Capitolul al V-lea

STUDIU DE CAZ
5.1. Locuin solar cu captare pasiv în Oradea. În decursul activit ii de
proiectare am sim it nevoia de a aborda rezolvarea spa io-volumetric a unei cl diri cu
totul diferit fa de maniera obi nuit .
Urm rind concretizarea unor observa ii, studii i concluzii adunate în timp, am
pornit la desenarea planurilor unei case unifamiliale ca urmare a unei comenzi
concrete.105 Dincolo de particularit ile acestui proiect, date de tema de proiectare
formulat de client, a vrea s scot în fa cîteva principii de care am inut cont în
modelarea arhitectural a casei, principii cu caracter de valabilitate general la casele
solare pasive.
Astfel, orientarea favorabil a înc perilor de locuit este sud, sud–est i sud–vest,
r mînînd ca b ile, buc t riile, c mara, spa iile de circula ie orizontal i vertical s fie
grupate i orientate spre nord, nord–est sau nord–vest. Peretele captator trebuie s fie
orientat spre sud. În cazul acestei locuin e sînt doi pere i captatori care încadreaz o ser .
""
!

$
$
$
$

$
$
$

$ $ $

!
" #
5.1.1. Locuin a Georgiov, str. Branului nr.2, Oradea, 2002. Arh. Dan Lep datu
105
Arh. Dan Lep datu, Casa Georgiov, str. Branului nr.3 Oradea, pr. Nr. 123/2002

138
 Terenul este în pant , oferind cea mai bun expozi ie spre est, sud-est, sud i sud-
vest.
Camera de zi se deschide spre o teras la nivelul cel mai de jos, prin intermediul unui
perete vitrat. Acesta permite soarelui s intre în cas cu generozitate toamna tîrziu, în
zilele însorite de iarn cînd soarele ’’are din i’’ i prim vara, gra ie declivit ii mici a
razelor solare,106 care se strecoar pe sub strea ina proeminent dezvoltat deasupra
terasei.
%

((

( (

=-&+,
&' (% )

(
-&,-
( (

( ( ( ( (
(

,-
(

-&&,/

((
&' %()
(

(
.$ &' %()

(
0

(0
0

-&,-
* )
,- -&,-
(

&' %)

(
&' % )
* + ,- -&,-
&' )
&' (% ) %0 -&,-
0
-&,-
-&,-

0
(

(
$ ) ,+$
(

(
(

( &' (%0 )
0

+- +- 0%( 4 *) *.-+
(

0
(
(

(
0
, ,$+-*
%
3
&' (% )
& 1 - ,- *.-+
(

*.-+

00
( (0 0 0

0
* )- - 2,

0(
&' % )
0

*.-+
(

(0
(

(
0

" ! ' 0
! 5 " ! 5 ! '(
! 5 "! ; ' %((
! 5 ! '

" #
!" 9 "! ! 5
6 : ; ! !
( <( (
5 6 6 7 ! 8

5.1.2. Locuin a Georgiov. Planul parterului

Dou pergole sus in vegeta ia c r toare în stînga i în dreapta terasei. Rolul lor
este s formeze un ecran verde în zilele toride de var . Pergolele protejeaz astfel pere ii
captatori cînd declivitatea razelor solare este mare, adic vara.
Toamna tîrziu, iarna i prim vara devreme, acelea i pergole eliberate de frunzi ul
des las razele solare s p trund nestingherite spre vitrajul pere ilor captatori.
Printr–un sistem de fante practicate în peretele captator, fante care se deschid sau
se închid dirijat, acest perete devine în zilele toride de var un perete ventilat, iar în zilele
reci, dar însorite un acumulator de c ldur , care permite circula ia aerului cald spre
interior, prin efectul de ser i efectul de termosifon.
Principiul este cunoscut i a fost brevetat în anii aizeci în Fran a de arhitec ii A.F.
Trombe i Felix Trombe. 107

106
Mircea Carda i colectivul, Mic lexicon ilustrat al no iunilor de sistematizare, Editura Tehnic ,
Bucure ti, 1983, p.151

107
Constantin Lu , Înc lzirea grupurilor mici de locuin e, Editura Tehnic , Bucure ti, 1978, p. 214

139
 Studiile de însorire s–au f cut pe abaca helioluxmetric 108. Acestea au determinat
orientarea pere ilor captatori, l imea stre inii terasei, forma i pozi ia pergolelor.
Înc din faza de proiect, arhitectul poate s decid forma optimizat nu numai a
fa adei captatoare de energie solar ci i a întregii volumetrii a casei.

