Anul XIV Nr.

6 (6)
Iunie 2012

ISSN 2285 – 309X

UNIVERSUL ŞCOLII Nr.6/2012
ISSN 2285 – 309X
SUMAR

Eseu despre cultur şiăcivilizaţie pentru

dezvoltareaădurabil ăaăsociet ţiiă- Prof. Jude 3
EDITURA UNIVERSUL ŞCOLII Laurenţiu
a CASEI CORPULUI DIDACTIC ALBA Plagiatulăînăînv ţ mântulăpreuniversitară–
5
Prof. docum. Dobra Lavinia
Alba Iulia , Str. G. Bethlen nr. 7, Cod 510009
Tel. 0258/826147, Fax. 0258/833101 Memento despre evaluare (II) -Prof.
7
Web: www.ccdab.ro, Munteanu Maria
E-mail: ccdab@yahoo.com Toleranţaăînărândulăadolescenţiloră– Proiect
dezbatere – Prof. Mircea Cosmina, Prof. 9
Teglaş Maria
Director: Prof. Deák – Székely Szilárd
Orientareaăşcolar ăşiăprofesional ăaăeleviloră
Levente 13
cls. a VIII-a – Psiholog Ana-Maria Filimon
Redactorăşef: Prof. Oros Ligia Elena
Secretarădeăredac ie: Prof.ăpreotăHriţacă Aplicaţiiăaleăteorieiăinteligenţeloră
Gheorghe multiple înăcadrulălecţiilorădeălectur ălaă 17
cls. II-IV – Inv. Bocşa Aurelia Georgeta
Redactori: prof.ăBlojăLenuţa,ăprof.ăGrosuă
Monica, prof. Tocaciu Diana, prof. Gornic Familiaăînăeducaţieă– Prof. înv. primar Maria
19
Mihaela, prof. cons. Croitoru Felicia, prof. Valeria Angela
BîrjacăMihaela,ăprof.ăJudeăLaurenţiu,ăprof.ă Educaţieăşiăcomunicareăprinăteatruă– Prof.
NandreaăMaria,ăing.ăec.ăOnişoruăViorica Mirela Ianc
20
Colaboratori: lector univ. dr. Scheau Ioan
Educaţiaăecologic ăînăşcoal ăşiăfamilieă–
Tehnoredactare: aj. analist programator 23
Prof. Paşca Adriana
Popa Ioan
Cu Caragiale: citesc, cunosc, interpretez –
25
Prof. David Aranca
© Autorii, conform legisla ieiă înă vigoare, Cu ghiozdanul prin castel – Prof. David 26
r spundă înă fa aă legii,ă înă ceeaă ceă priveşteă Aranca
plagiatulăsauăoriceăalt ăform ăde atingere a
dreptului de autor.

2
 UNIVERSUL ŞCOLII Nr.6/2012

Eseuădespreăcultur ăşiăciviliza ie
pentruădezvoltareădurabil ăaăsociet ii
Profesor Jude Laurenţiu
Colegiul Naţional Horea Cloşca şi Crişan

CIVILIZÁ IE, civilizaţii,ăs.f.ăNivelădeădezvoltareămaterial ăşiăspiritual ăaăsociet ţii, a unui

popor, a unui stat etc. într-oăepoc ădat ă(DEX.ă)
S ă definim:ă Civilizaţieă elementar ă - nivelul elementar de dezvoltare a unui popor dintr-un
anumită spaţiuă geopolitic,ă caă civilizaţiaă uneiă generaţiiă (Ci). Ca urmare într-ună spaţiuă geopolitică înă
care se succedăgeneraţiiădup ăgeneraţii,ăseăvorăsuccedaăcivilizaţiileăpornindădeălaăceaăiniţial ăC 0 , C1,
C2, ……Cn-1, C n, C n+1, ……….
Succesiuneaă civilizaţiiloră esteă ună fenomenă natural,ă avândă dreptă scopă majoră eficientizareaă
d inuiriiăspecieiăumaneăînăbiotopulăînăarmonieăcuătoateăelementeleădinăbiocenoz .ăLeg turaăimuabil ă
întreăacesteaăşiăspeciaăuman ălanţulătroficăceăasigur ăcirculaţiaăenergieiăînăecosistem.ăCaăurmareăînă
modăfirescădup ăoăcivilizaţieăelementar Ck,ăurmeaz ăoăcivilizaţieăelementar ăC k+1,ăcareăs ănuăduc ă
speciaăuman ălaăextincţie,ăcaăurmareăcivilizaţieăelementar ăC k+1 va fi o continuatoare, preluând ca o
funcţieăcontinu ăacumul rileăşiăelimin rileădinăecosistem.ă
Ci ═ăƒi (energie,ăbiotop,ăbiocenoz )
CULTÚR , culturi, s. f. 1. Totalitatea valorilor materialeăşiăspiritualeăcreateădeăomenire în
procesul practicii social - istorice,ă precumă şiă instituţiiloră necesareă pentruă creareaă şiă comunicareaă
acestor valori (DEX). 2. Totalitateaă valoriloră materialeă şiă spiritualeă acumulateă deă omenireă înă
decursul vremurilor.
Culturaăreprezint ăcaăurmareăoăsum ădeăcivilizaţiiăelementareăacumulateăpân ălaăunăanumită
moment dat (Fig. 1), însumareăceăvalorific ătotăceeaă ceăesteăimportantă pentruăexistenţaăspeciei,ăşiă
elimin ătotăceeaăceăduceălaăextincţiaăspeciei.
Creştereaăcultural ═ă∫ Cdt ═ ∫ƒ(energie,ăbiotop,ăbiocenoz )dt
CivilizaţiaăC n+1
CivilizaţiaăC n
……..
……..
……..
Cultura

……..
……..
……..
……..
Civilizaţia C2
CivilizaţiaăC1
Civilizaţiaăgeneraţiei de pornire
C0
Fig. 1
Istoriaă cunoaşteă şiă situaţii înă careă anumiteă culturiă şi-au oprit dezvoltarea (spunem noi au
disp rut),ălaăfelăcumăcunoaştemăexempleădinăbiocenozeăcând anumiteăspeciiăauăintratăînăextincţieăşiă
auădisp rut.ă
Înăacestăcazăcivilizaţieăelementar ăC n+1 a perturbat, nu a mai fost o continuatoare, a produs o
perturbaţieă ceă aă ruptă continuitateaă funcţiei,ă aă produsă oă catastrof ă înă ecosistem,ă împingându-l pe o
pant ănegativ ăspreăextincţie,ăsauăaăstopatăcreştereaăcultural .ă

3
 UNIVERSUL ŞCOLII Nr.6/2012

CivilizaţiaăC n+1
CivilizaţiaăC n
CivilizaţiaăC n - 1
……..
……..
……..
Cultura ……..
……..
……..
……..
Civilizaţia C2
CivilizaţiaăC1
Civilizaţiaăgeneraţiei de
pornire
C0
Fig. 2

Civilizaţiaă elementar ă C n+1, situat ă parţială peă valorileă culturaleă precedente,ă cuă oă stabilitateă
precar ,ă vaă duceă înă mod evidentă înă timpă laă pr buşire.ă Poziţiaă acestuiaă vaă determinaă caă etajeleă
urm toareă s ă fieă extremă deă şubrede,ă culturaă şiă existenţaă comunit ţiiă vaă fiă înă pericolă deă aă intraă înă
extincţie.
Etajulă n+1ăneavândăoăbaz ăcultural ăsolid ,ăfiindăr uăpoziţionat, înă afar ăse vaăpr buşi,ăiară
culturaărespectiv ăvaăintraăînăistorie,ădisp rândădinăviaţaădeăziăcuăzi.ă
În acest caz nu se poate vorbi despreă oă real ă politic ă cultural ă deă dezvoltare durabil .ă
Probabilăc ăseăpoateăvorbiăc ăpeăruineleăvechiiăculturiăşiăcivilizaţiiăseăva construi oănou ăcivilizaţieăşiă
oăviitoareăcultur .

CivilizaţiaăC n+1
CivilizaţiaăC n
……..
……..
……..
……..
Cultura

……..
……..
……..
Civilizaţia C2
CivilizaţiaăC1
Civilizaţiaăgeneraţiei de
pornire
C0
Fig. 3
Civilizaţiaă elementar ă C n+1, situat ă înă afaraă valoriloră culturaleă precedente,ă vaă duceă laă
pr buşire.ăPoziţiaăacestuiăetaj,ăînăafaraăetajeleăprecedente,ăf r ăniciăunăsprijin,ăpuneăunăfinal istoric,
culturiiăprecedenteăşiăexistenţaăcomunit ţiiăînăvechileăvaloriăvaăfiăanulat ,ăvaădisp reaăbrusc,ăpentruă
ea schimbarea va echivala cu un cataclism.

