz starea de mișcare din timpul
alunecării.
Fig. 4 -
Frânarea sau
accelerarea
într-un
Fig. 5 - Oprirea bruscă
autobuz?
a unei cutii cu bile
2. Moneda care stă pe loc

Experimentăm si ne jucăm
⚫ Vei folosi: un pahar, o bucată de carton și o monedă.
⚫ Ce ai de făcut? ⚫ Poți face un experiment similar
sub îndrumarea părinților. De data
Așază cartonul deasupra paharului. Așază o monedă pe carton, aceasta, așază pe masă (după ce
exact deasupra gurii paharului. Trage sau împinge brusc și puternic ai îndepărtat fața de masă) o hâr-
hârtia. tie și, pe ea, un pahar plin cu apă.
⚫ Ce constați? Trage brusc de hârtie. Dacă ai tras
suficient de repede, paharul rămâne
Moneda cade în paha- intact!
rul de sub ea.
⚫ Cum explici?
Moneda tinde să-și
păstreze starea de repaus. Știai că?
▶ Inerția se manifestă și în spa-

Reține!
țiul cosmic. Asteroizii și meteoriții
se mișcă încontinuu în spațiu, din
Știi expresia „Se mișcă din inerție”? Atunci când o mișcare este
cauza inerției. Dacă nu sunt atrași
începută, ea este mai greu de oprit. De exemplu, odată ce și-a început de planete sau de Soare, mișcarea
alunecarea pe gheață, patinatorul și-o continuă în virtutea „inerției”. lor este în linie dreaptă.
✓ Inerţia este o proprietate a oricărui obiect. Ea ne spune că, dacă
obiectul este în mişcare și fără acțiuni exterioare asupra lui, acesta
va continua să se mişte cu aceeaşi viteză şi în aceeaşi direcţie.
Inerția se aplică și obiectelor care stau. Dacă un obiect este în
stare de repaus, va rămâne în repaus pe toată perioada în care nu se
acţionează asupra lui. De exemplu, caietul stă nemișcat, dacă nu îl
atinge nimeni.
Inerția este proprietatea generală a corpurilor de a-și păstra sta-
rea de repaus sau de mișcare rectilinie uniformă în care se află în ▶ Inerția este utilă! Sondele spa-
țiale își opresc motoarele când
lipsa unei acțiuni externe. Astfel, un obiect va continua să se depla-
ajung în spațiu. Ele se deplasează
seze la viteza sa actuală până când o anumită acțiune exterioară va în continuare, în virtutea inerției, cu
determina modificarea vitezei sau a direcției sale. viteza pe care o aveau la momentul
opririi motoarelor.
 1  Ce se întâmplă cu bagajele de pe capota

unei mașini, dacă nu sunt fixate, atunci când
mașina se deplasează și apoi frânează brusc?
Dar dacă mașina ia o curbă?
 2  Remorcarea unui autoturism cu frâna defectă trebuie făcută cu Sonda Voyager folosește motoare
bare rigide sau prin cabluri flexibile? De ce? de rachetă doar pentru ajustări.
 3  Ce se întâmplă cu mișcarea Pământului dacă Soarele dispare?
▶ Atunci când mașina se oprește
 4  După ce iese din apă, ursul se scutură. Explică asta brusc, din cauza inerției corpurile
cu ajutorul inerției picăturilor de apă de pe blana lui. pasagerilor au tendința de a-și con-
tinua mișcarea, moment în care se
 5  La ora de sport, ai dat proba de atletism. S-a dat star- pot lovi. Pentru a evita astfel de
tul și ai ajuns primul la linia de sosire, dar nu te poți accidente, s-au inventat centurile
opri brusc. Oare din cauza vântului care suflă din spate? de siguranță.
Termeni cheie Masa, măsură a inerţiei. Unităţi de măsură

⚫ masă Ai observat că?
⚫ kilogram
⚫ inerție ⚫ Două mingi, una de plajă și una de volei, de același diametru,
sunt aruncate cu aceeași viteză. Mingea de plajă poate fi oprită
mai ușor.
⚫ Un scuter are un motor mic, o mașină, unul mai mare, iar un
camion, unul foarte mare.
Ce crezi?
Dintre obiecte precum o minge, un bolovan de munte, o bicicletă

și un camion, care sunt mai greu de oprit din mișcarea lor naturală?
Presupune că obiectele au aceeași viteză. Discută cu colegul de bancă
despre proprietățile lor: culoare, formă, volum, masă.
Experimentează!
Fig. 1 - Mingea de volei este mai
greu de oprit decât mingea de plajă.
Măsurarea inerției
⚫ Vei folosi: corpuri care se rostogolesc pe masă: bile, creioane,
monede, borcane pline și goale.
Rostogolește fiecare corp, pornind de la un capăt al mesei și oprin-
du-l la celălalt capăt (fig.2). Notează corpurile și clasifică-le în funcție
de cât de greu sunt de pornit și de oprit din mișcarea lor.
Fig. 2 - Obiecte care se rostogolesc
⚫ Ce constați?
pe masă
Borcanul plin este mai greu de oprit din rostogolire decât cel gol.
Ambele sunt mai greu de oprit decât monedele și mai greu de pornit.
Amintește-ți ⚫ Cum explici?
⚫ Multiplii kilogramului sunt: Inerția corpurilor diferă de la un corp la altul. De aceea, unele
tona (t) – 1 000 kg corpuri sunt mai greu de oprit din mișcarea lor, iar altele mai ușor.
chintalul (q) – 100 kg
⚫ Submultiplii kilogramului sunt:
Reține!
hectogramul (hg); decagramul (dag);
gramul (g); decigramul (dg); centigra- Datorită inerţiei, corpurile opun rezistență la schimbarea stării de
mul (cg); miligramul (mg).
⚫ 1 kg = 10 hg = 100 dag = repaus sau de mişcare rectilinie uniformă. Această rezistență defi-
= 1000 g = 10 000 dg = 100 000 cg = nește o proprietate a corpurilor care se numește masă. Cu cât un
= 1 000 000 mg; obiect are o masă mai mare (are mai multe kilograme), cu atât opune
⚫ 1 000 kg = 10 q = 1 t. o rezistență mai mare la schimbarea stării de mișcare sau de repaus.
Acele corpuri care sunt greu de oprit sunt și greu de pornit de pe loc,
Știai că? și invers.
Masa: ✓ este o mărime fizică ce măsoară inerția corpului;
▶ Kilogramul este singura unitate
✓ este o mărime fizică fundamentală;
principală de măsură a cărei denu-
mire este formată cu ajutorul pre- ✓c u cât inerția unui corp este mai mare, cu atât masa lui
fixului „kilo-”, care înseamnă mul- este mai mare.
tiplicare de 1 000 de ori. Simbol: m. Unitate de măsură în SI: [m]SI = kg
Verifică dacă ai înțeles! Știai că?
▶ În 2022, NASA a reușit să devi-

1  Iată câteva animale și masele lor. Transformă masele în unitate eze asteroidul Dimorphos din miș-
de SI și aranjează-le apoi în ordine crescătoare. carea lui, lansând o sondă spațială
spre el.
Furnică: Dinozaur: Elefant: Bichon havanez:

m = 7 mg m = 77 t m = 5,6 t m = 550 dag
 2  La micul dejun se servesc ouă fierte. Unii preferă ouăle tari, iar
▶ Masa unui diamant se exprimă în
alții, ouăle moi. Dacă sunt amestecate, cum poți să ştii care dintre
carate (1 carat = 0,2 g).
ele sunt tari şi care sunt moi, fără a le sparge?
▶ În diferite zone ale țării noastre
Aplică cele învățate! s-au folosit și alte unități de măsură
pentru masă. Astfel:
1 litră ≈ 318 g,
 1  Marian vrea să-și cumpere un titirez, însă are de ales între două 1 oca = 4 litre ≈ 1,272 kg,
1 baniță = 40 oca ≈ 50,88 kg,
modele de aceleași dimensiuni, unul mai ușor și altul mai greu. Pe 1 merță = 10 banițe ≈ 508,8 kg,
care să îl aleagă (fig.3)? 1 uncie = 29,82 g,
 2  Într-o cursă de mașini, pilotul verifică harta și remarcă multe curbe 1 livră = 0,56 kg etc.
strânse (cu raza mică). Ce mașină este mai bine să aleagă, una grea
sau una ușoară?
 3  Spre Pământ se îndreaptă, cu aceeași viteză, doi asteroizi. Primul
are un diametru de 100 m și 500 t. Al doilea are 150 m diametru și
200 t. Care este mai greu de deviat și de ce?
 4  Care dintre cele două corpuri din figura 4 este mutat mai uşor de
furnica Ica, pietricica sau piatra mare? Care are inerţie mai mică?
Experimentăm și ne jucăm Fig. 3 - Titireze
Așază un creion rotund pe o foaie de hârtie. Trage brusc de ea.

Cum explici că creionul rămâne pe loc? Trage acum încet de hârtie
și oprește brusc. Cum explici deplasarea creionului în față? Încearcă
experimentul cu alte obiecte rotunde: pix, stilou etc. Cu care este cel
mai ușor de făcut și de ce?
Fig. 4
Experimentăm și ne jucăm
Prepară-ți un milkshake: 150 g

căpșuni, o cupă de înghețată (50 g)
și 0,3 kg lapte. Calculează masa unui
pahar cu milkshake, dacă paharul gol
cântărește 250 g. Poftă bună!!
Termeni cheie Măsurarea directă a masei corpurilor,

⚫ cântărire cântărirea
⚫ mase marcate
⚫ balanță Ai observat că?
⚫ comparare
⚫ etalon ⚫ Un frigider este nu numai greu de mutat, dar și greu de ridicat.
⚫ Mingile ușoare se mișcă imediat ce sunt lovite/atinse.
Ce crezi?
Ne putem da seama cât de mare este masa corpurilor fără a le

mișca? Cum poți determina cât de mult este încărcat un camion, fără
să îi deschizi remorca (fig.1)?
Experimentează!
1. Plasa care se rupe

Fig. 1 ⚫ Vei folosi: o plasă de plastic, portocale.
Adaugă, pe rând, câte o portocală în plasă și
ridic‑o brusc de mânere.
⚫ Ce constați?
Cu cât sunt mai multe portocale, cu atât
plasa devine mai greu de ridicat. La un moment
dat, când e ridicată brusc, mânerele se rup.
⚫ Cum explici?
Portocalele sunt în stare de repaus înainte ca plasa să fie ridicată.
Datorită inerției, atunci când sunt ridicate ele se opun schimbării stă-
rii de repaus. Rezistența o simte cel care ridică plasa. La un moment
Fig. 2 – Etaloane de masă dat, datorită rezistenței, mânerele cedează și se rup, în special dacă
mișcarea este bruscă. Rezistența este mai mare când sunt mai multe
portocale, deci când masa lor totală crește.
Amintește-ți 2. Masa este mereu aceeași!

Cu cât masa unui corp este mai ⚫ Vei folosi: 20 de coli pentru copiator, cântar electronic.
mare, cu atât este mai dificil să îi ⚫ Ce ai de făcut?
schimbi starea de mișcare sau de
repaus. Cântărește cele 20 de coli. Împăturește-le în 4 și repetă procedeul
de cântărire. Mototolește-le și cântărește-le din nou.
⚫ Ce constați?
Știai că? Masa celor 20 de coli este aceeași.
⚫ Cum explici?
▶ Balena albastră este cel mai Masa nu depinde de forma corpului.
mare animal de pe planetă, cântă-
rind aproximativ 180 t. Doar limba
acestui gigant poate cântări cât un
elefant, iar inima, cât o mașină.
✓ Există o legătură directă între inerția corpurilor și masa lor. ▶ Kilogramul etalon este un cilin-
Corpurile cu masă mare opun o rezistență mai ridicată la schimbarea dru cu înălțimea și diametrul de 39
stării de repaus sau de mișcare. Ele sunt însă și mai grele. Deci, putem mm, confecționat din platină-iridiu
și păstrat la Biroul Internațional
măsura masa corpurilor, atunci când ele nu se mișcă, cântărindu-le! de Măsuri și Greutăți (BIPM) de la
✓ Operația prin care se măsoară masa unui corp se numește cân- Sevres, Franța. BIPM este unul din-
tărire. Cea mai simplă metodă de cântărire este prin compararea cu tre cele trei organisme de standar-
alte corpuri care au aceeași masă. Pentru aceasta, folosim o balanță dizare însărcinate cu menținerea
Sistemului Internațional de unități,
cu două talere. Pe un taler așezăm corpul, iar pe celălalt așezăm eta- conform Convenției Metrului.
loane de masă, calibrate din construcție. Masa corpului este egală Începând cu anul 2019, s-a modifi-
cu suma maselor marcate (etaloanelor) aflate pe taler când balanța cat fundamental modul de definire
al kilogramului, renunțându-se la
este echilibrată. Pentru a obține o valoare cât mai exactă, se repetă
kilogramul etalon.
cântărirea de mai multe ori.
✓ Cum procedezi pentru a măsura corect masa unui corp?
1. Așază balanța pe o suprafață orizontală și fixă.
2. Echilibrează balanța (acul indicator să fie la divi-
ziunea zero).
3. Așază corpul pe unul dintre talerele balanței.
4. Pune pe celălalt taler mase marcate, astfel
încât să reechilibrezi balanța.
5. Valoarea însumată a maselor marcate
reprezintă masa corpului.
6. Efectuează trei măsurători.
7. Află valoarea medie a masei și eroarea absolută de măsură.
8. Exprimă rezultatul sub forma: m = (mm ± ∆m) kg.

Teme pentru portofoliu
 1  Ce cântărește mai mult, un kilogram
⚫ Determină câți bani sunt într-un
de lemn sau unul de fier? Care dintre ele grup de monede, fără a le număra.
este mai greu de oprit din mișcarea sa? Pentru aceasta, cântărește mai
întâi o monedă și notează valoarea.
 2  Având la dispoziţie balanţa cu setul
Cântărește apoi un grup de monede
de mase marcate şi un număr oarecare și împarte valoarea totală a masei
de monede de 50 de bani, elaborează o la masa unei singure monede. Vei
fișă de lucru pentru determinarea masei obține numărul total de monede.
Verifică acest lucru, numărându-le.
unei singure monede. Efectuează expe- Explică de ce cele două valori nu sunt
rimentul, urmărind pas cu pas etapele prezentate anterior. mereu egale, numind câteva erori de
 3  Determină valoarea medie a masei unui corp cântărit de trei pri- măsură.
eteni care obțin rezultatele de 200 g, 201 g și 205 g. ⚫ Construiește o balanță
Materiale pe care le-ai putea
Aplică cele învățate! folosi: o scândură de lemn de aproxi-
mativ 20 cm, o bară metalică subțire
de 30 cm, două pahare de plastic de
Determină, cu ajutorul unui cântar electronic, masa a 150 cm3 de unică folosință, ață, bandă adezivă,
apă. Specifică materialele necesare pentru realizarea experimentu- două sticle de plastic de 2L cu apă,
riglă, creion.
lui și explică modul în care ai realizat cântărirea.
Termeni cheie Densitatea corpurilor, unitate

⚫ densitate de măsură. Determinarea densităţii
⚫ densimetru
Ai observat că?
⚫ Un corp cu volum mare, cum este balonul, poate avea o masă mică.
⚫ Un corp cu volum mic, cum este un șurub, poate avea o masă
mare.
⚫ Uleiul plutește la suprafața apei, iar mierea se scufundă.
Ce crezi?
Fig. 1 – Trunchiuri de copaci plutind
De ce un buștean de 100 de kilograme plutește pe apă și o piatră
de 100 de grame se scufundă?
Experimentează!
Fig. 2 – Vas
cu lichide de
densități diferite
1. Ghicește ce ai în cutie!
⚫ Vei folosi: 5 cutii de chibrituri, orez, agrafe de birou, vată, făină.
Amintește-ți Umple cutiile de chibrituri cu materialele enumerate mai sus.
⚫ Masa este proporțională cu
Roagă un coleg să ghicească ce este în cutii, ținându-le în mână.
cantitatea de substanță dintr-un Apoi, așază-le, pe rând, pe talerul unei balanțe. Măsoară masa în
corp și se măsoară cu balanța. fiecare caz.
⚫ Volumul este o mărime care ⚫ Ce constați?
indică spațiul ocupat de un corp. El
Volumele corpurilor sunt aceleași. Masele corpurilor sunt diferite.
se determină, în general, măsurân-
du-i dimensiunile. ⚫ Cum explici?
În același volum al cutiei pot fi „îndesate" mai multe sau mai
puține lucruri.
Știai că?
2. Fluide care se separă
▶ Cel mai dens element natural
⚫ Vei folosi: vase gradate, ulei, apă, balanță sau cântar electronic.
de pe pământ este OSMIU, care are
densitatea de 23 000 kg/m3. ⚫ Ce ai de făcut?
Cântărește cele două vase gradate. Pune într-unul apă, iar în celă-
▶ Unele dintre cele mai mari den-
lalt ulei, astfel încât volumele celor două fluide să fie egale, apoi cân-
sități din Univers se găsesc în ste-
lele neutronice. Aici, o singură lin- tărește fiecare vas. Scade masa vaselor și, astfel, află masele de ulei
gură de material stelar are o masă și de apă. Citește volumul fluidelor din vase. Calculează raportul din-
de zece milioane de tone! tre masă și volum (m/V) atât pentru apă, cât și pentru ulei. Toarnă
ambele fluide în același vas.
⚫ Ce constați?
După ce sunt aduse împreună, uleiul plutește deasupra apei.
⚫ Cum explici?
Raportul dintre masă și volum este mai mic pentru ulei decât
pentru apă. Uleiul este mai puțin dens decât apa și plutește dea-
supra ei.
✓Raportul dintre masa unui corp și volumul său se numește ▶ În Marea Moartă nu te poți îneca.
m Apa are o concentrație foarte mare
densitate și se notează cu litera grecească ρ (se citește „ro”): ρ = de minerale și săruri, de aceea den-
✓ Unitatea de măsură pentru densitate în SI este:
V sitatea ei este mai mare decât cea
a corpului tău, acesta plutind chiar
[m]SI kg și fără să înoți. Același lucru îl poți
[ρ]SI = = remarca și la piscinele cu sare.
[V]SI m3
✓ Un kilogram/metru cub reprezintă densitatea unui corp cu
masa de 1 kg și volumul de 1 m3.
✓ Instrumentul de măsură folosit pentru determinarea densității
în cazul lichidelor este densimetrul.
✓ Substanțele au o den-
SOLIDE LICHIDE ȘI GAZOASE
sitate constantă, care poate
Densitate Densitate ▶ Mandarina cu coajă plutește, iar
ajuta la identificarea lor. Substanța kg/m3 Substanța
kg/m3 cea decojită se scufundă, pentru că
Așadar, densitatea este o Alamă 8550 Apă 1000 i s-a modificat densitatea medie.
caracteristică a substanței Aur 19300 Miere 1420
respective. Fier 7800 Ulei 920
✓ Substanțele sau mate- Mercur 13600 Aer 1,293
Sticlă 2500 Hidrogen 0,09
rialele care au o densitate
Lemn uscat 500 Oxigen 1,42
mai mică decât a apei vor
Gheață 900
pluti, iar cele care au o den-
sitate mai mare, se vor scufunda. Trunchiul de lemn uscat, de exem-
plu, are o densitate mai mică și de aceea va pluti, indiferent cât de Aplică cele învățate!
mare sau de greu este. Piatra are o densitate mare și se scufundă.
Ouăle se scufundă dacă sunt
introduse într-un vas cu apă, deoa-
Problemă rezolvată rece au o densitate mai mare.
Modificând densitatea apei, poți face
Calculează masa unui cub de sticlă cu densitatea de 2 500 kg/m3, oul să plutească sau să se scufunde!
1. Fă un amestec de apă cu sare.
având latura de 1 cm. Determină densitatea saramurii, cân-
tărind soluția și măsurându-i volu-
ρ= m ⇒m=ρ⋅V mul. Compară valoarea obținută cu
ρ = 2500 3kg V densitatea apei. Este mai mică sau
V = L3 ⇒ V = 0,013 m3 = ( )
1 3 3
m m = 1 6 m3 mai mare? Pune o cantitate dublă de
L = 1 cm = 0,01 m 100 10 sare și determină din nou densitatea.
kg 1
m = 2500 3 ⋅ 6 m = 0,0025 kg
3 Ce observi?
m=? m 10 2. Pune un ou într-un vas cu apă
și un alt ou într-un vas cu saramură.
Ce observi, plutește? Explică! Dacă
nu plutește, cum trebuie să modifici
Verifică dacă ai înțeles! compoziția saramurii?
Densitatea apei oceanice este de aproximativ 1 000 kg/m3, adică o

masă de 1 000 kg de apă are volumul de 1 m3. Densitatea gheții este
de 900 kg/m3. Având densitatea mai mică, gheața plutește pe apă.
Calculează ce volum de apă ar rezulta din topirea unui metru cub de
gheață. Explică de ce se ridică nivelul oceanului planetar prin topi-
rea calotei glaciare.
50 UNITATEA 2
Interacțiunea, efectele interacțiunii

⚫ acțiune reciprocă
⚫ deformare plastică ⚫ Magneții alăturați se atrag sau se resping reciproc.
⚫ deformare elastică ⚫ După ciocnire, bilele de biliard își schimbă direcția de mișcare.
Ce crezi?
Cum este corect să spunem: autobuzul lovește

albina sau albina lovește autobuzul?
Fig. 1 Experimentează!
Care e mai „tare”?

⚫ Vei folosi: peretele clasei, scaunul de la bancă.
Ridică-te în picioare și împinge peretele cu ambele mâini, la înce-
put mai puțin, apoi mai tare. Ce simți în mâini? Așază-te pe scaun.
Fig. 2 - Fig. 3 - Simți ceva când te așezi? Ridică-te și așază-te din nou, dar de data
Interacțiune Deformarea aceasta fă-o mai tare. Simți vreo deosebire față de prima dată?
prin câmp aluatului ⚫ Ce constați?
gravitațional
Cu cât te împingi mai tare, cu atât peretele te împinge mai tare.
La fel o face și scaunul.
⚫ Cum explici?
La contactul dintre mână și perete, elevul acționează asupra pere-
telui, dar și peretele acționează (reacționează) asupra mâinii.
Reține!
Fig. 4 - Fig. 5 -
Interacțiune Deformarea ✓ Interacțiunea este acțiunea reciprocă dintre două corpuri. Se
prin câmp trambulinei poate realiza prin contactul direct dintre corpuri (de exemplu,
electrostatic
bilele de biliard, deformarea aluatului) sau de la distanță, prin inter-
Știai că? mediul câmpurilor gravitaționale (fig.2), magnetice sau electrice
(fig.4) etc.
▶ Pământul atrage către el nu numai
obiectele din jur, dar și corpurile din Exemplu. Când sari pe trambulină (fig.5), acționezi asupra ei și, în
spațiu. De aceea Luna și sateliții orbi- același timp, ea acționează asupra ta. Așadar, ai de a face cu o acțiune
tează în jurul lui. Această forță de directă, reciprocă: tu împingi trambulina în jos și ea te împinge îna-
atracție trebuie să scadă pe măsură
ce distanța crește, altfel toate ste- poi în sus. Te ridici în aer până la o anumită înălțime, însă Pământul
lele ar fi fost până acum atrase și s-ar acționează și el asupra ta și te atrage în jos. Se realizează astfel o altă
fi prăbușit pe suprafața Pământului! interacțiune (gravitațională), de data aceasta la distanță.
Știai că?
Experimentează!
▶ Ai observat că, atunci când te
lovești cu piciorul de scaun, te
Efectul dinamic al interacțiunii doare? Asta deoarece nu numai
⚫ Vei folosi: magnet, mașinuță de piciorul tău acționează asupra scau-
nului, dar și scaunul acționează asu-
plastic cu un magnet în interior.
pra piciorului, altfel nu te-ar fi durut!
Ce ai de făcut? Ce constați?
Apropie magnetul de mașinuța aflată în repaus. Mașinuța pornește.
În timpul mișcării păstrează distanța dintre Mașinuța
mașinuță și magnet. accelerează.
Mașinuța frânează și
Întoarce magnetul.
apoi este oprită.
Apropie magnetul de mașinuța aflată în mișcare Mașinuța își schimbă
rectilinie din lateral. traiectoria.
În următoarele două imagini
identifică corpurile care interacțio-
Efectul static al interacțiunii nează și precizează efectele interac
⚫ Vei folosi: hârtie, burete, balon, o nucă. țiunii lor.
Ce ai de făcut? Ce constați?
Foaia de hârtie ruptă nu mai
Rupe o foaie de hârtie
revine la forma inițială.
Răsucește un burete, dându-i o formă de Buretele răsucit revine la forma
fundiță. Dă drumul buretelui. inițială.
Turtește cu ambele mâini un balon. Balonul turtit revine la forma
Dă drumul balonului. inițială.
Coaja nucii sparte nu mai revine
Sparge o nucă.
la forma inițială.
Reține!
În urma oricărei interacțiuni, apar fenomene numite efecte ale

interacțiunii. Acestea pot fi dinamice și statice.
✓ Efectul dinamic al interacțiunii corpurilor constă în modifica-
rea stării de mișcare a acestora (viteză, traiectorie etc.). De exemplu,
punerea în mișcare a unei bile de biliard când este lovită cu tacul,
schimbarea traiectoriei când se lovește de o altă bilă etc.
✓ Efectul static al interacțiunii corpurilor constă în deformarea
acestora (de exemplu, modificarea formei sau schimbarea structurii). Identifică corpurile care interac
⚫ deformarea este elastică atunci când corpul revine la forma ționează și precizează efec tele
iniţială după încetarea interacţiunii. De exemplu: alungirea/compri- interacțiunii lor.
marea unui arc (resort) când îi mărim/micșorăm lungimea (implicit
și forma); răsucirea unui burete, respectiv, turtirea unui balon, când
îi schimbăm forma.
⚫ deformarea este plastică atunci când corpul nu mai revine la
forma iniţială după încetarea interacţiunii. De exemplu: tăierea cor-
purilor; ruperea; deformarea permanentă (plastilina); spargerea etc.
Termeni cheie
Forţa, măsură a interacţiunii
⚫ interacțiune Ai observat că?
⚫ forță
⚫ newtoni ⚫ În urma accidentelor rutiere, mașinile pot fi deteriorate mai
mult sau mai puțin (fig.1).
⚫ Canapeaua se va deforma mai mult dacă pe ea se va așeza un
adult în locul unui copil. Ea se va urni din loc dacă este împinsă de
un adult, nu de un copil.
Ce crezi?
Interacțiunile dintre corpuri pot fi ordonate?

Fig. 1 - Interacțiunea are efect doar Experimentează!
asupra mașinii?
⚫ Vei folosi: imaginea alăturată.
Stabilește dacă cuiele din figură pot fi
ordonate descrescător după tăria interac-
țiunii ciocanului cu acestea.
⚫ Ce constați?
Interacțiunile dintre cuie și ciocan pot fi ordonate. Tăria interac
țiunii A este cea mai mare, urmată, în ordine descrescătoare, de tăria
Fig. 2
interacțiunilor B și C.
Deoarece am putut ordona interacțiunile analizate, putem con-
cluziona că interacțiunea mecanică este o proprietate măsurabilă.
Reține!
Interacțiunile dintre corpuri pot fi comparate după mărimea efec-

telor pe care le produc. Mărimea fizică ce măsoară interacțiunea
Fig. 3 - Copilul trage elasticul, dar și dintre corpuri se numește forță. Simbolul folosit pentru forță este: F.
elasticul trage mâna copilului. Unitatea de măsură pentru forță în SI este newtonul: [F]SI = N.
Forța este o mărime fizică caracterizată prin:
⚫ valoare numerică și unitate de măsură (de exemplu, F = 10 N);
⚫ direcție (de exemplu, direcția de tragere de elasticul praștiei –
Forță orizontală, vezi figurile 2 și 3);
⚫ sens (de exemplu, tragerea elasticului spre stânga);
⚫ punct de aplicație (de exemplu, punctul în care interacționează
piatra din mână cu elasticul).
 1  Descrie punctul de aplicație, direcția și sensul forțelor în urmă-

toarele situații: un picior care lovește o minge, cablul unei macarale
Fig. 4 - În timp ce băiatul trage de ce ridică o greutate, mâna ce scrie cu un creion.
sanie (sus) cu sfoara și sania trage
de mâna băiatului prin intermediul  2  Enumeră câteva modalități prin care poți afla cât de tare trage un
sforii (jos) arcaș de arcul său.
Măsurarea forțelor. Unitatea de Termeni cheie

măsură. Dinamometrul ⚫ dinamometru
⚫ măsurare directă
Ai observat că?
⚫ Forța cu care împingi sau tragi poate fi mai mare sau mai mică.
⚫ Poți să îți dai seama cât de tare apeși pe un balon după cât de
mult se deformează și cât de puternic tragi de un elastic sau resort
după cât de mult se alungește.
Ce crezi? Fig. 1 - Forța cu care mâna trage

de mașină se măsoară cu un
Maria vrea să afle cât de puternic este fratele său atunci când trage dinamometru.
sau împinge lucruri. Pentru aceasta, a adus o coardă elastică și un
Cârlig
cântar. Cum crezi că le poate folosi? suspendare
Șurub dinamometru
Experimentează! reglare
indicator
Măsurarea cu dinamometrul
⚫ Vei folosi: un dinamometru, un corp de lemn cu cârlig, o scân-
Resort
dură, cărți, cilindri.
Indicator
⚫ Ce ai de făcut? valoare
Verifică dacă dinamometrul are acul indicator în dreptul valorii zero forță
și stabilește care este valoarea corespunzătoare unei diviziuni pe scala Scală
gradată
acestuia. Trage corpul pe scândura așezată orizontal, prin intermediul
dinamometrului. Înclină scândura și trage în sus, de-a lungul planului
Tub
înclinat, de corpul de lemn. Ridică vertical corpul de lemn, agățat de
dinamometru. Notează, de fiecare dată, valorile indicate pe scala dina-
mometrului într-un tabel. Compară forțele măsurate de dinamometru Cârlig
cu ce ai simțit.
⚫ Ce constați?
Fig. 2 - Alcătuirea dinamometrului
Există o corespondență între ceea ce ai simțit și indicația
dinamometrului.
⚫ Cum îți explici? Verifică dacă ai înțeles!
Dinamometrul este utilizat pentru a măsura forțele.
Care este valoarea corespun-
Reține! zătoare unei diviziuni pentru fie-
care dintre cele două dinamome-
Forțele se pot măsura direct prin compararea lor cu altă forță tre (cifrele reprezintă newtoni)? Ce
aleasă drept etalon. Instrumentul de măsură pentru forțe este dina- valori ale forțelor indică cele două
dinamometre?
mometrul. El este alcătuit dintr-un resort elastic, o tijă cu cârlig, un
ac indicator și o scală gradată în newtoni (N), toate fixate într-un
suport (fig.2). Atunci când se trage sau se agață un corp de cârlig,
resortul se alungește și acul indicator ajunge în
102 g
dreptul indicației de pe scală, care reprezintă
valoarea forței, exprimată în newtoni. În figura
alăturată, se poate considera că forța de 1 N
reprezintă forța cu care ținem în palmă 102 g.
Exemple de forțe
Termeni cheie
1. Greutatea. Relația dintre masă și greutate
⚫ greutate Ai observat că?
⚫ accelerație gravitațională
Dacă ai scăpat un obiect din mână, acesta cade spre Pământ.
Amintește-ți
Orice corp lăsat liber este atras de Pământ. Pământul acțio-

nează asupra corpurilor cu o forță verticală, orientată în jos, numită
greutate, care se notează cu simbolul G.
Ce crezi?
La piață ne interesează masa sau greutatea merelor cumpărate?