!" # $
" "$
% $ &

5.1.3. Detaliu de perete captator tip Trombe. Locuin a Georgiov, Oradea109

Forma trapezoidal în sec iune este rezultanta mai multor cerin e pe care le-am
impus i ale c ror rezolv ri le-am urm rit:
1. Unghiul f cut de peretele exterior cu verticala (150) asigur o mai bun
captare a radia iei solare cu declivitate mic la solsti iul de iarn . Razele
solare cad pe acest perete sub un unghi apropiat de 900. Vara, peretele
captator este umbrit de pergola cu plante, f r ca înclinarea planului
exterior s fie defavorabil acestui scop, adic protej rii lui de b taia
direct a soarelui.

108
Mircea Carda i colectivul, op. cit., p.151
109
Arh. Dan Lep datu, Detalii, proiect de execu ie, Casa Giorgiov, str. Branului 2, Oradea, 2002

140
 2. Sec iunea vertical arat c la baz acest perete este mai gros,
masivitatea bazei asigur stocarea i echilibrarea st rii energetice prin
iner ie termic .
3. Plastica arhitectural a fa adei este îmbun t it . Suprafa a exterioar a
peretelui din beton este buciardat i vopsit în negru. Vitrajul înclinat
schimb direc ia luminii reflectate, diferen iind-o de reflexele serei din
zona central .
4. Unghiul relativ mic fa de vertical nu împiedic circula ia vertical a
aerului între perete i vitraj prin efectul de termosifon. Se poate afirma
c dublul rol de perete captator i de perete ventilat, în func ie de
anotimp este asigurat.

(
0 0 0 ( 0
(0

(
( (
%0
0 0

(0

(
(
0(

-&,-
(

(0
(%0 .$ > ,-

(
-, &' % ) &' % )
$ & -+, &' () *.-+
*.-+
&' (% ) ( * )-

00
0

*.-+ *$ ,,
0

&' (% )
(

0 0 0 *.-+

00
0

0
0

00
0

$ * )- - 2,
3 %
(

(
" ! '0

% " # !
!
!
5
5
5
"

!
"! ;
'
!
' %((
5 ! '(

5.1.4. Locuin a Georgiov. Planul mansardei.

Imaginea care rezult este f r ornamente i nu urmeaz modele anterioare. În fond, asta
se i urm re te, o arhitectur dedicat soarelui, nu una tributar curentelor formaliste sau
modei momentului.
Spre deosebire de jum tatea casei expus favorabil însoririi, cealalt jum tate este
închis , aproape blindat , oferind vînturilor reci, dar i privirilor indiscrete ziduri pline,
cu ferestre pu ine i mici. Este partea oferit str zii, de form convex , lipsit de
ostenta ie i fast. Suprafa a pere ilor exteriori este redus spre nord, nord-vest i vest
pentru c avem aici un singur nivel suprateran.
Ca revers al medaliei, fa ada spre gr din este concav , elansat , vitrat , dar
urm re te scara uman . Ea nu este i nici nu trebuie s apar ca fiind altceva decît
imaginea unei locuin e pentru o familie. i asta în ciuda abord rii inedite a model rii
arhitecturale alese în acest caz.
Pentru a echilibra suprafa a mare a pere ilor captatori, ace tia au fost
surmonta i de dou ferestre de mansard terminate în arcad aplatizat .

141
 Fa ada sudic , sud-estic i estic , prin în l ime i implicit prin suprafa
se ofer din plin soarelui.
Întreaga cas urm re te terenul în pant , atît ca form în plan cît i ca
sec iune vertical . Terenul are aici forma de amfiteatru natural. Prin solu ia arhitectural
aleas s-au evitat mari mi c ri de p mînt (excav ri i umpluturi), casa urm re te panta
terenului.