4
 UNIVERSUL ŞCOLII
PLAGIATULăÎNăÎNV MÂNTULăPREUNIVERSITARă
Înălucr rileădeăpedagogieăseăpuneăaccentă
peă înv ţareaă prină lectur ,ă prină descoperire
individual .ă Efectuareaă deă c treă eleviă aă unoră
temeăscrise,ăreferate,ăeseuri,ălucr riădeăsemestru,ă
careă areă caă scopă sistematizarea,ă fixareaă şiă
valorificareaă cunoştinţeloră cititeă şiă supunereaă
acestoraă laă discuţiiă colective,ă seă bucur ă deă
feedback pozitiv în rândul elevilor.1 Majoritatea
eleviloră prefer ă s ă fac ă ună materială decâtă s ă
memorezeă anumiteă informaţiiă şiă s ă fieă evaluaţiă
orală sauă înă scris.ă Esteă oă problem ă actual ă înă ceă
m sur ă aceast ă munc ă esteă unaă adev rat ,ă
corect ăşiăîntr-adev răfolositoareăpentru elevi.
Cercetareaă ştiinţific ă dină înv ţ mântulă
preuniversitar,ăpentruăc ăoăputemănumiăaşaăchiară
dac ă aceastaă nuă seă ridic ă laă nivelulă celeiă dină
înv ţ mântulă superior,ă vaă staă laă bazaă form riiă
loră caă oameniă şiă caă viitoriă studenţi.ă Acesteă
lucr riă peă careă leă facă eleviiă dină înv ţ mântulă
preuniversitară şiă careă constauă înă parcurgereaă
anumitoră materialeă şiă examinareaă loră cuă simţă
maiămultăsauămaiăpuţinăcritic,ăauăunărolădecisivă
în primul rând în familiarizarea elevului cu
informaţiiăşiăopiniiădiferite,ăşiănuăîn ultimul rând
înă descoperireaă gustuluiă pentruă lectur .ă
Limitareaăcunoaşteriiăuneiăanumiteătemeădoarălaă
textulă dină manuală esteă greşit ,ă maiă alesă dac ă
temaă prezint ă ună interesă deosebit,ă careă poateă fiă
valorificatăprinălecturiăsuplimentare,ăşiădeăceănuă
prin referateăşiădiscuţiiăulterioare.ă
Dină p cateă calitateaă materialeloră
elaborateă las ă deă multeă oriă deă dorit.ă Eleviiă
trebuieă descurajaţiă deă vechiulă obiceiă deă aă copiaă
dintr-oă singur ă carteă şiă deă a-şiă atribuiă meriteleă
unuiă materială „muncită deă ei”.ă Acestă genă deă
lucrareă nuă faceă decâtă s ă încurajezeă
superficialitateaă şiă necinstea,ă sauă maiă bineă spusă
furtulăintelectual.ăTrebuieăs ăînv ţ măeleviiăs ăseă
manifesteă cuă responsabilitateă şiă corectitudineă
faţ ădeăautoriiălucr rilorăconsultate,ădeăasemeneaă
s ă îşiă formezeă oă conştiinţ ă aă lucruluiă muncită şiă
bineăf cut.
Faptulă c ă poţi g siă gratuită sauă contra-
costăpeăinternetătotăfelulădeălucr ri,ădeălaătemeădeă
liceuăpân ălaălucr riădeădoctoratăîiăîncurajeaz ăs ă
1
Ioan Cerghit. Metode de învăţământ. Iaşi:ăPolirom,ă
2006, p. 86
5
Nr.6/2012
Prof. documentarist Lavinia DOBRA
Grup Şcolar de Turism Arieşeni
obţin ă oă not ă într-ună modă foarteă uşor.ă Probabilă
c ă înc ă ceiă maiă mulţiă dintreă eleviă nuă înţelegă ceă
înseamn ă plagiatulă şiă careă suntă efecteleă saleă peă
termenă mediuă şiă lung.ă Aiciă trebuieă s ă intervin ă
dasc liiă pentruă aă limitaă peă câtă posibil,ă înc ă dină
liceu sau chiar gimnaziu, plagiatul. Acesta este
furtă intelectuală calificat.ă Ast ziă exist ă
„detectoareă deă plagiarism”;ă eleă trebuieă doară
folosite.ăChiarăşiămotoareleădeăc utareăcunoscuteă
pot ajuta în detectarea plagiarismului, pentru c
num rulă deă materialeă disponibileă on-line
cunoaşteăunătrendăascendent.ă
Prină plagiată înţelegemă însusirea ideilor,
tezelor, procedurilor, metodelor, tehnologiilor,
rezultatelor sau textelor unei alte persoane,
indiferent de calea prin care acestea au fost
obţinute,ă prezentându-leă dreptă creaţieă proprie.2
Înă DEXă plagiatulă esteă descrisă drept:ă “acţiuneaă
de a plagia; plagiere.ă (Concr.)ă Oper ă literar ,ă
artistic ă sauă ştiinţific ă aă altcuiva,ă însuşit ă
(integrală sauă parţial)ă şiă prezentat ă dreptă creaţieă
personal .ă [Pr.:ă -gi-at] – Din fr. Plagiat”.3
Conformălegiiădreptuluiădeăautorănuăseăconsider ă
plagiat „utilizarea de scurte citate dintr-oăoper ,ă
înăscopădeăanaliz ,ăcomentariuăsauăcritic ăoriăcuă
titluă deă exemplificare”4,ă înă m suraă înă careă
folosireaălorăjustific ăîntindereaăcitatului.
Înc dină claseleă gimnazialeă şiă licealeă
elevulă trebuieă s ă ştieă c ă atunciă cândă preiaă ună
scurt citat dintr-oă oper ,ă trebuieă s ă menţionezeă
sursa,ă respectivă autorulă şiă lucrarea.ă Elevulă
trebuieăînv ţatăs ăfoloseasc ăindiciiăbibliograficiă
deă laă subsolulă paginiiă siă s ă întocmeasc ă oă list ă
bibliografic ă laă sfârşitulă materialului.ă Pentruă aă
înv ţaă ordineaă şiă punctuaţiaă uneiă trimiteriă
bibliograficeăesteăbineăs ăleăoferimăunămodelăsauă
celă puţină s ă leă enumer mă elementeleă careă oă
2
LEGEănr.ă206ădină27ămaiă2004ăprivindăbunaăconduit ăînă
cercetarea stiintific ,ă dezvoltareaă tehnologic ă siă inovareă
http://www.legestart.ro/Lege-nr-206-din-2004-
(Njg0NTE-).htm
3
http://www.ce-
inseamna.ro/cuvantul/plagiat/dictionar-explicativ-
roman/32644
4
Legea nr 8/1996 privind dreptul de autor si
drepturile conexe (actualizat ăpân ălaădataădeă9ă
August 2006) http://www.legi-
internet.ro/index.php?id=63
 UNIVERSUL ŞCOLII
alc tuiesc:ă autor,ă titlulă lucr rii,ă localitateaă deă
apariţie,ăeditura,ăanulăşiănum rulăpaginii5. Pentru
noteă esteă bineă s ă leă prezent m modelele de
redactare, cunoscute prin sistemul European de
notare.ă Exist ă dou ă varianteă aleă sale,ă noteleă
plasate la subsolul paginii sau notele plasate la
sfârşitulă textului.ă Ună altă sistemă deă întocmireă aă
aparatului critic este cel american. Conform
acestuiaă dup ă preluareaă uneiă informaţiiă
bibliografice, se trec într-o parantez
urm toarele:ă numeleă autorului,ă anulă apariţieiă
lucr riiă şiă paginaă undeă seă g seşteă informaţiaă
respectiv 6.
Cadreleă didacticeă suntă datoareă s ă leă
expliceă eleviloră c ă esteă chiară necesară şiă
obligatoriuă s ă cunoasc ă câtă maiă multeă opiniiă şiă
informaţiiă referitoareă laă temaă dat ,ă atunciă cândă
eleă exist ă şiă c ă nuă esteă greşită s ă folosimă
fragmenteă peă careă leă consider mă utileă şiă
importanteă dină punctă deă vedereă informaţional,ă
atâtă timpă câtă menţion mă sursa. De multe ori
bibliografiaă uneiă lucr riă spuneă foarteă multeă
despreălucrareaăînăsineăşiăchiarădac ăsubiectulăaă
fostă dejaă dezb tută înă alteă materialeă deă
specialitateă şiă nuă poateă aduceă nimică nou,ă
contribuţiaă loră vaă constaă înă sintetizareaă şiă
selectareaă noţiuniloră peă careă eiă leă consider ă
importanteă şiă eventuală înă emitereaă unoră
concluzii proprii.7 În plus, prin metoda studiului
individuală seă încurajeaz ă autonomiaă celuiă careă
învaţ ,ăoferindu-i posibilitatea de a-şiăetalaăstilulă
personal,ăgusturileăpropriiăşiăcapacit ţileăpsihiceă
personale. 8
Listaă bibliografic ă esteă deă obiceiă
sugerat ădeăprofesorăîmpreun ăcuătemaălucr rii.ă
Fiecareă dintreă lucr rileă recomandateă înă listaă
iniţial ăpoateăconduceălaăalteăsurseăbibliografice,ă
careăarăputeaăfiăconsultate,ădac ăexist ăsuficient
timp.ăÎnămodăobligatoriuăbibliografiaăorientativ ă
trebuieăs ăconţin ăşiălucr riădeăreferinţ ,ăprecumă
dicţionareleă şiă enciclopediile.ă Undeă apară citateă
trebuieă s ă apar ă înă modă obligatoriuă indicaţiiă
asupraă verificabilit ţiiă citateloră respectiveă
5
GeorgetaăB d u.ăIni iereăînăcercetareaădocumentar .ă
Partea I. Alba Iulia: [s.n.], 2004, p. 64
6
http://www.scritube.com/sociologie/resurse-
umane/ELABORAREA-UNUI-REFERAT-
STIINT232271718.php
7
Lavinia Dobra, Referate si lucrari de semestru?, În
Universul Şcolii, nr. 8 /2007, p. 19
8
Ioan Cerghit. Metode de învăţământ. Iaşi:ă
Polirom, 2006. p. 89
6
Nr.6/2012
(autor,ăcarte,ăeditura,ăloc,ăanulăapariţiei,ănum rulă
paginii).
Dasc liiă trebuieă s ă leă pretind ă eleviloră
lucr riă bineă documentate,ă cuă ună num ră minimă
deă titluriă bibliograficeă precumă şiă ună minimă sauă
maxim de pagini. De asemenea, Internetul nu
trebuie exclus ca pe cevaă nociv,ă dină contr ă elă
trebuieă valorificată laă maxim,ă binenţelesă cuă
menţionareaă paginiiă webă utilizat ă dreptă surs .ă
Un bun exemplu sunt enciclopediile virtuale
(wikipedia)ă sauă dicţionarele,ă careă potă constituiă
trimiteri bibliografice, iar la final ele vor
constituiăwebografiaălucr rii.ă
Sarcinaă evalu riiă lucr riloră revine,ă înă
primul rând, celor careăleărealizeaz .ăActivitateaă
deă evaluareă aă cercet riiă areă rolulă deă aă seă
constitui într-oă atitudineă critic ă înă receptareaă
rezultatelor, prevenindu-seă improvizaţia,ă câtă şiă
denaturareaă adev rului,ă prină intermediulă unoră
elabor riă teoreticeă sofisticate.ă Eleviiă voră fiă
încurajaţiăs ăîşiăformulezeăşiăs ăîşiăargumentezeă
opiniile, într-ună modă câtă maiă clară şiă explicit,ă
pentru a-şiă formaă ună stilă propriuă deă exprimare,ă
atât în scris,ă câtă şiă verbal. Aşadar,ă concluziileă
proprii sunt obligatorii.
Prin realizarea diverselor referate sau
lucr riă careă trateaz ă unulă sauă maiă multeă
subiecte,ăcadrulădidacticăurm reşteăaprofundareaă
unoră noţiuniă importante,ă descoperireaă
informaţiiloră careă capteaz ă interesulă elevilor,ă
încurajarea studiului individual sau a muncii în
echip ,ă precumă şiă dezvoltareaă depinderiloră deă
documentare. De asemenea, profesorul va
evaluaăprelucrareaăinformaţiilorăg siteăînădiverseă
forme,ă capacitateaă deă analiz ,ă sistematizare şiă
sintez ă aă acestora.ă Dasc lulă vaă urm riă
validitateaă şiă fidelitateaă instrumenteloră deă
m surare;ă gradulă deă reprezentativitateă aă
materialuluiă şiă aă cazuriloră studiate;ă calitateaă
prelucr rii,ăanalizeiăşiăinterpret riiăinformaţiilor;ă
precumăşiămanieraădeăconstrucţieăteoretic .
Unaădinăvalorileăesenţialeăpeăcareătrebuieă
s ăşiăleăînsuşeasc ăeleviiăînc ădinăgimnaziuăşiăcelă
târziu în liceu, este corectitudinea în ceea ce
priveşteă lucr rileă realizateă individuală sauă înă
grup.ăEleviiătrebuieăs ădevin ăconştienţiăc a lua
materialul realizat de altcineva, de pe internet
sauădeăaltundeva,ăşiăa-ţiătreceănumeleăpeăelăesteă
de fapt un act grav, un furt intelectual, la fel ca
şiă atunciă cândă foloseştiă doară parţială diverseă
lucr riăşiă„uiţi”ăs ămenţioneziăsursa.
Cadrele didacticeă suntă datoareă s ă
evaluezeă cuă rigurozitateă lucr rileă şiă s ă
 UNIVERSUL ŞCOLII
sancţionezeă plagiatulă pentruă a-i descuraja pe
eleviă s ă foloseasc ă abuzivă dejaă cunoscuteleă
comenziă„copy”ăşiă„paste”. În plus, este bine ca
eleviiă s ă îşiă susţin ă publică lucrarea,ă faptă care-i
va face peă ceiă careăsuntă tentaţiăs ă„împrumute”ă
materialeă s ă seă gândeasc ă deă dou ă ori.ă Astaă
pentruă c ă esteă dificilă s ă prezinţi,ă s ă r spunziă laă
întreb riă şiă s ă participiă laă discuţii,ă dac ă nuă
cunoştiă suficientă deă bineă tema.ă Doară aşaă voră
obţineă satisfacţiaă munciiă propriiă şiă bineă f cute,
care într-adev ră s ă duc ă laă oă îmbog ţireă aă
cunoştinţeloră şiă laă dezvoltareaă loră personal ,ă şiă
nuă doară laă obţinereaă uneiă noteă mulţumitoareă
într-oămanier ăextremădeăfacil .ă
BIBLIOGRAFIE & WEBOGRAFIE:
1.ă B D U,ă Georgeta.ă Iniţiere în cercetarea
documentară. Partea I. Alba Iulia: [s.n.], 2004.
Nr.6/2012
2. CERGHIT, Ioan. Metode de învăţământ. Iaşi:ă
Polirom, 2006.
3. DOBRA Lavinia, Referate şi lucr ri de
semestru?, În Universul Şcolii, nr. 8 /2007, p. 19
4.http://ro.scribd.com/doc/6810722/Metodologi
a -cercet rii-ştiinifice
5.LEGE nr. 206 din 27 mai 2004 privind buna
conduit ă înă cercetareaă ştiinţific , dezvoltarea
tehnologic ă siă inovareă
http://www.legestart.ro/Lege-nr-206-din-2004-
(Njg0NTE-).htm
6. Legea nr 8/1996 privind dreptul de autor si
drepturileăconexeă(actualizat ăpân ălaădataădeă9ă
August 2006) http://www.legi-internet.ro
/index.php?id=63
7. http://www.ce-inseamna.ro /cuvantul/
plagiat/dictionar-explicativ-roman/32644
8.http://www.scritube.com/sociologie/resurse-
umane/ELABORAREA-UNUI-REFERAT-
STIINT232271718.php