Experimentează!
⚫ Vei folosi: mai multe mase marcate, de

100 g și 50 g, un dinamometru.
O legendă despre Newton spune
că un măr care a căzut din pom l-a
condus la ideea că orice corp este Așază, pe rând, masele marcate, m, pe cârli-
atras de Pământ. gul dinamometrului și măsoară forțele G cu care
acestea sunt atrase în jos. Calculează raportul G/m,
apoi pune datele într-un tabel.
Corp m (kg) G (N)

m ( )
g = G N
kg
1…5
⚫ Ce constați?
Fig. 1 - Direcția greutății dată de
Corpurile cu mase mari au și greutăți mari. Împărțind greutatea
firul cu plumb
unui corp la masa corpului, se obține aproximativ același rezultat.
⚫ Cum explici?
Corpurile cu greutate mare au și inerție mare. Greutatea și masa
sunt direct proporționale.
Reține!
✓Greutatea unui corp este definită ca forţa de atracţie cu care

Fig. 2 - Fiind o forță, greutatea se
măsoară cu dinamometrul. Pământul acţionează asupra lui. Ca orice forță, se măsoară în newtoni:
[G]SI = 1 N
✓ Proprietăţi ale greutăţii: asupra oricărui corp, pe Pământ acţio
Știai că?
nează în permanenţă forţa de greutate, pe direcţia verticală și sensul
▶ Simți greutatea unui măr când în jos (direcția firului cu plumb (fig.1)).
îl ții în mână pentru că Pământul ✓ Raportul dintre greutatea unui corp și masa lui reprezintă acce-
îl atrage. Dacă îi dai drumul, mărul
cade, însă te poți împotrivi aces- lerație gravitațională (notată cu g): g = G ; [g]SI = N , și are ace-
m kg
tei căderi. În plus, ești în stare
să și arunci mărul în sus, ceea ce eași valoare pentru toate corpurile, în aceeași locație.
înseamnă că forțele din mâna ta Pe Pământ, valoarea lui g depinde de poziția (depărtarea) corpu-
sunt mult mai puternice decât cele lui față de centrul Pământului. La suprafața Pământului, g are valoa-
gravitaționale ale întregului Pământ. rea 9,8 N/kg.
Problemă rezolvată Știai că?
Un astronaut are greutatea de 637 N pe Pământ (gP = 9,8 N/kg). ▶ Lucrurile care sunt mai greu de
Astronautul este trimis pe Lună, unde accelerația gravitațională este împins (au masa mai mare), cân-
tăresc și mai mult pe cântar (au
de gL = 1,62 N/kg.
greutatea mai mare). Acest lucru
a) Care este masa astronautului pe Lună? a fost remarcat de fizicianul Isaac
b) Care este greutatea astronautului pe Lună? Newton, iar cauza fenomenului a
rămas un mister până la fizicianul
GP = 637 N; gP = 9,8 N/kg; gL = 1,62 N/kg a) m = ?; b) GL = ? Albert Einstein, care a dezvoltat
apoi teoria relativității.
a) Masa astronautului este aceeași atât pe Pământ, cât și pe Lună.
G 637 N
m = P = = 65 kg
gP N
9,8 —
kg
b) Greutatea astronautului se modifică pe Lună:
N
GL = mgL = 65 kg ∙ 1,62 = 105,3 N
kg
Reține!
✓ Diferențele între masă și greutate:
Masa Greutatea
tipul de mărime fizică mărime fundamentală mărime derivată
▶ Deoarece Pământul nu este sfe-
măsoară forța cu care
măsoară inerția ric (este mai turtit la Poli și mai
semnificația corpul este atras de
corpului bombat la Ecuator), se constată că
Pământ atracția este mai mare la Poli decât
simbolul m, M G la Ecuator. Greutatea unui corp
formula nu are G=mg scade pe măsură ce corpul urcă pe
verticală, adică se îndepărtează de
unitatea de măsură [m]SI = kg [G]SI = N centrul Pământului.
instrumentul de ▶ Accelerația gravitațională are
balanță, cântar dinamometru
măsură valori diferite pe corpurile cerești;
valoarea mărimii masa unui corp are greutatea aceluiași crește odată cu mărimea acestora.
măsurată în diverse aceeași valoare și la corp este mai mare la Folosește valorile de mai jos și cal-
locuri Pol și la Ecuator Pol decât la Ecuator culează cu câți newtoni ești atras
de suprafața fiecărei planete.
✓ Pe alte corpuri cerești greutatea unui corp este diferită. De exem-
plu, greutatea unui corp pe Lună este de 6 ori mai mică decât pe Corp ceresc g (m/s2)
Pământ, pentru că Luna este mai mică și îl atrage mai slab. Soare 274,1
Jupiter 25,93
Saturn 11,19
Uranus 9,01
 1  Ce culoare are blana unui urs de 500 kg, cu greutatea de 4 915 N?
 2  Care este sensul forței de greutate a unui om care urcă cu un lift? Pământ 9,80665
 3  Calculează greutatea ta pe alte planete, folosind valorile accelera- Venus 8,872

ției gravitaționale din tabelul alăturat. Calculează greutatea, la supra- Mercur 3,703
fața Pământului, a două mase marcate care, împreună, au 102 g.
Luna 1,625
Atașează răspunsurile la întrebări portofoliului personal!
Pluto 0,610
Termeni cheie 2. Forța de frecare

Ai observat că?
⚫ forță de frecare
⚫ În timpul iernii sunt mai multe accidente rutiere decât vara.
⚫ Gimnastele își dau cu pudră de magneziu pe palme și pe tălpi
atunci când lucrează la paralele.
⚫ Anvelopele de iarnă au crestături mai adânci decât cele de vară.
⚫ Fotbaliștii aleargă mai ușor pe gazonul uscat, decât pe cel ud.
Ce crezi?
De ce uneori este mai ușor de tras o sanie, iar alteori, mai greu?
Fig. 1
Experimentează!
O „sanie” în laborator…
⚫ Vei folosi: un corp de lemn, șmirghel, greutăți, dinamometru.
⚫ Ce ai de făcut? Trage cu dinamometrul de corpul așezat pe masă,
deplasându-l uniform, și notează forța măsurată. Așază corpul pe șmir-
ghel și trage-l din nou. Așază pe corp câteva greutăți și refă experimen-
tul. Compară mărimile forțelor măsurate (fig.2).
⚫ Ce constați? Forța măsurată de dinamometru este mai mare în
Fig. 2 - Corpul pe șmirghel este tras cazul alunecării pe șmirghel decât pe masă, și cu adăugarea greutăților.
mai greu. ⚫ Cum explici? Șmirghelul are asperități ce cresc frecarea unui
corp așezat pe el.
Reține!
✓ Forța de frecare (Ff ) este forța care apare la suprafața de con-

tact dintre două corpuri și se opune mișcării acestora.
Fig. 3 - Frecarea dintre piatra de
curling și gheață este mult mai mică Forța de frecare apare din cauza asperităților de pe suprafețele de
decât cea dintre bolovan și pământ. contact ale celor două corpuri, care se agață unele de altele în tim-
pul mișcării. Din această cauză, forța de frecare depinde de natura
suprafețelor care intră în contact și de forța cu care ele sunt presate
Știai că?
una de alta (fig 3). Forța de frecare are direcția suprafeței de contact
▶ Dacă degetele se umflă şi inelele și sensul opus vitezei corpului.
nu pot fi scoase, se aplică pe ele Pentru a produce alunecarea unui corp pe o suprafață orizontală
un strat de săpun, care are rolul de este necesară o forță de tracțiune care să învingă forța de frecare.
a micşora frecarea dintre deget şi
inel, favorizând deplasarea.
 1  Ce avantaj au vehiculele ce se deplasează pe pernă de aer?

 2  Numește trei exemple în care este util ca forța de frecare să fie
Reprezintă într-un desen, prin mică și alte trei exemple în care este util ca ea să fie mare.
săgeți, sensul forței de tracțiune și
 3  Cum trebuie să fie frecarea când o patină alunecă pe gheață, mare
al forței de frecare care acționează
asupra unei cutii trase pe o masă sau mică? Dar între talpă și gheață, când un om merge pe gheață?
orizontală. Cum explici că sunt diferite?
3. Forța elastică Termeni cheie

Ai observat că?
⚫ forță deformatoare
⚫ Dacă te așezi pe o minge de fitness, ea se turtește, iar când te ⚫ resort ⚫ deformare
⚫ constantă elastică
ridici, revine la forma inițială (fig.1).
⚫ Un resort deformat elastic prin alungire sau prin comprimare
revine la forma inițială.
⚫ Forța de lansare a săgeții este cu atât mai mare, cu cât coarda
arcului este întinsă mai mult.
Ce crezi?
Care este rolul trambulinei la gimnaști (fig.2)? De ce trambulinele

sunt realizate din lemn, ca și mobila din camera ta? Fig. 1 - Mingea se deformează când
stai pe ea
Experimentează!
„Lansare” în laboratorul de fizică!

⚫ Vei folosi: un elas-
tic, un corp de lemn, corp
reper, riglă.
Fig. 2 - Sărituri la gimnastică
Poziționează corpul în
interiorul inelului elastic,
pe coala de hârtie. Trage
Știai că?
de elastic și lansează cor-
pul, pe orizontală. Repetă ▶ Amortizoare elastice se găsesc
experimentul de mai și în unele clădiri, pentru a prelua
multe ori, trăgând de elas- șocul cutremurelor.
tic cu o forță din ce în ce mai mare, care se numește forță deforma- ▶ Aerul are proprietăți elastice. De
toare. Observă în ce sens se mișcă corpul în raport cu sensul forței aceea, aerul este folosit în pneurile
deformatoare și măsoară cât de departe ajunge (fig.5). roților pentru a amortiza șocurile.
⚫ Ce constați?
Sensul de mișcare al corpului este opus sensului forței deforma-
toare. Cu cât forța deformatoare este mai mare, cu atât deplasarea
corpului pe hârtie este mai mare.
Forța deformatoare alungește elasticul și, după ce ea nu mai acți-
onează, elasticul revine brusc la dimensiunile inițiale, „lansând" cor-
pul în mișcare.
Reține! Verifică dacă ai înțeles!

✓ Un resort alungit sau comprimat este deformat elastic cu o anu-
mită forță, numită forță deformatoare (F). Când încetează acțiunea Lemnul din care este făcut arcul
are proprietăți elastice. Numește
asupra lui, resortul revine la forma inițială. Înseamnă că în interio- alte cinci materiale care au propri-
rul resortului deformat există o altă forță. etăți elastice.
✓ Forța elastică (Fe) este forța care apare în interiorul unui corp
deformat elastic și tinde să readucă corpul la forma inițială. Când
resortul este deformat, această forță se opune forței deformatoare
Forță deformatoare (F), fiind egală și de sens opus cu ea.
Resorturile se găsesc în construcția diferitelor obiecte: pixuri, sal-
tea de pat, clip de păr, arc cu săgeți, șaua de la bicicletă etc. Poți da
Forță elastică alte exemple?
Experimentează!
⚫ Vei folosi: trepied, tijă metalică,

l1
suport, resort, scală gradată, cârlig (10 g), 2
l
discuri crestate (5 g, 10 g).
Aplică cele învățate! ⚫ Ce ai de făcut?
Suspendă cârligul şi discurile crestate
Recunoaște în fotografie suspensia
de la mașină. Identifică resortul și
de resort, notând masa totală suspendată.
precizează rolul acestuia. Determină deformarea resortului (Δl = l2 – l1), unde l1 este lungi-
mea resortului nedeformat, iar l2 este lungimea resortului deformat.
Calculează forța deformatoare F, care este în acest caz egală cu greu-
tatea G a cârligului și a maselor ce atârnă de resort. Calculează apoi
raportul F/Δl. Repetă măsurătorile şi calculează raportul de mai sus
pentru 5 mase diferite. Repetă toți pașii anteriori pentru un alt resort.
Notează rezultatele găsite într-un tabel de tipul:
F/Δl
Nr. det. l1 (m) m (kg) F = G (N) l2 (m) Δl (m)
(N/m)
1 ... 5
⚫ Ce constați?
La creșterea forței deformatoare, crește și valoarea deformării.
Raportul F/Δl are (aproximativ) aceeași valoare pentru același
resort. La schimbarea resortului, raportul F/Δl va fi tot constant pen-
tru toate determinările, dar va avea o altă valoare.
⚫ Cum explici?
Alungirea resortului, ∆l, este direct proporțională cu forța defor-
matoare F.
Un corp cu masa de 200 g este
suspendat de un resort având con- Reține!
stanta elastică k = 100 N/m. Care este
alungirea resortului ? Fe
Raportul se notează cu k și poartă numele de constantă elas-
Δl
m = 200 g = 0,2 kg; k = 100 N/m; tică. El este o proprietate a resortului și diferă de la un resort la altul.
∆l = ?
N Unitatea de măsură pentru constanta elastică este:
G = m ∙ g ⇒ G = 0,2 kg ∙ 10 ⇒
kg
⇒ G = 2N [Fe]SI N
[k]SI = =
G [Δl]SI m
k ∙ ∆l = G ⇒ ∆l =
k
2 N
∆l = ⇒ ∆l = 0,02 m
100 N/m
Probleme 6. Un automobil pleacă la ora 8 din localitatea A, cu

destinația localitatea D. El străbate distanța dintre
A și B cu o viteză constantă de 72 km/h, timp de un
Mișcare și repaus sfert de oră. Își continuă apoi drumul spre localita-
tea C, cu viteza constantă de 30 m/s, timp de 30 de
1. Un tren de mare viteză a parcurs distanța de minute, urmând să se deplaseze apoi spre punctul
3 000 km în 9 h 30 min. Calculează viteza medie final, orașul D, aflat la 75 km de localitatea A. Pe
a trenului. Exprimă rezultatul în km/h și în m/s. ultima porțiune de drum, mașina se deplasează cu
2. Datorită vântului, o barcă cu pânze se deplasează o viteză de 25 m/s.
în linie dreaptă cu viteza de 18 km/h timp de 10 a) Calculează distanța dintre localitățile B și C.
minute. Caracterizează mișcarea bărcii. Calculează
distanța parcursă. C D
3. La Marele Premiu de Formula 1 de la Abu Dhabi, B

Emiratele Arabe Unite, din 2022, pe circuitul de la
Yas Marina lungimea pistei
este de 5,554 km. Cursa este A
formată din 58 de ture de
pistă. Max Verstappen a ajuns
primul la linia de sosire, după
1 h 27 min 45,914 s. Locul doi b) Determină timpul necesar mașinii să ajungă
i-a revenit lui Charles Leclerc, din orașul B în orașul D.
care a sosit după 8,771 s. c) Determină ora la care automobilul ajunge în
a) Calculează distanța totală orașul D.
parcursă în timpul cursei. d) Calculează viteza medie dintre orașele A și D.
b) Calculează durata cursei lui Charles Leclerc. 7. Am reprezentat grafic variația poziției unui mobil
c) Calculează în km/h și în m/s vitezele medii ale în funcție de timp.
celor doi piloți (rotunjește vitezele la cea mai apro- a) Reprezintă datele într-un tabel.
piată zecime). Ce observi? b) Ce tip de mișcare are mobilul pe fiecare por-
4. Doi motocicliști pornesc simultan unul spre celălalt țiune a graficului?
din localitățile A, respectiv B, aflate la 75 km una de c) Ce distanță parcurge mobilul între secundele
cealaltă. Primul motociclist se deplasează cu viteza de 2 și 6, respectiv 8 și 10?
54 km/h, iar cel de al doilea, cu 72 km/h. Determină d) Calculează viteza medie a mobilului pe fiecare
momentul și locul întâlnirii celor doi motocicliști. porțiune de drum.
5. În următorul tabel sunt trecute datele mișcării

unui mobil:
Punct pe traiectorie A B C D E
Poziția x (m)
Timpul t (s) 0 5 8 10 12
a) Știind că poziția mobilului se modifică în
timp conform relației x = 5 + 2∙t, determină poziți-
ile corespunzătoare timpilor din tabel.
b) Reprezintă graficul mișcării, folosind ca eta-
loane: 1 cm : 10 m (axa ordonatelor) și 1 cm : 4 s
(axa absciselor).
c) Determină pe grafic poziția mobilului la t = 12 s.
d) Calculează viteza medie între pozițiile A și E.
8. Vlad locuiește la o distanță d = 2 km față de sacul are greutatea de 190 N. Câte kilograme de
școală. Într-o zi, el a plecat de acasă la ora 7 h ciment a folosit muncitorul? Consideră accelerația
10 min, dar, după ce a parcurs un sfert din dis- gravitațională 10 N/kg.
tanță, s-a întors să își ia proiectul la fizică. La ora
14. Vlad cumpără 4 pâini a câte 300 g fiecare, 2,5 kg
7 h 55 min ajunge la școală. Determină viteza medie
de cartofi, 0,5 kg roșii, un pachet de unt de 250 g
a lui Vlad în m/s și în km/h.
și două pungi de bomboane a câte 150 g fiecare.
9. Două mașini se deplasează pe aceeași șosea. Determină greutatea totală a produselor cumpărate
Graficele mișcărilor lor sunt reprezentate în figură. de Vlad. Consideră accelerația gravitațională 10 N/kg.
15. Un paralelipiped cu densitatea ρ = 2,5 g/cm3 este
atârnat de cârligul unui dinamometru. Dimensiunile
corpului sunt: L = 5 cm, l = 4 cm şi h = 3 cm.
Considerând g = 10 N/kg, calculează valoarea indi-
cată de dinamometru.
16. Ce forţă elastică apare într-un resort așezat ver-
tical, care are constanta elastică k = 150 N/m, când
se alungeşte cu 1 cm datorită unei greutăți suspen-
date? Calculează greutatea corpului suspendat de
resort. Ce masă are un corp care atârnat de resort
produce această alungire? Consideră g = 10N/kg.
17. Un corp cu masa de 27 g este introdus într-o
a) Compară sensurile de deplasare a celor două mensură, nivelul apei ridicându-se de la 60 cm³ la
mașini. 70 cm³. Corpul este suspendat de un resort, a cărei
b) Compară pozițiile inițiale. constantă elastică este 100 N/m.
c) Compară momentele inițiale. a) Din ce material este realizat corpul?
d) Calculează viteza fiecărei mașini. b) Cu cât se alungeşte resortul?
e) Ce eveniment reprezintă punctul de intersec-
18. Un furtun din cauciuc are lungimea iniţială l1 =
ție a celor două grafice? Află poziția și momentul
=75 cm şi k = 400 N/m. Se acţionează asupra lui cu
ce caracterizează acest eveniment.
o forţă F = 50 N. Calculează:
10. Un mobil pleacă din repaus şi atinge viteza de a) alungirea resortului;
15 m/s după 5 secunde, parcurgând o distanță de b) lungimea finală a furtu-
37,5 m. Din acest moment, se deplasează cu viteză nului, sub acțiunea forţei F.
constantă timp de 40 de secunde. Calculează acce-
19. Două resorturi de care sunt suspendate două
lerația pe prima porțiune de drum și distanţa totală
corpuri au alungirile egale. Pentru k1 = 2k2, găsește
parcursă de mobil.
relația dintre masele acestor corpuri suspendate.
11. În timpul decolării unui avion, viteza lui ajunge
la 900 km/h în timp de 2 minute, după care miș- 20. Greutatea mierii dintr-un borcan este de 28 N.
carea este uniformă timp de 5 minute. Calculează Știind că mierea are densitatea de 1,4 g/cm3, deter-
accelerația medie pe fiecare porțiune de drum și mină volumul acesteia.
reprezintă grafic viteza în funcție de timp. 21. Pe talerele unei balanțe, Vlad a pus câte un cub
cu latura de 1 cm, astfel: pe cel din stânga, un cub din
Inerție. Interacțiune lemn de stejar cu densitatea de 0,7 g/cm3, iar pe cel
din dreapta, un cub de oțel cu densitatea de 7,7 g/cm3.
12. Două corpuri cu volumele V1 și V2 = 4V1 au den-
a) În ce parte se mișcă acul indicator?
sitățile ρ1 și ρ2 = 4ρ1. Găsește o relație între greută-
b) Ce masă marcată și pe care taler trebuie adă-
țile celor două corpuri.
ugată pentru a echilibra balanța?
13. Un sac de ciment are greutatea de 250 N. După c) Dacă ambele cuburi au fiecare latura de 2 cm,
ce un muncitor scoate din el o anumită cantitate, ce masă marcată trebuie adăugată?
Test de evaluare
Teste de–evaluare
Mișcare și repaus
I. (1p) Citește următoarele enunțuri. Dacă apreci- I. (1p) Citește următoarele enunțuri. Dacă apreci-
ezi că enunțul este adevărat, scrie pe foaia de test ezi că enunțul este adevărat, scrie pe foaia de test
litera A, iar dacă apreciezi că este fals, scrie litera F. litera A, iar dacă apreciezi că este fals, scrie litera F.
1. Unitatea de măsură pentru accelerație în SI 1. Dacă un corp se deplasează pe Pământ cu
este m/s2. viteză mare, greutatea lui se modifică.
2. Un corp este în repaus faţă de un sistem de 2. Forța de frecare are aceeași direcție și sens cu
referință dacă nu îşi schimbă poziţia faţă de acesta. direcția vitezei de mișcare a corpului.
3. 35 min 16 s = 2 116 s 3. Densitatea este o caracteristică a substanței
4. În mişcarea rectilinie uniformă, în fiecare din care este realizat corpul.
moment viteza este egală cu viteza medie. 4. Masa unui corp pe Lună este mai mică decât
masa aceluiași corp pe Pământ.
II. (2p) Pentru fiecare item de mai jos, încercuiește,
pe foaia de test, litera corespunzătoare răspunsului II. (1,5p) Pentru fiecare item de mai jos, încercuiește,
corect. Fiecare item are un singur răspuns corect. pe foaia de test, litera corespunzătoare răspunsului
1. Un avion decolează de pe aeroportul Otopeni corect. Fiecare item are un singur răspuns corect.
către Roma. Faţă de turnul de control, pilotul este: 1. Centurile de siguranţă ale autoturismului,
a) în stare de mişcare; b) în stare de repaus. obligatorii pentru şofer şi pasagerul de lângă el,
2. Un obiect care se deplasează în linie dreaptă sunt utile mai ales:
are o mișcare: a) la pornire; b) la viteză mare;
a) uniformă; b) rectilinie; c) circulară; d) medie. c) la opriri bruşte; d) la viteză constantă.
3. 54 km/h corespund unei viteze de: 2. Un corp cu inerţia mare:
a) 10 m/s; b) 15 m/s; c) 20 m/s; d) 25m/s. a) porneşte încet și se opreşte repede;
b) porneşte repede, dar se opreşte încet;
4. Distanţa parcursă de un mobil într-un anumit
c) porneşte încet și se opreşte încet;
timp reprezintă:
d) porneşte repede și se opreşte repede.
a) deplasarea; b) viteza; c) traiectoria; d) accelerația.
3. Interacțiunea reprezintă:
III. (2p) Completează spațiile libere: a) contactul dintre două corpuri;
1) Drumul parcurs de un mobil poartă numele b) acțiunea suferită de un corp;
de ............ c) acțiunea exercitată de un corp;
2) O mișcare în care viteza este constantă este d) acțiunile reciproce exercitate de două corpuri.
numită ................ . III. (1,5p) Completează spațiile libere:
3) Graficul mișcării unui mobil este o linie 1. Sfărâmarea unei bucăți de cretă este un exem-
dreaptă ......... când mobilul este în repaus. plu de deformare ...........
IV. (2p) Răspunde la următoarele întrebări: 2. ........ unui corp măsoară inerția lui.
1. Pentru un observator de pe Pământ, Luna 3. Pentru a măsura o forță, utilizezi un ................
poate fi considerată punct material? Dar Pământul? IV. (2p) Răspunde la următoarele întrebări:
Justifică răspunsul. 1. De ce tractoarele grele sunt puse pe șenile?
2. Dă un exemplu prin care să justifici caracterul 2. Pentru a scoate din apă un pește, trag cu
relativ al mișcării și repausului. putere de undiță. Ce se întâmplă cu undița și de ce?
V. (2p) Vlad a parcurs cu bicicleta 20 km în 45 de V. (1,5p) Un resort elastic se alungește cu 5 cm la
minute. După o pauză de 10 minute, parcurge încă acțiunea unei forțe de 40 N. Determină alungirea
10 km în 30 de minute. Calculează: resortului în cazul unei forțe de 10 N.
a) distanța totală parcursă de Vlad; VI. (1,5p) Calculează greutatea unui cub de lemn
b) viteza medie a bicicletei. cu latura de 2 cm (ρlemn = 800 kg/m3, g = 10 N/kg).
Se acordă 1 punct din oficiu. Se acordă 1 punct din oficiu.
Experimentează acasă
1. Construiește o parașută și măsoară 3. Construiește propriul tău anemometru
viteza ei medie de cădere pentru măsurarea vitezei vântului
⚫ Vei folosi: o pungă de plastic, 8 bucăți de câte ⚫ Vei folosi: 20 cm de ață de cusut înfășurată
25 cm de ață de cusut, o agrafă de hârtie, un obiect pe un mosor, o minge de ping-pong, un raportor,
mic atașat la parașută, cronometru, ruletă. bandă adezivă, un uscător de păr.
⚫ Ce ai de făcut? Decupează un octogon cu ⚫ Ce ai de făcut?
latura de 10 cm, fă o gaură la 0,5 cm distanță de Roagă un adult să te
fiecare colț, leagă 7 cm 10 cm 7 cm ajute să străpungi
bucățile de ață la mingea de ping-pong
o gaură a parașu- 7 cm cu acul și ața. Odată
tei, pe o parte, și 24 cm ce firul a trecut prin
la agrafă, pe cea- 10 cm minge, fă-i un nod
laltă, fă o deschi- mic într-o parte, pentru a-l ține atașat. Leagă celă-
dere de 1 cm × lalt capăt al firului de centrul raportorului. Poți folosi
× 1 cm în mijlo- bandă adezivă sau poți face un alt nod. Aliniază rapor-
24 cm
cul parașutei. torul la direcția vântului sau a uscătorului de păr.
⚫ Indicații.
⚫ Indicații. Observă unghiul pe care îl formează firul pe
✓ Pentru ca o parașută să fie eficientă, trebuie raportor, atunci când îl scoți afară. Cu cât vântul
ca mișcarea de coborâre să fie lentă. bate mai tare, cu atât unghiul este mai mare.
Repetă experimentul și cu uscătorul de păr.
✓ Măsoară cu cronometrul durata mișcării.
Ce observi? Fă o poză. Explică. Include explica-
✓ Măsoară cu ruleta distanța parcursă; măsură-
ția, însoțită de poză, în portofoliu.
toarea este cu atât mai precisă, cu cât distanța par-
cursă de parașută este mai mare. 4. Cum măsor viteza?
✓ Calculează viteza medie a parașutei (viteza ⚫ Ipoteza: Care crezi că sunt carac-
momentană variază pe parcursul căderii) teristicile mișcării unei picături de apă
✓ Încearcă să construiești o parașută ce cade mai care cade în ulei?
încet, folosind materiale diferite. ⚫ Vei folosi: un cilindru gradat, o pipetă, ulei, apă
Ce observi? Fă o poză. Explică. Include explica- colorată (sirop, colorant alimentar etc.), cronometru.
ția, însoțită de poză, în portofoliu. ⚫ Ce ai de făcut?
Umple cilindrul gradat cu ulei. Ia în pipetă apă
colorată și filmează căderea unei picături în cilin-
2. Cocktail dru. Identifică în video, la intervale regulate, locul
Vlad are trei lichide în cantități egale (ulei, gli- în care se află picătura și momentul de timp. Care
cerină, apă), pe care le toarnă într-un pahar astfel este distanța între fiecare două determinări? Care
încât să nu se amestece. Pentru a afla ordinea în este intervalul de timp/durata între fiecare două
care trebuie să toarne lichidele, studiază tabelul cu determinări? Calculează, pentru fiecare interval,
densități (la temperatura camerei) și află densitățile viteza medie corespunzătoare și noteaz-o într-un
fiecăruia. Realizează practic. tabel cu datele determinate de tine.
Ce observi? Fă o poză. Explică. Include explica- Ce poți spune despre valorile vitezelor medii?
ția, însoțită de poză, în portofoliu. Ce observi? Fă o poză. Explică. Include explica-
ția, însoțită de poză, în portofoliu.
3
Fenomene termice
În această unitate vei primi
răspuns la următoarele întrebări:
▶ Mâna omului apreciază corect
temperatura?
▶ Poate fi încălzit un corp până la
300 °C? Dar răcit până la –300 °C?
▶ Care este diferența dintre căldură
și temperatură?
▶ Cum ajunge căldura de la Soare
la Pământ?
▶ La temperatura de 0 °C, se
topește gheața sau îngheață apa?
▶ Cum au fost fixate plăcile
metalice ale turnului Eiffel?
▶ De ce nu îngheață peștii odată cu
apa în care trăiesc?
64 UNITATEA 3
Stare termică, temperatură,

contact termic, echilibru termic
⚫ stare de încălzire ⚫ echilibru termic ⚫ Dispoziția noastră depinde mult de starea termică a locuinței.
⚫ temperatură ⚫ termometru De aceea, iarna plătim pentru a o încălzi, iar vara, pentru a o răci.
⚫ contact termic ⚫ măsurare obiectivă
⚫ Starea de agregare a precipitațiilor depinde de starea termică a
mediului înconjurător. Iarna (când este frig) ninge, iar vara (când este
cald) plouă. Cunoști și alte proprietăți ale corpurilor care se modifică
prin încălzire sau răcire?
⚫ Unele corpuri sunt atât de calde, încât emit lumină (fig.1).
Ce crezi?
Fig. 1 - Lava unui vulcan care erupe
este atât de caldă, încât se vede și ⚫ Poate fi folosită mâna omului pentru a măsura temperatura?
noaptea.
Experimentează!
Rece și cald (experiment mental)

Ordonează corpurile din figurile 1-4, în funcție de starea lor de
Fig. 2 - De obicei, omul nu se simte încălzire, în următoarele categorii: foarte rece, rece, cald, foarte cald!
bine în apa înghețată. Vezi dacă clasificarea ta coincide cu cea a colegilor.
⚫ Ce constați?
Ordonarea nu este dificilă și este obiectivă, deoarece toți elevii au
obținut același rezultat: cea mai rece este apa înghețată, urmează apa
rece de la robinet, corpul omenesc și lava vulcanică, aceasta fiind
cea mai caldă.
Fig. 3 - Deși putem aprecia febra și
cu mâna, este mai bine să folosim un Experiența noastră ne permite să comparăm stările termice ale
termometru. corpurilor și să stabilim o ordine crescătoare între ele. Asta înseamnă
că starea termică este o proprietate măsurabilă.
Reține!
Definiția temperaturii:
Starea termică a unui corp arată cât de cald sau de rece este acesta.
Fig. 4 - Robinetul poate amesteca Starea termică este o proprietate măsurabilă.
apa caldă cu cea rece. Ce apă crezi Temperatura este mărimea fizică ce măsoară starea termică.
că va curge din acest robinet?
UNITATEA 3 Fenomene termice 65
Deoarece nu este definită în funcție de alte mărimi fizice mai sim-

Știai că?
ple, temperatura este o mărime fundamentală, la fel ca lungimea,
timpul și masa, despre care ai învățat deja. ▶ Există și corpuri care nu sunt în
✓ Temperatura se notează cu literele t sau T. echilibru termic nici cu ele însele.
Acestea sunt, de obicei, mari și
✓ Unitatea de măsură a temperaturii este „gradul Celsius” sau „kel-
au temperaturi diferite în dife-
vinul”. Kelvinul este unitate fundamentală. rite puncte. Așa sunt, de exemplu,
Pământul, Sistemul Solar, Oceanul
[T]SI = K Planetar. Măsurarea temperaturii
✓ Instrumentul de măsură a temperaturii este termometrul. acestor corpuri este foarte dificilă.
Măsurarea temperaturii prin contact și echilibru termic.