0
0

0 0

5 ! 3 % " #

5.1.5. Locuin a Georgiov. Fa ada de sud-est.

Cu toate c se pliaz pe panta terenului, casa se dezvolt mai mult pe orizontal ,
subliniind leg tura cu p mîntul.
Sera dispus în centrul fa adei aduce un aport energetic imediat, prin captare
solar în zilele favorabile de iarn , iar vara r mîne mereu umbrit , din cauza strea inei
proeminente din centru, la fel ca la casa Herbert Jacobs a arhitectului Franck Lloyd
Wright.110
Pere ii captatori de tip Trombe, laterali, aduc un aport energetic decalat în timp,
datorit iner iei termice a masei de beton. Vara, aportul energetic este nul, datorit
protec iei prin umbrire, realalizat de pergola cu vegeta ie. Vara, Ace ti pere i se
transform în pere i ventila i, prin deschiderea controlat a clapetelor de ventilare.
Stocarea surplusului de c ldurii se face în elementele construite masive, adic
pere ii din beton afla i pe direc iile S, S-E i S-V., precum i în perna de pietri de
umplutur de sub placa parterului, ca la casa din Odeillo, Fran a, proiectat de Jacques
Micchel i Felix Trombe.111

110
Bruce Brooks Pfeifer, Wright, Editura Taschen, Koln, 2006, p.73
111
Michael Wigginton, Glass in architecture, Editura Phaidon, London, 2004, p.98

142
 ( ( ( ( (

5 37 "
" #

5.1.6. Locuin a Georgiov. Fa ada de nord-vest.

Trecerea de la cota superioar , a intr rii, la cea mai joas , a terasei i gr dinii, se
face gradual, prin terase intermediare.

(
(

5 ! 37 " # (
6 #
- +- ,/ -+$/ ) $2 ,* +

5.1.7. Locuin a Georgiov. Fa ada de sud-vest.

143
 Casa este situat în Oradea, pe strada Branului nr.2, iar proiectul a fost comandat
de Adrian i Ruth Georgiov.
Cîteva date tehnice, dimensiuni i m rimi care intr în calculul eficien ei sistemului
propus de noi sînt men ionate în continuare.
Cei doi pere i tip Trombe au fiecare cîte 13 m2 suprafa de captare, iar suprafa a
vitrat a serei are tot 13 m2. Într-o zi senin de iarn , cantitatea de c ldur incident pe
cei doi pere i Trombe i pe ser este de 1 kWh/m2 x 39 m2 x 7 ore = 273 kWh.
Premisele de calcul ale sistemului captator sunt:
-cantitatea de c ldur incident pe m2 de suprafa vertical într-o zi medie senin
de iarn este de 1kWh/m2 x 7 ore=7 kWh/m2 zi.
Rezult o medie orar de 7kWh/m2 zi : 24 ore = 0,291 kWh/m2 or medie zi însorit ,
pentru latitudinea nordic de 45o.
-prin sistemul de captare se conteaz pe o re inere de 75% din energia incident ,
adic 0,218 kWh/m2 or medie însorit ;
-din totalul orelor iernii, numai circa 19% sunt însorite, astfel încît se poate
considera cantitatea de c ldur captat corespunz toare unei medii de iarn ( media orelor
însorite i neînsorite ) 19% x 0,218 kWh/m2 = 0,041 kWh/m2
Premisele de calcul al necesarului de c ldur .
Pentru ca valoarea de 0,041 kWh/ m2 or medie a iernii s reprezinte 50% din necesarul
de c ldur al p r ii de construc ie înc lzite aferente unui m2 de panou captator, trebuie ca
pierderile de c ldur medii ale acestei p r i de construc ie s fie 0,082 kWh/m2 or medie
a iernii. Considerînd temperatura medie interioar de +16oC, temperatura medie
exterioar de +2oC, temperatura exterioar conven ional de calcul –15oC i temperatura
interioar de calcul +18oC, se calculeaz necesarul de c ldur nominal corespunz tor
volumului de cl dire aferent unui metru p trat de suprafa captatoare solar
Qv=0,198kWh/or nominal . Prin proiect au fost precizate i premisele de calcul al
gradului de protec ie termic a cl dirii.
F cînd o însumare a aportului de energie solar de-a lungul unui an, datorat
acestui sistem de captare pasiv , ajungem la 2730 de kWh, capta i astfel: iarna 546 kWh,
prim vara (martie i aprilie) 1092 kWh, toamna (octombrie i noiembrie) 1092 kWh.
75% din energia captat este re inut , adic 2048 kWh, ceea ce reprezint
economia de energie f cut de-a lungul unui an.