MEMENTO DESPRE EVALUARE (II)

Prof. Munteanu Maria
Şcoala gimnazială „M. Eminescu” Ighiu

A. FUNC IILE EVALU RII

- FUNC IAăDIAGNOSTIC (prin depistarea lacunelorăşiăgreşelilorăelevilorăevaluatorulăîşiă
amelioreaz ătehnicileăşiămodulădeăpredare)
- FUNC IAăPROGNOSTIC (interpretareaărezultatelorăpermiteăluareaădeădeciziiăprivindăevoluţiaă
ulterioar ăaăelevilor)
- FUNC IAăDEăSELEC IE (intervineăatunciăcândăseădoreşteăierarhizareaăelevilor)
B. TIPURILE DE EVALUARE
- PREDICTIV (INI IAL )
- FORMATIV ă(CONTINU )ă
- SUMATIV ă(FINAL )
C. INSTRUMENTE DE EVALUARE
- PROBA - orice instrument de evaluare proiectat, administratăşiăcorectatădeăprofesor
- ITEM - element component
.
1. METODEăDEăEVALUAREăTRADI IONALE

A. PROBE ORALE. Observareaă şiă apreciereaă verbal s ă fieă obiectiv , detaşat ă deă prejudec ţileă deă
simpatie/antipatie, s ăevidenţiezeăaspecteăpozitive, tendinţeădeăprogres.ăSeăpoateărealizaăcu:ă
 Temaăpentruăacas
 Muncaăindependent ăînăclas
 R spunsuriălaăfixareaăcunoştinţelor
 Dificult ţiăşiăgreşeliăsemnificative
Chestionareaăoral ăcurent sau final realizat ăindividualăsauăfrontal, subăform ădeăconversaţieăprină
careăseăverific gradulădeăînsuşireăaăcunoştinţelor,ădeprinderilor,ăpricepereaăsauăcapacitateaădeăaăprelucraă
şiăinterpreta întreb riăclare, ordonate logic, pentru a stimula gândirea.
 S ăpredomineăîntreb rileăcauzale, problematizate
 S ăsoliciteăexaminatuluiărigoare,ălogic ,ăargumenteăconving toare

7
 UNIVERSUL ŞCOLII Nr.6/2012
 Dialogul profesor-elevăs ăfieăstimulativ,ăs ănuăproduc ăblocaje
 Mimica, gesticaăprofesoruluiăs ăconfirmeăsauăs ăinfirmeăr spunsurileă

B. PROBE SCRISE. Lucr riăscriseă(lucr riădeăcontrol,ăextemporale)

 Verific ăînătimpăscurtăcunoştinţeleăunuiănum rămareădeăelevi
 Reflect ăpunctualănivelulăachiziţiilorăelevilor
 Esteămaiăconving torăpentruăexaminaţiăşiăexaminatori
Testele docimologice asigura controlul obiectiv asupraămodific rilorăproduseăînăcomportamentulă
elevilor (cunoştinţe, deprinderi,ăcapacit ţi,ăaptitudini)
 Conţinăseturiădeăitemiăşiăpunctajulălor
 Dac ăsuntăstandardizateăpermităcomparareaărezultatelorăobţinuteăîntreăeleviăsauăgrupuriădeăeleviăcândă
suntăaplicateăînăcondiţiiăstandardă

C. PROBELE PRACTICE.ăOfer ăposibilitateaădeăa:

 Evalua capacitatea elevilorădeăaplicareăaăcunoştinţelorăînăpractic
 Evaluaăpriceperileăşiădeprinderile de lucru cu mijloacele, instrumentele, tehnicile specifice disciplinei

II. METODE MODERNE / COMPLEMENTARE DE EVALUARE

1. Observareaă atent ă şiă sistematic ă aă activit iiă şiă comportamentuluiă elevilor furnizeaz ă informaţiiă
asupraă achiziţiilor,ă performanţeloră eleviloră dină perspectivaă capacit ţiiă loră deă acţiuneă şiă relaţionareă aă
competenţeloră şiă abilit ţiloră deă careă dispună aceştia.ă Seă potă evaluaă maiă alesă comportamenteleă afectiv-
atitudinale. Atingerea acestui scop depinde de selectarea unor instrumente adecvateă obiectuluiă observ rii.ă
Profesorulăareăurm toarele modalit ţiădeăînregistrareăaăinformaţiilor:
1. Fişaădeăevaluare
2. Scara de clasificare construit ăprinăordon riăşiăgrad riădeădate obiective la intervale egale, comparabile,
careăformeaz ătrepteleăsc rii.
3. Lista de control sauăverificareăutilizat ădup ăoăactivitateădeăinvestigare-experimentare.
Prinăaceast ămetod ăseăpoateăevaluaăatâtăprocesulăcâtăşiăprodusulăastfel:

Caracteristici evaluate
Concepteăşiăcapacit i Atitudineaăelevilorăfa ăde Comunicarea
sarcina dat

 organizareaăşi interpretarea  concentrarea asupra  discutarea sarcinii cu

datelor, selectareaăşiă sarcinii de rezolvat profesorul în vederea
organizareaăcorespunz toareăaă înţelegeriiăacesteia
 implicareaăactiv ăînă

instrumentelor de lucru


rezolvarea sarcinii modul de prezentare a
selectareaăşiăorganizareaă

propriilor produse
corespunz toareăaă punereaăunorăîntreb riă
instrumentelor de lucru pertinente profesorului  cooperareaăînăechip

 descriereaăşiăgeneralizarea  completarea-îndeplinirea  ascultareaăactiv


unor procedee, tehnici,ărelaţii; sarcinii
toleranţaăfaţ ădeăideileă

utilizarea unor materiale
auxiliare pentru a demonstra revizuirea metodelor celorlalţi
ceva utilizateăşiăaărezultateloră

 identificareaărelaţiilor

 utilizarea calculatorului în
situaţiiăcorespunz toare

Observareaă sistematic ă aă activit ţiiă şiă comportamentuluiă eleviloră seă realizeaz ă prină observareaă curent ă aă
comportamentului la ore care permite:

8
 UNIVERSUL ŞCOLII Nr.6/2012


cunoaştereaăinteresuluiămanifestatădeăeleviăpentruăstudiu
observarea moduluiăînăcareăeleviiăparticip ălaăactivit ţi


evaluareaăgraduluiădeăîndeplinireăaăsarcinilorăşcolare
cunoaştereaămoduluiădeăexprimare

Avantaje Dezavantaje
 permite dialogul profesor-elev, ceea ce-iăd ă  necesit ătimpămaiăîndelungatăpentruăoăcorect ă
profesoruluiăposibilitateaăs ăapreciezeăcumă
 nuăpotăfiăformulateăpentruătoţiăeleviiăîntreb riăcu
evaluare
gândeşteăelevul
 elevului i se poate cere argumentarea acelaşiăgradădeădificultate
r spunsuluiădat
 profesorulăîlăpoateăajutaăpeăelevăcuăîntreb riă
suplimentare pentru a-şiăelaboraăr spunsulă
Obs.:
- pentruăînregistrareaăobservaţiilorăesteărecomandabilăcaăprofesorulăs ăîşiăalc tuiasc ăoăschem ăproprieădeă
notare, în care seăvorăreg siătoţiăeleviiăclaseiăevaluaţiădup ăcriteriiăstabiliteă(unitare);
- înă funcţieă deă aceste constat riă profesorulă poateă interveniă pentruă corecturiă câtă şiă pentruă stimulareaă
progresuluiăşcolar.

Bibliografie

1. CerghităI.ă„Sistemeădeăinstruireăalternativeăşiăcomplementare”,ăEdituraăAramis,ăBucureştiă2002
2. CucoşăC.,ăPedagogieă(cap.ăEvaluare)ăEdituraăPolirom,ăIaşiă2000
3. ManolescuăM.,ă„Evaluareaăşcolar .ăMetode,ătehnici,ăinstrumente”, EdituraăMeteorăPress,ăBucureştiă
2005, pag 85- 176
4. RaduăI.ăT.,ă„Evaluareaăînăprocesulădidactic”,ăEDPăBucureştiă1999,ăpagă201ă– 232
5. StoicaăA.ă„Evaluareaăprogresuluiăşcolar.ăDeălaăteorieălaăpractic ”ăHumanitasăeducaţional,ăBucureştiă
2003, pag 121 - 134

„PAŞIăDEăADOLESCENTăPEăMUZICAăTIMPULUI”
PROIECT DEZBATERE
TEMA: TOLERAN AăÎNăRÂNDULăADOLESCEN ILORă
„QuodălicetăJovi, non licet bovi"

Prof. Mircea Cosmina

Prof. Teglaş Maria
Colegiul Militar Liceal „M. Viteazul” Alba Iulia

„What is permitted to one person or group, is not permitted to everyone."