Pentru a măsura temperatura unui corp trebuie pus termometrul
în contact cu acesta, permițând astfel stabilirea echilibrului termic
între corp și termometru. După stabilirea echilibrului termic, termo-
metrul și corpul ajung la aceeași temperatură. Dacă timpul de con-
tact este prea scurt, echilibrul termic nu se realizează, iar termome-
trul nu măsoară corect.
▶ Cu toate că Pământul nu este în
echilibru termic, oamenii de știință au
Verifică dacă ai înțeles! reușit să dovedească faptul că, în ulti-
mii 70 de ani, temperatura medie a lui
a crescut cu 1 °C. Fenomenul, numit
 1  Ce părere ar avea un beduin din Sahara despre clima din România? „încălzire globală”, are ca efect topi-
Dar un eschimos din Groenlanda? rea ghețarilor și creșterea nivelului
mărilor și al oceanelor.
 2  Enumeră cât mai multe fenomene fizice care depind de
temperatură!
 3  Dacă punem capătul unei linguri de lemn în apă care fierbe, se rea-
lizează contact termic între
ele? Dar echilibru termic?
 4  Câte grade reprezintă o
diviziune pe termometrul din
figură, construit de Fahrenheit
în 1720? Ce temperatură ▶ Există și termometre numite „fără
indică termometrul? contact”. În realitate, există contact
termic și între acele termometre și
 5  Ventilatorul procesorului corpul măsurat, prin intermediul
se activează dacă senzorul radiației termice emise de corp.
detectează depășirea tempe-
raturii optime. Află unde este
plasat senzorul de tempera-
tură al ventilatorului.
Caută pe Internet cel puțin 10 corpuri a căror temperatură este Natural

Denumirea
cunoscută și diferită. Notează într-un tabel asemănător cu cel alătu- Temperatura sau
corpului
artificial
rat corpurile în ordinea descrescătoare a temperaturilor, începând cu
1
cea mai mare temperatură cunoscută de fizicieni (sus) și terminând cu 2
cea mai mică (jos). Precizează temperatura fiecărui corp și dacă acesta …
este natural sau artificial. Atașează tabelul portofoliului personal! 10
66 Fenomene termice UNITATEA 3
Termeni cheie Măsurarea temperaturii.

⚫ termoscop ⚫ termometru Scări de temperatură
⚫ substanță termometrică
⚫ etalonare Ai observat că?
⚫ scara Fahrenheit ⚫ scara Celsius
⚫ scara Kelvin ⚫ zero-absolut ⚫ Pe siturile web internaționale ai două opțiuni pentru a exprima
temperatura (fig.1): °C (grade Celsius) și °F (grade Fahrenheit).
⚫ Termometrul de cameră măsoară cu o precizie de 1°C, iar cel
medical măsoară cu o precizie de 0,1 °C. Care crezi că este mai bun?
(fig.2)
⚫ Oamenii de știință vorbesc despre temperaturi pozitive de mii
și chiar milioane de grade, dar nu vorbesc niciodată despre tempe-
Fig. 1 - În aproape toate statele raturi negative la fel de mici. Oare de ce? (fig.3)
lumii temperatura se exprimă în °C.
În SUA se folosesc °F. Ce crezi?
⚫ Ai putea să faci și tu un termometru?
Experimentează!
Fig. 2 - Termometrul de cameră 1. Rece sau cald?

măsoară o plajă mai largă de valori,
dar cel medical măsoară mai precis. ⚫ Vei folosi: un vas cu apă caldă, unul cu apă călduță și unul cu
apă rece.
Introdu o mână în apă rece, iar cealaltă, în apă caldă. După un
minut, introdu ambele mâini în apă călduță (fig.4).
⚫ Ce constați?
Fig. 3 - În ultimii 100 de ani, cea mai Mâna care a fost în apă rece va avea senzația că apa călduță este
mare temperatură realizată de fizi- caldă, iar mâna care a fost în apă caldă va avea senzația că apa căl-
cieni în laborator a crescut de 700
de miliarde de ori. Însă temperatura
duță este rece!
cea mai mică a scăzut cu doar 4,2 ⚫ Cum îți explici?
grade, foarte aproape de –273,15 °C, Senzorii din pielea omului nu măsoară obiectiv, adică
iar aceasta nu va mai scădea! tot timpul la fel. Ei simt doar diferențele dintre stările ter-
mice. Pentru a măsura obiectiv se utilizează un aparat
numit termometru.
2. Să facem vizibilă temperatura!

⚫ Vei folosi: un balon de sticlă cu puțină apă colo-
rată, un dop găurit, un tub de sticlă (sau un pai de
plastic).
Introdu tubul în orificiul din dop și dopul
în balon. Încălzește balonul cu mâinile.
Fig. 4 - Senzorii din pielea omului Dacă mâinile nu sunt suficient de calde,
pot fi păcăliți. Vezi experimentul
„Rece sau cald”. freacă-le înainte. Fig. 5 - Termoscop
⚫ Ce constați?
Știai că?
Ca urmare a încălzirii, apa colorată se ridică în tub, la o înălțime
cu atât mai mare cu cât mâna este mai caldă.
Aerul încălzit din balon își mărește volumul și împinge în jos apa
colorată, obligând-o să urce în tub. Urmărind înălțimea coloanei de
apă, „putem vedea” cât de caldă este mâna.
Reține!
✓ Termoscopul. Dispozitivul realizat în experimentul anterior

este un termoscop. Cu el nu putem măsura temperatura, dar putem
afla care corp este mai cald și care este mai rece. Caracteristicile unui
termoscop sunt: ▶ În scara de temperaturi propusă
1. substanța de lucru (în cazul nostru, aerul); de Celsius în 1742, temperatura de
2. fenomenul de bază (în cazul nostru, creșterea volumului fierbere a apei a fost notată cu 0,
iar cea de topire a gheții, cu 100.
aerului); Inversarea firească a celor două
3. mărimea fizică ce se modifică vizibil în urma încălzirii sau valori a fost propusă de Jean-Pierre
a răcirii (în cazul nostru, înălțimea coloanei de apă din tub). Christin în 1743, fiind accep-
tată imediat.
✓ Termoscopul Fahrenheit-Celsius. Termoscopul construit de
Fahrenheit în 1720 era compus dintr-un rezervor de sticlă ce se con- ▶ Ceea ce vezi în imagine
tinua cu un tub subțire, numit tub capilar (fig.6). Substanța de lucru este copia termoscopului con-
struit în 1593 de Galileo Galilei.
era mercurul, fenomenul de bază era creșterea în volum a mercuru- La fel ca termoscopul tău, și
lui, iar mărimea vizibilă ce depindea de temperatură era lungimea acesta funcționează pe baza
coloanei de mercur din tubul capilar. Același tip de termoscop a fost fenomenului de modificare a
volumului aerului. În termosco-
folosit și de Celsius.
pul lui Galilei fenomenul se
✓ Atenție! Mercurul este toxic. produce în balonul superior și
astfel aerul împinge lichi-
Din acest motiv nu se mai comercializează termometre cu dul în jos, deci temperatu-
mercur. rile mai mari sunt jos.
✓ Etalonarea termoscopului. Un termoscop poate fi transformat
în termometru, prin etalonare. Etalonarea are la bază două tempe-
raturi ușor de reprodus (puncte fixe), cărora li se atribuie, prin con-
venție, „valori frumoase” (de exemplu 0 și 100).
✓ Scara Fahrenheit. Punctele fixe folosite de Fahrenheit pen-
tru a-și etalona termoscopul au fost: temperatura de îngheț a unui
amestec de apă și sare (0 °F), respectiv temperatura corpului ome-
nesc (100 °F). Din păcate, cele două puncte sunt greu de reprodus
Fig. 6 - Termoscopul și termometrul
exact. Fahrenheit
✓ Scara Celsius. În 1742, Anders Celsius a propus realizarea unei
scări de temperaturi legate de apă. Punctele fixe au fost temperatura 9
tF = t + 32
de topire a gheții și cea de fierbere a apei. Deoarece în timpul topirii 5 C
și al fierberii temperatura rămâne constantă, aceste două puncte pot 5
tC = (t – 32)
fi reproduse oricând cu exactitate. 9 F
Fig. 7 - Relații de transformare din

grade Celsius în Fahrenheit și invers
Etapele etalonării termometrului în scara Celsius (fig.8):

A. Se introduce termoscopul în apă cu gheață, aflate în echilibru
termic. Acolo unde se stabilizează nivelul lichidului în tubul
capilar, se face un marcaj (semn) și se notează cu 0 °C.
B. Se introduce termoscopul în apă care fierbe. După ce nivelul
lichidului se stabilizează din nou, se marchează și acest nivel
și se notează cu 100 °C.
C. Se împarte intervalul dintre cele două marcaje în 100 de părți
egale, obținând astfel diviziunea de 1 °C. Cu diviziunea obți-
nută, se continuă etalonarea sub 0 °C și peste 100 °C.
✓ Scara Kelvin. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, cercetăto-
rii au ajuns la concluzia că niciun corp nu poate fi răcit sub –273,15 °C
Fig. 8 - Etapele etalonării termome-
(fig.3). Pornind de la această constatare, William Thomson (înnobi-
trului în scara Celsius
lat ca lord Kelvin) a propus introducerea unei noi scări de tempera-
tură, doar cu valori pozitive. Scara Kelvin are originea la –273,15 °C
(zero-absolut, sau 0 K). Deoarece scara Kelvin păstrează diviziunea
scării Celsius, formulele de transformare aproximativă sunt:
T(K) = t(°C) + 273 K, respectiv t(°C) = T(K) –273 °C
Ulterior, kelvinul a devenit unitatea de măsură fundamentală a

temperaturii în Sistemul Internațional, dar și gradul Celsius a rămas
parte a Sistemului Internațional.
Fig. 9 - Corespondența temperaturi-  1  Care este unitatea fundamentală a temperaturii: °C, °F sau K?
lor între scările Celsius și Kelvin  2  Care sunt punctele fixe ale scării Celsius?
 3  Temperatura medie a Universului este de doar 2,72 K. Exprimă
această temperatură în °C și °F.
Știai că?
 4  Poți transforma temperatura de –200 °C în K? Dar –300 °C?
 5  Care este mai sensibil, termometrul cu tub capilar subțire sau cel
cu tub mai gros?
 6  Care temperatură este mai mare: –40 °C sau –40 °F?
▶ Harta temperaturii Universului

a fost realizată cu ajutorul datelor
Fă-ți propriul termometru!
măsurate de cercetătorii de la NASA Cu materialele pe care le găsești prin casă, realizează un ter-
timp de 9 ani. Punctele roșii cores-
pund temperaturii de 2,7252 K, iar
moscop asemănător cu cel din figura 5. Atașează o bucată de car-
cele albastru-închis, temperaturii ton în spatele tubului și etalonează termoscopul cu ajutorul unui
de 2,7248 K. Observăm că diferența termometru de cameră. Documentează cu fotografii etapele reali-
dintre temperaturile extreme este zării termometrului. Atașează fotografiile (în ordine cronologică) la
de doar 0,0004 K, iar temperatura
medie este de 2,725 K. portofoliul personal.
Modificarea stării termice. Termeni cheie
Încălzire, răcire ⚫ încălzire ⚫ răcire ⚫ căldură

⚫ cauză ⚫ efect ⚫ conducție termică
Ai observat că? ⚫ convecție ⚫ radiație termică
⚫ Dacă introduci o linguriță în ceaiul fierbinte, aceasta se încăl-

zește. (fig.10)
⚫ Supa fierbinte se răcește mai repede dacă se introduce oala în
apă rece.
⚫ Dacă se freacă puternic mâinile, acestea se încălzesc. (fig.3) Fig. 1 - Pentru a încălzi un corp este
⚫ Vara, asfaltul se încălzește atât de mult, încât frige când îl atingi. nevoie de unul mai cald decât el.
⚫ Pentru a reduce costurile cu încălzirea, casele se izolează termic

cu polistiren expandat sau cu vată minerală. (fig.4)
Ce crezi?
⚫ Dacă punem în contact termic un corp cald cu unul rece, se poate Fig. 2 - Pentru a răci un corp este
nevoie de unul mai rece decât el.
întâmpla ca cel cald să devină și mai cald?
Experimentează!
Corpul cald transmite ceva invizibil corpului rece!

⚫ Vei folosi: un pahar cu pereți subțiri, un vas în care paharul intră Fig. 3 - Un corp se poate încălzi
lejer, apă caldă, apă rece, termometru. Vezi figura 5! și prin frecare.
⚫ Ce ai de făcut? Toarnă apă caldă în pahar și un volum egal de
apă rece în vas. Măsoară temperatura apei din pahar și pe a celei din
vas. Introdu paharul în vas, așteaptă câteva minute și măsoară din
nou cele două temperaturi.
⚫ Ce constați? Temperatura apei reci a crescut, iar cea a apei calde
a scăzut cu același număr de grade. Dacă aștepți suficient, cele două Fig. 4 - Casele se izolează termic.
temperaturi devin egale. Temperatura de echilibru va fi egală cu
media aritmetică a celor două temperaturi inițiale.
⚫ Cum îți explici? Variațiile de temperatură fiind egale, am putea
crede că ceea ce se transferă este temperatura, dar nu este așa!
Pentru a dovedi acest lucru, trebuie să mai faci un experiment.

⚫ Ce ai de făcut? Repetă experimentul, cu cantități diferite de Fig. 5 - Experiment cu cantități
egale de apă.
apă. Volumul apei reci să fie dublu față de volumul apei calde. Vezi
figura 6!
⚫ Ce constați? De data aceasta, temperatura apei calde a scăzut
mai mult decât a crescut temperatura apei reci. Dacă aștepți sufici-
ent, cele două temperaturi devin egale. Temperatura de echilibru va
fi mai mică decât în experimentul anterior.
⚫ Cum îți explici? Corpul cald nu dă temperatură corpului rece,
ci altceva, numit de fizicieni energie termică sau căldură. Fig. 6 - Experiment cu mai multă
apă rece decât caldă.
Reține!
✓ Definiția căldurii:
Energia termică pe care o transmite corpul cald corpului rece cu
Fig. 7 - Pentru a topi gheața este care este în contact termic se numește căldură.
nevoie de un corp cu temperatură Căldura se transmite întotdeauna de la corpul mai cald la cel
mai mare de 0 °C. mai rece. Deși corpul mai rece nu poate da spontan căldură corpului
cald, există dispozitive (numite pompe de căldură) care pot obliga
căldura să se propage de la corpul mai rece la cel mai cald. Frigiderul
și aparatul de aer condiționat sunt pompe de căldură. Pomparea căl-
durii implică însă costuri, deoarece aceste aparate consumă energie.
Fig. 8 - Pentru a produce gheață ✓ Ce efecte are căldura?

este nevoie de un corp cu tempera- 1. Poate produce modificarea temperaturii.
tură mai mică de 0 °C. • Temperatura corpului care primește căldură crește.
• Temperatura corpului care cedează căldură scade.
2. Poate schimba starea de agregare a corpurilor.
În timpul topirii și fierberii, corpul care își schimbă starea de agre-
gare primește căldură, totuși temperatura sa nu crește! În acest caz,
energia termică este folosită pentru distrugerea legăturilor dintre
Fig. 9 - Vara, aparatul de aer con- molecule.
diționat pompează căldură din
camera rece afară, unde este cald.
În continuare, vei vedea sub ce forme se poate transmite căldura
de la corpul cald la cel rece.
Experimentează!
Ce se încălzește mai repede?

⚫ Vei folosi: un pahar cu apă fierbinte, o linguriță de metal și una
de lemn.
Fig. 10 - Eu nu aș prinde cu mâna
⚫ Ce ai de făcut? Introdu cele două lingurițe în apa fierbinte. După
lingurița metalică. Dar tu?
20 de secunde, prinde cu mâna capetele lingurițelor (fig.10).
⚫ Ce constați? Lingurița metalică a devenit fierbinte, în timp ce
Știai că?
lingurița de lemn, nu.
▶ Peretele termosului nu permite ⚫ Cum îți explici? Lingurița metalică conduce repede căldura de
trecerea căldurii nici din interior la capătul aflat în apa fierbinte spre capătul liber.
spre exterior, nici invers. Lingurița din lemn nu conduce aproape deloc căldura.
Reține!
✓ Căldura se propagă și prin corpurile solide, și prin cele lichide,

dar și prin gaze. Unele substanțe (metalele, apa) conduc căldura
Se pot păstra în termos și ceai fier-
mai bine, de aceea se numesc conductoare termice. Substanțele
binte și bătură răcoritoare rece, indi- care conduc foarte puțin căldura (lemnul, aerul) se numesc izola-
ferent de temperatura exterioară. toare termice.
Experimentează!
Căldura produce mișcare.

⚫ Vei folosi: o morișcă de hârtie, o sursă de căldură cu flacără.
⚫ Ce ai de făcut? Așază morișca deasupra sursei de căldură.
⚫ Ce constați? Morișca se pune în mișcare. Vezi figura 11!
⚫ Cum îți explici? Aerul încălzit de sursa de căldură se ridică.
Curentul ascendent creat lovește morișca și o pune în mișcare.
Fig. 11 - Căldura produce un vânt
ascendent, care rotește spirala de
Reține! hârtie.
✓ În cazul lichidelor și al gazelor, căldura poate produce curenți
de convecție care transportă mase de aer cald spre regiunile mai reci
și mase de aer rece spre regiunile mai calde. (fig.12)
Experimentează!
Fig. 12 - Vulturii se pot înălța fără să
Căldura trece și prin nimic. dea din aripi, dacă găsesc curenți
ascendenți de aer cald.
⚫ Vei folosi: o bucată de tablă metalică.
⚫ Ce ai de făcut? Într-o zi senină de vară, așază tabla la soare.
⚫ Ce constați? După câteva ore la soare, tabla frige.
⚫ Cum îți explici? Soarele radiază căldură în toate direcțiile. După
ce a traversat vidul dintre planete, radiația termică a ajuns și la bucata
de tablă, încălzind-o. Fig. 13 - Țevile încălzitorului solar
sunt negre, ca să capteze căldura
radiată de Soare.
Reține!
✓ Căldura se propagă și în vid, sub formă de radiație termică. (fig.13) Știai că?
▶ Orice corp radiază căldură, chiar

și mâna ta. Apropiind mâna caldă la
câțiva milimetri de față, vei simți.
▶ Radiația termică emisă de clădiri
 1  Corpul cald transmite corpului rece temperatură sau căldură?
poate fi văzută cu ajutorul camere-
 2  De ce au oalele mâner din plastic? lor cu termoviziune. Din aceste ima-
gini, inginerii își dau seama unde
 3  De ce ni se pare mai rece apa de 22 °C decât aerul de 22 °C? iese căldura din casă.
 4  Cum se pot ridica planoarele, deși nu au motor?
 5  De ce ne îmbrăcăm vara în haine de culoare deschisă?
Notează într-un tabel valoarea temperaturii bateriei telefonului

tău din 10 în 10 minute în timpul încărcării și încă o oră după decu-
plarea de la încărcător. Reprezintă grafic temperatura în funcție de ▶ Pământul radiază în spațiu exact
atâta căldură câtă primește de la
timp. Analizează graficul și precizează intervalele în care tempera-
Soare.
tura crește, respectiv scade. Atașează lucrarea portofoliului personal!
Termeni cheie Dilatare/contracție. Aplicații

⚫ dilatare ⚫ nituire Ai observat că?
⚫ contracție ⚫ lamă bimetalică
⚫ pirometru ⚫ rost de dilatare
⚫ Fenomenul de dilatare stă la baza funcționării termometrului.
⚫ aplicații ⚫ buclă de dilatare.
⚫ Îmbinarea dintre pod și intrarea pe pod nu este niciodată per-
fectă (fig.1).
⚫ Vara, trenurile deraiază mai des decât iarna (fig.2).
⚫ Conductele metalice lungi au bucle, aparent fără rost (fig.3).
Ce crezi?
⚫ Fenomenul de dilatare este util sau mai des creează probleme?

Fig. 1 - Spațiile libere de la capetele
podului permit mișcarea acestuia.
Experimentează!
1. Aerul cald vrea să iasă din sticlă.

⚫ Vei folosi: o sticlă goală, un balon, o farfurie, apă caldă (fig.4).
Trage balonul peste gura sticlei, așază sticla pe farfurie și toarnă
Fig. 2 - Datorită temperaturilor mari,
apa caldă în farfurie. După un timp, scoate sticla din farfurie, înlocu-
vara, șinele se pot îndoi.
iește apa caldă cu apă rece și introdu sticla în apa rece.
⚫ Ce observi?
După ce torni apa caldă în far-
furie, balonul se umflă vizibil.
După ce introduci sticla în apă
rece, balonul se dezumflă.
Prin încălzire, aerul își mărește Fig. 4 - Dilatarea aerului
Fig. 3 - La trecerea lichidelor calde volumul; aerul care iese din sticlă intră în balon și îl umflă. Aerul răcit
prin conducte, buclele le permit dila- își micșorează volumul și revine în sticlă.
tarea, fără tensionarea îmbinărilor.
2. Nici apa nu se lasă.
⚫ Vei folosi: un balon de sticlă, un dop de cauciuc găurit, un tub
de sticlă, apă colorată, spirtieră (fig.5).
Introdu tubul în orificiul dopului. Umple balonul cu apă colorată
și astupă‑l cu dopul. Presează‑l până când apa se ridică puțin dea-
supra lui. Încălzește balonul cu spirtiera. Îndepărteaz‑o apoi și lasă
Fig. 5 - Dilatarea apei. apa să se răcească.
⚫ Ce observi?
Apa încălzită se ridică în tub și se revarsă. După răcire, apa revine
în tub, chiar mai jos decât nivelul la care a fost inițial.
Prin încălzire apa și-a mărit volumul, iar prin răcire și l-a micșorat.
⚫ Continuă să îți pui întrebări!
Fig. 6 - Dacă le încălzim la fel, aerul
se dilată mai mult decât apa. Oare apa sau aerul se dilată mai mult? Vezi figura 6!
3. Bila de fier este mai greu de convins.

⚫ Vei folosi: o bilă de fier prinsă cu un lănțișor de un mâner ter-
moizolator, un inel de fier prin care bila trece la limită, o spirtieră.
Introdu bila prin inel, pentru a verifica dacă trece. Încălzește bine
bila cu spirtiera și încearcă să o introduci din nou prin inel. Dacă
trece, încălzește-o mai mult, până ce nu mai trece. Fig. 7 - Cu ajutorul pirometrului se
poate dovedi că aluminiul și cuprul
Lasă bila să se se dilată mai mult decât fierul.
răcească și încearcă
să o treci, din nou,
prin inel.
⚫ Ce observi?
Cu ochiul liber
nu poți sesiza dila-
tarea bilei, dar vezi Fig. 8 - Aerul cald are densitatea
că după încălzire ea nu mai trece prin inel, iar după răcire trece din mai mică decât cel rece, de aceea
balonul se ridică. Dacă se oprește
nou. arzătorul, aerul rece își mărește
⚫ Cum îți explici? densitatea și balonul coboară.
Prin încălzire bila și-a mărit dimensiunile foarte puțin, iar prin
răcire a revenit la dimensiunile inițiale.
Ca să dovedești dilatarea, a trebuit să folosești un inel calibrat la
o sutime de milimetru, prin care bila rece să încapă la limită, iar bila
caldă să nu mai încapă.
Fig. 9 - Forțele imense care apar la
Reține! dilatare pot sparge și betonul.
✓ Definiția dilatării și a contracției

Dilatarea este fenomenul de creștere a volumului unui corp prin Știai că?
încălzire. ▶ Plăcile turnului Eifel sunt fixate
Contracția este fenomenul de micșorare a volumului unui corp cu peste 2,5 milioane de nituri.
prin răcire. Pentru a ajunge repede la locul
✓ Toate corpurile se dilată, dar nu toate la fel montării, niturile încinse erau
transmise de la om la om cu aju-
Gazele se dilată cel mai mult, lichidele mai puțin, iar solidele cel torul unor clești metalici. Uneori,
mai puțin. Nici solidele nu se dilată toate la fel (fig.7), unele se dilată când locul de montaj era greu acce-
mai mult (aluminiul, cuprul), altele mai puțin (fierul, sticla). sibil, niturile erau chiar aruncate de
✓ Dilatarea și contracția modifică densitatea la un muncitor la altul.
Știm din lecțiile anterioare că densitatea este raportul dintre masa

m
unui corp și volumul acestuia: ρ = .
V
Deoarece în timpul dilatării și al contracției se schimbă doar volu-
mul corpului, nu și masa acestuia, rezultă că densitatea se modifică.
Astfel, densitatea corpului care se dilată scade, pentru că i se mărește
volumul, iar densitatea corpului care se contractă crește, pentru că i ▶ Bila de fier din experimentul stu-
diat își mărește diametrul cu doar
se micșorează volumul (fig.8).
15 sutimi de mm, dacă o încălzim cu
✓ Forțele de dilatare sunt uriașe 500 °C. O bilă cu dimensiuni identice
Dilatarea solidelor și a lichidelor nu poate fi împiedicată, corpul confecționată din aluminiu s-ar dilata
care se dilată își face loc, distrugând tot ce întâlnește în cale (fig.9). de aproximativ două ori mai mult.
Aplicațiile dilatării și ale contracției

A. Uneori, dilatarea este utilă și o folosim:
1. Termometrul este una dintre cele mai importante aplicații.
2. Nituirea la cald (fig.10) se folosește pentru a îmbina puternic
două plăci metalice (la poduri, turnuri etc.). Etapele procesului:
Fig. 10 - Etapele nituirii la cald ⚫ Se găuresc cele două plăci ce urmează să fie nituite.
⚫ Se introduce în orificiu nitul încălzit până la incandescență.
⚫ Se lovește partea superioară a nitului, formându-se capul.
⚫ În timpul răcirii, nitul se contractă și strânge puternic plăcile.
3. Lama bimetalică (fig.11) se folosește în termostate, ca întreru-
pător care conectează și deconectează aparate electrice (de exemplu,
Fig. 11 - Lama bimetalică
fierul de călcat, radiatorul electric) în funcție de temperatura atinsă.
Lama bimetalică este formată din două plăci metalice diferite (de
exemplu, cupru și fier) fixate una de alta. Dacă o încălzim, se îndoaie
înspre metalul care se dilată mai puțin (fier).
B. Alteori, dilatarea este distrugătoare și luăm măsuri:
1. Șinele de tren se dilată până la 2-3 cm de la iarnă la vară. Pentru
Fig. 12 - Între șine se lasă spațiu, ca să nu se deformeze, între ele se lasă spații pentru dilatare (fig.12).
pentru a permite dilatarea.
2. Podurile, mai ales cele metalice și lungi, se pot dilata cu 20-50 cm
în timpul verii. Pentru a permite acest lucru, podurile sunt așezate
pe role, iar la capete se lasă rosturi de dilatare (fig.13).
3. Firele electrice nu pot fi montate vara foarte întins, deoarece
iarna, prin contracție, s-ar rupe. Toate firele electrice aeriene sunt
lăsate în jos. Iarna bucla este mai mică, iar vara, mai mare (fig.14).
Fig. 13 - Podurile nu sunt fixate rigid
4. Sticla cu pereți groși se sparge imediat dacă turnăm în ea un
nici de mal, nici de piloni lichid fierbinte (fig.15). Cauza este dilatarea diferită a interiorului și
exteriorului peretelui sticlei, ceea ce tensionează peretele și sparge
sticla. Lichidele fierbinți se toarnă în pahare cu pereți subțiri.
5. Betonul din clădiri se dilată, de aceea se lasă spații libere între
ele (fig.16).
Fig. 14 - Dilatarea firelor electrice  1  Explică cum funcționează pirometrul (fig.7). Fii atent la detalii!
 2  Dacă încălzim un inel, spațiul liber din interior crește, scade sau
rămâne neschimbat? De ce?
 3  În experimentul din partea stângă a figurii 6 se află și aer și apă
în balon. De unde știm că se dilată aerul și nu apa?
Fig. 15 - Apa fierbinte crapă sticla.  4  Laturile unei plăci metalice dreptunghiulare se dilată la fel?
 5  Pot fi eliminate efectele nedorite ale dilatării? Dar dilatarea?
Surprinde cu telefonul imagini legate de dilatare (în casă, în locali-

Fig. 16 - Spațiul îngust dintre două
clădiri vecine permite dilatarea și tate, experimente făcute de tine etc.). Realizează un document care să
oprește propagarea incendiilor. cuprindă imaginile și scurte explicații și atașează-l portofoliului personal!
Transformări de stare de agregare Termeni cheie
Ai observat că? ⚫ stare de agregare ⚫ solid ⚫ gaz

⚫ lichid ⚫ topire ⚫ solidif icare
⚫ vaporizare ⚫ evaporare ⚫ fierbere
⚫ În congelator, apa se transformă în gheață.
⚫ condens are ⚫ sublimare
⚫ La soare, gheața se transformă din nou în apă (fig.1).
⚫ desublimare
⚫ Fierberea apei necesită o sursă de căldură (fig.2).
⚫ Vara, când ieșim din apă, ne uscăm după câteva minute, chiar
dacă nu ne-am șters cu prosopul (fig.3).
⚫ Când ne urcăm în mașina rece, dimineața, trebuie să pornim
instalația de dezaburire ca să vedem prin parbriz (fig.4).
Ce crezi? Fig. 1 - Căldura topește gheața obți-

nută în congelator.
⚫ Într-o cameră cu temperatura de 0 °C, se topește gheața sau
îngheață apa?
Amintește-ți
Orice corp se află într-una dintre cele trei stări de agregare: solidă,
Fig. 2 - Apa fierbe doar cât timp este
lichidă sau gazoasă. Corpurile solide au volum propriu și formă pro- încălzită.
prie. Cele lichide au volum propriu, dar nu au formă proprie (iau
forma vasului în care se găsesc). Cele gazoase nu au nici volum pro-
priu, nici formă proprie.
Experimentează!
⚫ Vei folosi: un vas de aluminiu de 500 cm3 (vasul interior al Fig. 3 - Evaporarea apei de pe piele
creează senzație de frig.
unui calorimetru), 150 cm de apă rece, 150 g de cuburi de gheață
3
din congelator, un reșou mic, un termometru care măsoară între 0 °C

și 100 °C, suport pentru termometru, agitator și cronometru (fig.5).
Pe parcursul întregului experiment, citește temperatura din 30 în
30 de secunde și notează datele într-un tabel.
Așază vasul cu apă pe reșoul oprit și fixează termometrul astfel Fig. 4 - Vaporii de apă din respirație
încât rezervorul să fie complet scufundat în apă. Introdu gheața în vas, se condensează pe geamul rece.
așteaptă până când temperatura nu mai scade, apoi pornește reșoul.
Continuă câteva minute și după ce apa a început să fiarbă.
Între două măsurători, agită apa, pentru a omogeniza temperatura
și notează ce observi. Reprezintă grafic, pe hârtie milimetrică (sau pe
calculator), temperatura măsurată în funcție de timp.
⚫ Ce constați?
După introducerea cuburilor de gheață, apa se răcește până aproape
de 0 °C. Temperatura amestecului de apă și gheață nu crește nici după
ce ai pornit reșoul. Temperatura apei începe să crească puternic doar
după topirea gheții. La circa 60 °C apar vapori de apă, la 80 °C apar bule Fig. 5 - Montaj experimental pentru
de gaz pe pereții vasului, iar la 100 °C apa fierbe. Cu toate că încălzim studiul încălzirii și transformărilor
în continuare, temperatura nu mai crește peste 100 °C. de stare.
Știai că?
▶ Substanțele se pot transforma

din stare solidă direct în stare
gazoasă, fenomenul numindu-se
sublimare (fig.9).
Iodul, naf talina, gheața carbo-

nică, dar și gheața obișnuită, pot
sublima. Hainele puse la uscat pe
ger se usucă tot prin sublimare.
▶ Desublimarea este fenomenul
invers sublimării, în care vaporii se
transformă direct în stare solidă.
La început, apa rece a intrat în contact termic cu gheața, care este
și mai rece. În timp ce apa s-a răcit la 0 °C, gheața s-a încălzit, tot la
0 °C și a ajuns în echilibru termic cu apa. Odată pornit, reșoul devine
mai cald decât apa din vas și o încălzește. Totuși, temperatura apei
Cristalele de gheață care se for-
mează pe sticla rece și chiciura sunt nu crește nici atunci când se topește gheața, nici atunci când fierbe
rezultatul desublimării. apa. În timpul acestor transformări de stare, căldura dată de reșou
▶ Nu toate lichidele se evaporă la este folosită pentru a modifica structura substanței.
fel de repede. Cele volatile (eterul, Graficul prezintă patru porțiuni distincte:
benzina, alcoolul) se evaporă foarte ⚫ porțiunea descendentă AB arată scăderea temperaturii apei din
repede, în timp ce altele (uleiul) nu
se evaporă deloc.
cauza gheții;
⚫ porțiunea aproape orizontală BC arată că în timpul topirii tem-
peratura rămâne constantă, aproape de 0 °C;
⚫ porțiunea ascendentă CD arată cum crește temperatura apei
după topirea gheții, de la 0 °C la 100 °C;
⚫ porțiunea orizontală DE arată că în timpul fierberii temperatura
rămâne din nou constantă.
Fig. 6 - În tuburile de răcire ale fri-
giderului circulă un lichid volatil,
care în timpul evaporării rapide Reține!
preia căldura din mediul înconjură-
tor, răcindu-l. ✓ Topirea este fenomenul de transformare a unui corp din stare
solidă în stare lichidă (fig.9).
Topirea are loc doar la o anumită temperatură, numită tempe-
ratură de topire. Fiecare substanță are altă temperatură de topire
(fig.8). Gheața, de exemplu, se topește la 0 °C .
Fig. 7 - Într-o cameră izolată la tem- Topirea are loc doar atât timp cât corpul solid primește căldură.
peratura de 0 °C, nici gheața nu se Pentru aceasta trebuie să fie în contact termic cu un corp care are
topește, nici apa nu îngheață. La
mai mult de 0 °C, gheața se topește, temperatura mai mare decât temperatura de topire (fig.7). Deși cor-
apa rămâne apă. Într-o cameră mai pul primește căldură încontinuu, temperatura lui rămâne neschim-
rece de 0 °C, apa îngheață, gheața bată pe toată durata topirii.
rămâne gheață.
✓ Solidificarea este fenomenul invers topirii, în timpul căruia cor- Temperatura de:
pul se transformă din stare lichidă în stare solidă (fig.9). Pentru o sub- Substanța topire fierbere
stanță dată, solidificarea are loc la aceeași temperatură ca și topirea. °C °C
Solidificarea are loc doar atât timp cât corpul cedează căldură, Mercur –39 357
Oxigen –219 –183
fiind în contact termic cu un corp mai rece decât temperatura de soli- Plumb 328 1750
dificare (fig.7). Deși corpul cedează căldură încontinuu, temperatura Azot –210 –196
lui rămâne neschimbată pe toată durata solidificării. Hidrogen –259 –253
✓ Vaporizarea este fenomenul de transformare a unui corp din Aur 1064 2856
Platină 1768 3825
stare lichidă în stare de vapori (fig.9). Dacă vaporizarea are loc în tot Argint 961 2162
volumul lichidului, se numește fierbere. Alcool –114 78
Fierberea are loc doar la o anumită temperatură, numită tempe- Fier 1538 2861
ratură de fierbere. Fiecare substanță are altă temperatură de fier- Dioxid de
–78 –57
carbon
bere (fig.8). Cupru 1084 2562
Fierberea are loc doar atât timp cât lichidul primește căldură, fiind Wolfram 3410 5660
în contact termic cu un corp mai cald decât temperatura de fierbere Apă 0 100
(fig.2). Deși lichidul primește căldură încontinuu, temperatura lui Aluminiu 660 2519
Heliu –272 –269
rămâne neschimbată pe toată durata fierberii.
Fig. 8 - Temperaturile de topire și
✓ Dacă vaporizarea are loc doar la suprafața lichidului, se numește
de fierbere ale unor substanțe.
evaporare.
Evaporarea are loc la orice temperatură. La temperaturi mai mari
are loc mai repede, iar la temperaturi mai mici, mai lent. Știai că?
Pentru a se evapora, lichidul preia căldură din mediul înconjură-
▶ Filamentul becurilor incandes-
tor, pe care îl răcește (fig.3). cente se fabrică din wolfram, pen-
✓ Condensarea este fenomenul invers vaporizării, în timpul căruia tru că acesta are temperatura de
corpul trece din stare gazoasă în stare lichidă (fig.9). topire cea mai
Condensarea are loc cu degajare de căldură, deci vaporii trebuie mare dintre
toate metalele.
să intre în contact cu un corp mai rece decât ei. Treptat, aces-
tea au fost înlo-
Verifică dacă ai înțeles! cuite cu becuri
mai economice.
 1  De ce depinde dacă ninge sau plouă?