5.2. Alte studii si schi e pentru viitoare proiecte

5.2.1. Un proiect pentru o cas de vacan în localitatea uncuiu se g se te în
faza de studiu.
Terenul este într-o u oar pant descendent dinspre sud spre nord. Forma
semisferic a casei este în concordan cu preceptele reducerii pierderii de energie. Casa
va fi semi îngropat , latura sudic va avea un perete captator care va face corp comun cu
emineul. Masivitatea acestui perete din p mînt stabilizat are ca scop stocarea energiei
calorice captate. Suprafa a exterioar cu dubl curbur a peretelui exterior sudic precum
i forma similar a vitrajului care-l dubleaz a fost studiat în a a fel încît în orele cu
soare ale zilelor de toamn tîrzie, iarn i prim var timpurie, adic perioada octombrie –
martie, unghiul pe care îl fac razele solare cu suprafa a peretelui s fie de 90o. Studiul s-a
f cut cu ajutorul abacei helioluxmetrice.

144
Un sistem de lamele exterioare protejeaz peretele sudic de inciden a razelor solare în
timpul verii. Acestea sunt dispuse orizontal, avînd posibilitatea regl rii unghiului, astfel
încît razele solare s cad perpendicular pe lamele. Spre est i vest, patru pere i verticali
protejeaz cl direa diminea a i dup -amiaza tîrziu, în anotimpul c lduros, de razele
solare cu declivitate mic .

5.2.1.1. Planul parterului. Studiu de conformare a peretelui captator sudic i a

pere ilor protectori de la est i vest.

',!
'
!+&+(1&.$
'
'.6&+(1&.$

!"!#$%&'%()* $+,&"!-$.+,( ("(,$/+&

01(-! -,'23$* $,&+1,3!,#3 $4!, !4!,$/"(5

5.2.1.2. Abaca helioluxmetric , instrument de lucru indispensabil arhitectului

proiectant de locuin e solare.

145
 Cu abaca helioluxmetric 112 se definesc pentru o anumit or a unei zile din an
azimutul i declivitatea radia iei solare. Pentru orele cu soare din anotimpul friguros
rezult o anumit înclinare a peretelui captator. Suma acestor înclina ii duce la
conformarea suprafe ei riglate a peretelui i a vitrajului.
Tot cu ajutorul abacei de mai sus se pot întocmi studiile de însorire pentru o
locuin sau un ansamblu de locuin e, în a a fel încît pentru zilele însorite din anotimpul
friguros, cl dirile s fie expuse radia iei solare cît mai mult posibil, adic între orele 9,30
i 15,30. Aceasta este valabil mai ales pentru pere ii sudici captatori.
Latitudinea nordic pentru Bucure ti este de 44o25’. Corec iile la abac au fost
aplicate pentru coordonatele geografice ale localit ii uncuiu : 47 gr. 03 min. latitudine
nordic i 21 gr. 56 min. longitudine estic .