Activitateaăpropus : Dezbaterea, avândădreptăcerinţ ăesenţial ădesf şurareaăuneiădiscuţiiălaăcareăs ăparticipeă

toţiă elevii,ă peă subiecteă ca:ă necesitateaă toleranţeiă înă societateaă actual ,ă limiteleă toleranţei,ă documenteă ONU,ă
documenteălegislativeăprivindădrepturileăomului,ăprezenţaăunorăstereotipuriăînăsocietateăşiăefecteleălorăasupraă
relaţiilorăinterumane.
Data: 16 noiembrie
Context: ZiuaăIntegr riiăşiăaăToleranţei
Motiva ia: acceptareaădiversit ţii,ăaădrepturilor,ăaăegalit ţiiădeăşanseăînăsocietateaăcontemporan ăşiăînărândulă
adolescenţilor
Termeni cheie:ătoleranţ ,ăintoleranţ ,ărespect,ăpace,ăconflict,ăpoliteţe,ăegalitate,ărezolvareăconflicte
Durata: 1h – 16.00-17.00
Loculădeădesf şurare:ăCabinetulădeălimbaăşiăliteraturaăromân
Participan i:ăeleviiăincluşiăînăproiectăşiăcâteăun elev din clasele a IX-aăşiăaăX-a
Coordonatori activitate:ăProf.ăMirceaăCosmina,ăprof.ăTeglaşăMaria
OBIECTIVE DE REFERIN :
- s ăconştientizezeăfaptulăc ăfiecareăomăesteăoăpersoan ;
9
 UNIVERSUL ŞCOLII Nr.6/2012
- s ărespecte grupurile sociale din care face parte;
- s ăformulezeăprincipiiăgeneraleăaleătoleranţei.
OBIECTIVE EDUCATIVE:
- formareaăunorădeprinderiădeămunc ăintelectual ;
- dezvoltarea gândirii critice;
- dezvoltareaădeprinderilorădeăcomunicareăverbal ,ătoleranţ ăşiărespect;
- dezvoltareaăinteracţiuniiăînăcadrulăgrupului.
Activit iăpremerg toareădezbaterii
- Distribuirea sarcinilor pe grupe de lucru
- Coordonarea grupelor
- Indicarea surselor
Activitatea propriu-zis :
Etapa 1 – Descoperireaădeăc treăeleviiăinvita iăaătemeiădezbateriiăprinărezolvareaărebusuluiădidactic
A
1
2
3
4
5
6
7
8
B

1. Arm ă(primitiv )ădeăaruncatăs geţi, alc tuit ădintr-oăvarg ăflexibil ăuşorăîncovoiat ăşiăoăcoard ăprins ă
deăextremit ţileăvergii. - s. n. pl.
2. Careă esteă contrară adev rului:ă mincinos,ă neîntemeiat;ă careă areă numaiă aparenţaă adev rului,ă
autenticit ţii;ăimitat,ăartificial. - adj. pl.
3. Inactiv din fire, lipsit de vigoare,ădeăvioiciune,ămoale,ămolâu,ănemişcată.ăs.f.pl.
4. A arcui; a curba; a coroia; a încovoia. /<fr. cambrer - vb. Tranz.
5. Careădureaz ălaăinfinit;ăînăafaraătimpului;ăperen - s.f. sg.
6. Antonim pentru disonanţă – s.f. sg.
7. Înţelegereă scris ă încheiat ă întreă dou ă sauă maiă multeă state,ă înă vedereaă determin rii,ă într-un anumit
domeniu,ă aă drepturiloră şiă aă obligaţiiloră p rţiloră contractanteă sauă înă scopulă stabiliriiă unoră normeă
juridice; s. n. pl.
8. Împ ratulă careă aă construită ună nouă oraş,ă înă loculă capitaleiă distruse,ă numit Colonia Ulpia Traiana
Augusta Dacica Sarmisegetusa
Rezolvândărebusulăpeăorizontal ,ădescoperi iăpeăaxaăvertical ăAă- B un sinonim pentru tema dezbaterii
deăast zi.
Etapa 2 – Alegereaăcuvintelorăcareăs ăexprimeăcelămaiăbineăno iuneaădeătoleran
Etapa 3 – Deschidereaădiscu ieiăprinăprezentareaăuneiăsitua iiăproblem - Studiu de caz
- Studiulă deă caz,ă avândă dreptă punctă deă pornireă manifest riă deă intoleranţ ,ă discriminareă sauă excludere,ă
situaţiaă înă careă s-auă confruntată şiă seă confrunt ă persoaneleă sauă categoriile de persoane supuse
marginaliz rii,ăexempleădeăbuneăpractici.ă
FIŞAăSTUDIULUIăDEăCAZ
Realizatori: elevi din clasa a XI-a A
TEMA:ăVictimaăintoleranţei Personalit iăneglijateăşiăneglijabile
1. Descrierea cadrului
Neă întreb mă deseoriă careă suntă limiteleă toleranţei?ă Oareă propriaă demnitate?ă Oriă chiară propriaă
identitate?...ăToleranţaăpoateăfiăînţeleas ăînădiferiteămoduri:ăPoateăfiăadoptat ăînămodăprovizoriuăsubăformaă
uneiă concesii,ă caă manevr ă tactic .ă Poateă reprezentaă oă acceptanţ ă sauă oă permisiune,ă caă form ă aă unui
dezinteres.ă Adev rataă toleranţ ,ă înă spirită umanist,ă înseamn ă îns ă maiă multă decâtă oă simpl ă „suportare” în
sensulăoriginar,ăeaăpresupuneărespectulăopinieiăcontrareăşiăesteăstrânsălegat ădeălibertateaăpersoanei.ă
Toţiăputemăfiăvictimeăaleăefectelorănegative peăcareăleăareăcivilizaţiaăasupraănoastr :ăritmulădeăviaţ ă
careă dep şeşteă uneoriă posibilit ţileă noastreă deă aă faceă faţ ă solicit rilor,ă poluareaă etc.ă Deă asemenea,ă suntemă
victimeă potenţialeă aleă unoră accidenteă deă circulaţie,ă aleă unoră accidenteă deă munc ,ă iară unii dintre noi ne
autovictimiz măprinăconsumulăexageratădeăb uturiăalcoolice,ăfumatulăexcesivăetc.ă

10
 UNIVERSUL ŞCOLII Nr.6/2012
Intoleranţaăseăpoateămanifestaăfieăimplicit,ăprinăexcludere,ăprinărefuzulădialogului,ăfieăexplicit,ăprină
condamnareă şi,ă înă final,ă prină acţiuniă violente.ă Toleranţaă implic ă altcevaă decâtă oă apreciereă s n toas ă - ea
implic ă„neutralitate”,ăceeaăceăînseamn ăsuspendareaăoric reiăjudec ţi.ăNuăînseamn ăaăfiăneutriăfat ădeăoriceă
lucru,ă pentruă c ă „nuă exist ă locă neutruă înă univers”.ă Înă schimb,ă adev rataă toleranţ ă înseamn ă s ă decidemă s ă
accept mă anumiteă lucruriăreleă deă dragulă unuiă bineăsuperior.ă Nuătrebuieăs ă aştept mă caă num rulă victimeloră
intoleranţeiăs ăating ăproporţiiădeămas ăpentruăaăreacţiona.ă
Înăfiecareăzi,ăînătimpăceănoiăneăducemăvieţileăobişnuite,ănoiiăcriminaliăucidăoameniăf r ăap rare,ăcaăpeă
oăalt ăband ărulant ăaămorţii,ădeăoăintoleranţ ăcontraăc reiaănuăpoţiăs ăieiăatitudineăf r ărisculădeăaăfiătaxată
dreptăintolerantălaărândulăt u.ăUndeva,ăînălume,ăchiarăînăacestămoment,ăseăînregistreaz ăunăcazădeăvictimizareă
aă c ruiă cauz ă esteă intoleranţa,ăşiă totuşi,ăundevaăînălume,ă adolescenţaăiaă atitudine!ă Toleranţaăesteăînainteă deă
toate,ăoădatorieămoral ăpeăcareătrebuieăs ăoăavemăfaţ ădeăsemeniiănoştri,ăpentruăaănu-i transforma în victime
şi,ăulterior,ăc l i.ă
2. Descrierea personajului
Raul,ă adolescentă dină urbeaă X,ă îşiă isp şeşteă pedeapsaă înă Penitenciarulă deă maxim ă securitateă Y.ă Îşiă
iroseşteă tinereţeaă peă careă intoleranţaă faţ ă deă comportamentulă propriuluiă p rinteă i-a furat-o într-oă clip .ă
Intoleranţaă celoră dină jur,ă indiferenţaă înă faţaă problemeloră lui,ă observabileă înc ă dină faz ă incipient ,ă i-a furat
identitatea
Abordarea cazului
2.1. Descrierea cazului
Multeă trecemă cuă vedereaă înă virtuteaă uzanţeloră sauă aă obişnuinţei,ă nuă esteă deă mirareă c ă nuă neă maiă
salut măcaăodinioar ....Ziădeăziăseăaşeaz ăpeătrotuarădoiăfiiădeăp rinţiătiran,ădoiăcopiiădinăp rinţiănecunoscuţi,ă
ochiăprieteniăseăv dădintr-oădat ăduşmaniăşiăsap ăgropiăadânciăînăasfalt,ăl sândăurmeăadânciăpeăobrazulănostru,ă
al tuturora.
Raulă esteă victimaă intoleranţeiă noastreă şiă c l ulă proprieiă identit ţi.ă Odinioar ,ă aflată înă stareă
embrionar ,ănu-şiăceruseădreptulăs ăseănasc .ăMaiăapoi,ăvenindăpeălume,ăaăavutănenoroculăde-a nu-şiăcunoaşteă
mama,ăfiindăabandonatăînc ădeălaănaştere.ăDramaăexistenţeiăsaleăaădobândităproporţiiăinimaginabile:ăr masăînă
grijaăb trânuluiăs uătat ,ăpensionatădeăboal ăşiăr v şitădeăplecareaăsoţiei,ăcopilulăaăluatăactădeărealitateaăcrud ăaă
existenţeiăsale.ăF r ăposibilit ţiămaterialeăcareăs -iăasigureăluiăşiăfiuluiăs uătraiulădecent,ătat lăfaceăcuăgreuăfaţ ă
provoc rilorădeăziăcuăziăşiăalegeăs ăse refugieze în mrejele alcoolului.ăViolentăşiămaiătotătimpulă«înecat» în
alcool,ăp rinteleăîşiătrimiteaăcopilulăpeăstr zi,ăspunându-iăs -şiăcauteămama,ăiarădac ănuăoăg seşteăeăliberăs ă
pleceăşiăel,ăconformăproverbului «c l toruluiăîiăşadeămaiăbineăcuădrumul».ăNeglijatădeătat ,ăRaulă – aflat la
vârstaălaăcareăunăindividăîşiăcaut ăunăsuportămoralăpeăcareăs -şiăgrefezeăexistenţaă– aăintratărapidăînăgraţiileă
uneiă bande.ă Aă cunoscută treptată trepteleă iniţieriiă înă lumeaă tenebroas ă aă vieţiiă deă cartieră şiă aă stupefiantelor.ă
Lucrurileă auă continuată aşaăaniăînă şir... pân ă când,ă hot r şteăs -şiă abandonezeă gaşcaă pentruă unătimpă şiăs -şiă
vizitezeătat l.ăÎiăvaăspuneăc ănuăşi-aăg sitămama,ădarăşi-aăg sităşiăelăcalea,ăs-aăc p tuit.ăS tulădeăperegrin ri,ăseă
întorceaăacumăacas ăpentruăa-şiăodihniăsufletul,ăcaăs-oăiaădinănouădeălaăcap t.
Şi-aă g sită p rinteleă neschimbat;ă auă cinată împreun ,ă auă servită ună pahar,ă dou ...cinci....pân ă cândă auă
obosit.ăÎncrâncenat,ătat lăîşiăacuz ăfiulăc ăviaţaăluiăaăfostă distrus ăprinănaştereaălui,ăarmoniaăfamilial ăaăfostă
tulburat ă deă venireaă luiă peă lume:ă oă alt ă gur ă deă hr nit,ă imposibilă deă suportată pentruă mam ,ă chiară dac ă
lucrurileănuăauăstatăaşaăşiăniciănuăvaăaflaăvreodat ăadev rul.ăŞi-a lovit din nou fiul, un gest considerat de Raul,
deă aceast ă dat , impardonabil. Asemenea unui flash i s-auă r scolită toateă amintirile:ă primeleă zileă deă viaţ ,ă
lipsurile,ădurereaăfizic ăpeăcareăaăîndurat-o mereu.....Sângele îi clocotea puternic în vene, îi invadase creierul,
iară uraă şiă dorinţaă deă r zbunareă luaser ă loculă dragosteiă deă tat .ă Cuă ună gestă aproapeă mecanic,ă lu ă cuţitulă deă
pâineă şiă îiă aplic ă tat luiă s uă oă lovitur ă fulger toareă înă pl mânulă drept.ă Seă pr buşiă f r ă viaţ ă laă picioareleă
fiului, nu înainte de a-i cere iertare....
Acuzat ulterioră deă omucidere,ă Raulă aă primită oă detenţieă deă 20ă deă ani,ă f r ă posibilitateă deă eliberareă
condiţionat . Dou ăvieţiădistruse,ăefecteăaleăintoleranţei.
2.2. Natura problemei: afectiv – emoţional