 2  Ce temperatură are apa în apropierea unui iceberg?
 3  La ce temperatură trebuie răcit alcoolul ca să se solidifice?
 4  Află la ce temperatură fierbe un amestec de apă și alcool.
Imaginează-ți o serie de 4 experimente prin care să dovedești că

viteza cu care se evaporă un lichid:
 1  este mai mare dacă lichidul este mai cald;
 2  este mai mare dacă suprafața de evaporare este mai mare; Fig. 9 - Recapitularea schema-
tică a transformărilor de stare.
 3  depinde de natura lichidului; Transformările care au săgeata
 4  este influențată de vânt. îndreptată de jos în sus au loc cu
absorbție de căldură, iar celelalte,
Schițează fiecare experiment și descrie modul de lucru. Atașează
cu degajare de căldură.
materialele realizate la portofoliul personal!
Termeni cheie Aplicaţii (anomalia termică a apei,

⚫ dilatare prin răcire
⚫ anomalia apei
circuitul apei în natură)
⚫ circuitul apei
Ai observat că?
⚫ curățare naturală
⚫ Gheața plutește la suprafața apei.

⚫ Vaporii de apă se ridică în aer, iar norii de obicei sunt sus.
⚫ Vietățile consumă apă de aproape un miliard de ani, și totuși
mai avem apă pe Pământ.
Ce crezi?
Fig. 1 - Gheața plutește pe apă pen-
tru că are densitatea mai mică.
De ce a fost definit (în 1795) kilogramul ca fiind masa unui dm3
de apă pură la 4 °C? De ce tocmai la 4 °C?
Experimentează!
Anomalia benefică
Fig. 2 - Norii sunt sus pentru că
vaporii de apă urcă, având o densi- ⚫ Vei folosi: un vas cu volumul de 500 cm3, un balon de sticlă, un
tate mai mică decât aerul. dop de cauciuc găurit, un tub capilar cu diametrul interior de 1 mm,
apă, colorant alimentar, cuburi de gheață, termometru (fig.3).
Umple balonul cu apă colorată. Introdu tubul capilar în dopul de
cauciuc și pe acesta în balon. Pune aproximativ 150 cm3 de apă în
vas și introdu balonul în apă. Măsoară temperatura apei cu termo-
metrul. Adaugă, pe rând, câte un cub de gheață și urmărește tempe-
ratura și nivelul apei colorate din tubul capilar.
⚫ Ce observi?
Fig. 3 - Dispozitiv experimental. În timp ce se răcește apa, nivelul apei colorate din tub scade. În
jurul valorii de 4 °C lucrurile se schimbă: în timp ce apa se răcește în
continuare spre 0 °C, nivelul ei începe să crească!
Între 0 °C și 4 °C apa se comportă anormal: se dilată prin răcire.
Reține!
✓ Ce este normal? Vezi figura 4!

Fig. 4 - Variația normală a densității Este normal ca densitatea corpurilor să scadă prin încălzire.
apei cu temperatura. Anomalia din Este normal ca densitatea unei substanțe să fie mult mai mică (de
zona încercuită, este mărită aici:
sute de ori) în stare gazoasă decât în stare lichidă sau solidă.
Este normal ca densitatea unei substanțe să nu difere mult în stare
lichidă și solidă, dar să fie mai mare în stare solidă.
✓ Ce este anomalia? Vezi figura alăturată!
Orice abatere de la normalitatea prezentată mai sus este anomalie.
Gheața are densitate mai mică decât apa, de aceea plutește pe
apă.
Între 0 °C și 4 °C apa se comportă anormal: în loc să se dilate, se

Știai că?
contractă prin încălzire, iar densitatea ei crește în loc să scadă. Peste
4 °C comportamentul apei revine la normal. Astfel, la 4 °C densitatea ▶ Iarna, temperatura apei lacurilor
apei este maximă, de 1 000 kg/m3. De aceea kilogramul a fost defi- crește odată cu adâncimea, iar vara,
nit folosind apă la 4 °C. aceasta scade odată cu adâncimea.
Astfel, peștii își pot alege tempe-
Circuitul apei în natură ratura cea mai potrivită. Având cea
mai mare densitate, apa de 4 °C
Cercetătorii au dovedit că plantele, animalele și oamenii ar putea este în partea de jos și vara și iarna.
consuma toată apa de pe Pământ în aproximativ 6 000 de ani. Însă,
deși biosfera există de aproape un miliard de ani, cantitatea de apă
nu s-a micșorat deloc. Aceasta dovedește că biosfera doar folosește
apa temporar, după care o elimină din nou în natură.
Acest circuit natural al apei se repetă de milioane de ani, motorul
său fiind Soarele, în lupta sa continuă cu gravitația de la suprafața
Pământului. Soarele face ca apa oceanelor și transpirația biosferei să
se evapore și să se ridice, iar gravitația face ca vaporii de apă conden-
sați în nori să cadă pe Pământ și să ajungă din nou în oceane. Uneori
drumul durează doar câteva ore, alteori chiar milenii.
▶ Dacă anomalia apei nu ar exista

și densitatea gheții ar fi mai mare
decât a apei, gheața formată la
suprafață s-ar scufunda imediat și
lacurile ar îngheța de jos în sus, iar
peștii ar fi prinși în gheața formată.
▶ Cel mai vechi ghețar din lume

este în Antarctica. Apa lui a înghe-
țat în urmă cu 1 milion de ani.
▶ Cel mai mare râu subteran din

România curge prin peștera Cetățile
Ponorului din Munții Apuseni.
▶ Cel mai mare rezervor natural

de apă fosilă se află sub deșertul
Circuitul apei asigură și curățarea ei, deoarece în timpul evaporării Sahara. Apa din el are o vechime de
1 milion de ani și ar putea acoperi
apei impuritățile rămân. Așa se explică de ce este sărată apa mărilor necesarul de apă al continentului
și a oceanelor și de ce este curată și nesărată (dulce) apa izvoarelor. african pentru 300 de ani.
 1  Cum procedezi pentru a măsura densitatea gheții? Aplică cele învățate!

 2  Cum se modifică volumul unei cantități de apă pe măsură ce o
încălzim de la 0 °C la 20 °C? Scrie un eseu cu tema „Poluarea
apelor este și problema mea”, în care
 3  De ce este benefică anomalia apei? să răspunzi la următoarele întrebări:
 4  De ce nu crește nivelul mărilor și al oceanelor, cu toate că fluviile ⚫ Care sunt cele mai mari surse
de poluare a apelor?
aduc în ele peste un milion de m3 de apă pe secundă? ⚫ Ce efecte are poluarea?
 5  De ce se adună deșeurile de plastic în oceane? ⚫ Ce avem de făcut?
Probleme 6. Transformă în grade Fahrenheit:

–200 °C, 200 °C, 10 K, 200 K.
1. Ce este fiecare noțiune din tabel? Completează 7. Transformă în K:

tabelul marcând cu X răspunsul corect. –10 °F, 150 °F, 27 °C, –173 °C.
8. Un corp este încălzit de la temperatura t1 = 20 °F
Instrument
de măsură
Unitate de
Fenomen
la t2 = 100 °C. Cu câți K s-a încălzit corpul?
Mărime
măsură
Nr.
fizică
fizic
Noțiunea
crt. 9. O placă de aluminiu încălzită își schimbă forma,
dimensiunile sau volumul?
1 temperatură 10. Fizicienii au observat că, în timpul dilatării, fie-
2 termometru
3 încălzire care dimensiune a unui corp solid crește cu același
4 kelvin procent. O șină de cale ferată cu lungimea de 20 m
5 dilatare și lățimea de 10 cm este încălzită astfel încât lungi-
6 răcire mea ei crește cu 1,2 cm. Cu cât crește lățimea șinei?
7 căldură
8 vaporizare 11. Prin dilatare, lungimea unei plăci metalice de
9 sublimare formă pătrată crește cu 0,1%. Cu câte procente
10 anomalia apei crește aria ei?
2. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte? 12. Înfășoară rezervorul unui termometru cu vată
• Temperatura se notează cu K. îmbibată în alcool. Leagă vata de termometru cu
• Temperatura se notează cu T. ață de cusut. Mișcă termometrul prin aer pentru
• Temperatura se poate aprecia cu mâna. a ajuta evaporarea alcoolului. Ce constați? Cum îți
• Temperatura se poate măsura cu mâna. explici cele observate?
• Temperatura se poate măsura cu termoscopul.
13. Un vas cu apă este introdus într-un al doilea vas
• Corpul cald dă temperatură.
• Corpul rece are temperatură. în care fierbe apă, fără să atingă fundul acestuia.
• Corpul rece are energie. Dacă așteptăm suficient, va fierbe apa și în primul
• Corpul rece primește căldură. vas? De ce?
• Corpul cald are căldură. 14. Pentru a răspunde la următoarele întrebări,
3. Temperatura folosește tabelul cu temperaturile de topire și fier-
unui corp se bere ale diferitelor substanțe de la pagina 77.
schimbă în timp a) În ce interval de temperaturi putea fi folosit
așa cum arată gra- un termometru cu mercur?
ficul alăturat. b) În ce interval de temperaturi funcționează atât
a) Când atinge termometrul cu mercur, cât și cel cu alcool?
corpul tempera- c) În ce interval de temperaturi nu funcționează
tura de 40 °C? nici termometrul cu mercur, nici cel cu alcool?
b) Cât timp se
încălzește corpul? 15. De ce se oprește, pentru un timp, fierberea
c) Cât timp are corpul temperatura de 80 °C? atunci când introducem cartofii în apă?
d) Cu câte grade crește temperatura corpului 16. De ce se sparge o sticlă umplută cu apă dacă
între minutele 5 și 10? este lăsată în ger peste noapte?
e) În ce interval de timp crește temperatura cor-
pului cel mai repede? 17. Într-un restaurant cu autoservire, pentru a păs-
tra ciorba caldă, se folosește un bec care emite radi-
4. Care temperatură este mai mare?
100 °C, 100 °F, 100 K. ație termică infraroșie. Când ospătarul ridică capa-
cul transparent de pe oală, acesta observă șiroaie de
5. Transformă în grade Celsius:
apă curgând înapoi în ea. Caută cât mai multe ase-
–50 °F, 50 °F, 100 K, 300 K. mănări între cele relatate și circuitul apei în natură.
Teste de evaluare
I. (1p) Completează spațiile libere: I. (1p) Completează spațiile libere:

a) Temperatura este o proprietate ........................, a) Termometrul este …….........................….. al
deci este o ……………….. . …….............……. .
b) Contracția este fenomenul de ………........……. b) Dilatarea este ............................. de creștere a
a volumului unui corp prin ……................. . volumului unui corp prin …………………… .
II. (1p) Alege răspunsul corect. II. (1p) Alege răspunsul corect.
A. Într-o localitate din România, meteorologii au A. Într-o localitate din Statele Unite, meteorolo-
măsurat temperatura de 250 K. În ce anotimp s-a gii au măsurat temperatura de 0 °F. În ce anotimp
făcut măsurătoarea (cel mai probabil)? s-a făcut măsurătoarea (cel mai probabil)?
1. primăvara; 2. vara; 3. toamna; 4. iarna. 1. primăvara; 2. vara; 3. toamna; 4. iarna.
5. Această temperatură nu există. 5. Această temperatură nu există.
6. Această temperatura există doar în laborator. 6. Această temperatură există doar în laborator.
B. Un cub de latură l = 10 cm este confecționat B. Un cub de latură l = 20 cm este confecționat
din aluminiu cu densitatea ρ = 2,7 g/cm3. Care va fi din cupru cu densitatea ρ = 8,96 g/cm3. Care va fi
densitatea cubului, dacă prin încălzire fiecare latură densitate cubului, dacă prin încălzire fiecare latură
se dilată cu 0,2 mm? se dilată cu 0,4 mm?
1. 2,70 g/cm3; 2. 2,76 g/cm3; 3. 2,79 g/cm3; 1. 8,96 g/cm3; 2. 8,91 g/cm3; 3. 8,94 g/cm3;
4. 2,61 g/cm3; 5. 2,54 g/cm3; 6. 2,68 g/cm3. 4. 8,98 g/cm3; 5. 8,89 g/cm3; 6. 8,99 g/cm3.
III. (1p) Stabilește valoarea de adevăr a următoa- III. (1p) Stabilește valoarea de adevăr a următoa-
relor afirmații (adevărat sau fals). relor afirmații (adevărat sau fals).
a) Prin contact termic, corpul cald dă căldură a) Prin contact termic, corpul rece dă căldură
corpului rece. corpului cald.
b) Prin încălzire, apa întotdeauna își mărește b) Prin încălzire de la 2 °C la 4 °C, volumul apei
volumul. scade.
IV. (1p) Răspunde la următoarele întrebări. IV. (1p) Răspunde la următoarele întrebări.
a) Ce este topirea? a) Ce este condensarea?
b) Ce este desublimarea? b) Ce este sublimarea?
V. (2p) Reprezintă grafic temperatura unui corp în V. (2p) Reprezintă grafic temperatura unui corp în
funcție de timp, dacă corpul se încălzește de la 20 °C funcție de timp, dacă corpul se încălzește de la 10 °C
la 78 °C în 5 minute, după care fierbe încă 5 minute. la 78 °C în 2 minute, după care fierbe încă 2 minute.
VI. (3p) Rezolvă problema următoare. VI. (3p) Rezolvă problema următoare.
În timp ce se încălzește un amestec format din În timp ce se încălzește un amestec format din
două lichide de la 10 °C la 100 °C, se constată că două lichide de la 10 °C la 100 °C, se constată că
acesta fierbe de două ori: la 78 °C și la 100 °C. acesta fierbe de două ori: la 78 °C și 100 °C.
Folosind datele din tabelul de la pagina 77, Folosind datele din tabelul de la pagina 77,
determină: determină:
a) care sunt lichidele amestecate; a) care sunt lichidele amestecate;
b) ce lichid este în vas la temperatura de 90 °C. b) ce lichid este în vas la temperatura de 80 °C.
Investigație interdisciplinară (fizică, geografie, informatică)

⚫ Scopul investigației Koyandy, Tere Khol, Dauriya, Ommi, Kurbatova,
Ne propunem să aflăm temperatura atmosferei Amatignak island.
în diferite localități de pe Pământ, pentru a desco- Notează într-un tabel, pentru fiecare dintre ele:
peri de ce depinde ea și de ce nu depinde. țara în care este situată, longitudinea și tempera-
⚫ Vei folosi: un calculator sau un telefon conectat tura maximă prognozată pentru următoarele 24
la Internet, cu care vei accesa un motor de căutare. de ore. Reprezintă grafic temperatura în funcție de
⚫ Cum vei proceda? longitudine.
▶ Pentru a afla cum evoluează temperatura  4  Următoarele localități au aproximativ ace-
într-o localitate în cursul zilei, vei folosi termenul leași coordonate geografice, dar altitudini diferite:
de căutare „meteo” + numele localității și vei primi Raxaul, Shikharpur, Kathmandu, Lukla, Tyangboche,
ca răspuns un grafic din care se poate citi valoarea Periche, Lobuche, Everest base camp, Mount Everest.
temperaturii din 3 în 3 ore. Notează într-un tabel, pentru fiecare dintre ele:
țara în care este situată, altitudinea și tempera-
tura maximă prognozată pentru următoarele 24
de ore. Reprezintă grafic temperatura în funcție de
altitudine.
⚫ Trage concluzii!
Cum depinde temperatura de longitudine, de
latitudine, de altitudine și de ora din zi?
⚫ Verifică dacă ai tras concluziile corecte!
▶ Pentru a afla coordonatele geografice ale unei
localități, vei folosi termenul de căutare „coordina-  1  Care sunt temperaturile extreme (maximă și
tes” + numele localității și vei primi ca răspuns cele minimă) prognozate în localitatea ta și la ce oră
două coordonate, în ordinea latitudine, longitudine. vor fi ele atinse?
▶ Pentru a afla altitudinea unei localități, vei folosi  2  În graficul următor vedem cum depinde tempe-
termenul de căutare „altitude” + numele localității. ratura de coordonatele geografice. Care grafic (roșu
⚫ Investighează: sau albastru) se referă la dependența temperaturii
 1  Notează într-un tabel temperaturile prognozate de latitudine și care de longitudine?
pentru următoarele 24 de ore în localitatea în care tră-
iești. Reprezintă grafic temperatura în funcție de oră.
 2  Următoarele localități au aproximativ aceeași
longitudine, dar latitudini diferite: Concordia
Station, Casey Station, Isla Hornos, Insulele
Kerguelen, Gqueberha, Kgakge, Sanduwa, Kigali,
Ippy, Kosomeba, Cairo, Atena, București, Riga,
Kangos, Nordkapp.  3  În graficul următor vedem cum depinde tempe-
Notează într-un tabel, pentru fiecare dintre ele: ratura de altitudine. La ce altitudine se prognozează
țara în care este situată, latitudinea și temperatura cea mai mică și cea mai mare temperatură?
maximă prognozată pentru următoarele 24 de ore.
Reprezintă grafic temperatura în funcție de latitudine.
 3  Următoarele localități au aproximativ aceeași
latitudine, dar longitudini diferite: Amatignak
island, Kyuquot, Caslo, Winnipeg , Matagami,
Pacquet, Sennen, Praga, Khotimlya, Kikbulak,
4
Fenomene electrice și magnetice
▶ De ce nu cad markerele și buretele
de pe tabla albă de la școală?
▶ De ce busola era un element
indispensabil, încă din Evul Mediu, pe
puntea corăbiilor?
▶ De ce, atunci când sari pe trambulină,
părul tău se electrizează?
▶ De ce telecomanda jucăriilor
radiocomandate nu funcționează fără
baterii?
▶ Ce au în comun fulgerul și încărcarea
telefoanelor?
▶ De ce, atunci când lucrează la
instalația electrică, un electrician poartă
mănuși speciale?
▶ De ce, pe timpul unei furtuni cu
descărcări electrice, ești în siguranță
într-o mașină?
84 UNITATEA 4
Magneți, interacțiuni între magneți,

poli magnetici
Termeni cheie
Ai observat că?
⚫ magnet
⚫ magnetizare ⚫ Varianta portabilă a unor
⚫ poli magnetici jocuri are piese magnetice.
⚫ Multe accesorii (huse
de telefon/tabletă, poșete) au
Știai că?
închidere cu magnet. Găsește
▶ Două boabe de strugure sunt și alte exemple.
atârnate în echilibru. Un magnet le ⚫ Ce se află între doi magneți
respinge. Ce alte alimente sunt res- când se resping? Ce se întâmplă
pinse de magneți? dacă îi apeși mai tare?
Ce crezi?
De ce nu cad markerele și buretele de pe tabla albă de la școală?
Amintește-ți
✓ În clasa a III-a, ai învățat la Științe ale naturii că magneții nu

▶ Trei metale cunoscute sunt atrag toate corpurile, ci doar pe cele din fier.
atrase de magneți: fierul, cobal- ✓ Părțile unui magnet care interacționează cel mai puternic se
tul și nichelul. Aceste substanțe se
numesc feromagnetice. numesc poli magnetici:
▶ Iată în poză un lichid care con-

- un pol nord (N), convențional colorat în roșu; N
- un pol sud (S), convențional colorat în albastru.
ține un praf magnetic. În apropierea
✓ În oricâte bucăți am tăia un magnet, vom obține
unui magnet, lichidul capătă forma
unui arici. De ce crezi că se întâm- magneți cu câte doi poli, N și S, fiecare.
plă acest lucru?
Fig. 1 - Magnet bară S
Experimentează!
1. Forța invizibilă
⚫ Vei folosi: trusa de fizică de magneți, cuie, agrafe de birou, ace de
gămălie, radieră, hârtie, lemn, plastic, un inel de aur, diferite monede,
pilitură de fier.
Apropie, pe rând, un magnet de fiecare corp.
UNITATEA 4 Fenomene electrice și magnetice 85
⚫ Ce constați?
Știai că?
Nu toate obiectele și nu toate metalele au fost atrase de magnet.
⚫ Cum îți explici? ▶ Numele de „magnet” provine de
la cetatea antică Magnezia, situată
Magnetul atrage doar obiectele sau metalele care conțin fier.
în sud-vestul Anatoliei de azi. Thales
din Milet (cca. 625-545 î.H.) poves-
2. Atracție sau respingere tește cum a găsit acolo bucăți de
rocă ce atrag fierul. În Grecia Antică,
⚫ Vei folosi: 2 magneți bară.
magnetul era denumit „piatra lui
⚫ Ce ai de făcut? Hercule”. De ce crezi asta?
Apropie, pe rând, magneții bară cu polii cu același nume (N – N;
S – S), iar apoi, magneții bară cu polii cu nume diferite (N – S). Ce
observi? Poți trece o foaie de hârtie printre magneții care se resping?
⚫ Ce constați?
Între polii cu același nume (N – N; S – S) s-au manifestat forțe de
respingere, iar între polii cu nume diferite (N – S), forțe de atracție.
Polii de același fel se resping, iar polii diferiți se atrag.
3. Magnetismul se transferă! ▶ Oamenii de știință au încercat să

separe polii magnetici și să obțină
⚫ Vei folosi: magnet în formă de U, cuie. un singur pol (care s-ar numi mono-
⚫ Ce ai de făcut? pol), însă nu au reușit până acum.
Apropie magnetul în formă de U de Se crede că nu este posibil.
cuie. Îndepărtează magnetul de mănun- ▶ Pune o folie de aluminiu între
chiul de cuie. Ce observi? Desprinde apoi magneții care se resping sau se
mănunchiul de cuie. atrag și vei observa că aceasta nu
⚫ Ce constați? influențează interacțiunea lor. Îți
poți impresiona colegii deplasând
Cuiele stau lipite unele de altele, chiar diferite obiecte care conțin fier pe
dacă nu mai sunt în contact direct cu suprafața băncii, folosind un mag-
magnetul. net poziționat sub tăblia băncii.
▶ În anul 1997, un grup de cerce-
Cuiele au dobândit proprietăți Fig. 2 - Magnet în formă de U tători din Olanda și Anglia a făcut
magnetice, pentru că au stat lângă o broască să leviteze într-un câmp
magnet. Obiectele care își păstrează proprietățile magnetice sunt magnetic. Forța care este îndrep-
tată în sus, numită forță diamag-
numite magneți permanenți. Obiectele care nu au proprietăți mag- netică, este suficient de puternică
netice, dar le capătă prin interacțiune cu magneții, se numesc mag- pentru a compensa atracția gravi-
neți temporari. Fiecare cui a devenit temporar un magnet. tațională care acționează asupra
broaștei. Broasca plutește ca și cum
4. Unde este magnetismul puternic? ar fi într-o navă spațială!
⚫ Vei folosi: magnet bară, magnet în formă de U, agrafe de birou.

Apropie agrafele de diferite părți ale magnetului bară. Ce observi?
Repetă etapele și pentru magnetul în formă de U.
⚫ Ce constați?
Agrafele se înghesuie la polii magneților.
Agrafele se aglomerează în jurul polilor magnetici, datorită faptu-
lui că acolo proprietățile magnetice sunt mai puternice.
86 Fenomene electrice și magnetice UNITATEA 4
5. Unde au dispărut polii?

Experimentăm și ne jucăm
⚫ Vei folosi: 2 magneți
Jocul monedelor bară, agrafe de birou.
Construiește-ți un suport din ⚫ Ce ai de făcut?
piese lego și o riglă. Așază doi mag- Așază magneții în formă de bară cu polii diferiți în contact. Apropie
neți puternici la mijlocul riglei. Sub
agrafele de diferite părți ale ansamblului format. Ce observi?
riglă pune 5 monede care conțin fier
(de exemplu, monede de 1 ban). ⚫ Ce constați?
Ce observi? Suflă cu un pai per- Agrafele se adună în capetele ansamblului, nu la mijloc.
pendicular pe ultima monedă. Ce ⚫ Cum îți explici?
observi?
Cei doi magneți bară aflați în interacțiune se comportă ca un sin-
gur magnet.
Reține!
✓ Magneții sunt corpuri care au proprietatea de a atrage obiec-

tele care conțin fier.
✓ Magneții pot fi clasificați după mai multe criterii:
a) după formă: bară, disc, potcoavă (în formă de „U”), ac magnetic;
b) după modul de obținere: naturali (roci), artificiali (creați de om);
Aplică cele învățate! c) după intervalul de timp în care îşi păstrează proprietățile mag-
netice: permanenți (oțelurile, aliajele cu nichel sau cobalt), tempo-
1 Realizează un tabel cu tipurile de rari (aliaje ale fierului).
monede utilizate în România și sta-
bilește care dintre ele pot fi magne- ✓ Un corp din fier, apropiat sau în contact cu un magnet, dobân-
tizate. Cum procedezi? dește proprietăți magnetice, devenind el însuși magnet. Acest feno-
2 Identifică locurile unde ai magneți men se numește magnetizare.
acasă și specifică rolul lor. ✓ Polii de același tip (N – N; S – S) se resping, iar polii diferiți
(N – S) se atrag.
Temă pentru portofoliu ✓ Polii unui magnet nu pot fi separați.
Inventează o nouă utilizare a unui

magnet. Fă-i o poză. Include această Verifică dacă ai înțeles!
poză în portofoliu.
1 Identifică cinci situații în care ai utilizat magneți în activitatea ta

zilnică.
2 De ce nu este bine să apropii un magnet de un card magnetic?
3 Explică de ce la centrele de colectare a deșeurilor metalice sunt
folosiți magneții pentru selectarea obiectelor confecționate din mate-
riale care conțin fier. Găsește și alte exemple asemănătoare.
Fig. 3 - Tipuri de magneți

Magnetismul terestru. Busola Termeni cheie
Ai observat că? ⚫ câmp magnetic

⚫ magnetism terestru
⚫ busolă
⚫ Pentru a-i ajuta la orientare, exploratorii
folosesc busola.
⚫ Păsările migratoare se orientează deasupra
oceanelor, deși acolo nu au repere vizuale.
⚫ Pe aplicațiile GPS apare întotdeauna nordul. Identifică-l în fig.1.
Ce crezi?
De ce busola era un element indispensabil, încă din Evul Mediu,

pe puntea corăbiilor?
Amintește-ți Fig. 1 - Harta GPS
Magneții au numeroase aplicații practice, printre care și busola. Știai că?

Ea este compusă dintr-o cutie transparentă în care se află un ac mag-
netic mobil și un cadran pe care sunt desenate punctele cardinale. ▶ Alături de hârtie, praf de pușcă
Acul magnetic se poate roti liber, indicând Polul Nord geografic al și tiparniță, busola este una dintre
cele patru mari invenții chinezești,
Pământului. Busola se folosește pentru orientare. simboluri ale științei și tehnolo-
giei avansate ale culturii din China
Experimentează! Antică. Busola a fost folosită de către
chinezi încă din secolul al IV-lea.
1. Pământul este un mare magnet! ▶ Preluată de la arabi, forma de azi

⚫ Vei folosi: ac magnetic suspendat pe un ax orizon- a busolei era deja folosită la înce-
putul anilor 1300 de către navigato-
tal care trece prin centrul lui de greutate, suport/trepied. rii republicii maritime amalfitane.
Așază ansamblul cu ac magnetic pe suport/ trepied. ▶ Polii magnetici ai Pământului
⚫ Ce constați? s-au inversat de-a lungul istoriei, în
medie, o dată la 450 000 de ani. Unii
Acul magnetic se orientează aproximativ pe direcția meri- cercetători cred că inversarea ar
dianului geografic. putea avea loc în viitorul apropiat!
⚫ Cum explici?
Acest lucru se întâmplă deoarece Pământul este un magnet sferic
foarte mare, care atrage polii acului magnetic.
2. Unde a fugit nordul?