5.2.1.3.Planul supantei. Studiu. Forma vitrajului – suprafa riglat – conform cu o

cît mai bun captare a energiei solare.
Se poate g si o form geometric pentru peretele captator, rezultat din calcul.
Sec iunea din suprafa a pe care radia ia solar incident cade la fiecare or ,începînd de
la r s ritul soarelui i pîn la apus, trebuie s fie perpendicular pe raza de soare. Prin
optimizare, se ajunge la o form concav , o suprafa riglat . Se ia în considerare
azimutul i declivitatea soarelui la solsti iul de iarn .
Ca revers al medaliei, se poate calcula forma optim a strea inei sau a brise-soleil-
urilor care în timpul verii umbresc acela i perete captator. inînd cont de azimutul i
declivitatea soarelui la solsti iul de var , dar i de profilul peretelui captator, elementele
de umbrire (strea in , brise-soleil-uri) sînt conformate geometric în a a fel încît din luna

112
Mircea Carda i colectivul, op. cit., p.152

146
mai i pîn în luna septembrie, peretele captator s fie protejat împotriva razelor puternice
de soare. În concluzie, modelarea arhitectural se poate face i la nivel general, de
concept i partiu arhitectural, volumetrie i spa iu interior, dar i la nivel de detaliu (
perete captator, brise-soleil, vitraj, fante de circula ie a aerului).Mai jos d m i o sec iune
caracteristic prin cas . Aici se vede “perna” de p mînt în care este pe jum tate îngropat
casa spre nord. Aceasta va fi înierbat , realizîndu-se înscrierea discret a casei în cadrul
natural. De asemenea se cite te modul în care se va realiza protec ia fa adei sudice
împotriva soarelui, cu ajutorul lamelelor orizontale exterioare.

5.2.1.4.Sec iune caracteristic . Studiu.

5.2.2. Etajarea unei locuin e existente în Oradea. Proiectarea unei case
obi nuite nu cere abilit i ie ite din comun din partea unui arhitect. Dar dac se dore te o
cas diferit – i arhitec ii asta vor – efortul crea iei arhitecturale va fi pe m sura scopului
urm rit.
Avem în studiu un concept mai pu in obi nuit pentru extinderea pe vertical a
unei locuin e existente. Aceasta cuprinde în momentul de fa un subsol par ial i un
parter, dar în final va avea i un etaj. Nimic neobi nuit pîn acum. Dar al doilea nivel va
fi conceput în a a fel încît s capteze energia solar , i nu numai atît. Unii pere i vor
deveni pere i ventila i. Materialul care se va folosi pentru pere ii exteriori va fi p mîntul
stabilizat. L-am ales pentru propriet ile remarcabile ale acestuia. Înainte de a continua
referirea noastr la acest proiect, facem o parantez pentru a ne îndrepta aten ia asupra
acestui material de construc ie, i tehnic aparte.
P mîntul stabilizat113, ca tehnic de construc ie, dateaz de sute de ani i a
cunoscut o r spîndire larg în lume. De pild , construc ii din p mînt ridicate la sfîr itul
secolului al optsprezecelea i începutul secolului al nou sprezecelea pot fi întîlnite in
sudul Statelor Unite. Pere ii moderni din p mînt stabilizat sînt construi i prin turnarea
unui amestec de p mînt, 3% ciment Portland i 6-10% ap . P mîntul este turnat în cofraje
în straturi orizontale de 18-20 cm i este compactat cu vibratoare pneumatice pîn ce
straturile ajung la grosimea de 10-12 cm. Cofrajele por fi desf cute curînd.Cu fiecare zi
ce trece, peretele devine mai rezistent. Peretele terminat poate fi gros de 70-80 cm i
poate fi tencuit sau l sat aparent. Pere ii din p mînt stabilizat au cea mai mare iner ie