 Plecarea mamei
2.3. Cauze:

 Stresul cotidian
 Tratamentul la care este supusădinăparteaăp rinteluiăîiăinduceăoăstareădeăanxietateăpermanent ăşi
tensiuneăconstant
 Adolescenţaă– vârstaăvulnerabilit ţiiă
 Pierderea încrederii în sine
 R sturnareaăsistemuluiădeăvaloriăîiăprovoac ăoăcriz ădeăidentitate
2.4. Factorulădeclanşator: gestul brutalăalăp rinteluiăfaţ ădeăfiulăr t citor

11
 UNIVERSUL ŞCOLII Nr.6/2012
2.5. Factoriiăfavorizan i:ă
 Apartenenţaălaăgaşc
 Anturajul nociv
 Sentimentalăinutilit ţii,ăautoizolareaă
 Nevoiaăimperativ ădeăafecţiune
2.6. Efect: dezvoltareaăuneiăpersonalit ţiădominat ădeăcomplexeămanifestat ăprin:ă
 perfec ionism:ă eă hot râtă s -şiă câştigeă stimaă deă sineă şiă s ă seă fac ă repedeă remarcat;ă nu-şiă iart ă
greşelileăcareăi-arăputeaăştirbiărolulăînăgaşc
 obstina ie:ăesteăînc p ţânat,ărefuz ăs ătolerezeălaănesfârşităacţiunileătat lui,ăconvinsăc ăfugaădeă

 înărela ieăcuăceilal i: seămanifest ăagresiv,ăconştientăc ădomin ălegeaăceluiămaiătare,ăoarecum,

propria-i identitateăeăunăactădeălaşitate

reiterândăcomportamentulăp rinteluiăs u
 nehot râreăşiăsuferin : are idealuri, dar se simte neputincios
3. Elaborarea strategiilor deăac iune
3.1. Stadiul problemei
Dinăperspectiv ăpsihologic ,ăpentruăidentificareaăreal ăaăstadiuluiăproblemei,ăseăpropuneăelaborareaă
strategiilorădeăacţiune,ăelaborareaăunuiăproiectădeăintervenţie,ăaplicareaăşiăprognozaăprivindăevoluţiaăulterioar ă
a unuiăastfelădeăcaz,ăastfelăîncâtăs ălimit mănum rulăvictimelorăintoleranţei.
3.2.ăMetode;ăPlanădeăinterven ie
Adolescen aăiaăatitudine!

 s ăidentific măcauzeleăcare-iămenţinăstareaă
Este recomandabil:

 s -iăar t măc ăneăpas ,ăc -lăaccept măînărândulănostru chiarădac ăn- ăavutăşansaă s ătr iasc ă

 s -iăascult mădurerea,ăs -i oferim alternative

într-un climat favorabil

 s -lădetermin măprinăexemplulăpersonalăs ăconştientizezeăc ătrebuieăs -şiătolereze,ăaccepteăp rinteleă

şiăs -i ofere la rându-iăajutor;ătrebuieăs ştieăc ănuăne-aăfostănou ădatăs ăneăalegemăp rinţii,ăiarăaşaă
cumăspuneaăTolstoiă„fiecare familie e nefericită în felul ei”
 s -iăform măstimaădeăsineăprinăangrenareaăînăactivit ţiăresponsabile
 s -i oferim ajutor de specialitate pentru a-şiă cl diă ună suportă morală careă s -lă ajuteă s ă fac ă faţ ă
frustr rilor

 s -lăironiz măşiăs -lămarginaliz m;

Nu este recomandabil:

 s -lăcomp timim;
 s ăfieădegrevatădeăresponsabilit ţiă(plecândădeălaăideeaăc ăseăconfrunt ăcuăoăproblem ,ătrebuieăs ă

 s -i pretindem o schimbareărapid ;
fie protejat);

 s ăcredemăc ăesteăvorbaădeăreaăvoinţ ;
 s ăaştept măschimb riăradicaleăşiărapideăînătimpăscurt.
3.3. Concluzii
S-aă constatată c ă atunciă cândă înă viaţ ă apareă ună obstacol,ă aceastaă seă conjug ă cuă lumeaă subă impulsulă
violenţeiă şiă friciiă deă aă nuă teă pr buşi.ă Dac ă obstacolulă esteă maiă mică îlă învingemă prină maniaă devenit ă
agresivitate.ăDac ăîns nu-lăputemădep şi,ăintr ăînăacţiuneăfricaăşiăatunciăîlăocolim.ăAşaăcumăfricaăînseamn ă
autodistrugere,ă maniaă încearc ă distrugereaă altora.ă Finalitateaă vieţiiă prină crim ă dezvolt ă deă multeă oriă ună
conflictă grefată peă oă dram ă sufleteasc ,ă ceă rezult ă dină tragiculă existenţial,ă undeă odat ă cuă discern mântul,ă
dispareăoriceăund ădeăluciditate,ăr mânândăde-aădreptulăf r ămotivaţii.
Conştiinţaă nuă esteă dominat ă deă mustrare,ă ciă deă r zbunareă şiă regret.ă Pentruă caă astfelă deă crimeă
inimaginabileăs ănuăseămaiărepeteăniciodat ,ătrebuieăs ăfacemăfrontăcomunăîmpotrivaăoric rorămanifest riădeă
intoleranţ !
Etapa 4 – activitate pe grupe – dezbatere pornindă deă laă afirmaţiaăluiăVoltaireă careă spuneaă c ă „orice ins
care persecută un alt om, pe fratele său, pentru că nu are aceeaşi părere ca a lui, este un monstru”.ă
Etapa 5 - Jocul de rol,ă avândă dreptă punctă deă pornireă proverbulă „Ceă ţieă nu-ţiă place,ă altuiaă nuă face –
ipostaziereaăelevilorăînăsituaţiiădeăviaţ ăconcret .
Etapa 6 - Activitateăcreativ , „Traistaăcuăumbre” (exemple din produsele realizare de elevi)

12
 UNIVERSUL ŞCOLII Nr.6/2012
Suntemădiferiţi,ăşiătotuşiălaăfel. Traista cu umbre
Suntem plini de principii în vorbe. Laă ună momentă dat,ă neă vaă dureaă peă toţiă retina,ă c ciă
Darăprejudec ţileănoastreăsuntăenorme. pupilele n-oăs ămaiăpoat ăsusţineăplumbul. De câte ori vom mai
Atâtaăbun tateăpiereărisipit ,ă puteaă închideă ochiiă şiă imagineaă c ă dincoloă deă noiă nuă maiă esteă
Atâta inocenţ ădeăcareăseăprofit .... nimic altceva? Domnule x, te-aiă gândită c ă lumeaă seă întindeă şiă
Vomăfiătoţiăunul, dincolo de tine? Sau da, te-aiă gândit,ă dară ceă iţiă pas ?ă Nuă eă
Când vom trece pragul. problema ta. Atunci? A cui e? A mea? A celuilalt om x care trece
Câtătimpămaiăexist ăsperanţ ... acumăpeălâng ănoi?ăAăceluiăcareăarunc ăimaginileăcaăpeănişteăfoiă
Ceremăpuţinămaiămult ătoleranţ . deăhârtieăuzat ăşiămototolit ?ăşiătot?ăşiălacrimileăşiăsentimentele?ă
Diana Toma Le vom arunca?
Am ascuns lumina ochilor
Şiăpieleaăamăsfâşiat-oădeăur
Am distrus culorile aerului
Şiăzeiţeleăp gâne
Am profanat sufletele
Cândănoiăeramăgoi,ăalbi,ăminunaţi
Şiădegeramădeăfrig,ădeăap ,ădeăchin
Dar mai ales de dor
Amăuitatăzâmbeteleăşiăle-am distrus cu pupilele
Cuvinteăuşoareăşiăreciăcaăunăspasm
Amăv rsatălacrimiăşiăne-am împrumutat reciproc povestea
Dar s-aădusăşiăaceea reciăuşileăn-oăs ăpoat ăs ăleămaiăsusţin
S ăneămaiăsusţin .
Vaăc deaăuniversulăşiăeuăşiănoiăvomăc deaăcuăelă
Toţi
C ciănoriiăsuntăaceeaşiăpentruătoţi
Şiănoiăaceiaşiăpentruănori
Diana Bâlc
Feed-back-ulăactivit ii: se realizeaz ăpeătoat ădurataădezbaterii;ă
Evaluareaăactivit ii: chestionar, portofoliul grupelor
CONCLUZII: Tematicaăpropus ăgenereaz ăînărândulăelevilorăcunoştinţe,ăabilit ţi,ăcapacit ţiăşiăatitudini.ă
Cunoscândădrepturileăşiăobligaţiileăfiec reiăfiinţeăumane,ăeleviiăînvaţ ăs ăse respecteăreciproc,ăs -şiăasumeă
responsabilit ţi,ădarăşiăs ăpromovezeăcalitateaăînăactivitateaălor,ălibertateaăşiădemnitateaăpersoanei.

ORIENTAREAăŞCOLAR ăŞIăPROFESIONAL ă
A ELEVILOR DE CLASA a VIII-a
Psiholog Ana-Maria FILIMON
Şcoala Gimnazială “Avram Iancu” Alba-Iulia