⚫ Vei folosi: ac magnetic suspendat pe un ax orizontal care trece
prin centrul lui de greutate sau o busolă (poate fi aplicația Busolă a
telefonului mobil, fig.2) și un magnet bară.
Apropie, pe rând, diferite zone ale magnetului bară de acul mag-
netic sau de busolă. Fig. 2 - Aplicația Busolă
⚫ Ce constați? a telefonului mobil
Atenție! Unele aplicații au sisteme
La apropierea magnetului bară, acul magnetic sau indicatorul de protecție pentru interferențele
busolei sunt deviate și nu mai indică nordul. magnetice.
⚫ Cum explici?
Acul magnetic (sau indicatorul apli-
cației) își modifică orientarea, fiind atras
de magnetul bară.
3. Din dezordine răsare ordinea

Fig. 4 - Ace magnetice, magnet bară ⚫ Vei folosi: pilitură de fier, foaie de
hârtie, mai multe ace magnetice așezate
Știai că? Fig. 3 - Magnet bară,
pe suport mic, magnet bară.
⚫ Ce ai de făcut? pilitură de fier
▶ Variația declinației magnetice
cu locul a fost observată pentru Așază deasupra magnetului bară o foaie de hârtie pe care presară
prima dată de navigatorul genovez uniform pilitură de fier. Urmărește modul în care aceasta se așază.
Cristofor Columb, în timpul călătoriei Îndepărtează foaia și aranjează acele magnetice în jurul magnetului bară.
spre Americi, peste Oceanul Atlantic.
⚫ Ce constați?
Polul Sud Polul Nord geografic
magnetic Pilitura de fier formează un ansamblu de linii curbe, care converg
în capetele magnetului (fig.3). Toate acele magnetice se orientează
spre magnetul bară (fig.4).
⚫ Cum explici?
Pilitura de fier se aranjează pe niște linii invizibile, care se numesc
linii de câmp magnetic. Fiecare ac magnetic se orientează tangent la
Polul Nord liniile de câmp generate de magnet.
Polul Sud geografic magnetic
Fig. 5 - Pământul este un mare Reține!

magnet
✓ Forma de existență a materiei care ia naștere în jurul unui mag-
net se numește câmp magnetic și este reprezentat prin linii de câmp
magnetic. Ele sunt puse în evidență cu ajutorul piliturii de fier sau a
unui ac magnetic care se orientează tangent la liniile de câmp. Liniile
de câmp ies din polul nord al magnetului și intră în polul sud. Săgeata
de pe ele arată orientarea unei busole dacă ar fi pusă acolo (fig. 6).
✓ Pământul are un câmp magnetic care se comportă ca și când ar
Fig. 6 - Sensul liniilor de câmp avea în centrul său un magnet bară uriaș, situat aproximativ între
magnetic
polii geografici (fig.5). Acest magnet bară are polul sud lângă nordul
geografic al Pământului și polul nord lângă sudul geografic. De aceea,
busolele se orientează către nordul geografic: polul nord al busolei
Citește cu atenție fragmentul și este atras de polul sud al magnetului care este Pământul.
explică științific cele întâmplate.
✓ Deoarece polii magnetici ai Pământului nu coincid cu polii săi
„ – Nu suntem pe drum! S-a întâm-
plat ceva cu busola! strigă căpita- geografici, acul magnetic nu se orientează exact pe direcția meridi-
nul, dându-și dintr-o dată seama anului geografic. Unghiul format între direcția meridianului geogra-
că, dacă ar fi mers într-adevăr spre fic și direcția pe care s-a orientat acul magnetic se numește unghi
sud-vest, soarele trebuia să răsară
în stânga, cam la patru carturi îna-
de declinație. Busolele moderne au sisteme de corecție a acestuia.
poia traseului.
– Uite de unde a pornit boclucul! Verifică dacă ai înțeles!
strigă și Gherasim uimit.
Cercetând busola, găsise după
felinar o daltă de călăfătuit. Îndată
Apropie busola de diferite obiecte din sala de clasă. Ce observi?
ce o trase afară, cadranul se răsuci Întocmește un tabel care să cuprindă corpurile investigate și starea
cuminte două carturi spre sud.” busolei. Ce materiale fac ca busola să nu mai arate corect nordul?
Toate pânzele sus!, de Radu Tudoran Repetă etapele, folosind aplicația Busolă de pe telefonul mobil.
UNITATEA 4 89
Structura atomică a substanței.

Fenomenul de electrizare
(experimental), sarcină electrică
Ai observat că? Termeni cheie
⚫ Atunci când te ⚫ atom

piepteni, părul tău se ⚫ electron
⚫ electrizare
electrizează.
⚫ sarcină electrică
⚫ Pentru a evita elec-
trizarea, ecranele dis-
pozitivelor multimedia Știai că?
sunt curățate de particu- ▶ Imaginea orbitei electronului din
lele de praf cu ajutorul atomul de hidrogen poate fi obți-
unor materiale speciale. nută la un microscop cuantic.
Ce crezi?
De ce, atunci când sari pe trambulină, părul tău se electrizează?
Amintește-ți
În clasa a III-a ai învățat la Științe ale naturii că unele corpuri se

pot încărca cu electricitate prin anumite procedee, precum frecarea. ▶ Păianjenii cu cruce folosesc
Există două feluri de electricitate, pozitivă și negativă, notate prescur- electricitatea la capturarea prăzii.
Substanța cleioasă cu care aceș-
tat cu „+” și „–”. Corpurile încărcate cu același fel de electricitate se tia își îmbracă pânza are proprie-
resping. Corpurile cu electricitate diferită se atrag. tăți electrostatice. Astfel, pânza se
încarcă cu sarcini negative și atrage
Structura atomică orice element încărcat pozitiv, de la
fire de polen, la insecte.
⚫ Atomii sunt foarte mici. Dimensiunea lor este de ordinul nano-
metrilor. Pentru ca să vezi un atom, trebuie să împarți un milime- Electron (–)
tru într-o mie de bucăți egale. Apoi, fiecare bucată trebuie să o mai
împarți de o mie de ori, pentru a rămâne cu câțiva atomi.
⚫ Un atom este alcătuit din nucleu și înveliș electronic. În nucleu
se găsesc două tipuri de particule: protoni, care au proprietăți elec- Neutron
trice de tip pozitiv, și neutroni, care nu au proprietăți electrice de tip Proton (+)
pozitiv/negativ. Învelișul electronic este alcătuit din electroni, care se
rotesc în jurul nucleului și au proprietăți electrice de tip negativ (fig.1).
⚫ Proprietățile electrice ale atomului ies în evidență, în mod special, Protoni
Nucleu
când acesta „se sparge”. De exemplu, atunci când atomul își pierde un Neutroni
electron, rămâne cu proprietăți electrice pozitive (spunem că atomul Electroni
s-a ionizat). Să observăm acest lucru printr-un set de experimente. Fig. 1 - Structura atomului
–
90 Fenomene electrice și magnetice UNITATEA 4 – +
– +
+
Știai că? Experimentează!
▶ Seria triboelectrică este o listă

cu materiale care pot pierde elec-
1. Electrizare prin frecare
troni (cele care se vor încărca cu ⚫ Vei folosi: un balon.
sarcini pozitive) și materiale care
pot câștiga electroni (cele care se
vor încărca cu sarcini negative). Apropie balonul de părul uscat. Ce observi?
Mișcă balonul pe părul uscat, îndepărtează balonul, apoi apropie
Pierde electroni:
Piele uscată balonul din nou de păr.
Păr ⚫ Ce constați?
Sticlă Inițial, firele de păr nu interacționează cu balonul. Acestea sunt
Poliamidă (nylon)
Lână
atrase de balon doar după frecarea cu părul.
Blană ⚫ Cum explici?
Aluminiu Starea inițială a firelor de păr și a balonului este neutră din punct
Hârtie de vedere electric, deoarece atomii sunt intacți. În timpul frecării, o
Bumbac
mică parte din electronii din firele de păr trec pe balon. Atomii din
Câștigă electroni:
Chihlimbar firele de păr care au pierdut electroni rămân cu sarcina electrică pozi-
Balon cauciuc tivă, așadar firele de păr se încarcă pozitiv. Pe de altă parte, electronii
Ebonită adiționali de pe balon contribuie cu sarcina lor electrică negativă la
Poliester
electricitatea balonului. Spunem că balonul și firele de păr s-au elec-
Acril
Polietilenă (pungi cu bule) trizat. Între firele de păr (încărcate electric pozitiv) și balon (încărcat
Policlorură de vinil (PVC) electric negativ) apare forța electrică; ea este, în acest caz, de atrac-
Teflon ție. Balonul și firele de păr se atrag!
Cauciuc siliconic
Fig. 2 - Seria triboelectrică 2. Electrizare prin contact
▶ Cuvântul „electricitate”, propus
⚫ Vei folosi: un electroscop (fig.3), o baghetă
de William Gilbert, derivă din ter-
menul „electra”, care își are originea de plastic și un material din seria triboelectrică
în termenul grecesc pentru chihlim- care cedează electroni (fig.2).
bar, „ēlektron”. Aceasta deoarece ⚫ Ce ai de făcut?
chihlimbarul poate dobândi o sar-
cină electrică prin contact sau prin Freacă bagheta de materialul ales din seria
frecare cu materiale care pot pierde triboelectrică. Atinge (contact direct) capă-
electroni, precum blana, lâna etc. tul frecat al baghetei de sfera electroscopului. Fig. 3 - Electroscop
Îndepărtează bagheta de electroscop.
Temă pentru portofoliu ⚫ Ce constați?
Acul indicator al electroscopului deviază de
Vei folosi: un balon, o doză de alu-
miniu și un material din seria triboe-
la poziția verticală.
lectrică care cedează electroni (fig.2). ⚫ Cum explici?
Așază doza pe o suprafață ori- Prin frecare, bagheta a primit electroni de la mate-
zontală. Electrizează balonul și apro- rialul cu care a fost frecată. Ea a căpătat astfel sarcină
pie-l de doză. Ce observi? Explică. Fă
o poză. Include explicația, însoțită de electrică netă negativă.
poză, la portofoliu. Prin contactul dintre bagheta electrizată și elec-
troscopul neutru din punct de vedere electric, o parte din electronii
în exces de pe baghetă se transferă pe tija interioară și apoi pe acul
electroscopului. Tija și acul vor avea acum sarcină negativă de ace-
lași tip și se vor respinge prin intermediul forței electrice. De aceea,
acul indicator al electroscopului este respins de tija acestuia.
3. Electrizare prin influență

⚫ Vei folosi: un electroscop și o baghetă din plastic electrizată Verifică dacă ai înțeles!
negativ, ca în experimentul precedent. 1 De ce sunt folosite mănuși antista
⚫ Ce ai de făcut? tice la mânuirea componentelor
Apropie, de data aceasta fără contact (de la distanță), bagheta elec- electronice?
trizată de sfera electroscopului, neutru din punct de vedere electric.
⚫ Ce constați?
La apropierea baghetei electrizate de sferă,
fără contact, acul se îndepărtează de tijă. Când
bagheta este îndepărtată, acul revine lângă tijă.
⚫ Cum explici?
2 Consideră următoarele situații și
De data aceasta nu are loc niciun transfer de electroni explică de ce se întâmplă așa.
între baghetă și sferă, pentru că nu se ating. În schimb, ⚫ În timp ce se piaptănă, Alex
prin apropierea baghetei electrizate negativ de sfera elec- remarcă cum părul se lipește de
pieptăn. De ce se întâmplă astfel?
troscopului, aceasta împinge o parte din electronii din
sferă, prin intermediul forței electrice (sfera rămâne încăr-
cată cu sarcină pozitivă). Electronii respinși ajung în partea de jos a
electroscopului și se distribuie pe tijă și pe ac. Acolo se resping, ceea
ce face ca acul să se îndepărteze de tijă.
Reține! ⚫ Mihai alunecă pe tobogan și
când ajunge jos are părul vâlvoi. Ce
✓ Obiectele sunt formate din substanțe, iar substanțele din atomi. face ca firele de păr să se respingă
✓ Atomul este diviziunea cea mai mică a materiei care mai păs- între ele?
trează proprietățile elementelor sale chimice.
✓ Procesul prin care un corp trece din stare neutră în stare elec-
trizată se numește electrizare.
✓ Electrizarea se poate realiza prin frecare, contact sau influență.
Prin frecare, atomii pierd o parte din electroni, care se transferă apoi ⚫ Ioana freacă un balon de haine,
prin contact și electrizează materialele. iar apoi îl apropie de un grup de hâr-
✓ Mărimea fizică ce măsoară starea de electrizare a corpurilor se tii rupte în bucăți mici, fără să le
numește sarcină electrică și poate fi detectată cu ajutorul electroscopului. atingă. Balonul atrage hârtiuțele! Ce
fel de electrizare are loc?
✓ Corpurile care pierd electroni au sarcină electrică pozitivă, iar
cele care primesc electroni au sarcină electrică negativă. Corpurile
care nu primesc și nu cedează electroni au sarcină electrică nulă; ele
sunt neutre din punct de vedere electric.
✓ Unitatea de măsură pentru sarcina electrică în Sistemul
Internațional este coulomb:
[q]SI = C
✓ Sarcina electrică a unui proton este egală, ca mărime, cu cea a
unui electron, dar de semn diferit. Sarcina electrică a protonilor este
pozitivă, iar a electronilor, negativă. Pentru că numărul de protoni Aplică cele învățate!
este egal cu cel de electroni, sarcina electrică totală a atomului este
Realizează un eseu cu tema
nulă. Spunem că atomul este neutru electric. „Electrizarea în natură”, în care să
✓ Toate sarcinile electrice din natură sunt multipli întregi ai sar- identifici situații din natură în care
cinii electrice elementare, qo: se manifestă electrizarea, modul de
electrizare și rolul electrizării în situ-
q = n ∙ q0, unde n este număr natural și q0 =1,6 ∙ 10–19 C
ațiile prezentate.
Termeni cheie Fulgerul. Curentul electric

⚫ fulger
Ai observat că?
⚫ descărcare electrică
⚫ curent electric ⚫ În timpul unei furtuni, atunci când fulgeră, apar dâre de lumină
pe cer.
⚫ Telefoanele, tabletele sau laptopurile trebuie puse la încărcat.
⚫ Atunci când te atingi de o scară rulantă sau de portiera mașinii,
simți mici furnicături în degete.
Ce crezi?
⚫ Ce au în comun fulgerul și încărcarea telefoanelor?
Fig. 1 - Fulgere pe cer Amintește-ți
În clasele a III-a și a IV-a ai învățat la Științe ale naturii că fulgerul

și tunetul se produc în nori, în același timp. Fulgerul este un fenomen
electric. Pentru a apăra clădirile de trăsnete, acestea sunt prevăzute
cu paratrăsnete, care preiau din atmosferă descărcările electrice și
le conduc în siguranță spre pământ sub formă de curent electric.
Curentul electric se utilizează la: producerea luminii, obținerea căl-
Fig. 2 - Telefon mobil la încărcat
durii, funcționarea aparatelor electrice, în telecomunicații, transport etc.
Experimentează!
Fulgerul din laborator

Fig. 3 - ⚫ Vei folosi: generator Van de Graaff, pendul electrostatic.
Generator ⚫ Ce ai de făcut?
Van de
Graaff Electrizează puternic cele două sfere ale generatorului
Van de Graaff prin rotirea manivelei dispozitivului. Apropie
sfera mică, la o distanță de câțiva centimetri de sfera mare,
ca în imaginea alăturată. Ce observi?
Știai că? ⚫ Ce constați?
▶ Distanța pe care se întinde dâra Când sferele sunt apropiate, între ele
de lumină a fulgerului (curentul elec- apare o scânteie însoțită de un sunet. După
tric al descărcării) poate ajunge până
la câțiva kilometri, iar diametrul
aceasta, pendulul electrostatic nu deviază,
acesteia poate avea până la 20 cm. semn că sferele nu mai sunt electrizate.
⚫ Cum explici?
▶ Fulgerul nu este specific doar
Generatorul Van de Graaff este un exem-
atmosferei terestre, acest fenomen
fiind observat și pe alte planete. În plu de electrizare prin frecare. El este format
imagine se văd descărcări electrice Generatorul Van de Graaff
dintr-o bandă elastică ce se electrizează prin
din atmosfera lui Jupiter. frecare și două sfere metalice pe care se acu-
mulează sarcini electrice de semn opus. La apropierea sferelor una
de cealaltă, sarcinile electrice în exces pe o sferă se mută pe cealaltă
sferă, neutralizându-le pe cele de acolo. Ceea ce vedem noi ca un mini-
fulger în aer este transportul de sarcini de la o sferă la cealaltă (des-
cărcare electrică), în urma căruia cele două sfere rămân neutre din
punct de vedere electric.
Reține!
Știai că?
Deplasarea ordonată a purtătorilor de sarcină electrică se numește
curent electric. ▶ Scânteile provocate de descăr-
cările electrice electrostatice sunt
Descărcările electrice sunt un caz particular de transport de sar- periculoase în apropierea materi-
cini electrice, ce are loc prin aer. alelor inflamabile, deoarece pot
provoca incendii. De aceea, atât
Fulgerul este o descărcare electrică între partea superioară și cea rezervoarele autovehiculelor, cât
inferioară a unui nor sau între doi nori situați la înălțimi diferite, și pompele de alimentare ale aces-
nori care au acumulat sarcini electrice în exces prin frecarea mase- tora sunt astfel construite încât să
lor de aer. Trăsnetul este tot o descărcare electrică, însă aceasta se reducă riscul descărcărilor elec-
trostatice. De exemplu, pompele de
produce între la stațiile de carburanți sunt dotate
partea infe- cu mănuși antistatice.
rioară a unui
▶ Inventatorul paratrăsnetului
nor apropiat
este Benjamin Franklin, care a înce-
d e Pă m â n t put să exploreze fenomenul electri-
și un corp de cității în anul 1746. În 1752, pentru a
pe suprafața dovedi că fulgerul este electricitate,
Franklin a lăsat un zmeu să zboare
Pământului, într-o furtună. Conștient de perico-
care se încarcă lul acestei metode, Franklin a ofe-
electric prin rit apoi modalități alternative de a
influență. Cele demonstra că fulgerul este electric.
mai expuse
sunt corpurile
înalte: turnuri, copaci etc.
Pentru a proteja clădirile foarte înalte de efectele distrugătoare ale
trăsnetelor, se folosesc paratrăsnete. Paratrăsnetul este format din-
tr-o tijă metalică, având partea superioară ascuțită, iar partea inferi-
oară, îngropată în pământ la adâncimi de peste doi metri. Când are
loc trăsnetul, curentul electric circulă prin tija metalică a paratrăs-
netului, protejând astfel clădirea.
1 Odată cu fulgerul se produce și
tunetul, care se aude mai târziu.
 1  De ce în timpul unei furtuni nu este recomandat să ai obiecte meta- Documentează-te, folosind diverse
surse, și explică de ce aceste două
lice în mână sau să te adăpostești sub copaci înalți? fenomene care se produc simultan
 2  Când atingi o clanță metalică, se întâmplă câteodată să auzi o sunt percepute de observator la
momente diferite.
mică pocnitură și simți o mică „înțepătură” în deget. Încălțămintea
2 Alcătuiește un tabel cu principa-
se electrizează prin frecare cu solul și corpul nostru se încarcă elec-
lii consumatori de curent electric din
tric. Atunci când atingem clanța, această sarcină se scurge la loc în locuința ta și înregistrează timpul în
pământ, formând un curent electric. Ceea ce simțim este șocul aces- care aceștia au funcționat pe parcur-
tui curent electric. Poți da exemple similare? sul unei zile. Stabilește un plan de
reducere a consumului.
 3  Curgerea de curent electric în fulgere este bruscă și necontrolată. Nr. Consumatori de Timp de
În cablurile metalice ale aparatelor electrice ea este constantă și con- crt. curent electric funcționare
trolată. Identifică, în activitatea ta, cinci situații în care utilizezi curent
electric.
94 UNITATEA 4
Generatoare, consumatori,
circuite electrice
Ai observat că?
Termeni cheie
⚫ generatoare ⚫ Pe acoperișul multor case sunt montate panouri solare (fig.1).
⚫ consumatori ⚫ Machetele garniturilor de tren se deplasează pe șine și fără bate-
⚫ circuite electrice rii (fig.2).
⚫ elemente de circuit ⚫ Telecomanda/controlerul jucăriilor radiocomandate nu funcțio
nează fără baterii (fig.3).
Ce crezi?
Ce durează mai mult, bateria mică a unui ceas de mână sau bate-
ria mare a unui telefon mobil? De ce?
Amintește-ți Curent electric

În clasa a IV-a ai învățat că
aparatele electrice trebuie sa
Fig. 1 - Acoperiș cu panouri solare
fie conectate la priză sau la
baterii pentru a primi curent
Corp electrizat Corp electrizat
electric.
pozitiv negativ
Pentru a funcționa corect,
acestea trebuie să formeze un circuit electric.
Fiecare element al circuitului are un rol bine precizat:
- bateria produce curent electric, deci este un generator electric;
generatorul este indispensabil unui circuit electric;
- firele metalice folosesc la transportul curentului electric de la
baterie la elementele consumatoare, cum ar fi un bec;
Fig. 2 - Machetă de garnitură de tren - becul are rolul de a lumina la trecerea curentului electric.
Experimentează!
1. Generează curent!
⚫ Vei folosi: generator/sursă de tensiune, bec, întrerupător și fire
metalice conductoare.
Urmărește modelul din imagine și conectează două conductoare
Fig. 3 - Elicopter cu telecomandă
la sursa de tensiune. Celălalt capăt al primului fir conectează-l la
bec, iar capătul celui de-al doilea fir,

Știai că?
la întrerupător. Cu un al treilea con-
ductor conectează becul și întrerupă- ▶ În funcție de forma de energie
torul. Închide întrerupătorul. consumată, există mai multe tipuri
⚫ Ce constați? de generatoare electrice:
La închiderea întrerupătorului,
becul luminează.
⚫ Cum explici?
Generatorul de tensiune este asemănător unor nori încărcați elec-
tric. La borna pozitivă ( + ) el are capacitatea de a atrage sarcini elec- Baterii
trice negative (electroni) care vin de la borna negativă ( – ). În mod nor-
mal, electronii nu pot traversa aerul dintre borne, așa încât nu are loc
nicio descărcare electrică. Ei nu pot traversa nici atunci când, în mon-
taj, întrerupătorul este deschis. Însă, când întrerupătorul este închis,
electronii de la borna negativă vor ajunge la borna pozitivă! Ei pleacă
de la borna negativă, trec prin primul fir conductor, apoi prin bec și Dinam
întrerupător, apoi prin al doilea fir conductor și ajung la borna pozitivă.
Se stabilește astfel un curent electric (un transport de electroni) între
cele două borne. Când curentul electric trece prin bec, becul luminează!
2. Tensiunea electrică
⚫ Vei folosi: generator/sursă de Centrale eoliene
tensiune, bec, fire conductoare, volt-
metru, întrerupător.
Realizează montajul din ima-
gine. Alimentează circuitul și închide
întrerupătorul. Hidrocentrale
⚫ Ce constați?
La închiderea întrerupătorului, becul luminează și voltmetrul
indică valoarea tensiunii electrice la bornele becului.
⚫ Cum explici?
Pentru transportarea sarcinilor electrice între două puncte ale cir-
cuitului, generatorul furnizează energie electrică. Tensiunea indicată Panouri solare
de voltmetru este o măsură a energiei pe care o primește fiecare elec-
tron pentru a circula de la borna negativă la cea pozitivă.
3. Intensitatea curentului electric

⚫ Vei folosi: generator/sursă de tensiune, bec, fire conductoare,
ampermetru, întrerupător. Centrale termice
Realizează montajul din ima-
gine. Alimentează circuitul la o ten-
siune de 6V și închide întrerupăto-
rul. Notează valoarea indicată de
ampermetru. Centrale nucleare
Deschide întrerupătorul și oprește sursa. Schimbă poziția amperme-

Știai că?
trului în circuit, conectându-l între sursă și bec. Alimentează circuitul
▶ Efectul termic al curentului elec- și închide întrerupătorul. Notează valoarea indicată de ampermetru.
tric are nenumărate aplicații în teh- Deschide întrerupătorul și oprește sursa. Schimbă poziția amper-
nică și în viața de zi cu zi. Printre metrului în circuit, conectându-l între bec și întrerupător. Alimentează
acestea se numără:
circuitul și închide întrerupătorul. Notează valoarea indicată de
ampermetru.
⚫ Ce constați?
La închiderea întrerupătorului, becul luminează și ampermetrul
măsoară intensitatea curentului electric. Ampermetrul a indicat ace-
eași valoare, indiferent de poziția din circuit.
⚫ Cum explici?
Intensitatea curentului electric este o măsură a numărului de elec-
troni transportați de curentul electric în fiecare secundă. Deoarece
curentul electric nu se divide pe traseu, numărul de electroni care
Siguranțe fuzibile
circulă este același în orice punct al circuitului, deci curentul electric
are aceeași valoare pe tot parcursul acestuia.
4. Efectul termic al curentului electric

⚫ Vei folosi: sursă de tensiune, bec, întrerupător și conductoare
de legătură.
Realizează montajul de la experimentul 1. Alimentează circuitul
la o tensiune de 6V și închide întrerupătorul. Atinge becul cu dege-
Pistol de lipit tele. Ce observi? După câteva minute atinge din nou becul.
⚫ Ce constați?
Inițial becul a fost rece, iar după un timp de funcționare acesta
s-a încălzit.
⚫ Cum explici?
La trecerea curentului electric printr-un element de circuit, acesta
se încălzește, fenomen ce poartă numele de efect termic al curentu-
lui electric. Efectul se datorează faptului că electronii cedează din
energia primită de la generator, care se disipă în jur sub formă de
căldură și lumină.
Fier de călcat
5. Efectul magnetic al curentului electric
⚫ Vei folosi: baterie, întrerupător, con-
ductor neizolat, ac magnetic și conduc-
toare de legătură.
Realizează montajul din imagine. Ce
indică acul magnetic? Așază conductorul
neizolat paralel cu direcția acul magnetic.
Închide întrerupătorul. Ce se întâmplă cu
Uscător de păr
acul magnetic? Montează invers bateria
în circuit. Ce se întâmplă cu acul magnetic?
⚫ Ce constați?
Știai că?
Înainte de închiderea circuitului, acul magnetic se orientează pe
direcția N-S a Pământului. La închiderea circuitului, acul magnetic ▶ Macaraua electromagnetică și
deviază. Sensul de deviație depinde de modul de conectare a gene- trenul cu levitație magnetică sunt
ratorului în circuit. aplicații ale efectului magnetic al
curentului electric.
⚫ Cum explici?
Macaraua electromagnetică este
Curentul electric produce un câmp magnetic în jurul conductoare- utilizată în oțelării sau în stații de
lor pe care le parcurge, fenomen numit efect magnetic al curentului colectare a deșeurilor metalice.
Electromagnetul activat atrage
electric. Câmpul magnetic depinde de intensitatea și sensul curen-
obiec tele cu conținut de f ier,
tului electric. nep ermițând mișcarea acestora.
Un circuit electric special construit pentru a produce un câmp Încărcătura este eliberată la opri-
magnetic mare se numește electromagnet. Acesta funcționează ca rea curentului.
un magnet atunci când circulă curent electric prin el.
Deoarece efectul magnetic al curentului electric modifică sensul
de deviație al acului magnetic în funcție de modul de conectare al
generatorului, putem atribui curentului electric un sens de depla-
sare prin circuit.
Reține!
✓ Drumul închis al purtătorilor de sarcină electrică se numește

circuit electric. Un circuit electric este un ansamblu de elemente
de circuit, care asigură că electronii ce pleacă de la borna negativă a
unui generator ajung la borna pozitivă a acestuia. Trenul cu levitație magnetică,
✓ Generatorul este elementul de circuit care transformă o altă MAGLEV (termen provenit din abre-
formă de energie în energie electrică. Energia primită de un singur vierea expresiei „magnetic levita-
tion”), este un tren de mare viteză
electron este reprezentată de o mărime numită tensiune electromo-
ce rulează pe un circuit prevăzut cu
toare, notată E. Unitatea de măsură pentru tensiunea electromo- electromagneți. Aceștia se resping
toare în SI este volt (V). cu electromagneții trenului și ast-
fel trenul planează deasupra șinei.
[E]SI = V (Volt)
✓ Consumatorul este un element de circuit care funcționează
doar atunci când este conectat la un generator, adică este parcurs
de curent electric.
Mărimea fizică ce caracterizează un consumator electric este ten-
siunea electrică, notată U. Tensiunea electrică este o reprezentare
a energiei pe care consumatorul o primește de la fiecare electron al ▶ Prima baterie a fost construită
curentului electric. Unitatea de măsură pentru tensiunea electrică de fizicianul Alessandro Volta, în
în SI este volt (V). anul 1800, din plăcuțe de argint și
zinc scufundate într-un amestec de
[U]SI = V (Volt) apă cu sare.
Instrumentul de măsură pentru tensiunea electrică este voltme-

trul. Acesta se conectează în paralel cu porțiunea de circuit a cărei
tensiune se măsoară.
Mărimea fizică ce caracterizează curentul electric este intensita-
tea curentului electric, notată I. Ea reprezintă sarcina electrică trans-
portată în fiecare secundă (în cazul metalelor, de electroni), fiind
o mărime fizică fundamentală a SI. Unitatea de măsură pentru inten-

Știai că?
sitatea curentului electric în SI este amperul (A).
▶ Anumite specii de pești, în spe- [I]SI = A
cial din bazinul Amazonului, al
Nilului, dar și din mediul marin, Instrumentul de măsură este ampermetrul. Ampermetrul se
generează curent electric. Unele conectează în serie într-un circuit electric.
erau cunoscute din Antichitate. Într-un circuit electric neramificat, intensitatea curentului electric
Astfel, încă de pe vremea faraonu-
lui Narmer din Prima Dinastie, acum este aceeași în toate punctele.
peste cinci milenii, egiptenii utilizau ✓ Valorile tensiunii electrice și a intensității curentului electric
somnul electric de Nil pentru trata- pentru care un consumator funcționează normal se numesc valori
rea durerilor articulare.
nominale.
✓ Sensul convențional al curentului electric în circuitul exterior al
generatorului este de la borna pozitivă a acestuia spre borna negativă.
✓ Trecerea curentului electric printr-un circuit electric este înso-
țită de apariția unor fenomene numite efecte ale curentului elec-
tric: termic, magnetic și chimic.
Picturile murale și alte izvoare isto-

rice sugerează utilizarea exempla-  1  Identifică generatoarele din
relor juvenile de pește, deoarece cei imagine.
300-400 V descărcați de șocul elec-
tric al unui adult ar fi însemnat un  2  Dă 3 exemple de situații din
risc prea mare pentru pacient. viața de zi cu zi în care se folosesc
panourile solare.
▶ În Grecia și în Roma Antică, șocu-
rile torpilelor electrice erau utilizate
pentru anestezierea pacienților în
cazul intervențiilor chirurgicale sau PROIECT
a nașterilor, precum și pentru trata-
rea durerilor de gută și a cefaleelor. Surse de energie prietenoase cu mediul înconjurător
Termenul „narcotic” provine de la
denumirea greacă a acestor pești, Scopul proiectului: Identificarea surselor de energie prietenoase
„narko” (pești amorțitori).
cu mediul înconjurător din România și/sau din lume.
Tema poate fi realizată individual sau în echipă.
⚫ Ce vei învăța?
Vei învăța despre importanța surselor de energie prietenoase cu
mediul înconjurător în secolul al XXI-lea și cum poți acționa pentru
a proteja mediul.
1. Vei consulta surse diverse de informații.
2. Vei stabili ce informații sunt relevante pentru proiect.
Aplică cele învățate! 3. Vei prezenta cel puțin două surse de energie utilizate în România.
⚫ Cum vei prezenta proiectul colegilor?
1 Întocmește o listă cu aplicații ale Vei realiza o prezentare PowerPoint.
efectului termic al curentului elec-
⚫ Cum va fi evaluat proiectul?
tric. Ce alte efecte crezi că mai pot fi?
2 Imaginează și alte aplicații ale Criterii: calitatea documentării, selectarea informațiilor relevante,
electromagnetului, decât cele pre- rigurozitatea științifică, acuratețea prezentării.
zentate în aceste pagini.
Conductoare și izolatoare electrice Termeni cheie

⚫ conductoare electrice
Ai observat că?
⚫ izolatoare electrice
⚫ Majoritatea cablurilor electrice sunt construite din fire conduc-

toare îmbrăcate într-un strat protector de plastic.
Ce crezi?
În general, cablurile mari au doar 2 sau 3 fire conductoare și sunt

îmbrăcate într-un strat gros de plastic. De ce atunci cablurile mici
(USB etc.), care au mai multe fire conductoare în interior, sunt îmbră-
cate într-un strat subțire de plastic?
Experimentează! Becul
Obiectul
nu
⚫ Vei folosi: baterie, bec, întrerupător, conductoare de legătură, testat luminează
luminează
două fire metalice izolate prevăzute cu cleme metalice la un capăt, cui metalic
un cui metalic, o scobitoare, un pai de plastic, o bucată de staniol, o scobitoare
pai de plastic
riglă, o baghetă de sticlă. bucată de
⚫ Ce ai de făcut? staniol
Realizează montajul alăturat. riglă
Așază peste cleme (punctele 1 și 2), pe baghetă de
sticlă
rând, obiectele menționate mai sus.
Desenează tabelul alăturat pe caiet și Știai că?
bifează observațiile experimentale.
⚫ Ce constați? ▶ Apa conduce curentul electric, iar
sarea dizolvată în apă formează un
Becul luminează doar pentru anumite obiecte.
amestec care conduce foarte bine
⚫ Cum explici? curentul electric! Corpul uman con-
Doar atunci când peste cleme se așază un obiect care permite tre- ține multa apă și săruri, așadar este
cerea curentului electric, prin bec vor circula electroni și el va lumina. un bun conductor de electricitate.
▶ Electricienii poartă costume
Reține! izolatoare electric și mănuși, iar
instrumentele lor (șurubelnițe,
Substanțele/corpurile care permit trecerea curentului electric se patente) au mânere izolate electric.
numesc substanțe conductoare/conductoare electrice, iar substan- ▶ Unele materiale sunt izolatoare
țele/corpurile care nu permit trecerea se numesc substanțe izola- în formă pură, dar se vor transforma
toare/izolatoare electrice. în conductoare dacă sunt introduse
cantități mici de alt element sau
Pentru a evita contactele accidentale între diferite puncte ale unui dacă conțin impurități. De exemplu,
circuit electric (situație în care curentul electric ar trece nedorit din- apa pură este un izolator, dar apa
tr-o parte în alta), firele conductoare și alte elemente sunt acoperite potabilă este un conductor.
de un înveliș izolator.
Documentează-te din surse diverse
și întocmește o listă cu cele mai folo-
Identifică, în viața de zi cu zi, 3 situații în care trebuie folosiți izo-
site substanțe/materiale conduc-
latori electrici și explică de ce. De ce crezi că unele straturi izolatoare toare ale secolului al XXI-lea. Specifică
sunt mai groase? domeniul în care sunt utilizate.
Termeni cheie Circuitul electric simplu.