113
Quentin Branch, Gateway to Tucson, public art project, 2005

147
termic (sau capabilitate de a stoca c ldura) dintre toate sistemele de pere i portan i.114
Cînd razele solare intr în camer , ele p trund în masa peretelui i c ldura este stocat
aici datorit iner iei termice remarcabile. Aceast energie radiant stocat este
disponibil s contrabalanseze orice sc dere a temperaturii camerei pe timp de noapte sau
în zile noroase. Astfel temperatura camerei r mîne constant zi i noapte. Camerele
nordice ale casei beneficiaz de c ldur la fel ca i cele sudice. În timpul lunilor de var ,
cînd soarele r sare la nord-est, trece pe la zenit i apune la nord-vest, casele solare pasive
sînt protejate de c ldur prin absen a ferestrelor orientate în aceste direc ii.Aceste case
sînt de asemenea protejate de pere i atît de gro i i den i încît iner ia lor termic are mare
eficacitate în stocarea, ca într-un rezervor, a c ldurii cî tigate în orele de expunere la
radia ia solar . Pîn la l sarea serii, odat ce razele solare au p truns 23 de cm în pere i
are loc acumularea energiei termice, urmat pe timpul nop ii de cedarea prin radia ie a
c ldurii acumulate spre interiorul locuin ei. S exemplific m:
La Marghita, ora în nordul jude ului Bihor, s-a construit în vara anului 2008 o
locuin pasiv cu pere i portan i din p mînt stabilizat. Beneficiarul locuin ei ne-a
solicitat s particip m la proiect în calitate de consultant pentru acest material de
construc ie. Pere ii din p mînt au fost turna i în cofraje din cherestea executate la fa a
locului, în mod similar turn rii diafragmelor din beton, i au o grosime de 52 de
centimetri. P mîntul - luat direct de la fa a locului - a fost m cinat cu o moar cu bile,
apoi a fost amestecat cu nisip i ciment Portland în betonier , iar la sfîr it i s-a ad ugat
ap . Agregatele intr în compozi ia mixturii în urm toarele propor ii: p mînt m cinat 8
p r i; nisip 4 p r i; ciment Portland o parte. Amestecul, la care s-a ad ugat o cantitate de
ap de 6% s-a turnat în cofraje în straturi orizontale în grosimile prescrise mai sus i a
fost îndesat prin batere cu maiul. Apoi s-a trecut la turnarea i compactarea urm torului
strat.
Construc ia a fost realizat de beneficiar în regie proprie. Aspectul i comportarea
pere ilor portan i din p mînt stabilizat sînt excelente i se pot examina în imaginile
fotografice de mai jos. Nu exist probe de laborator, nici omolog ri pentru acesti
pere i.Vom urm ri comportarea în timp a acestei locuin e, care se g se te înc în faza de
construire, pentru a consemna observa iile noastre în ceea ce prive te rezisten ele
mecanice, aspectul i asigurarea confortului locuirii (echilibrul termic, migra ia vaporilor,
asigurarea umidit ii relative optime în interior).
Revenim la proiectul de supraetajare a locuin ei din Oradea. La casa pe care o
vom extinde cu un etaj, pe trei laturi pere ii vor fi executa i ca mai sus, dar pe fa ada sud-
vestic vom amplasa un perete captator solar pasiv, un perete Trombe. Radia ia solar
str bate o suprafa vitrat i componenta ei caloric (infraro ie) r mîne captiv în spa iul
dintre peretele masiv i sticl i înc lze te aerul. Suprafa a exterioar a peretelui masiv
este vopsit în negru. Canale de ventila ie sînt pozi ionate la baza zidului i la partea
superioar . Aerul fierbinte dintre sticl i perete se ridic i p trunde în înc perea din
spatele peretelui prin canalele de ventila ie superioare. Aerul rece din camer îi ia locul
p trunzînd prin canalele de la baza peretelui. Curentul de aer p trunde în acest spa iu atîta
timp cît razele solare str bat stratul de sticl i izbesc peretele negru. O parte important a
c ldurii este stocat în masa peretelui negru i în timpul nop ii este eliberat în camer .
Acela i fenomen de cedare a c ldurii spre interior se întîmpl într-o zi noroas de iarn .
Plecînd de la orientarea casei pe care vrem s o supraetaj m, vom crea trei pere i
114
Gernot Minke, Construind cu p mânt, Editura Simetria, Bucure ti, 2008, p.14

148
 Trombe orienta i spre sud, suprafe ele de sticl i pere ii negri nu vor fi verticali ci
înclina i.
Sec iunea vertical prin ace ti pere i o d m mai departe, i ea este f cut prin coastele de
rigidizare laterale.

5.2.2.1. Pere i din p mînt stabilizat la o locuin în ora ul Marghita, jude ul Bihor.

5.2.2.2. Aspectul peretelui din p mînt stabilizat, dup decofrare. Marghita, Bihor.

149