“Să formezi o echipă este doar începutul,

să rămâi împreună este progresul,
să lucrezi împreună este succesul.”
Henry Ford

I.ăCONSIDERA IIăPRELIMINAREăPRIVINDăINVESTIGA IAăREALIZAT

Orientareaă şcolar ă şiă profesional ă esteă procesulă maximeiă sincroniz riă dintreă aspiraţiileă
personaleăşiăceleăsocialeăcuăprivireălaămunc ,ăprivit ăcaăsurs ădeăsatisfacţiiăindividualeăşiăcaămijlocă
deă progresă economică general,ă acestă procesă presupunândă competenţ ,ă competiţie,ă succes,ă eşec,
înv ţare,ă preg tireă profesional ă continu ,ă asumareă deă responsabilit ţi.ă Aceastaă vizeaz ă înă modă
explicităalegereaăaceleiăfiliereădeăeducaţieăşiăformareăprofesional ădeăcareăelevulăs ăbeneficiezeădină
plinăşiăcuăcâtămaiăpuţineăeşecuri.ăEaăareăunăcaracterălimitativ,ădeoareceăesteădependent ădeăsituaţiileă
13
 UNIVERSUL ŞCOLII Nr.6/2012
existenteă sauă posibileă deă peă piaţaă munciiă laă ună momentă dat,ă fiind,ă totodat ,ă ună procesă subtilă deă
înv ţareă care-lă faceă aptă peă individă pentruă societate,ă tranziţie,ă adaptare,ă flexibilitateă şiă nuă doară ună
receptorăpasivădeăinformaţii.
Din perspectiva conţinutuluiă orientareaă şcolar ă şiă profesional ă reprezint ă ună subsistemă ală
dimensiuniiă tehnologiceă aă educaţieiă careă vizeaz ă formarea-dezvoltareaă capacit ţiloră generale şiă
specificeăaleăelevilorădeăaplicareăaăcunoştinţelorăştiinţificeăînădiferiteăsituaţiiăşiăcontexteăpsihosocialeă
(economice, culturale, politice, comunitare etc).
Din perspectiva metodologic ,ă orientareaă şcolar ă şiă profesional ă reprezint ă ună subsistemă ală
activit ţiiă deă asistenţ ă psihopedagogic ă aă cadreloră didactice,ă eleviloră şiă p rinţilor,ă proiectat ă şiă
realizat ă laă nivelulă sistemuluiă deă înv ţ mânt,ă într-ună cadruă instituţionalizată (asistenţ -
psihopedagogic ).
„Orientarea devine simultan şcolară şi profesională” (Ghivirigaă1976)ăşiăvizeaz ăîmplinireaăînă
timpăaăuneiăvocaţiiăcaăsegmentăparticularăalăuneiăpersonalit ţiăpermanentădinamice.
Procesulăconsilieriiăşiăorient riiăşcolareăşiăprofesionaleăpoateăvizaămaiămulteăaspecteădeănatur :
 Cognitiv :ăfurnizareaădeăinformaţiiăformareaăînătehnicileădeăc utareăaăuneiăformeădeăînv ţ mântă
adecvateăînăvedereaăcontinu riiăstudiilorăşiăimplicităaăunuiălocădeămunc ;
 Afectiv :ăameliorareaăimaginiiădeăsine;
 Cristalizareaăuneiăaptitudiniăpozitiveăfaţ ădeămunc ;
 Acţional :ăluareaădeciziei,ăaplicareaăşiăpunereaăînăpractic ăaăopţiunii.
Consiliereaă pentruă orientareaă şcolar ă şiă profesional ă aă tineriloră esteă oă ofert ă permanentă
deschis ă aăaceloraă careă consider ăc ăauănevoieă deăsfatulăuneiă persoaneă cuăexperienţ ăprofesional ă
atestat ă înă acestă domeniu.ă Aşadară esteă nevoieă deă c utareaă uneiă soluţiiă maximală favorabileă
individuluiăprinăcareăspecificitateaăsaăseăîmbin ăproductivăcuăceaăaăambianţeiăsocialeăşiăprofesionale.
Orientareaăşcolar ăşiăprofesional ăesteăv zut ăşiăcaămijlocăde:
 Dezvoltare,ăschimbareăşiărealizareăpersonal ăaăindivizilor;
 Compatibilizare a nevoilor sociale cu cele individuale, ameliorare/modificare a structurilor
socialeăşiăinstituţionale;
 Control social.
Dac nuă reuşimă s ă oferimă copiiloră ceeaă ceă auă nevoieă pentruă aă puneă bazeleă solideă aleă uneiă vieţiă
s n toase,ăpunemăînăjocăsiguranţaăşiăprosperitateaănoastr .ăFieăc ărecunoaştem,ăfieăc ăneg m,ădinăorgoliuăsauă
dină ruşine,ă anumiteă momenteă dină viaţaă noastr ă auă fostă marcate de anumite persoane care ne-auă influenţată
viitorul.ăP rinţii,ăprofesorii,ăcolegii,ăuniiăartişti,ătoţiăauăcontribuitălaăformareaănoastr ăinterioar .ă
Pentruăaăînţelegeătotulădespreăoămeserie,ăeleviiăarătrebuiăs -iăîntrebeăpeăceiăcareăoăexercit .ăElevii ar
puteaăapelaălaăpsihologulăşcolarăsauălaădiriginteăs ăleăfacilitezeăposibilitateaădeăaăfiăpentruăoăvremeă« umbra »
unuiăprofesionistădeăaăc ruiămeserieăsuntăinteresaţi.
Înăconsecinţ ărolulăpsihologuluiăşiăalădiriginteluiăesteăacelaădeăaăoferiăinformaţii clare, reale
despreădomeniulăprofesionalăşiăcelăalăcarierei,ăpentruăcaăindividulăs ăaib ăposibilitateaădeăaăoptaăînă
cunoştinţ ădeăcauz .ăEsteănecesar ădeăasemeneaăoăinformareăaăp rinţilorăcuăprivireălaăposibilit ţileă
reale ele elevilor, întrucât uneori dorinţeleăp rinţilorăînăceăpriveşteăalegereaăunuiăliceu,ănuăcoincideă
cuădorinţaăşiăposibilit ţileărealeăaleăcopilului.
Înă acestă sensă esteă necesar ă confruntareaă direct ă aă tuturoră p rţiloră implicateă înă luareaă uneiă
deciziiăcorecte:ăp rinte,ăelev,ădiriginte,ăpsiholog.
Astfelă consiliereaă şiă orientareaă şcolar ă şiă profesional ă seă întemeiaz ă peă patruă acţiuniă

 Cunoaştereaăpersonalit ţiiăelevului;
fundamentale:

 Educarea elevului în vederea alegerii carierei;

 Cunoaştereaăreţeleiăşcolareăşiăaălumiiăprofesiunilor;
 Consiliereaăşiăîndrumareaăefectiv ăaăelevului.
Viitorulă oric reiă societ ţiă depindeă deă capacitateaă saă deă aă seă îngrijiă deă s n tateaă şiă bun stareaă
urm toareiă generaţii.ă Peă scurt,ă copiiiă deă aziă suntă cet ţenii,ă angajaţiiă şiă p rinţiiă deă mâine.ă Dac ă investimă înă
modăînţeleptăînăcopiiăşiăfamilie,ăr splataăgeneraţieiădeămâineăvaăfiăcapacitateaădeăaătr iăcaăadulţiăproductiviăşiă
responsabili.

14
 UNIVERSUL ŞCOLII Nr.6/2012
II.ăOBIECTIVELEăCERCET RII
Obiectiveleăacesteiăcercet riăvizeaz ăurm toareleăaspecte:
 Identificareaă profiluluiă vocaţională (realist,ă convenţional,ă social,ă investigativ,ă întreprinz tor,ă

 Identificareaăprofiluluiăpsihologică(interese,ăactivit ţi,ăabilit ţi,ăvalori).

artistic);

III.ăSCOPULăCERCET RII
Evaluareaă intereseloră şiă preferinţeloră eleviloră pentruă anumiteă domeniiă deă cunoaştereă şi de
activitateălegateădeăprofesii,ăacesteaăreprezentândăfactoriămotivaţionaliăfoarteăimportanţiăînăalegereaă
cariereiăpentruăc ădetermin ăgradulădeăsatisfacţieăşiăperformanţ ăposibilădeărealizatăînăactivit ţileăpeă
careăurmeaz ăs ăleădesf şoare.
IV. DESCRIEREAăMETODOLOGIEIăCERCET RII
A. Prezentarea eşantionului
Studiulăaăavutăunăcaracterăexploratoriuăşiăs-aădesf şuratăpeăunălotădeăsubiecţiădeădisponibilitate.
B. Caracteristiciăaleăgrupuluiă int
Grupulă ţint ă aă fostă reprezentată deă 50ă deă elevi,ă dină clasaă aă VIII-a,ă dină num rulă total,ă dină
cadrulăŞcoliiăGimnazialeă„ Avram Iancu” Alba-Iulia,ăjudeţulăAlba,ăînăperioadaă2ămaiă- 1 iunie 2012.
Vârstaăsubiecţilorăesteădeă14ăani,ăgrupulăţint ăfiindăalc tuităatâtădinăsubiecţiădeăgenămasculină
câtăşiăfeminin.ăDinătotalulănum ruluiădeăsubiecţi,ă27ăsuntădeăsexăfemininăşiă23ădeăsexămasculin.
C. Instrumente de cercetare
Înă demersulă cercet riiă întreprinseă deă noi,ă amă concepută şiă administrat,ă caă instrumenteă deă
cercetare chestionarul Holland, care evalueaz ă intereseleă şiă preferinţeleă eleviloră pentru anumite
domeniiădeăcunoaştereăşiădeăactivitateălegateădeăprofesii.
D. Proceduraădeădesf şurare
Ceiă50ădeăelevi,ăauăfostărugaţiăs ăcompletezeăchestionarulăHolland.ăIncludereaăsubiecţilorăînă
lot s-a bazat pe acordul voluntar alăacestora.ăÎnămomentulădistribuiriiăchestionarelor,ăsubiecţilorălaă
studiu le-auăfostăoferiteăinformaţiiăprivindăobiectiveleăşiăscopulăcercet rii.
Completarea chestionarelor, care a durat aproximativ 50 minute, s-a realizat în cadrul
activit ţiiăextraşcolare. S-aăasiguratăanonimatulăşiăconfidenţialitateaăr spunsurilor,ădarăs-au solicitat
subiecţilorăuneleădateăreferitoareălaăvârst ăşiăgen.
Dup ă aplicareaă chestionareloră s-aă trecută laă centralizarea,ă analizaă dateloră obţinuteă şiă
interpretarea rezultatelor.
V. ANALIZAăŞIăINTERPRETAREAăDATELOR

Analizaăşiăinterpretareaărezultatelorăs-a realizat conform

r spunsuriloră dateă deă eleviă laă itemiiă chestionarelor,ă
scopulăfiindăacelaădeăaăevaluaăintereseleăşiăpreferinţeleă
elevilor pentruă anumiteă domeniiă deă cunoaştereă şiă de
activitate legate de profesii.
Prezent măînăcontinuareăanalizaăşiăinterpretareaă
r spunsuriloră eleviloră laă chestionarulă administrată
(Holland),ăpeăaspecteleăurm rite:

15
 UNIVERSUL ŞCOLII Nr.6/2012
Dinăprezentareaăgrafic ădinăFigura 1 reieseăfaptulăc ăînăclasaăaăVIII-a majoritatea elevilor, în
proporţieădeă30%,ăauăprofilulăvocaţionalăartistic,ă24% auăprofilulăvocaţionalăîntreprinz tor,ă18% au
profilulăvocaţionalăsocial,ă14% realist, 10% convenţionalăşiădoară4% investigativ.
Dină aceast ă statistic ă rezult ă faptulă c ă ceiă maiă mulţiă prefer relaţionareaă personal ,ă printr-o
autoexprimare proprie mediuluiă artistică şiă auă competenţeă deă lider,ă deă persuasiune,ă deă relaţionareă
interpersonal .
Surprinz torăesteăfaptulăc ăpondereaăesteăfoarteămic ăpentruăprofilulăvocaţionalăinvestigativeă
în ceea ce privescăcompetenţeleăştiinţificeăşiămatematice.

Fig.1. Profilul vocaţional al elevilor

Conform Figurii 2,ă înă şcoal ă eleviiă prefer ă

activit ţiă artistice,ă înă proporţieă deă 38%, activit ţiă deă
mişc riădinamice,ăînăproporţieăde 20%, activit ţiăsociale,ă
în proporţieăde 18%, activit ţiădeăbirou,ăînăproporţieăde
16% şiă doară înă proporţieă deă 8% preferă activit ţileă
literare.ă Astfel,ă laă majoritateaă eleviloră predomin ă
creativitatea, talentul muzical,
expresivitateaă artistic ,ă ceeaă ceă denot ă frumuseţe,ă
originalitate, independenţaăşiăimaginaţie.
Fig. 2. Profilul psihologic al elevilor

VI.ăCONCLUZIIăALEăCERCET RII

Aspecteleă relevateă deă aceast ă analiz ,ă neă ducă laă concluziaă c ,ă prină surprinderea profilului
vocaţională (realist,ă convenţional,ă social,ă investigativ,ă întreprinz tor,ă artistic)ă şiă aă profiluluiă
psihologică(interese,ăactivit ţi,ăabilit ţi,ăvalori),ăamăevaluatăintereseleăşiăpreferinţeleăelevilorăpentru
anumiteădomeniiădeăcunoaştereăşiădeăactivitateălegateădeăprofesii.
Pentruă ceiă maiă mulţiă dintreă subiecţiiă respondenţi,ă investigaţiaă deă faţ ă aă reprezentată înă sineă
principaliiă factoriă motivaţionaliă înă alegereaă cariereiă pentruă c ă aă determinată gradulă deă satisfacţieă şiă
performanţ ăposibilădeărealizatăînăactivit ţileăpeăcareăurmeaz ăs ăleădesf şoare,ăfiindăunăexerciţiuădeă
conştientizare,ăidentificare,ăanaliz ăşiăevaluareăaăintereselorăşiăpreferinţelorăelevilor.
Ceaă maiă mareă pondereă menţionat ă înă cadrulă profiluluiă vocaţională aă fostă celă artistic,ă iară ină
cadrulăprofiluluiăpsihologicămajoritateaăelevilorăprefer ăactivit ţiăartistice.
Impresioneaz ăconştientizareaăşiăprofunzimeaăînţelegeriiădeăc treăeleviăaăimportanţeiăpeăcareă
oăauăceleădou ăprofiluriăinvestigateăşi,ătotodat ,ămaturitateaăalegeriiădomeniuluiădeăcunoaştereăşiădeă
activitate legate de profesii.