⚫ circuit electric simplu Elemente de circuit, simboluri
⚫ elemente de circuit
⚫ simboluri Ai observat că?
⚫ La lăsarea serii, ledurile indicatoarelor de circulație se aprind.

⚫ Pe pereți există întrerupătoare pentru a aprinde lumina. Alte
întrerupătoare sunt pe aparatele electrice din casă: calculator etc.
Ce crezi?
Amintește-ți
De ce becul lanternei se aprinde doar atunci când acționăm buto-
nul oprit/pornit?
Pentru a putea reprezenta ușor
un circuit electric, folosim simboluri Experimentează!
specifice:
⚫ Vei folosi: generator, bec cu
incandescență, fire conductoare,
Generator întrerupător.
Bec Realizează montajul din figură.
Întrerupător Închide întrerupătorul, apoi deschide-l.
deschis ⚫ Ce constați?
Întrerupător Becul se aprinde sau se stinge, în funcție de starea întrerupătorului.
închis ⚫ Cum explici?
Fire
conductoare Atunci când întrerupătorul este închis, circuitul este străbătut de
curent electric: electronii care pleacă de la borna negativă a bateriei
Ampermetru
pot ajunge la cea pozitivă. Când întrerupătorul este deschis, circuitul
Voltmetru nu este străbătut de curent electric.
Știai că? Reține!
Ansamblul format din generator, con-

▶ Multimetrul poate fi conectat atât
ca ampermetru, cât și ca voltmetru.
sumator, întrerupător și fire conductoare
se numește circuit electric simplu. Este
reprezentat schematic în figura alăturată.
La închiderea întrerupătorului, becul
se aprinde; prin circuit trece curent electric. Spunem că avem un cir-
cuit închis. La deschiderea lui, becul se stinge; prin circuit nu trece
curent electric. Spunem că avem un circuit deschis.

 1  Identifică, în viața de zi cu zi, 3 circuite electrice simple.
Demontează cu atenție o lanternă  2  Reprezintă, folosind simbolurile convenționale, circuitul electric
în componentele sale, identifică-le și utilizat pentru funcționarea farului de la bicicletă.
realizează schema electrică.
Gruparea becurilor în serie și paralel Termeni cheie

Ai observat că? ⚫ grupare în serie
⚫ grupare în paralel
⚫ Becurile unei lustre pot fi aprinse toate sau doar o parte din ele. ⚫ circuit serie
⚫ Pe stadioanele de fotbal sunt multe spoturi luminoase.
Ce crezi?
Deși instalația pentru bradul de Crăciun conține multe becuri, ele

sunt conectate cu doar câteva fire conductoare. Ai observat care este
dezavantajul când este doar un singur fir? Dar avantajul când sunt
două, care ajung la toate becurile? În ce caz instalația are trei sau
chiar mai multe fire conductoare care unesc becurile?
Experimentează!
1. Gruparea becurilor în serie

⚫ Vei folosi: generator, întrerupător, trei becuri identice, conduc-
toare de legătură. Atenție! Închide întrerupătorul după realizarea
montajului.
Realizează montajul din figura 1. Înlocuiește B1 cu B2, apoi cu B3.
Compară luminozitatea celor trei becuri. Ce observi?
Realizează montajul din figura 2, apoi pe cel din figura 3. Compară
luminozitatea becurilor în cele trei situații. Ce observi?
La montajul din figura 3 deșurubează, pe rând, câte unul dintre
becuri. Ce se întâmplă?
Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3

⚫ Ce constați?
Luminozitatea becurilor scade odată cu creșterea numărului
de becuri conectate în circuit. Deconectând un bec, celelalte nu
luminează. Știai că?
⚫ Cum explici?
▶ Becul Centennial din Livermore,
Pentru a funcționa normal, un consumator (un bec) trebuie să pri- California, este cel mai vechi bec cu
mească o tensiune electrică apropiată de valoarea sa nominală. Când incandescență care funcționează
sunt mai multe becuri în circuit luminozitatea lor scade, deoarece încă, el fiind instalat în anul 1901.
tensiunea electromotoare a generatorului se împarte între becuri și
▶ În România, primul stadion cu
fiecare primește mai puțin. Dacă unul dintre becuri nu funcționează, nocturnă a fost ridicat în orașul
atunci nici celelalte becuri din circuit nu funcționează, deoarece becul Ocna Mureş. Luminile instalației au
scos din circuit se comportă ca un întrerupător deschis și, astfel, prin fost aprinse prima dată în 1936, de
baronul belgian Solvay, proprieta-
circuit nu trece curent electric. În acest caz, spunem că becurile sunt
rul uzinelor din oraş.
conectate în serie.
2. Gruparea becurilor în paralel

⚫ Vei folosi: generator, întrerupător, trei becuri identice, conduc-
toare de legătură. Atenție! Închide întrerupătorul după realizarea
montajului.
Realizează, pe rând, montajele din figurile 1, 4 și 5. Compară lumi-
Fig. 4 Fig. 5 nozitatea becurilor în cele trei situații. Ce observi?
La montajul din figura 5 deșurubează, pe rând, câte unul dintre
Știai că? becuri. Ce se întâmplă?
⚫ Ce constați?
▶ Primul bec a fost construit de Luminozitatea becurilor este aceeași, în oricare dintre cele trei
Thomas Alva Edison, în anul 1878.
Becul cu incandescență a fost una
situații. Dacă unul dintre becuri este deconectat, celelalte becuri con-
dintre cele mai răspândite aplica- tinuă să funcționeze.
ții ale efectului termic al curentu- ⚫ Cum explici?
lui electric. În prezent, locul aces- Becurile luminează la fel deoarece circuitul principal se ramifică,
tuia este luat de becul tip LED, cu
un consum de energie electrică cu deci fiecare consumator funcționează independent de celelalte. Când
până la 90% mai redus. un bec este deconectat, celelalte becuri din circuit funcționează deoa-
rece elementele de circuit rămase formează un circuit electric închis.
Curentul va continua să treacă prin ramura /ramurile becurilor nede-
conectate și tensiunea electrică pe fiecare rămâne neschimbată. În
acest caz, spunem că becurile sunt conectate în paralel.
Reține!
▶ Timișoara este primul oraș cu
iluminat public stradal electric din
Un circuit ale cărui elemente sunt conectate unul după celălalt,
Europa. La 12 noiembrie 1884, cele astfel încât să fie parcurse de același curent electric, se numește cir-
731 de lămpi electrice, cu filament cuit serie. Circuitul electric simplu este un circuit serie.
din cărbune, au luminat traseul La gruparea becurilor în serie, prin toate becurile trece același
stradal principal al orașului pe o
lungime de 59 km. curent electric.
La gruparea becurilor în paralel, becurile sunt parcurse de
curenți electrici diferiți, ramificați din curen-
tul principal.
Modul de grupare în serie sau în paralel
se poate aplica și altor elemente de circuit.
Pe lângă grupările în serie și în paralel,
becurile pot fi grupate și mixt, ca, de exem-
plu, în figura 6.
Aplică cele învățate! Fig. 6
1 În montajul reprezentat în figura 6, Verifică dacă ai înțeles!

la închiderea întrerupătorului, becul
B 3 s-a ars. Circuitul este închis sau
deschis? Dar dacă se arde becul B1?  1  Identifică două motive din cauza cărora nu este indicată legarea
2 Ai la dispoziție un generator, un becurilor în serie în iluminatul electric stradal.
întrerupător deschis, patru becuri și  2  În montajul reprezentat în figura 5, plasează întrerupătoare cu
conductoare de legătură. Realizează ajutorul cărora becurile să poată funcționa independent unul față
montaje în care să utilizezi cinci
de celălalt. Desenează schema circuitului electric obținut.
moduri diferite de grupare a becu-
rilor. Desenează schema circuitului  3  Cum crezi că sunt conectate becurile la instalațiile de nocturnă
electric în fiecare caz. de pe pârtiile de schi?
Norme de protecție împotriva Termeni cheie

electrocutării (din cauze naturale – fulgerul, ⚫ măsuri de protecție
⚫ electrocutare
trăsnetul; din cauze artificiale – surse de tensiune) ⚫ scurtcircuit
⚫ reciclare
Ai observat că?
⚫ La intrarea în locuința ta există un panou cu siguranțe (fig.1).

⚫ Atunci când un avion trece printr-o furtună, pasagerii sunt pro-
tejați de fulgere (fig.2).
Ce crezi?
Fig. 1 - Panou cu siguranțe

De ce, pe timpul unei furtuni cu descărcări electrice, ești în sigu-
ranță într-o mașină (fig.3)?
Transcrie pe caiet și completează tabelul „Știu, Vreau să știu, Am
învățat” cu ceea ce știi despre normele de protecție împotriva elec-
trocutării. Actualizează-l pe parcursul lecției.
Știu Vreau să știu Am învățat Fig. 2 - Avion zburând prin furtună
Experimentează!
Scurtcircuitul
⚫ Vei folosi: baterie, întrerupător, două Fig. 3 - În mașină ești protejat de
becuri identice, conductoare de legătură. descărcările electrice.
Realizează montajul serie din figura 4. Știai că?
Fig. 4
Conectează între bornele becului B1 un con-
ductor suplimentar. Ce se întâmplă cu luminozitatea fiecărui bec? ▶ Pentru a împiedica menținerea
unor curenți cu intensități foarte
Conectează conductorul suplimentar, pe rând, între bornele celor-
mari la producerea unor scurtcircu-
lalte elemente de circuit. Ce observi? ite, toate instalațiile electrice sunt
⚫ Ce constați? protejate de așa-numitele „sigu-
La conectarea conductorului suplimentar la bornele becului B1 ranțe”. Acestea sunt niște elemente
de circuit care decuplează instala-
acesta se stinge, iar becul B2 luminează mai puternic. La conectarea ția electrică de la generator, atunci
conductorului suplimentar la bornele becului B2 acesta se stinge, iar când curentul electric ce trece prin
becul B1 luminează mai puternic. La conectarea conductorului supli- ele depășește o valoare critică.
mentar la bornele bateriei, becurile se sting.
⚫ Cum explici?
Atunci când se realizează un contact între două puncte ale unui
circuit, care ar trebui să fie izolate unul de celălalt, curentul electric
trece mai ușor prin noua conexiune decât prin elementul de circuit.
În acest caz, nemaifiind parcurs de curent electric, elementul de cir-
cuit nu mai funcționează. Spunem că acesta este scurtcircuitat.
Știai că? Reține!
▶ Multe instalații electrice sunt

Realizarea unui contact, accidental sau nu, între două puncte ale
protejate cu siguranțe fuzibile. unui circuit electric care ar trebui să fie izolate unul de celălalt se
Acestea conțin o sârmă/lamelă sub- numește scurtcircuit. Un scurtcircuit produce o creștere bruscă a
țire de argint, cupru sau alt material intensității curentului electric, care determină încălzirea circuitului,
special care, conform efectului ter-
mic al curentului electric, se încăl-
cu risc de incendiu.
zește până la incandescență și se Trecerea unui curent electric prin corpul uman se numește
topește atunci când intensitatea electrocutare.
curentului depășește un maximum Electrocutarea poate fi produsă din cauze naturale, cum ar fi ful-
de siguranță, determinând deschi-
derea circuitului și, implicit, prote- gerul și trăsnetul, sau din cauze artificiale determinate de diverse
jarea elementelor de circuit. surse de tensiune. Riscul de electrocutare poate să apară la tensiuni
mai mari de 24V, atunci când organismul uman face parte dintr-un
circuit închis.
Norme de protecție împotriva electrocutării

din cauze naturale – fulgerul, trăsnetul
▶ În cazul unei furtuni cu fulgere și trăs-
nete trebuie să te adăpostești imediat,
dacă este posibil într-o clădire, deoarece
clădirile sunt dotate cu paratrăsnete!
▶ Circuitele electrice din autotu- ▶ Nu te adăposti sub arbori înalți în tim-
risme conțin siguranțe fuzibile. pul unei furtuni, pentru că riscul de a
fi trăsnit este maxim lângă corpurile
▶ Corpul uman conține peste 70%
înalte!
apă cu conținut de săruri, el fiind
un bun conductor electric. Dacă ▶ Adăpostește-te într-un autovehicul,
intensitatea curentului depășește deoarece caroseria metalică se com-
un anumit prag, curentul electric portă ca o cușcă Faraday, protejând fiin-
va produce distrugeri în organism,
arsuri puternice la nivelul pielii sau
țele din interiorul acesteia!
chiar oprirea bătăilor inimii. ▶ Nu ține în mână obiecte metalice
ascuțite!
creier ochi
73% 95%
Norme de protecție împotriva electrocutării
sânge inimă
94% 75% din cauze artificiale – surse de tensiune
rinichi plămâni
83%
▶ Nu atinge niciodată zonele marcate cu semnul „Pericol de
79%
mușchi oase electrocutare”!
75% 31% ▶ Nu atinge părțile metalice ale prizelor sau cablurilor electrice!
Apa în corpul uman ▶ Nu atinge instalațiile electrice cu mâinile umede, pentru că apa
este un conductor electric!
▶ Purtând numele omului de ști-
▶ Păstrează aparatele electrice la distanță de apă!
ință Michael Faraday, cușca Faraday
este o incintă formată dintr-o plasă ▶ Utilizează aparate electrice aflate în stare perfectă
de materiale conductive sau o de funcționare!
structură continuă de material con- ▶ Nu folosi improvizații la instalațiile electrice!
ductiv, folosită pentru a bloca câm-
purile electromagnetice.
▶ Lasă persoanele calificate să se ocupe de repa-
rarea dispozitivelor electrice!
▶ Nu te apropia de cablurile electrice aeriene!
Norme de protecție împotriva

electrocutării în laboratorul de fizică
▶ Nu conecta aparatele electrice dacă lipsește fișa!
▶ Nu utiliza conductori neizolați sau montați neregulamentar
(improvizații electrice)! Pentru conectarea aparatelor se vor uti-
liza numai circuite electrice standardizate. Cușca Faraday
▶ Nu conecta mai multe aparate electrice la o singură priză fără să
consulți profesorul! ▶ Husa Faraday este un tip de
▶ Nu folosi aparatele la care se observă scântei sau scurtcircuite! cușcă Faraday fabricată dintr-o
țesătură metalică flexibilă, folo-
▶ Nu manipula cu mâinile libere, neprotejate cu mănuși electroizo- sită pentru securizarea datelor de
lante, aparatele și instalațiile electrice aflate sub tensiune! pe dispozitivele electronice fără fir
▶ Nu alimenta un circuit electric dacă nu a fost verificat de profesor! (wireless).
▶ Nu distrage atenția unei persoane în timpul unei manevre elec-
trice și nu te lăsa antrenat în discuții!
▶ Atunci când lucrezi cu tensiuni mai mari de 24 V, evită atingerea
circuitului fără protecție, precum și orice contact simultan cu pie-
sele metalice și pământul!
▶ Nu uita că unele circuite electrice funcționează la temperaturi
de lucru foarte mari. Lasă-le să se răcească înainte de a le atinge!
▶ După durata de viață, bateriile
se clasifică în primare (cele nereîn-
Reciclează și tu! cărcabile, ale căror substanțe chi-
mice din interior se uzează: saline,
Colectează separat bateriile uzate și pune-le în reci- alcaline și litiu) și secundare (cele
pientele speciale pentru colectare pe care le vei găsi reîncărcabile sau acumulatori:
la intrarea în marile magazine. nichel cadmiu, litiu-ion).
Multe baterii conțin metale grele, precum mercur,
nichel, cadmiu și plumb, dar și acizi; toate aces- Aplică cele învățate!
tea pot afecta grav solul și pânza freatică, mer-
 1  Activitate în perechi: Avertizare și
curul fiind considerat atât de toxic, încât utili-
protecție
zarea lui în baterii a fost interzisă aproape în Alege împreună cu un coleg o
toată lumea. situație prezentată în lecție și rea-
Evită contactul cu bateriile deteriorate sau lizați un afiș prin care să informați
oamenii asupra acestor elemente.
care curg. În cazul în care totuși intri în contact Include afișul în portofoliu.
cu acestea, spală-te pe mâini și clătește-te cu Aveți în vedere: caracteristicile
multă apă. fenomenului; modul de avertizare;
Reține! Aproape toate tipurile de baterii pot modul și locul de producere; măsu-
rile de protecție posibile.
fi integral reciclate, scopul principal fiind evita-
 2  Redactează un eseu cu tema „Nor
rea poluării și recuperarea materialelor folosite. me de protecție împotriva electrocu-
⚫ Ne jucăm! Construiește un robot din elemente tării!”, în care să răspunzi la următoa-
reciclabile. rele întrebări:
a) Ce am făcut în această lecție?
b) Care a fost scopul?
c) Ce am învățat?
d) La ce îmi va folosi ceea ce am
învățat?
 1  Enumeră trei norme de protecție împotriva electrocutării din cauze
e) Cum m-am simțit în timpul activi-
naturale. tăților/ce dificultăți am întâmpinat?
 2  Precizează care este rolul siguranței fuzibile într-un circuit electric. Eseul trebuie să reflecte activita-
tea ta în cadrul acestei ore de fizică.
Probleme 8. Alege răspunsul corect.

A) Unitatea de măsură pentru intensitatea curen-
1. Busola unui explorator indică, cu oricare dintre tului electric este:
vârfuri, Polul Nord al magnetului Pământ. Unde se a) C; b) V; c) A; d) s.
află exploratorul? B) Instrumentul de măsură pentru tensiunea elec-
2. Busola unui explorator indică cu partea sa roșie trică este:
(polul său nord) Polul Sud al magnetului Pământ, a) ampermetru; c) densimetru;
iar cu partea sa albastră (polul său sud), Polul Nord b) cronometru; d) voltmetru.
geografic. Unde se află exploratorul? 9. Montajul din figura 1 conține un generator, 4
3. Acul magnetic de la busola unei corăbii indică, cu becuri identice, 3 întrerupătoare, 2 instrumente
același vârf, Polul Sud al magnetului Pământ și nor- de măsură și conductoare de legătură.
dul geografic. Dacă urmează indicația busolei, pe ce a) Numește instrumentele de măsură folosite (1, 2).
direcție navighează corabia? b) Precizează numărul conductoarelor de legă-
tură utilizate la
M1 4. În imagine este prezentată interacți- realizarea acestui
unea dintre polii magnetici, cu ajutorul circuit electric.
a 4 magneți disc plasați pe o tijă. c) Ce se întâm-
M2 a) Măsoară distanța dintre magneți. plă cu becurile
Ce observi? Cum explici acest fapt? dacă închidem
M3 b) Ce interacțiuni au loc? toate întreru-
c) Analizează interacțiunile fiecărui pătoarele? Dar
M4 magnet cu ceilalți.
dacă închidem
d) Desenează pe caiet aranjarea mag- doar întrerupă-
neților pe tijă, în situația în care răsturnăm torul K1? Fig. 1
magnetul M2 astfel încât poziția polilor să fie inversată.
10. Montajul din figura 2 conține două becuri identice.
5. Prin frecarea a două corpuri, acestea: a) Cum sunt grupate becurile?
a) se încarcă cu sarcină electrică pozitivă; b) Specifică ce măsoară voltmetrul conectat în
b) se încarcă cu sarcină electrică negativă; circuit când se închide întrerupătorul.
c) se încarcă cu sarcini electrice cu semn diferit; c) Identifică numărul conductoarelor de legătură
d) nu se încarcă cu sarcină electrică. utilizate la realizarea acestui circuit electric.
6. Din excursia în Italia, Alex s-a întors cu șase mini-
bomboane artizanale confecționate din sticlă de
Murano. Studiind electrizarea, el îți propune un joc:
Determină sarcina fiecărei bomboane, 1
știind că:
• bomboana 4 este electrizată negativ;
• bomboanele 1 și 4 se atrag; 2
• bomboanele 1 și 6 se atrag; 3
• bomboanele 2 și 6 se resping;
4
• bomboanele 4 și 5 se atrag;
• bomboanele 3 și 5 se resping. Fig. 2
Fig. 3
7. Alege intrusul din seriile de mai jos:
a) cauciuc, sticlă, aer, diamant, plas- 5 11. Montajul din figura 3 conține patru becuri iden-
tic, bumbac, ceramică, aur, lemn, carton; 6 tice. Precizează ce becuri funcționează atunci când:
b) apă sărată, asfalt, grafit, argint, a) K1, K3 și K4 sunt închise, K2 și K5 sunt deschise;
cupru, fier, aluminiu, platină, suc de lămâie, mercur; b) K2, K3 și K4 sunt închise, K1 și K5 sunt deschise;
c) baterii, dinam, hidrocentrale, centrale eoliene, c) K1, K2 și K3 sunt închise, K4 și K5 sunt deschise;
întrerupător închis, panouri solare, centrale nucle- d) toate întrerupătoarele sunt închise.
are, centrale termice. De ce trebuie evitată această situație?
Teste de evaluare
I. (2p) Citește următoarele enunțuri. Dacă apreci- I. (2p) Citește următoarele enunțuri. Dacă apreciezi că
ezi că enunțul este adevărat, scrie pe foaia de test enunțul este adevărat, scrie pe foaia de test litera A,
litera A, iar dacă apreciezi că este fals, scrie litera F. iar dacă apreciezi că este fals, scrie litera F.
1. Un magnet are doi poli magnetici. 1. Polii unui magnet nu pot fi separați.
2. Sarcinile electrice de același fel se atrag. 2. Sarcina electrică a protonilor este negativă.
3. Învelișul electronic este alcătuit din neutroni. 3. Substanțele care nu permit trecerea curentului
4. Generatorul este elementul de circuit care electric se numesc substanțe conductoare.
transformă o altă formă de energie în energie 4. Pentru a proteja clădirile înalte de efectele
electrică. trăsnetelor, se folosesc paratrăsnete.
II. (1,5p) Pentru fiecare item de mai jos, încercuiește, II. (1,5p) Pentru fiecare item de mai jos, încercuiește,
pe foaia de test, litera corespunzătoare răspunsului pe foaia de test, litera corespunzătoare răspunsului
corect. Fiecare item are un singur răspuns corect. corect. Fiecare item are un singur răspuns corect.
A. Unitatea de măsură pentru tensiunea elec- A. Instrumentul de măsură pentru intensitatea
tromotoare este: curentului electric este:
a) A; b) C; c) N; d) V. a) voltmetrul; b) dinamometrul;
B. Becul este un: c) ampermetrul; d) densimetrul.
a) consumator; b) întrerupător; B. Bateria este un:
c) generator; d) instrument de măsură. a) consumator; b) întrerupător;
III. (1,5p) Completează spațiile libere: c) generator; d) instrument de măsură.
a) Forma de existență a .............. care ia naștere III. (1,5p) Completează spațiile libere:
în jurul unui magnet se numește ............... magnetic. a) Liniile de câmp magnetic sunt puse în evi-
b) Un atom este alcătuit din ........... și înveliș dență cu ajutorul .......... de fier sau a unui ac ..........
............ b) În nucleu se găsesc două tipuri de particule:
c) Deplasarea .............. a purtătorilor de sarcină ................. și .....................
electrică se numește ............. electric. c) Drumul ..................... al purtătorilor de sarcină
IV. (2p) Răspunde la următoarele întrebări. electrică se numește ................... electric.
a) Ce este un circuit electric simplu? IV. (2p) Răspunde la următoarele întrebări.
b) Ce este un scurtcircuit? a) Ce este un circuit electric deschis?
V. (2p) Se dă circuitul electric din figură: b) Ce este electrocutarea?
a) (1p) Reprezintă circuitul electric folosind sim- V. (2p) Se dă circuitul electric din figură:
bolurile convenționale. a) (1p) Reprezintă circuitul electric folosind sim-
b) (0,25p) Circuitul este închis sau deschis? bolurile convenționale.
c) (0,25p) Cum sunt b) (0,25p) Circuitul este închis sau deschis?
grupate becurile? c) (0,25p) Cum sunt grupate becurile?
d) (0,25p) Ce avan- d) (0,25p) Ce deza-
taj prezintă acest mod vantaj prezintă acest
de grupare a becurilor? mod de grupare a
e) (0,25p) Identifică becurilor?
numărul conductoare- e) (0,25p) Identifică
lor de legătură utilizate numărul conductoa-
la realizarea acestui relor de legătură uti-
circuit electric. lizate la realizarea
acestui circuit electric.
Experimentează acasă
1. Fierul nu este atras de magnet?!? 4. Construiește un electroscop
Realizează acest experiment sub coordo- ⚫ Vei folosi: un borcan, carton
narea unui adult. (pe post de capac), două drept-
⚫ Vei folosi: sârmă de fier, magnet, clește unghiuri din folie de aluminiu de
de bucătărie izolat termic, sursă de căldură bucătărie, pistol de lipit, foarfecă cu
(lumânare). vârf ascuțit și o sârmă mai groasă.
⚫ Ce ai de făcut? Confecționează o spi- ⚫ Ce ai de făcut? Decupează car-
rală din sârmă de fier, la fel ca cea din ima- tonul, realizează un orificiu în mij-
ginea alăturată. Apropie spirala de un magnet. Ce loc și treci sârma prin el, fixând-o
observi? Utilizând un clește izolat termic, încălzește cu ajutorul pistolului de lipit. La
spirala la o sursă de căldură până devine incan- capătul superior al sârmei realizează o spirală, iar la
descentă. Apropie din nou spirala de magnet. Ce capătul inferior, încovoaie puțin sârma și strânge cu
observi? Explică. Include explicația în portofoliu. ea cele două dreptunghiuri de aluminiu, la capetele
acestora, ca în figură. Aranjează pe borcan ansam-
2. Construiește o busolă blul obținut. Ce se întâmplă atunci când apropii
⚫ Vei folosi: bol cu apă, o frunză mică, ac de corpuri electrizate de spirală? Fă o poză. Explică.
cusut, magnet, telefon mobil. Include explicația, însoțită de poză, în portofoliu.
5. Construiește un circuit electric

⚫ Vei folosi: o lămâie, un LED și fire conductoare.
⚫ Ce ai de făcut? Înfige într-o lămâie un cui de
fier (sau de zinc, dacă ai la dispoziție) și un cui de
cupru. Leagă prin fire conductoare bornele unui
⚫ Ce ai de făcut? Așază frunza pe suprafața apei. LED de cele două cuie,
Magnetizează un ac de cusut cu ajutorul unui mag- la fel ca în desenul
net și apoi așază-l pe mijlocul frunzei. Pornește apli- alăturat. Ce observi?
cația Busolă de pe telefonul mobil și compară orien- Inversează bornele
tarea frunzei cu direcția N-S a busolei. Ce observi? LED-ului. Ce observi? Fă
Fă o poză. Explică. Include explicația, însoțită de câte o poză. Reprezintă,
poză, în portofoliu. folosind simbolurile
convenționale, circuitul electric construit. Include
3. Balonul magic
pozele însoțite de schema circuitului, în portofoliu.
⚫ Vei folosi: balon electrizat, pahar de unică
folosință, compas geometric, apă. 6. Construiește un electromagnet
⚫ Ce ai de făcut? Folosind cu grijă compasul, ⚫ Vei folosi: cui din fier, baterie, fir conductor.
realizează un orificiu în partea inferioară a paha- ⚫ Ce ai de făcut? Înfășoară în jurul unui cui din
rului. Blochează-l cu un fier un fir conductor și conectează ansamblul format
deget și umple paharul la o baterie. Apropie
cu apă. Eliberează ori- de cui agrafe de
ficiul și apropie balo- birou. Ce observi?
nul electrizat de jetul Explică. Fă o poză.
de apă. Ce observi? Include explicația,
Explică. Include expli- însoțită de poză, în
cația în portofoliu. portofoliu.
5
Fenomene optice
▶ De ce se vede pe cer Luna?
▶ Poți vedea ce se află după colț?
▶ Orele zilei pot fi măsurate și folosind
umbra unui băț?
▶ Ce determină momentul în care Luna
transformă lumina zilei în întuneric?
▶ Poți îndoi un fascicul de lumină?
▶ De ce stelele licăre, dar planetele nu?
▶ De ce considerăm că viteza luminii ar
avea o valoare foarte mare?
▶ De ce nu există eclipsă de Lună sau
eclipsă de Soare în fiecare lună?
▶ De ce este important să cunoaștem
atât de multe despre umbre?
110 UNITATEA 5
Lumina. Surse de lumină. Corpuri