VII.ăRECOMAND RIăSPECIFICEăSEGMENTULUIăDEăVÂRST ăSTUDIAT

Recomand rileă privindă evaluareaă intereseloră şiă preferinţeloră elevilor,ă prezentateă înă celeă ceă
urmeaz ,ăsuntăelaborateăînăconcordanţ ăcuărezultateleăcercet rii,ăscopulăfiindădeăaăfocalizaăanalizaă
m surilor asupra nivelul unit ţiiădeăînv ţ mântăşiăasupraăresponsabilit ţilorăacestora.
Recomand mă profesoriloră s ă ţin ă contă deă profilurileă eleviloră înă selectareaă metodeloră deă
predareălaăcas ăînăaşaăfelăîncâtăs ăechilibrezeădisonanţeleăîntreăprofilurile,ăcuăscopulădeăaăîmbun t ţii
procesul de predare-înv ţare.
Recomand măpsihologuluiăşcoliiăs ăconsiliezeăelevii,ăp rinţii,ăcadreleădidacticeăcuăprivireălaă
importanţaăevalu riiăceleădou ăprofiluri aleăelevilorăşiă practicareaămetodelorădeăpredareălaă cas ăînă
funcţieădeărezultateleăevalu rii.
Dorimăcaăaceast ăcercetareăs ăaib ăunăimpactăasupra:
A) cadrelorădidactice/ădiriginţi:ăîmbog ţireaăexperienţelorăprinăintermediulăconsilieriiăpeăproblemaă
orient riiăşcolareăşiăprofesionale.

16
 UNIVERSUL ŞCOLII Nr.6/2012

 posibilitateaădeăaăcunoaşteăprofesiileădoriteăprin prezentareaăpersonal ăaăp rinţilor;

B) elevilor:

 informaţiiăpentruădezvoltareaăplanurilorădeăcarier ăadecvateăcompetenţelorăşiăabilit ţilor;

 posibilitateaădeăaăexploataăplanuriădeăcarier ăalternative.

C) comunit ţii:
 p rinţi:ăresponsabilitateaăp rinţilorăînăorientareaăşcolar ăşiăprofesional ăaăpropriilorăcopii;
 cerculă deă prieteni:ă r spândireaă importanţeiă decizieiă conştienteă şiă realisteă înă deciziaă
profesional .

Bibliografie

B ban,ăAdrianaă(coord),ă(2001),ăConsiliere educaţională, Cluj-Napoca, Imprimeria “Ardealul”.

B ban, A., Petrovai, D., Lemeni, G., (2002), Consiliere şi orientare, Bucureşti,ăEdituraăHumanitas.

APLICA IIăALEăTEORIEIăINTELIGEN ELORăMULTIPLEăÎNăCADRULă

ORELORăDEăLECTUR ăLAăCLASELEăII-IV

Înv. Bocşa Aurelia-Georgeta

Şcoala cu clasele I-VIII Muşca

Teoriaă inteligenţeloră multipleă aă fostă Esteă importantă s ă seă creezeă oportunit ţi

elaborat ă înă 1983ă deă dr.ă Howardă Gardner,ă
profesor la Universitatea Harvard. Conform
acesteiaăoriceăfiinţ ăuman ăposed ăoptătipuriădeă
inteligenţ ăcareăpotăfiădezvoltateădiferitădeălaăună
individă laă altulă şiă careă acţioneaz ă independent
sauăînăinterdependenţ .
Cele opt dimensiuni fundamentale ale
conceptuluiă deă inteligenţ ă multipl ă sunt:ă
inteligenţaă verbal ă (abilit ţiă deă comunicareă şiă
exprimare),ă inteligenţaă logico-matematic ă
(abilit ţileădeăaăgândiăconceptualăşiăabstract,ădeăaă
gândiă logic),ă inteligenţaă spaţio-vizual ă
(capacitatea de a gândi în imagini, în
reprezent ri),ăinteligenţaăkinestezic ă(abilit ţiădeă
controlareă aămişc rilorăcorpului,ădeăîndemânareă
înămanipulareaăobiectelor),ăinteligenţaămuzical ă
(abilit ţileă deă aă compuneă muzic ,ă deă aă cântaă
vocal / laă ună instrument),ă inteligenţaă
interpersonal ă (înţelegereaă şiă dezvoltareaă
relaţiiloră dinteă persoane),ă inteligenţaă
intrapersonal ă (capacitateaă deă aă înţelegeă
emoţiile,ă scopurileă proprii),ă inteligenţaă
naturalist ă(înţelegereaănaturii, ocrotirea ei).
Fiecare om are capacitatea de a-şiă
dezvoltaă acesteă tipuriă deă inteligenţ ă laă ună nivelă
rezonabilă dac ă esteă încurajată şiă primeşteă oă
instruireă adecvat ă sau,ă dimpotriv ,ă eleă potă fiă
ignorateăsauăsl bite.
pentruăvalorificareaăşiădezvoltareaăfiec ruiătipădeă
inteligenţ .ă Iat ă câtevaă sarciniă deă lucruă centrateă
peă celeă optă tipuriă deă inteligenţ ,ă exerciţiiă
concepute pe baza unor texte literare
recomandate elevilor claselor I-IV, pe care eu le
folosesc în cadrul orelorădeălectur ăşiănuănumai:
Clasa a II-a: ,,Motanulă pedepsit”ă deă Elenaă
Farago
- pentruă dezvoltareaă inteligenţeiă
lingvistice:ă prezint ă peă scurtă p ţaniaă
motanului;
- pentruă dezvoltareaă inteligenţeiă logico-
matemetice:ă compuneă oă problem ă careă
s ă seă rezolveă printr-oă singur ă operaţieă
folosind animalele din poezie;
- pentruă dezvoltareaă inteligenţeiă spaţiale:ă
deseneaz -l pe motan;
- pentruă dezvoltareaă inteligenţeiă
kinestezice:ă folosindă mişc riă aleă
corpului,ăprezint ăacţiuneaădinăpoezie;
- pentruădezvoltareaăinteligenţeiămuzicale:
g seşteă oă melodieă potrivit ă pentruă
poezie;
- pentruă dezvoltareaă inteligenţeiă
interpersonale:ăsimuleaz ăunădialogăîntreă
motanăşiărândunic ;
- pentruă dezvoltareaă inteligenţeiă
intrapersonale:ăimagineaz -ţiăc ăeştiăunulă
dintreăpersonaje.ăCumăaiăfiăreacţionat?

17
 UNIVERSUL ŞCOLII Nr.6/2012
- pentruă dezvoltareaă inteligenţeiă - pentruă dezvoltareaă inteligenţeiă logico-
naturaliste: descrie unul dintre animalele matematice:ă creeaz ă ună exerciţiuă cuă oă
din poezie. necunoscut ă înă careă s ă foloseştiă celeă
Clasa a III-a: ,,Puiul”ă deă I.Al.Br tescu- patruă operaţiiă iară necunoscutaă s ă oă
Voineşti înlocuieştiăcuăunăpersonajădinăfabul ;
- pentruă dezvoltareaă inteligenţeiă - pentruă dezvoltareaă inteligenţeiă spaţiale:ă
lingvistice:ă povesteşteă textulă utilizândă închideă ochiiă şiă plaseaz -te în mijlocul
expresiile frumoase folosite de autor; acţiuniiădinăfabul ;ădescrieăpersonajele;
- pentruă dezvoltareaă inteligenţeiă logico- - pentruă dezvoltareaă inteligenţeiă
matematice:ă ordoneaz ă cronologică kinestezice:ă simuleaz ă prină mimic ă şiă
evenimentele:ă ,,Pesteă treiă zileă toat ă gestic ăacţiuneaădinătext;
preajmaă eraă îmbr cat ă înă hainaă alb ă şiă - pentruădezvoltareaăinteligenţeiămuzicale:ă
receăaăiernii”;ă,,Într-oădup ăamiaz ,ăpeălaă recit ă fabulaă şiă tacteaz ă ritmulă potrivită
sfârşitulăluiăaugust,ăseăauziăoăc ruţ ăspreă acţiuniiăacesteia;
margineaă l starului”; ,,Frigul veni - pentruă dezvoltareaă inteligenţeiă
repede.(...)ăPrepeliţaăarăfiăvrutăs ăseărup ă interpersonale:ă realizeaz ă ună interviuă cuă
înă dou :ă jum tateă s ă pleceă cuă copiiiă personajele din text;
s n toşi,ăcareăsufereauădeăfrigulătoamneiă - pentruă dezvoltareaă inteligenţeiă
înaintate,ăiarăjum tateăs ăr mân ăcuăpuiulă intrapersonale: imagineaz -ţiăc ăeştiăunulă
r nit”;ă,,Într-oăprim var ,ăoăprepeliţ ă(...)ă din personajele fabulei. Cum ai fi
s-aăl satădinăzborăîntr-un lanădeăgrâu.” procedat?
- pentruă dezvoltareaă inteligenţeiă spaţiale:ă - pentruă dezvoltareaă inteligenţeiă
ilustreaz ă acţiuneaă dină textă înă unulă dină naturaliste: descrie greierele.
cele patru anotimpuri; Acestea sunt doar câteva exemple de
- pentruă dezvoltareaă inteligenţeiă activit ţiă ceă seă potă realizaă laă clas ă şiă laă careă
kinestezice:ă imit ă mişc rileă prepeliţeiă înă eleviiăparticip ăcuămareăpl cere.ăPrinăproiectarea
momentulăapariţieiăvân torului; deă situaţiiă variateă peă careă eleviiă s ă leă rezolveă
- pentruădezvoltareaăinteligenţei muzicale: folosindă capacit ţileă loră celeă maiă evidente,ă seă
reprodu zgomotele pe care le fac poateă valorificaă laă maximă potenţialulă fiec ruiă
personajeleăînătimpulăacţiuniiădinătext; elev.
- pentruă dezvoltareaă inteligenţeiă
interpersonale:ă realizaţiă oă dezbatereă peă
marginea atitudinii unuia dintre Bibliografie:
personaje (comportamentul puilor, 1. Gardner, Howard- ,,Les intelligences
hot râreaămameiăînăpragulăiernii, etc); multiples”,ăParis,ăEdituraăRetz,ă1966
- pentruă dezvoltareaă inteligenţeiă 2. Nicolescu,ă M d lina-Georgia-
intrapersonale:ăf ăoăcomparaţieăîntreătineă ,,Culegere de texte literare comentate
şiăunulădinăpersonajeleădinătext; pentru elevii claselor I-IV”,ă Bucureşti,ă
- pentruă dezvoltareaă inteligenţeiă Editura Universal Pan, 2002
naturaliste:ădescrieăprepeliţa. 3. Savarin, Ligia- ,,Teoriaă inteligenţeloră
Clasa a IV-a: ,,Greierulă şiă furnica”ă deă multiple-noiă paşiă spreă practic ”,ă în:ă
Alexandru Donici revistaă ,,Înv ţ mântulă primar”,ă nr.ă 3-4,
- pentru dezvoltareaă inteligenţeiă Bucureşti, Editura Miniped, 1999
lingvistice:ăcaut ăasem n riăîntreăaceast ă
fabul ăşiăalt ăfabul ăcitit ădeătine;