© Cătălin Beldea
transparente, translucide, opace
⚫ sursă de lumină ⚫ corp luminat ⚫ Noaptea poți vedea licuricii, dar muștele nu. De ce oare?
⚫ corp opac ⚫ corp translucid
⚫ Ceața poate fi periculoasă pe șosele! Contează cât de densă este?
⚫ corp transparent
Fig. 1 - Licuricii își produc Fig. 2 - Ceața translucidă scade

Fig. 3 propria lumină vizibilitatea pe șosele
Ce crezi?
⚫ De ce se vede pe cer Luna?
Experimentează!
Fig. 4 – Există corpuri opace, 1. Camera întunecată

translucide și transparente.
⚫ Vei folosi: o cameră întunecată, o lanternă, un creion.
Stinge lumina și privește în jur. Se vede ceva? Aprinde lumina și
privește creionul. Repetă experimentul cu lanterna.
⚫ Ce constați?
Creionul devine vizibil atunci când este iluminat de o sursă de
lumină. În întuneric nu se vede nimic, neexistând sursă de lumină.
Fig. 5 - Observarea paiului prin
trei pahare: opac, translucid și
2. Lumină prin mai multe pahare
transparent. ⚫ Vei folosi: o lanternă, un pahar de sticlă, un pahar de sticlă
mată, un pahar de ceramică , 3 paie de băut, folii de plastic, un ecran.
Știai că? Așază, pe rând, între lanterna aprinsă și ecran: paharul de sticlă,
▶ Unele puncte luminoase de pe cer paharul de sticlă mată, paharul de ceramică. Observă ecranul în fie-
sunt stele, care emit lumină proprie, care caz. Pune câte un pai în fiecare pahar și privește prin ele. Pune
iar altele sunt planete, care împrăș- în fața paharelor folii de plastic. Câte folii ai folosit până să nu mai
tie lumina Soarelui. Cum le deose-
bim? Stelele licăre, dar planetele nu. poți vedea paiul din paharul de sticlă mată? Dar din cel de sticlă?
UNITATEA 5 Fenomene optice 111
⚫ Ce constați?
În spatele paharului de sticlă, pe ecran, apare o pată de lumină, în
spatele celui mat apare o lumină difuză, iar in spatele celui din cera-
mică, o umbră neagră. Paiul se vede clar prin sticlă, dar se vede neclar
prin sticla mată și nu se vede deloc prin ceramică. Cu cât numărul
foliilor de plastic crește, transparența lor scade (fig.4, fig.5)
⚫ Cum explici?
Lumina trece prin sticlă în cea mai mare parte; sticla este trans- Fig. 6 - Sursele de lumină emit lumină,
parentă. Lumina trece și prin sticla mată, dar este împrăștiată; sticla corpurile luminate o împrăștie.
mată este translucidă. Lumina nu trece prin paharul din ceramică;

ceramica este opacă. Transparența unui corp scade odată cu grosi- Știai că?
mea stratului de substanță din care este alcătuit. ▶ Ființele vii care produc lumină
sunt bioluminescente. Peștele dra-
Reține! gon produce lumină roșie dintr-o
zonă aflată sub ochi. Acest lucru îi
✓ Într-o cameră, putem citi o carte la lumina soarelui care pătrunde permite să-și vadă prada, dar prada
prin fereastră sau la lumina unui bec. În absența luminii, cartea nu nu poate distinge lumina roșie.
este iluminată și nu se vede. Putem distinge obiectele din jurul nos-
tru doar dacă sunt iluminate. Doar atunci, lumina de la ele ajunge
la ochiul nostru (fig.6)
Sursele de lumină sunt corpuri care produc și emit lumină.
Surse naturale de lumină: Soarele, nebuloasele, planctonul lumi-
nescent etc. (fig.7). Surse artificiale de lumină: becul aprins al unei
lanterne sau orice alt tip de bec, televizor, sursă laser etc. (fig.8)
Creionul, cartea și majoritatea obiectelor din jurul nostru sunt
luminate de Soare sau de o altă sursă de lumină.
Corpurile luminate sunt cele care primesc și împrăștie lumină. Fig. 7 - Surse de lumină naturale
Din punct de vedere al trecerii luminii prin ele, există:
Corpuri transparente Corpuri translucide Corpuri opace
Permit ca o parte
din lumină să treacă
Permit trecerea luminii Nu permit trecerea Fig. 8 - Surse de lumină artificiale
prin ele, aceasta fiind
prin ele. luminii prin ele.
împrăștiată în direcții
diferite.
Obiectele care se văd Obiectele care se văd Nu se văd obiectele
prin ele sunt clare. prin ele sunt neclare. prin ele.
Fig. 9 - Folie transparentă, husă
Formează umbre
Nu formează umbre. Formează umbre slabe. translucidă și telefon opac
întunecate.
Verifică dacă ai înțeles! Aplică cele învățate!
⚫ Raza de lumină nu se vede cir-

culând în aer decât dacă este împrăș-
 1  Deoarece apa este un corp transparent, se poate observa cum peș-
tiată de mici particule de praf în sus-
tii înoată într-un acvariu. De ce, însă, pe fundul mărilor este întune- pensie. Raza ajunge astfel la ochiul
ric, chiar dacă la suprafață soarele strălucește pe cer? nostru. Poți da câteva exemple?
⚫ Folosește o lanternă în întuneric
 2  Majoritatea corpurilor nu emit lumină. Când o fac totuși?
pentru a vizualiza praful din cameră
 3  De ce crezi că în spațiul cosmic este întuneric, chiar dacă spațiul sau aburul unei căni cu ceai. Ai mai
este iluminat de Soare? văzut aceste efecte? Fă câteva poze
și adaugă-le la portofoliul personal.
112 Fenomene optice UNITATEA 5
Termeni cheie
Propagarea rectilinie a luminii.
⚫ propagare rectilinie
Viteza luminii
⚫ fascicul de lumină
⚫ rază de lumină Ai observat că?
⚫ viteza luminii
⚫ Într-o pădure deasă, lumina pătrunde drept printre copaci.
⚫ Lumina unui laser este totdeauna în linie dreaptă.
⚫ Când aprinzi lumina, totul pare că se luminează instantaneu.
Fig. 3 - Lumina Fig. 1 - Copacii delimitează o parte Fig. 2 - Lumina laserului

nu ocolește din lumina de la Soare, în linii drepte se propagă în linii drepte
colțurile
pereților. Ce crezi?
⚫ Poți vedea ce se află după colț? (fig. 3)
Experimentează!
Linii drepte „desenate” de lumină

⚫ Vei folosi: o lanternă, un pieptăn, 2 cleme, o coală albă de hârtie
Pe coala de hârtie așază o lanternă aprinsă, iar în fața ei pune, verti-
Fig. 4 - Fascicul de lumină este cal, un pieptăn prins cu cleme. Privește fasciculele de lumină formate.
alcătuit din raze de lumină care se ⚫ Ce constați?
propagă în linie dreaptă Fasciculele de lumină sunt mărginite de linii drepte. Fasciculul de
lumină provenit de la sursă este format dintr-o multitudine de fasci-
Știai că? cule înguste de lumină, toate mărginite de linii drepte (fig.4).
⚫ Concluzie:
▶ Pentru că lumina se propagă cu
o viteză finită, observarea obiec-
Lumina se propagă (este transmisă din aproape în aproape)
telor îndepărtate presupune să le în linie dreaptă. Fasciculele de lumină sunt formate din fascicule
vezi așa cum erau ele în trecut. De înguste de lumină.
exemplu, lumina Galaxiei Volburei a
plecat acum 30 de milioane de ani
și a ajuns abia acum la noi. Reține!
Lumina este emisă de sursele de lumină sub formă de fascicule de

lumină. Fasciculele de lumină sunt delimitate de linii drepte.
Într-un mediu transparent și omogen, lumina se propagă în
linie dreaptă (rectiliniu).
Un mediu omogen este cel în care toate punctele prezintă ace-
leași proprietăți fizice (temperatură, densitate) și aceeași compoziție.
Cel mai subțire fascicul pe care ni-l putem imagina se numește
rază de lumină.
Fig. 5 - Galaxia Volburei
Fasciculul de lumină este format dintr-o multitudine de raze de Știai că?

lumină. Raza de lumină se reprezintă printr-o dreaptă, la care adă-
ugăm o săgeată ce indică sensul ei de propagare. ▶ Un an-lumină (1 AL) este o uni-
Dacă razele care mărginesc fasciculele sunt paralele, fascicu- tate de măsură folosită pentru a
exprima distanțele astronomice.
lele luminoase se numesc paralele; dacă se întâlnesc, fasciculele se Un an-lumină reprezintă distanța
numesc convergente, iar dacă se împrăștie, fasciculele se numesc pe care o parcurge lumina în vid
divergente. într-un an (365,25 zile) și este egal
cu 9,46 ˑ 1012 km.
Fascicul paralel Fascicul convergent Fascicul divergent
▶ O unitate astronomică (1 UA) este
egală cu distanța de la Pământ la
Soare, adică este de aproximativ
150 ˑ 106 km.
Dacă am călători
cu viteza luminii,
Viteza luminii am face ocolul
Avem impresia că lumina se propagă instantaneu, însă Pământului de
aproximativ 7 ori
viteza ei are o valoare finită. Valoarea vitezei luminii în vid este
într-o secundă.
c = 299 792 458 m/s (c≈300 000 km/s), notată cu litera c de la lati-
nescul celeritas (rapiditate), cea mai mare viteză cunoscută. Viteza
luminii în aer este ceva mai mică decât în vid, iar prin orice alt corp
transparent devine și mai mică, în funcție de natura lui.
 1  Alinierea copacilor pe marginea unei șosele se poate face utilizând

o proprietate a luminii? Fig. 6 - Sursă de lumină stinsă
 2  În cât timp parcurge lumina distanța medie, de 778 milioane km,
de la Soare la Jupiter? Cum este valoarea vitezei luminii? Citește codul
QR de mai sus, apoi vizualizează această „călătorie” în cel de-al doi-
lea videoclip de pe pagina deschisă. Cum ți se pare acum, după vizi-
onare, viteza luminii?
O cameră obscură (fig. 8) este o cutie cu pereți opaci, într-unul dintre

Fig. 7 - Imaginea unei surse pe
pereți existând un orificiu de dimensiuni foarte mici, cât vârful unui ecranul de calc al camerei obscure
ac. În fața orificiului se așază o sursă de lumină de forma unui pătrat,
acoperită într-un colț cu bandă neagră (fig.6). Razele de lumină care
provin de la sursă pătrund prin orificiu și formează o imagine lumi-
noasă pe peretele opus al cutiei. Aceasta este imaginea sursei (fig.7).
Desenează modul în care se propagă razele de lumină ce pro-
vin din cele 4 colțuri ale sursei, din multitudinea de raze emise de
aceasta, care vor pătrunde prin orificiul cutiei. Ce formă are imagi-
nea sursei formate pe ecran, după ce a trecut prin orificiul circular?
Fă un desen care să explice formarea imaginii sursei (fig.8). Fig. 8 - Camera obscură
Termeni cheie Umbra

⚫ umbra Ai observat că?
⚫ penumbra
⚫ sursă punctiformă ⚫ Poți face poze familiei tale fără să se vadă fețele. Cum procedezi?
⚫ sursă extinsă
⚫ Poți face mai multe poze în care să schimbi forma și dimensiu-
nea umbrelor proiectate pe pământ. Cum procedezi?
Fig. 1 - Siluetele umbrite Fig. 2 - Dimineața umbrele sunt

Fig. 3 - Umbra bățului se schimbă cu Soarele în spate mai lungi decât la prânz
odată cu rotirea Pământului
Ce crezi?
⚫ Cum pot fi măsurate orele zilei cu umbra unui băț tot timpul anului?
Experimentează!
1. Lumină blocată
⚫ Vei folosi: 1 bec LED, lanterna telefonului mobil, 2 lanterne iden-
tice, o cutie opacă sau piesă de domino, un ecran (perete).
Fixează în linie dreaptă lanterna telefonului mobil, corpul și ecra-
nul, astfel încât să fie perfect aliniate (fig.4). Aprinde lanterna telefo-
Fig. 4 - Stânga: cu o sursă nului în fața cutiei, apoi privește ecranul. Ce observi? Repetă experi-
punctiformă se formează umbra. mentul cu un bec LED, păstrând aceeași distanță sursă-cutie. Privește
Dreapta: cu o sursă extinsă se
ecranul, cum s-a schimbat umbra? Rotește cutia cu 90° în plan ver-
formează umbra și penumbra.
tical, modificând astfel lățimea cutiei iluminate. Privește ecranul,
ce modificări observi? Păstrează același bec LED și aceeași lățime a
cutiei, dar mărește distanța cutiei față de sursa de lumină. Privește
ecranul, ce modificări au apărut? Ce observi pe ecran dacă iluminezi
cutia cu două lanterne aprinse, așezate la aceeași distanță de cutie?
⚫ Ce constați?
Cu o sursă de lumină extinsă (de dimensiune mare), pe ecran
apare o umbră întunecată, înconjurată de o zonă mai puțin întune-
Fig. 5 - Sursă blocată parțial și total cată, mai deschisă ca nuanță. Cu o sursă punctiformă (de dimensiune
foarte mică), pe ecran apare doar o umbră întunecată. Cu două surse,
Știai că? se obțin două umbre ale cutiei. Mărind lățimea cutiei iluminate, se
mărește și dimensiunea umbrei întunecate. Prin apropierea cutiei de
▶ MarsDial este
ecran, dimensiunea umbrei întunecate scade, iar a zonei din jurul ei,
cadranul solar de
pe roverul Spirit, mai deschisă ca nuanță, crește relativ la prima.
de pe Marte. Lun ⚫ Cum explici?
gimea umbrei gnomonului permite Pe ecran apar două zone: zona blocată de corpul opac, denu-
aflarea orei din zi.
mită umbră, și zona care mărginește umbra, denumită penumbră.
Dimensiunile lor variază cu dimensiunea surselor de lumină, cu dis-

Știai că?
tanța de la sursă la corpul opac și cu lățimea acestuia.
▶ Oamenii de știință de la NASA au
2. Vizualizarea unei surse blocate total sau parțial proiectat un dispozitiv pentru a
⚫ Vei folosi: un bec LED, o cutie opacă, un ecran de carton, un proteja camera unui telescop de
lumina unei stele îndepăr tate.
cui, un marker. Acesta se numește Starshade și blo-
⚫ Ce ai de făcut? chea z ă lumina
Repetă experimentul de mai sus, marchează cele două zone de unei stele astfel
încât telescopul
umbră și penumbră de pe ecran, apoi găurește cu un cui locurile mar- s ă p o a t ă s ur-
cate. Privește spre cutie, prin fiecare orificiu în parte, apoi investighează prinde imagini
modul în care se vede sursa din zona de umbră și din cea de penumbră. ale planetelor din
⚫ Ce constați? jurul acesteia.
Din zona de umbră nu se vede sursa, iar din zona de penumbră ▶ NASA a identif icat un punct
se vede doar o parte din ea (fig.5). negru uriaș pe planeta Jupiter.
⚫ Cum explici? Acest punct, fotografiat de pe nava
Juno, este umbra unuia dintre sate-
În regiunea de umbră nu pătrunde lumina de la sursă din cauza
liții naturali ai lui Jupiter, Io, care
cutiei opace, iar în regiunea de penumbră, care este mai puțin întu- eclipsează Soarele.
necată, pătrunde o parte din lumina de la sursă.
Reține!
✓ Umbra însoțește orice corp luminat, inclusiv Pământul , care este

luminat de Soare. Noaptea suntem în umbra proprie a Pământului.
✓ Dacă un corp opac este plasat în fața unei surse de lumină de
mici dimensiuni, pe ecran se creează o zonă întunecată, de formă
asemănătoare cu a corpu- umbra
lui, numită umbră. Dacă sursă punctiformă
un corp opac este plasat în Aplică cele învățate!
fața unei surse de lumină de
dimensiuni mari, pe ecran Proiectează un cadran solar!
penumbra
se creează și o zonă slab sursă extinsă Documentea z ă-te pe inter-
net despre cum se construiește
luminată, numită penum- un cadran solar! De ce ai nevoie să
bră (fig.6). cunoști latitudinea locației tale? Fă
✓ Umbra și penumbra mai multe fotografii umbrelor lăsate
umbra de gnomon la diferite ore, apoi
sunt consecințe ale propa-
Fig. 6 - Formarea umbrei și a penumbrei atașează-le portofoliului personal.
gării rectilinii a luminii. în funcție de mărimea sursei Gnomonul este aliniat cu axa de rota-
ție a Pământului, așadar el trebuie să
indice Nordul geografic.
 1  De ce într-un meci jucat în nocturnă, fiecare fotbalist este însoțit

de patru umbre?
 2  Dacă un copil trece pe sub un felinar, cine se deplasează mai
repede, copilul sau umbra sa?
 3  Cum este penumbra unui obiect, dată de o sursă luminoasă foarte
îndepărtată?
Fig. 7 - Cadran solar
Termeni cheie Extindere.

⚫ eclipsă de Lună Producerea eclipselor
⚫ eclipsă de Soare
⚫ eclipsă totală Ai observat că?
⚫ eclipsă parțială
⚫ Producerea unei eclipse reprezintă totdeauna o știre senzațională.
⚫ Pe cer, Luna își schimbă forma până când devine Lună plină.
Fig. 1 - Fazele Lunii
Amintește-ți
Fig. 2 - Sistemul Soare-Pământ-Lună
Luna are o mișcare de rotație în jurul Pământului. Pământul, la rân-
dul lui, se rotește în jurul Soarelui, împreună cu Luna. Din cauza acestor
mișcări relative, de pe Pământ vedem Luna iluminată diferit. Câteodată
se vede întreagă, alteori doar o parte, iar câteodată aproape deloc. Luna
are patru faze: Lună nouă, Primul pătrar, Lună plină, Ultimul pătrar.
Ce crezi?
Fig. 3 - Modelarea eclipsei ⚫ Atunci când Luna se vede luminată pe jumătate, cum poți afla
Umbra în ce direcție este Soarele? Dar Nordul geografic?
Experimentează!
Luna
Soare
Pământ 1. Modelarea eclipselor
Penumbra ⚫ Vei folosi: 2 bile de polistiren (cu diametre de 7,5 cm și 2,5 cm), sârmă
rigidă, o lampă flexibilă (pentru iluminare), o cutie rigidă (ca suport).
Construiește un model funcțional de Pământ-Lună (fig.3) și așază
Fig. 4 - Eclipsa de Lună lampa la 25 cm de el. Mută Luna în spatele Pământului, apoi rotește-o
Penumbra încet, puțin câte puțin. Privește Luna în timpul rotației ei. Ce vezi? Mută
Umbra
Luna în fața Pământului, aliniată cu lampa. Privește Pământul. Ce vezi?
⚫ Ce constați?
Când Luna se află în fața Pământului, ea lasă o umbră mică pe
Luna
Pământ. Când este în spatele Pământului, acesta lasă întreaga sa
Soare Eclipsă totală
Eclipsă parțială
umbră pe Lună.
Pământ
⚫ Concluzie:
Felul în care vedem Luna este dat de poziția sa în raport cu Soarele
și Pământul.
Fig. 5 - Eclipsa de Soare

Știai că?
Reține!
▶ Luna se rotește sincron cu
✓ O eclipsă se formează atunci când Soarele, Luna și Pământul se Pământul, de aceea noi îi vedem
aliniază. Acest lucru nu se întâmplă foarte des, deoarece orbita Lunii mereu aceeași față. Fața înde-
părtată a Lunii a fost fotografi-
este înclinată față de cea a Pământului.
ată pentru prima dată în anul 1959,
✓ Eclipsa de Lună se produce atunci când Luna pare că dispare de către sonda spațială Luna lan-
de pe cer, deoarece intră în conul de umbră al Pământului. Ordinea sată din Cosmodromul Baikour din
astrelor este Soare, Pământ, Lună. După modul cum Luna intersec- Kazahstan.
tează, parțial sau total, fie conul de umbră, fie doar pe cel de penum ▶ În România, ultima eclipsă de
bră, va avea loc o eclipsă de Lună, parțială sau totală, prin umbră Soare a fost una parțială, pe data
sau prin penumbră (fig.4). de 25 octombrie 2022 (citește codul
✓ Eclipsa de Soare se produce atunci când Soarele pare că dispare QR din figura 6), iar următoarea
eclipsă totală de Soare va avea loc
de pe cer, deoarece Luna se intercalează între el și Pământ. Umbra abia în 2081, pe
Lunii este însă mică, motiv pentru care un observator de pe Pământ 3 septembrie.
aflat în zona de umbră va vedea Soarele complet acoperit de Lună
Fig. 6 - Eclipsă
(eclipsă totală de Soare), iar unul aflat în zona de penumbră va vedea
de Soare
Soarele parțial acoperit (eclipsa parțială de Soare, fig.5). parțială
Observarea eclipsei parțiale de Soare necesită utilizarea unor oche-
lari speciali pentru protejarea ochilor de radiațiile solare.
▶ Eclipsele totale de Soare vor dis-
părea! Ele vor mai fi vizibile doar în
Verifică dacă ai înțeles! următorii 600 de milioane de ani,
pentru că Luna se îndepărtează de
Pământ cu aproape 4 cm pe an și,
 1  În ce condiții este posibilă observarea unei eclipse de Lună? în același timp,
Soarele crește
 2  De ce în timpul unei eclipse totale de Soare se face frig? ca mărime.
 3  Încetul cu încetul, Luna se îndepărtează de Pământ. Cum va arăta
o eclipsă de Soare în viitor? Fig. 7 - Simulare
eclipse
 4  În ce moment al zilei este eclipsa totală de Lună?
2
Investighează! 1
3
⚫ Explică de ce nu există eclipsă de Lună sau de Soare în fiecare 4
lună. Modifică puțin poziția Lunii în experimentul de mai sus, pen-
tru a exemplifica răspunsul tău. Pentru a explora frecvența eclipselor
de Lună, citește codul QR de pe această pagină (fig.7)
⚫ Construiește un model de eclipsă dintr-o farfurie de carton.
Pe fundul farfuriei decupează un disc cu diametrul de aproximativ
10 cm (fără a-i tăia complet marginile, pentru ca acestea să rămână 2
1
legate), apoi înclină-l. În centrul discului desenează Pământul.
3
Marginea cercului decupat reprezintă orbita Lunii. Plasează un 4
disc galben (Soarele), pe rând, în dreptul celor patru puncte notate
pe disc. Unde crezi că ar putea exista o eclipsă de Soare? Unde ar fi
localizată Luna în fiecare dintre cazuri? Dar în timpul unei eclipse
de Lună? Fig. 8 - Model de eclipsă de Soare
Termeni cheie
Devierea fasciculelor de lumină.
⚫ reflexia luminii
Reflexia și refracția (experimental,
⚫ reflexie dirijată descriere calitativă)
⚫ reflexie difuză
1. Reflexia luminii
Ai observat că?
⚫ Unele obiecte bine șlefuite reflectă lumina spre ochii noștri.

⚫ Unele obiecte argintate sunt atât de bine șlefuite, încât te poți
vedea în ele.
Ce crezi?
Fig. 1 - Vasele argintate reflectă
lumina și formează imagini clare ale
⚫ Poți îndoi un fascicul de lumină?
obiectelor din jur.
Experimentează!
Amintește-ți
1. Schimbă direcția fasciculelor de lumină
Putem vedea obiectele din jurul
⚫ Vei folosi: o lanternă, un carton negru cu 3 fante dreptunghiu-
nostru ziua, dar este dificil să le
vedem într-o noapte fără lună, dacă lare, o coală de hârtie albă, o oglindă plană cu suport, o oglindă
nu există altă sursă de lumină. Asta curbată reflectătoare pe ambele părți, un ecran, un obiect oarecare.
deoarece le putem vedea doar dacă ⚫ Ce ai de făcut?
ele reflectă lumina venită din altă
parte către ochii noștri. Noaptea, Trimite un fascicul de lumină paralel, prin cele
Pământul este luminat de Lună, care 3 fante, spre oglinda plană (fig.3), apoi spre oglin-
reflectă lumina primită de la Soare, zile curbate (cu suprafața reflectătoare în interiorul
și de stele, lumina lor străbătând
curburii (fig.4) și în exteriorul curburii (fig.5)). Rotește
atmosfera Pământului.
lent oglinzile. Ce observi? Apoi, așază un obiect în
fața unei oglinzi plane (fig.2), iar în spatele acesteia
coala de hârtie, mai mare decât oglinda. Iluminează Fig. 3 - Reflexia
ansamblul obiect, oglindă, hârtie albă. Ce observi? pe oglinda plană
⚫ Ce constați?
Oglinda plană reflectă lumina. Dacă suprafața
reflectătoare se află pe fața interioară a curburii oglin-
zii, fasciculul se concentrează spre un punct. Dacă
suprafața reflectătoare se află pe fața exterioară a
Fig. 2 - Hârtia albă reflectă mai
curburii oglinzii, fasciculul se împrăștie. Hârtia apare
multă lumină decât oglinda? bine iluminată și albă pe fondul întunecat, în timp ce Fig. 4 - Reflexia
pe oglinda
oglinda apare destul de întunecată (fig.2).
concavă
Știai că? ⚫ Cum explici?
Oglinzile curbe, spre deosebire de cele plane,
▶ Telescoapele astronomice folo- transformă fasciculul paralel în fascicul convergent
sesc oglinzi sferice. Oglinzile aces-
sau divergent, în funcție de forma suprafeței reflectă-
tora concentrează multă lumină de
la diversele surse de lumină din toare concave sau convexe. În figura 2, oglinda diri-
spațiu într-o zonă de vizualizare jează lumina într-o altă direcție decât cea a ochi-
mult mai mică, ce permite obser- lor observatorului, pe când hârtia o reflectă în toate
vatorului să vadă obiecte din spa- Fig. 5 - Reflexia
țiu greu de distins cu ochiul liber.
direcțiile (o împrăștie), așa că o parte ajunge și la pe oglinda
ochii acestuia. convexă
2. Fascicule de lumină simetrice ▶ Telescopul James Webb are trei

oglinzi montate în succesiune.
⚫ Vei folosi: o lanternă, o fantă (o mică deschidere dreptunghiu- Scanează codul QR pentru a putea
lară), o oglindă plană cu suport, o coală de hârtie, un creion, o riglă. privi modul
în care aceste
oglinzi reflectă
Așază peste marginea hârtiei oglinda plană. Trimite un fascicul lumina primită
de lumină spre oglindă sub un anumit unghi, fasciculul incident. d e l a s ur s e
Observă fasciculul reflectat de oglindă. Trasează cu creionul o linie îndepărtate.
peste fasciculul incident și o linie peste fasciculul reflectat. De la
punctul de intersecție dintre cele două fascicule, desenează pe hârtie
o linie întreruptă perpendiculară pe oglindă. Acum scoate hârtia de
sub oglindă și îndoaie-o după această linie. Privește spre fereastră,
prin coala de hârtie (translucidă) îndoită. Ce observi?
⚫ Ce constați?
Privind spre fereastră coala de hârtie îndoită, se observă că liniile
care reprezintă fasciculele de lumină
se suprapun, adică sunt simetrice față
de linia imaginară (marginea îndoită). Fig. 7 - Lumina unei stele reflectată
de oglinzile telescopului James Webb
Fig. 6 - Fasciculul incident și cel
reflectat par să se încrucișeze,
deoarece în oglindă se văd imaginile
regiunilor luminate de pe foaie.
Reține!
✓ Reflexia luminii este fenomenul de întoarcere a luminii în

mediul din care a venit, la contactul cu suprafața de separare a
două medii diferite (de exemplu, suprafața de separare dintre aer
și apă sau dintre aer și stratul reflector al oglinzii).
Toate corpurile, transparente sau opace, reflectă o parte din lumina
Fig. 8 - Reflexia luminii
care cade pe ele.
Devierea fasciculelor de lumină din experimentul 2 se poate repre-
zenta grafic ca în figura 8.
• Planul format de raza SI și normala NI se numește plan de
incidență.
• Punctul I, în care raza incidentă ajunge la suprafața de separare
dintre medii, se numește punct de incidență.
• Perpendiculara NI pe suprafața de separare dintre două medii
în punctul I se numește normală la suprafața de separare. Fig. 9 - Reflexie dirijată pe oglindă
• Unghiul i, format de normala NI și raza incidentă SI, se numește
unghi de incidență. Unghiul i′, format de normala NI și raza reflec-
tată IR, se numește unghi de reflexie.
Devierea fasciculelor de lumină din primul experiment, dar și figu-
rile 9 și 10, explică reflexia dirijată și reflexia difuză.
Reflexia dirijată se produce dacă un fascicul de lumină paralel,
care se reflectă pe o suprafață plană și lucioasă, rămâne tot paralel
după reflexie (de exemplu, reflexia pe o oglindă plană, fig.9). Fig. 10 - Reflexie difuză pe hârtie
albă
Reflexia difuză se produce dacă suprafața este denivelată; fasci-

culul de lumină este împrăștiat în toate direcțiile, deoarece unghiul
de incidență diferă de la un punct la altul al suprafeței (fig.10).
Legile reflexiei luminii:
Reflexia dirijată • Raza incidentă (SI), raza reflectată (IR) și normala la supra-
față în punctul de incidență (NI) sunt coplanare.
• Unghiul de incidență i este numeric egal cu cel de reflexie i′.
Oglinzile sferice au forma unei calote sferice și pot fi concave,
dacă suprafața este în interior sau convexe, dacă este în exterior.
Oglinda concavă transformă un fascicul paralel într-unul conver-
Reflexia difuză gent, iar oglinda convexă, într-unul divergent.
Fig. 11
Termeni cheie
2. Refracția luminii
⚫ refracția luminii Ai observat că?
⚫ schimbarea vitezei luminii
⚫ Într-un acvariu în care este un singur
pește, poți vedea doi.
⚫ Focul se poate aprinde cu lupa. Fig. 12 - Efectul refracției
luminii prin cei doi pereți
Ce crezi? uniți printr-o muchie
Fig. 13 - Frângerea aparentă ⚫ Este buturuga chiar frântă în figura 13?

a bușteanului. Se observă atât
reflexia pe suprafața apei, cât și Experimentează!
refracția în apă.
1. Verifică schimbarea direcției luminii

⚫ Vei folosi: o sursă laser, ochelari de protecție, prismă drept-
unghiulară de sticlă sau perspex, telefon mobil cu aplicația de edi-
tare fotografii.
Trimite un fascicul laser sub un anumit unghi spre prisma de
sticlă. Fă o poză experimentului (devierea fasciculului de lumină
la refracție). Desenează, folosind aplicația de editare, normalele: la
suprafața de separare aer-sticlă și la suprafața de separare sticlă-aer.
Fig. 14 - Refracția și reflexia luminii
Unghiul pe care îl face normala cu raza refractată se numește unghi
de refracție, notat cu r (fig.15). Observă devierea fasciculului.
⚫ Ce constați?
Când întâlnește suprafața de separare dintre cele două medii (aer
și sticlă), o parte din lumină se întoarce în mediul din care a venit, iar
cealaltă (care intră în al doilea mediu) își schimbă direcția de propa-
gare. În cazul nostru, își schimbă direcția de 2 ori: când trece din aer
în sticlă și când trece din sticlă în aer.
La trecerea luminii din aer în sticlă, unghiul de refracție este mai
mic decât unghiul de incidență. La trecerea luminii din sticlă în aer,
Fig. 15 - Poză experiment editată unghiul de refracție este mai mare decât unghiul de incidență.

Când raza de lumină intră oblic într-un mediu transparent diferit,
își schimbă viteza și direcția; spunem că se refractă.
2. Devierea fasciculelor de lumină de către suprafețe

curbate
⚫ Vei folosi: 3 surse laser, o lentilă biconvexă și o lentilă biconcavă.
Trimite 3 raze incidente paralelele spre fiecare lentilă. Observă
deviația razelor refractate de cele două lentile (fig.16).
⚫ Ce constați?
Cele trei raze sunt deviate diferit de cele două lentile.
Fasciculul paralel este transformat într-un fascicul convergent de
lentila biconvexă. Fasciculul paralel este transformat într-un fascicul
divergent de lentila biconcavă.
Reține! Fig. 16 - Lentila convexă

și lentila concavă
✓ Refracția luminii este fenomenul de schimbare a direcției de
propagare a luminii când traversează suprafața de separare din-
tre două medii transparente.
La suprafața de separare dintre două medii transparente, o parte
din lumină se reflectă și o parte se refractă. Partea care se refractă
 1  Ce fel de oglindă ai folosi pentru
este transmisă prin cel de-al doilea mediu pe o direcție diferită de a încălzi mâncarea cu ajutorul căldu-
cea incidentă. rii Soarelui?
În reprezentarea grafică (fig.17) se pot observa: SI1 – raza incidentă,  2  Ai observat că unele lanterne pot
I1I2 – raza refractată, I2E – raza emergentă (raza refractată, care focaliza mai bine lumina în față? Ce
lentilă crezi că au ele?
iese din prisma dreptunghiulară), N1I1 și N2I2 – normalele la cele
două suprafețe de separație aer-sticlă și sticlă-aer, i1 – unghiul de
incidență; r1 – unghiul de refracție, unghiul dintre raza refractată Aplică cele învățate!
și normala la suprafață.
Prin aer, lumina se propagă cu o viteză apropiată vitezei lumi- Un periscop este un instrument
nii în vid. Prin celelalte medii transparente, lumina se propagă cu optic folosit pentru a observa ceva
viteze mai mici, în funcție dintr-o poziție ascunsă, folosind chiar
de natura mediului străbă- și 2 oglinzi plane. Cu periscopul, tru-
pele care au luptat în Primul Război
tut. De exemplu, lumina Mondial puteau să vadă din tranșee,
este mai lentă prin sti- fără să-și pună viața în pericol.
clă decât prin apă. Cu cât Reprezintă printr-un desen devi-
erea razelor de lumină de cele două
lumina este mai lentă prin-
oglinzi plane.
tr-un mediu transparent, Documentează-te
cu atât raza de lumină se dacă există
apropie mai mult de nor- p e r i s c o a p e
care utilizea ză
mala la suprafață. Fig. 17 refracția luminii.
Atașează desenul
tău în portofoliul
personal.
Probleme 9. Luna se află la o distanță de aproximativ

3,84 ˑ 105 km de Pământ. Un mit din epoca medie
vală susține că ar fi avut loc o coliziune între un
1. De ce nu pot fi văzute prea multe stele în centrul asteroid și Lună. Călugării Catedralei Canterbury
orașelor? din Anglia au descris-o ca „o strălucire roșie în jurul
2. De ce se văd mai bine stelele în nopțile reci și Lunii”. După cât timp, de la coliziunea cu Luna, ar
uscate de iarnă? fi trebuit ca lumina să ajungă la Pământ?
3. Alege sursele naturale și sursele atificiale de 10. Fulgerul este o sursă de lumină naturală care se
lumină din imaginea de mai jos (Muntele Bromo, observă întotdeauna înaintea tunetului.
Indonezia). La ce distanță s-a produs un fulger, dacă sunetul,
care se propagă cu viteza de 1 224 km/h, s-a auzit
după 10 s de la observarea acestuia?
11. Între Cluj și Madagascar (7 460 km) are loc o
comunicație radiotelefonică. Undele radio se pro-
pagă cu viteza luminii.
a) În cât timp un cuvânt pronunțat la Cluj este
auzit în Madagascar?
b) La ce distanță trebuie să se găsească doi inter-
locutori, pentru ca sunetul produs de unul dintre
ei să ajungă la celălalt în același interval de timp
ca cel calculat anterior? Viteza sunetului în aer, la
4. Perseidele reprezintă roiuri de meteori, care par 20 °C, este de 342 m/s.
că vin din constelația Perseus. Micul corp de praf
cosmic care face parte din roiul de meteori, numit 12. Cum este penumbra unui obiect dată de o sursă
meteoroid, este de dimensiunea unui fir de praf. Cei luminoasă foarte îndepărtată?
mai mari dintre ei se aprind când intră în atmosferă. 13. Sara privește printr-un inel, pe care-l plasează
Stabilește valoarea de adevăr a propozițiilor: mai întâi la distanța de 0,5 cm de ochi, iar apoi la
a) Perseidele sunt surse de lumină pentru că 15 cm de ochi. În care caz aria vizuală prin inel este
sunt stele căzătoare. mai mare (sunt vizibile mai multe obiecte)?
b) Perseidele sunt surse de lumină deoarece sunt
particule de praf cosmic luminos. 14. O rază de lumină incidentă, provenită de la o
c) Perseidele sunt surse de lumină deoarece, sursă laser, cade pe una dintre cele 4 oglinzi plane
la intrarea în atmosfera Pământului și la frecarea așezate pe o planșă cu pătrate, ca în figura de mai jos.
cu aerul, particulele din care sunt alcătuite emit După ce se reflectă G A
lumină. pe oglinzi, raza
d) Perseidele sunt corpuri luminate de lumina iese de pe planșă,
Lunii. „lovind” o țintă.
B
a) În care poziție
5. Fulgii de zăpadă sunt opaci, translucizi sau trans- se află ținta „lovită”: C
parenți? Dar vidul interstelar? A; B; C; D; E; F; G?
6. Fasciculele de lumină provenite de la videopro- b) Care este valoa- D
iectoare, sunt delimitate de linii drepte. Ce confirmă rea unghiului de
F E
această observație? incidență?
15. O rază de lumină ce intră într-un vas, atingân-
7. De ce, atunci când sursa de lumină este foarte
du-i marginea, ajunge în partea inferioară a vasului
departe (cum este Soarele), razele care provin de
în punctul C, dacă acesta este gol, și într-un punct D,
la ea sunt paralele între ele?
dacă este plin cu apă. Unde crezi
8. Dacă într-o zi am vedea două stele explodând că se va afla punctul D? A
pe cer în același moment, am putea să afirmăm că a) între B și C; b) în locația lui C;
acele explozii au avut loc în același timp? De ce? c) între C și E. B C E
Teste de evaluare
I. (2p) Citește următoarele enunțuri. Dacă apreciezi I. (2p) Citește următoarele enunțuri. Dacă apreciezi
că enunțul este adevărat, scrie pe foaia de test litera că enunțul este adevărat, scrie pe foaia de test litera
A, iar dacă apreciezi că este fals, scrie litera F. A, iar dacă apreciezi că este fals, scrie litera F.
1. Lumina se propagă prin orice mediu. 1. Raza de lumină este o linie dreaptă.
2. Oglinzile plane pot transforma fascicule para- 2. Lentilele pot transforma fascicule paralele de
lele de lumină în alte tipuri de fascicule. lumină în alte tipuri de fascicule.
3. Nu se poate produce reflexia luminii pe o 3. Raza reflectată nu se poate suprapune nicio-
masă oarecare. dată peste raza incidentă.
4. Eclipsa de Lună apare atunci când ordinea 4. Eclipsa de Soare apare atunci când ordinea
aștrilor este: Soare, Pământ, Lună. aștrilor este: Soare, Lună, Pământ.
II. (2p) Pentru fiecare item de mai jos, încercuiește, II. (2p) Pentru fiecare item de mai jos, încercuiește,
pe foaia de test, litera corespunzătoare răspunsului pe foaia de test, litera corespunzătoare răspunsului
corect. Fiecare item are un singur răspuns corect. corect. Fiecare item are un singur răspuns corect.
Chihlimbarul este un corp translucid pentru că: La erupția unui vulcan, lava este:
a) nu permite trecerea luminii prin el; a) formată din rocă topită, care primește lumină;
b) nu permite observarea obiectelor; b) formată din rocă topită, care împrăștie lumina;
c) împrăștie lumina care trece prin el în direc- c) o sursă de lumină artificială;
ții diferite; d) o sursă de lumină naturală.
d) nu formează umbre.
III. (1,5p) Completează spațiile libere:
III. (1,5p) Completează spațiile libere: a) Observatorii aflați pe Pământ în zona ................
a) Observatorii aflați pe Pământ în zona ................ sesizează fenomenul numit eclipsă parțială de Soare.
sesizează fenomenul numit eclipsă totală de Soare. b) Oglinzile concentratoarelor solare sunt aplica-
b) Lentilele unui microscop sunt aplicații ale ții ale fenomenului ................
fenomenului ................... c) Valoarea unghiului de inci-
c) Valoarea unghiului de reflexie a dență a luminii, din imaginea ală-
42 o
luminii, din imaginea alăturată, este 27 o turată, este de .............
de ..............
IV. (2p) Răspunde la următoarele întrebări:
IV. (2p) Răspunde la următoarele întrebări: a) Ce înțelegi prin refracția luminii?
a) Ce înțelegi prin reflexia luminii? b) Care este forma umbrei cor-
b) Care este forma umbrei corpului din imagine pe peretele B, A
pului din imagine pe peretele A, A dacă sursa de lumină se află față
dacă sursa de lumină se află față în față cu acest perete?
în față cu acest perete?
V. (1,5p) Într-o dimineață însorită, Aneta a ieșit
V. (1,5p) Într-o dimineață însorită, Dan a ieșit la plim- la alergat, cu o viteză constantă, pe o distanță de
bare. El merge cu o viteză constantă v = 1 m/s, astfel d = 7,2 km. Inițial, umbra sa îi apare în față timp
încât își vede timp de 5 minute umbra la dreapta, în de 5 minute; în următoarele 5 minute, umbra se
următoarele 4 minute umbra este în urma sa, apoi formează în stânga ei, apoi timp de încă 5 minute
timp de 5 minute umbra se află în partea stângă și umbra se află în spate și în ultimele 5 minute umbra
în ultimele 4 minute umbra este în fața sa. se află în partea dreaptă a ei.
a) Desenează forma traiectoriei traseului lui Dan. a) Desenează forma traiectoriei traseului Anetei.
b) Câți metri a parcurs Dan? b) Cu ce viteză a alergat Aneta?
c) Ce distanță parcurge lumina în același timp? c) Ce distanță parcurge lumina în același timp?
(c = 300 000 km/s) (c = 300 000 km/s)
Investighează acasă
„O lume cu susul în jos”
Încearcă propria ta investigație științifică, folosind metoda științifică schematizată în figura de mai
jos și pornind de la întrebarea:
Ce imagine desenează lumina pe ecranul unei camere obscure?
✓ De ce?
✓ Ce factori influențează calitatea imaginii obținute?
1. problemă 2. ipoteză 3. experiment 4. rezultate 5. concluzii
⚫ Vei folosi: carton negru, o foarfecă, o coală de ▶ Observă imaginea pe ecranul translucid
hârtie milimetrică, o coală de hârtie de calc, folie al unei camere obscure, utilizând flacăra unei
de aluminiu, o lumânare, o riglă. lumânări.
⚫ Ce ai de făcut? ▶ Modifică succesiv (prin creștere):
▶ Construiește o cameră obscură formată din • distanța d1 de la sursă la fantă;
două cutii, una interioară și una exterioară, culi- • distanța d2 de la fantă la ecran;
santă. Lipește pe cutia interioară o bandă de hâr- • diametrul D al camerei obscure, prin culi-
tie milimetrică, pentru a putea măsura distanțele sarea benzii cu fante circulare.
▶ Elaborează un tabel și înregistrează în acesta
de care ai nevoie. Camera obscură va avea într-un
valorile mărimilor fizice măsurate.
capăt un orificiu mare și, în dreptul ei, o bandă culi-
▶ Trasează graficul dependenței mărimii ima-
santă cu 3 orificii (fante circulare) de trei dimensi-
ginii de distanța d2 de la fantă la ecran.
uni diferite. Prin culisare se alege cât de mare să fie
▶ Verifică ipoteza ta; scrie o concluzie în urma
orificiul prin care intră lumina în cutia obscură; cel
rezultatelor experimentale.
mai mic are diametrul cât al unui vârf de ac. Pentru
ecranul translucid folosește hârtie de calc. SUCCES!
125
Recapitulare finală
1. O echipă de elevi de clasa a VI-a are de testat apă, un vas gol, hârtie milimetrică, bandă adezivă
proprietățile fizice ale lichidelor: miros, volum pro- și foarfecă.
priu, transparență, densitate, vâscozitate. Ei au la a) Descrie o metodă experimentală pentru a
dispoziție următoarele materiale: sirop de porumb, determina cât mai precis volumul paharului de
detergent lichid, apă, ulei vegetal, colorant alimen- iaurt, utilizând doar materialele din figură.
tar, pahar de plastic, cupe mici de plastic, lingură, b) Identifică sursele de erori ce pot să apară în
șervețele. Descrie modul de lucru pentru fiecare din acest experiment.
proprietățile fizice de mai sus.
7. După ce o lumânare de tip „pastilă” s-a topit în
2. Care sunt mărimile fizice care se modifică în întregime, Carla a decis să determine aria bazei
urma unor interacțiuni descrise de fenomenele căpăcelului de aluminiu cu hârtie milimetrică.
fizice redate în imaginile de mai jos? Măsurătorile le-a înregistrat într-un tabel (ca cel
din figura următoare), pe o foaie de hârtie. Hârtia
a fost însă pătată cu cerneală, astfel că nu se vede
o parte din tabel. Ce crezi?
a) Ce reprezintă valoarea 951,33?
b) Care este rezultatul determinării ariei bazei
3. Enumeră fenomenele fizice care pot fi observate căpăcelului?
în timpul erupției vulcanului din figură și preci- c) Identifică sursele de erori ce au apărut în expe-
zează tipul fiecăruia. rimentul descris.
Nr. Nr. A Am ΔA ΔA
det. pătrățele (mm2) (mm2) (mm2) (mm2)
1 950 950 1,33
2 951 951 951,33 0,33 1,11
3 953 953 1,67
8. Rezultatul măsurării creșterii nivelului mării
într-un an este (3,1 ± 0,7) mm. Ce reprezintă cele
două numere?
9. Un automobil parcurge 10 km cu viteza de 10 m/s
și restul de 20 km, cu viteza de 20 m/s. Detemină:
a) durata totală a mișcării;
4. Efectuează următoarele operații și exprimă rezul- b) viteza medie a automobilului.
tatul în unități ale Sistemului Internațional:
a) 0,005 km + 5 cm = ? b) 2 t + 2222 mg = ? 10. Vlad parcurge un traseu lung de 24 km.
c) 5 L + 25 dm3 = ? d) 127°C + 488 K = ? Determină viteza cu care se deplasează, știind că
el ajunge la destinație la aceeași oră cu Darius, care
5. Un vas cubic cu latura l = 10 cm (măsurată în a parcurs același traseu cu bicicleta, cu viteza de
interior) este plin cu apă. Dacă se scot 300 cm3, care 12 km/h, dar a plecat cu 2 ore mai târziu.
va fi înălțimea apei din vas?
11. Reprezintă pe același grafic mișcările liniare
6. Un elev dorește descrise de 2 mobile ale căror poziții x1 și x2 față de
să determine reper sunt date în tabelul de mai jos. Ce poți spune
volumul unui despre mișcarea fiecărui mobil?
pahar de iaurt.
Punct pe traiectorie A B C D E F G
El are la dispozi-
ție un pahar de Poziția x1 (cm) 0 0 0 0,5 1 1,5 2
iaurt, o fiolă cilin- Poziția x2 (cm) 2 2,5 3 3,5 4 4,5 5
drică, un vas cu Timpul t (s) 0 1 2 3 4 5 6
126
12. Distanța dintre orașele Galați și Oradea este 18. Turnăm 1 litru de apă la temperatura de 20 °C
de 720 km. Două automobile, aflate în cele două într-un vas în care se află 2 litri de apă la aceeași
orașe, pornesc simultan unul spre altul, cu vitezele temperatură. Ce temperatură va avea amestecul
de 72 km/h, respectiv 30 m/s. Care dintre cele două de apă?
automobile ajunge primul în localitatea din care a
19. Cea mai mică temperatură înregistrată în
plecat celălalt?
România a fost de –38 °C (lângă Brașov), iar cea
13. Graficul variației în timp a vitezei unui mobil mai mare, de 45 °C (lângă Brăila). Care este dife-
este reprezentat în figura de mai jos. rența dintre cele două temperaturi?
20. Ce temperatură va avea un corp aflat inițial la
1 °C, după ce își dublează temperatura? Dar unul
care inițial era la 0 °C? După dublarea temperatu-
rii, corpul cu temperatura de –1°C devine mai rece?
21. Care dintre următoarele acțiuni merită încer-
cate și pe care nu ar trebui să le faci? Motivează
răspunsul.
a) Să încălzești la flacără o piuliță înțepenită.
b) Să bei ceai fierbinte după ce ai mâncat o
înghețată.
c) Să pui în congelator o sticlă plină cu apă, bine
astupată.
d) Să introduci în apă caldă o minge de ping-
a) În ce interval de timp mobilul staționează? pong deformată.
b) Calculează distanța totală parcursă de mobil.
c) Calculează viteza medie. 22. O sârmă cu lungimea inițială de 10 m își mărește
lungimea cu 5 mm dacă o încălzim cu 25 °C. O altă
14. Un tren se deplasează cu viteza de 72 km/h. La
sârmă (confecționată dintr-un alt material) cu lun-
un moment dat el frânează și, timp de 30 s, viteza
gimea inițială de 1 m își mărește lungimea cu 1 mm
lui scade la 5 m/s. Calculează accelerația medie în
dacă o încălzim tot cu 25 °C. Care dintre cele două
timpul acestei mișcări.
materiale se dilată mai mult? Luăm câte o bucată
15. Un corp de formă cubică din aluminiu are gre- de 20 m din fiecare sârmă și le încălzim cu 25 °C. Ce
utatea G = 216 000 N. Calculează latura cubului. Se diferență de lungime va fi între ele după dilatare?
dă densitatea aluminiului 2,700 g/cm3. Dar dacă le încălzim cu 50 °C?
16. În graficul ală- 23. Descoperă fenomenul!
turat este repre-
zentată dependența
lungimii unui resort Unitate de lungime
de forța aplicată
Instrument
acestuia. Determină de măsură
constanta elastică a
resortului. Lichid cu anomalie
Nu curge dar se
17. a) Folosind datele din tabelul de mai jos, repre- scurge
zintă grafic dependența alungirii resortului de forța
deformatoare. Lichid chiulangiu
F (N) 0 2 4 6 8 10 12 … milimetrică
l (cm) 0 1 2 3 4 5 6
b) Calculează valoarea constantei elastice a
resortului.
127
24. Identifică interacțiunile din imaginile alăturate 29. Identifică montajele în care se va produce un
și analizează aranjarea piliturii de fier în fiecare caz. scurtcircuit la închiderea întrerupătorului.
Ce reprezintă modelul format de pilitura de fier?
Fig. 2
Fig. 1
25. Acul unei busole care este așezată sub un con-
ductor parcurs de curent electric:
a) se va orienta în sus, spre conductor;
b) va indica Polul nord al Pământului;
c) se va orienta paralel cu conductorul;
d) se va orienta perpendicular pe conductor.
Fig. 4
26. Reprezintă, folosind simbolurile convenționale,
circuitul electric din figură.
Fig. 3
30. Cum explici faptul că prizele din grupurile sani-

tare sunt îmbrăcate într-o carcasă de plastic?
31. În timpul deplasării, un tren electric este sur-
prins de o furtună. Există pericol de electrocutare
pentru călători, dacă firul sub tensiune s-a rupt și
a căzut pe tren? Justifică răspunsul.
32. Într-un laborator de fizică, Stela aranjează două
oglinzi sub un unghi drept. Ea direcționează o rază
laser către una dintre
27. Alege răspunsul corect.
oglinzi. Lumina se re
Sensul convențional al curentului electric este:
flectă pe ambele oglinzi
a) de la borna pozitivă a generatorului spre borna
(vezi figura alăturată).
negativă a acestuia, în orice porțiune a circuitului;
Dacă măsura unghiului A
b) de la borna pozitivă a generatorului spre
este de 37°, atunci care
borna negativă a acestuia, în circuitul exterior;
este măsura unghiurilor
c) de la borna negativă a generatorului spre
B, C și D?
borna pozitivă a acestuia, în circuitul exterior;
d) stabilit arbitrar. 33. Un fascicul de lumină
este incident pe supra-
28. Montajul din figură conține trei becuri identice.
fața unei plăci de sticlă.
a) Cum sunt grupate becurile?
Unghiurile posibile pen-
b) Specifică ce măsoară
tru razele reflectate și
ampermetrele conectate în
refractate sunt redate în
circuit.
figura de mai jos. Care
c) Identifică numărul
dintre acestea reprezintă
conductoarelor de legătură
raza refractată?
utilizate la realizarea aces-
tui circuit electric.
128
Indicații și răspunsuri
UNITATEA 1
Pag 26 – 1. Mărimi fizice: lungimea, timpul; unități de măsură: litrul, metrul, secunda; fenomene fizice: ciocni-
rea, încălzirea, fierberea; instrumente de măsură: șublerul, cronometrul. 2. F, A, A, F, F, A, A, A, F, A. 3. a) 3,25 cm2;
b) 4,5 cm2; c) 4,59 cm2; d) c; e) da. 4. 10 mL; 100 cm3; 0,1 litri; 1 dm3; 0,00000001 km3. 5. 50 cm = 0,5 m; 100 mm =
0,1 m; 2,3 dm = 0,23 m; 0,2 dam = 2 m; 5,3 hm = 530 m; 0,8 km = 800 m. 6. 5 min = 300 s; 0,5 h = 1 800 s; 1 zi =
86 400 s; 300 ms = 0,3 s. 7. 0,00021 km2 = 210 m2; 0,0035 hm2 = 35 m2; 50 dm2 = 0,5 m2; 72 cm2 = 0,0072 m2; 450
mm2 = 0,00045 m2. 8. 2 m. 9. 7 h 30 min. 10. a) 15 m2; b) 38 m2; c) 9 cutii. 11. a) 5; b) 2 plăci de 50 × 50 cm, 2 plăci
de 46 × 48 cm, 1 placă de 50 × 46 cm; c) 11 716 cm2; d) 101 568 cm3. 12. 394 000 000 s.
UNITATEA 2
Pag. 59-60 – 1. v = 87,72 m/s = 315,79 km/h. 2. d = 3 km. 3. a) d = 322,132 km; b) t = 1 h 27 min 55 s;
c) vm = 61,06 m/s = 219,8 km/h. 4. t = 35,71 min ; d = 32,14 km față de A. 5. a) xA = 5 m; xB = 15 m; xC = 21 m; xD = 25 m;
xE = 29 m; d) vm = 2 m/s. 6. dBC = 54 km; b) tBD = 32 min; c) 8 h 47 min; d) v = 26,6 m/s. 7. d) v1 = 2 m/s; v2 = 0; |v3| =
G 1
1 m/s; v4 = 3,5 m/s. 8. v = 1,11 m/s = 4 km/h. 10. a = 3 m/s2, D = 637,5 m. 11. a = 2,08 m/s2. 12. 1 = . 13. 6 kg.
G2 16
14. G = 47,5 N. 15. 1,5 N. 16. G = 1,5 N; m = 0,15 kg. 17. a) aluminiu; b) 0,27 cm. 18. Δl = 0,125 m; l2 = 87,5 cm.
m
19. 1 = 2. 20. V = 2 000 cm3. 21. a) spre stânga; b) 7 g pe talerul din stânga; c) 56 g.
m2
UNITATEA 3
Pag 80 – 1. Mărimi fizice: temperatura, cantitatea de căldură; instrument de măsură: termometrul; fenomene
fizice: încălzirea, dilatarea, răcirea, vaporizarea, sublimarea, anomalia apei; unitate de măsură: kelvinul. 2. F, A, A,
F, F, F, A, A, A, F. 3. a) la t = 5 min; b) 10 min; c) 5 min; d) cu 40 °C; e) 5-10 min. 4. 100 °C. 5. – 46 °C; 10 °C; – 173 °C;
27 °C. 6. – 328 °F; 392 °F; – 442 °F; – 100 °F. 7. 250 K, 339 K, 300 K, 100 K. 8. 107 K. 9. dimensiunile și volumul.
10. 0,06 mm. 11. 0,2%. 12. Alcoolul care se evaporă răcește termometrul. 13. Nu, deoarece nu este în contact cu un
corp mai cald de la care să poată lua căldură. 14. a) de la – 39 °C la 357 °C; b) de la – 39 °C la 78 °C; c) de la – 273 °C
la – 114 °C și de la 357 °C în sus. 15. Cartofii răcesc apa sub temperatura de fierbere. 16. Apa se dilată atunci când
îngheață. 17. Becul încălzește supa, care se evaporă precum apa oceanelor încălzită de Soare. Vaporii se conden-
sează precum picăturile de ploaie și cad înapoi în vas, reluând circuitul.
UNITATEA 4
Pag 106 – 1. Exploratorul se află la Polul Sud al magnetului Pământ. 2. Exploratorul se află între Polul Sud al
magnetului Pământ și cel nord geografic, pe meridianul ce le unește. 3. Direcția de navigare a corabiei este cea a
meridianul ce unește Polul Nord geografic cu Polul Sud al magnetului Pământ. 5. c). 6. B1, B3 și B5 – sarcini pozitive;
B2, B4 și B6 – sarcini negative. 7. a) aur; b) asfalt; c) întrerupător închis. 8. A) c) A; B) d) voltmetru. 11. a) B3, B4; b) toate
becurile funcționează; c) B2; d) becurile nu funcționează deoarece generatorul este scurtcircuitat. În această situa-
ție generatorul se poate arde.
UNITATEA 5
Pag 122 – 9. Δt = 1,28 s. 10. d = 3,4 km. 11. a) Δt = 0,02 s; b) d = 6,84 m. 14. a) D; b) 45°. 15. a) între B și C.
PROBLEME RECAPITULATIVE
4. a) 5,05 m; b) 2000,002222 kg; c) 0,03 m3; d) 888 K. 5. 7 cm. 9. a) Δt = 2 000 s; b) vm = 15 m/s. 10. v = 6 km/h.
12. t1 = 10 h; t2 = 6,(6) h; al doilea automobil. 13. a) pe intervalul 6-8 s; b) dtotală = 16 m; c) vm = 2 m/s. 14. –0,5 m/s2.
15. l = 2 m. 16. k = 150 N/m. 17. b) 200 N/m. 18. 20 °C. 19. 83 °C. 20. Operația de dublare a temperaturii are sens
doar în K, așadar fiecare temperatură trebuie transformată mai întâi în Kelvin, dublată, apoi transformată din nou
în grade Celsius. 21. a) Da, pentru că prin dilatare piulița înțepenită se poate desface. b) Nu, pentru că dilatarea
bruscă a dinților poate crăpa smalțul dentar. c) Nu, pentru că prin răcire apa înghețată se dilată și sticla va crăpa.
d) Da, pentru că aerul dilatat poate readuce mingea la forma inițială. 22. Al doilea metal se dilată mai mult; dife-
rența va fi de 1 cm; diferența se dublează și ea, devenind 2 cm. 23. TOPIRE (metru, termometru, apă, timpul, eva-
porat, hârtie). 24. Interacțiunile sunt de tip magnetic, iar în urma acestora va rezulta un singur magnet. Pilitura de
fier se orientează pe liniile de câmp magnetic. 25. d). 27. b). 29. Scurtcircuit se produce în montajele din figurile 2,
3 și 4. 30. Prizele sunt protejate cu ajutorul carcasei de plastic de umiditatea/apa din grupurile sanitare, deoarece
apa potabilă este un bun conductor electric. 31. Nu. Trenul se comportă ca o uriașă cușcă Faraday. 32. B = 37°,
C = 53°, D = 37°. 33. A.
Programa școlară poate fi accesată la adresa: http://programe.ise.ro.
C ORINT
LOGISTIC

Fizică: Ministerul Educației

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fizică: Ministerul Educației

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educației

Cristian Presură (coordonator)

numărul 119 – număr unic de telefon la nivel național

Cristian Presură (coordonator)

Date despre autori: Redactare: Corina Toader

Predarea fizicii este astăzi o provocare, ce poartă cu ea un paradox. Pe de o

1. CONCEPTE DE BAZĂ ÎN FIZICĂ

4. FENOMENE ELECTRICE ȘI MAGNETICE

Ghid de utilizare a manualului

Termeni cheie Densitatea corpurilor, unitate

Manualul cuprinde variantele tipărită și digitală

Reține! Știai că?

Competenţe generale și competențe specifice

1 Investigarea ştiinţifică structurată, în principal experimentală, a unor

2 Explicarea ştiinţifică a unor fenomene fizice simple şi a unor aplicaţii

3 Interpretarea unor date şi informaţii, obţinute experimental sau din alte

4 Rezolvarea de probleme / situaţii problemă prin metode specifice

Introducere în studiul fizicii

Fenomen fizic. Mărimi fizice, unități

De ce ar trebui să avem unități de măsură comune în toate țările?

✓ Corpul este o porțiune limitată din natură. De exemplu, banca,

▶ fenomene atomice și nucleare: arderea, fuziunea nucleară din

Intensitatea culorii roșii:

Unele mărimi fizice sunt proprietăți ale corpurilor (lungimea, volu-

✓ Sistemul Internațional (prescurtat SI) este cea mai răspândită

▶ mili, notat cu m, este 1/1000 din unitatea de bază; Atenție! 20 cm ≠ 200 dm

Aplică cele învățate!

Termeni cheie Determinarea valorii unei mărimi fizice.

⚫ Sunt multe profesii sau meserii unde e nevoie să se facă măsurători.

Fig. 1 - Instrumente de măsură Amintește-ți

Este o alegere bună compararea grosimii unui șurub cu lungimea

1. Grosimea unui șurub este greu de măsurat cu precizie

2. Mai multe șuruburi ajută! Măsurarea prin multiplicare

✓ A măsura o mărime fizică înseamnă a o compara cu altă mărime

Termeni cheie B. Măsurarea directă a ariilor

Aria suprafeței reprezintă o mărime fizică.

⚫ Aplicațiile unui smartphone pot fi utile pentru a măsura aria

Aria suprafeței unei piese de puzzle

▶ Metoda grilei reprezintă o teh- Verifică dacă ai înțeles!

C. Măsurarea directă a volumului Termeni cheie

Ai observat că? ⚫ volumul corpurilor neregulate

Volumul reprezintă o mărime fizică ce măsoară locul ocupat de

Cât este volumul unei piulițe?

Introdu piulița în cilindrul gradat. Înregistrează valorile volumului

Introdu piulița în paharul Berzelius. Se observă cu ușurință creș-

✓ La măsurarea volumelor lichidelor cu mensura trebuie să se

Verifică dacă ai înțeles!

1 Care este volumul lichidului din cei doi

D. Măsurarea directă a intervalului de timp Termeni cheie

Amintește-ți ⚫ interval de timp ⚫ durată

⚫ Instrumentele de măsură pentru intervalul de timp sunt:

Reține! Fig. 3 - Unul dintre

Ce crezi? ▶ Fizicianul Galileo Galilei (1564-

Termeni cheie Erori de măsurare. Surse de erori.

Determinarea înălțimii unui coleg

Fig. 5 - Neatenția observatorului A. Erori de măsurare. Surse de erori

⚫ erori de observator – datorate neatenției (fig.5.) și a citirii inco-

⚫ valoarea medie, dată de relația hm = h1 + h2 + h3 + …+ hn ,

Termeni cheie Determinarea indirectă a ariei

⚫ Dacă dorim să aflăm aria suprafeței unui teren, măsurăm lun-

B. Determinarea indirectă a volumului

1. Volumul unui cub

Probleme 4. Așază în ordine crescătoare următoarele volume:

 1  Care este volumul lichidului din cei doi

⚫ valoarea medie, dată de relația hm = h1 + h2 + h3 + …+ hn ,

 1  Ești în laboratorul de fizică, în bancă, la ora de fizică. În ce stare

 1  Ce se întâmplă cu bagajele de pe capota

 1  Descrie punctul de aplicație, direcția și sensul forțelor în urmă-