18
 UNIVERSUL ŞCOLII Nr.6/2012
FAMILIAăÎNăEDUCA IE

Prof. înv. primar Maniu Valeria Angela

Şcoala gimnazială Gârbova, jud. Alba

Esteăunăfaptăcertăc ăsuntădinăceăînăceămaiă parteneriatelor, cadre didactice care nu au

mulţiăp rinţiiăcareăsitueaz ăproblemeleălegateădeă preg tireaă teoretic ă şiă practic ă corespunz toareă
bunaă educaţieă aă copiiloră printreă cele mai (dorescă s ă impliceă p rinţiiă înă activit ţileă
importanteă preocup riă aleă lor,ă educaţiaă înă educative,ă îns ă mulţiă nuă ştiuă s ă proiectezeă
familie constituind o preocupare a multora programeă pozitiveă şiă eficiente),ă situaţia socio-
dintreăp rinţi.ăMuncaădeăeducatorăesteăpeăcâtădeă economic ăprecar ăînăcareătr iescămulteăfamilii.
important ,ă peă atâtă deă grea.ă Buneleă intenţiiă aleă Trebuieăpornitădeălaăpreg tireaăteoretic ă
unuiăp rinteăînăceăpriveşteăîndrumareaăcopiluluiă şiă metodologic ă instituţional ă aă profesoriloră cuă
s uă nuă potă fiă contestateă niciodat ;ă despreă privireă laă loculă şiă rolulă parteneriateloră şcoal -
justeţeaăm surilorăcuăcareăintenţiileăsuntătraduseă familie.ă Cadreleă didacticeă trebuieă s ă îşiă asumeă
înă practic ă nuă seă poateă spuneă îns ă totdeaunaă conştientă obligaţiaă şiă responsabilitateaă form riiă
acelaşiălucru. abilit ţiloră p rinţiloră deă implicareă eficient ă înă
Dină experienţaă laă catedr ,ă amă ajunsă laă educaţiaăcopiilorăşiăînăactivitateaăşcoliiăprin:
concluziaă c ă tuturoră p rinţiloră leă pas ă deă copiiiă 1. Comunicareaă importanţeiă unoră relaţiiă
lor,ă dorescă s ă aib ă succesă şiă încearc ă s ă obţin ă pozitiveăîntreăp rinţiăşiăcopiiălor;
câtă maiămulteăinformaţiiădeălaăşcoal ,ădeciă suntă 2. Asigurareaăleg turiiăp rinţilorăcuăprogramele
buni parteneri în educarea copiilor lor. De şiă resurseleă dină interiorulă comunit ţiiă careă
obicei nu lipsa de interes este cea care asigur ăserviciiădeăajutorăp rinţilor;
determin ă neimplicareaă p rinţiloră înă educareaă 3. Leg turaă cuă toateă familiileă nuă doară cuă celeă
copiilor.ă Exist ă bariereă autenticeă invocateă deă careăparticip ălaăşedinţeleăcuăp rinţii;
p rinţi: 4. Stabilireaăpoliticilorăcareăsprijin ăşiărespect ă
- lipsa timpului; responsabilit ţileăfamiliale,ărecunoscându-se
- sentimentulăc ănuăauăcuăceăs ăcontribuie; varietateaă tradiţiiloră şiă practiciloră familiiloră
- neînţelegereaăsistemului; înăinteriorulăuneiăcomunit ţiăcuăoădiversitateă
- lipsaăposibilit ţiiădeăîngrijireăaăcopiilorămaiă deăculturiăşiăreligii;
mici; 5. Asigurarea unui centru de informare
- diferenţeăculturale; p rinte/familieă accesibilă careă s ă sprijineă
- sentimentulăc ănuăsuntădoriţiăînăşcoal ; p rinţiiăşiăfamiliileăprinăcursuriădeăpreg tire,
- unănivelădeăcunoştinţeăsc zut. resurseăşiăalteăservicii;
Dinăp cate,ănuătoţiăp rinţiiărealizeaz ăc ă 6. Încurajareaă membriloră personaluluiă s ă
ajutorul calificat al cadrelor didactice - oameni a dovedeasc ă respectă pentruă familiiă şiă rolulă
c rorăprofesiuneăesteătocmaiăaceeaădeăeducatoră- primordială ală familieiă înă direcţionareaă
esteă deă neînlocuit.ă Deă aceeaă şcoalaă esteă aceeaă copiilorăpentruăaădeveniăadulţiăresponsabili.
careăareămenireaădeăaăg siăcâtămaiămulteăformeă Şcoalaă vaă identificaă maiă multeă moduriă
de colaborare, de atragereă aă p rinţiloră într-un în care poate asista familiile în dezvoltarea
dialog real care are ca obiectiv formarea capacit ţiiălorădeăaăsprijiniăeducaţiaăcopiilor:
elevului atât din punct de vedere profesional cât - implicareaăp rinţilorăînă activit ţileăşcoliiă
şiăcomportamental. prin:
Trebuieă f cută cevaă pentruă promovareaă a)ă Invitareaă p rinţiloră laă activit ţileă claseiă
strategiiloră deă acţiuneă privitoareă laă implicareaă poateă înlesniă oă experienţ ă pozitiv ă prină
p rinţilorăînăactivitateaăşcolii şiăeducaţiaăcopiilor selectareaă uneiă activit ţiă careă poateă fi
înăsistemulădeăînv ţ mântăpreuniversitar.ăÎnăţaraă demonstrat ăuşor,ăangajareaăp rinţilorăs ălucrezeă
noastr ,ă înă sistemulă deă înv ţ mântă cu grupuri mici de copii, consilierea în
preuniversitar,ăparteneriateleăşcoal ă - familie se îndrumarea comportamentului copiilor,
afl ă înă stadiulă deă deziderat.ă Responsabiliă deă încurajareaă buneiă dispoziţii,ă aă uneiă atmosfereă
aceast ă stareă deă faptă facă parte:ă lipsaă organiz riiă relaxante.
instituţionaleă necesareă funcţion riiă
19
 UNIVERSUL ŞCOLII
b)ăGrupurileădeăsprijinăconstituiteădinăp rinţiă
(ai copiilor cu CES).
- şcoalaăs ăofereăputereădeădecizieăînăceeaă
ceăpriveşteăsoartaăcopiilor;
- furnizarea de informaţiiădespreăcumăs -i
ajuteăpeăcopiiăacas ,ădespreăceătrebuieăs ă
înveţeă copiiiă şiă despreă cumă s ă planificeă
traseulăşcolarăşiăcarieraăcopiilor;
- protejarea conexiunilor sociale dintre
familiiăşiăceleăcuăprofesorii;
- consolidareaă capacit ţiiă deă înţelegereă aă
familiilor cu privire la sistemul de
înv ţ mântăşiăcapacitateaădeăa-i ghida cu
succesăpeăcopiiăpeăparcursulăşcolariz rii;
- construireaă încrederiiă întreă şcoal ă şiă
familii.
Una dintre strategiile realiste pentru
situaţiaă dină ţaraă noastr ă ară fiă ceaă modulat ă
atâtă deă finalit ţiă peă termenă lung,ă câtă şiă
finalit ţiă peă termenă mediuă şiă scurt,ă prină
realizarea parteneriatului familie-şcoal ăprină
iniţiereaă unoră proiecteă deă organizare a
şcoliloră pentruă p rinţiă şiă asociaţiiloră deă
p rinţi.ăAsemeneaăproiecteăpotăfi:
1. Programul pentru formarea formatorilor,
cu ariile tematice:
o democratizareaă educaţieiă şiă educaţiaă
p rinţilor;
o educaţiaăpentruăvaloriămorale;
o socializarea copilului în familie;
o tulbur rileă deă comportamentă şiă
delicvenţaăjuvenil ;
o copilulăşiămass-media;
o problemeădeăigien ăşcolar .
2. Programaă deă educaţieă aă eleviloră înă
familie
3. Şcoalaăp rinţilor
4. Asociaţiaăp rinţilor
5. Proiecte de cercetare- acţiune:
20
Nr.6/2012
o cunoaştereaă nevoiloră deă educaţieă pentru
orientareaăvocaţional ;
o stareaădeăs n tateăaăelevilorăşiăp rinţilor,ă
comportamente igienico-sanitare,
premiseă deă creştereă aă eficienţei
înv ţ mântului;
o eşeculăşcolar.
Educaţiaă p rinţiloră contribuieă laă
emancipareaă social ă şiă spiritual ă aă acestora.ă Caă
subsistemă ală educaţieiă permanente,ă eaă r spundeă
unoră nevoiă specifice,ă concreteă şiă ofer ă
modalit ţiă alternativeă şiă condiţiiă liberaleă deă
autoeducaţie.
Seă prevedeă caă înă ţ rileă Comunit ţiiă
Europeneă s ă seă treac ă laă oă nou etap a
colabor riiăşcoliiăcuăfamiliaăîn care accentul este
pus pe un angajament mutual clar stabilit între
p rinţiă şiă profesori,ă peă ună "contractă parental"ă
privind copilul individual; contractul între
familieăşiăşcoal ănuăseămaiăconsider ădoarăcaăună
"dreptă opţional",ă ciă caă ună sistemă deă obligaţii
reciproceăînăcooperareaăp rinţilorăcuăprofesorii.
Bibliografie
B ran-Pescaru, A., (2004), Familia azi. O
perspectivă sociopedagogică, Editura Aramis,
Bucureşti.
B trânu,ăE.,ă(1980),ăEducatia în familie, Editura
Politic ,ăBucureşti.
Bunescu, Ghe., Democratizarea educaţiei şi
educaţia părinţilor, www.1educat.ro
Mitrofan, I., Mitrofan, N., (1991), Familia de la
A la Z,ăEdituraăŞtiinţific ,ăBucureşti.
Vr şmaş,ăE.,ăA.,ă(2002),ăConsilierea şi educaţia
părinţilor,ăEdituraăAramis,ăBucureşti.
Wheis T.J., (1992), Să-i ajutăm iubindu-i,
Editura Humanitas, Bucuresti.
 UNIVERSUL ŞCOLII Nr.6/2012

EDUCA IEăŞIăCOMUNICARE PRIN TEATRU

Prof. Mirela Ianc
Şcoala cu cls. I-VIII „Avram Iancu” Alba Iulia
Motto:
„Copilăria este o lume de miracole şi de uimire a creaţiei scăldate în lumină, ieşind din
întuneric, nespus de nouă şi proaspătă şi uluitoare”.

(Eugen Ionesco)

Oriceă genă literară areă caă obiectă deşteptareaă deă imaginiă numaiă şiă numaiă prină cuvinte,ă
exprimândă gânduri:ă epic ,ă liric ,ă narativ ,ă oricumă ară fi,ă literaturaă seă m rgineşteă laă aă închipuiă
imagini,ăaăgândiăasupr ă- leăşiăaătransmiteăcititoruluiăprinăcuvinteăaceleăimaginiăşiăgândiri;ăaiciăstauă
totă obiectulă şiă toat ă intenţiaă literaturii.ă Teatrulă esteă oă art ă constructiv ,ă ală c ruiă materială sunt
conflicteleă iviteă întreă oameniă dină cauzaă caractereloră şiă patimiloră lor.ă Elementeleă cuă careă lucreaz ă
suntăchiarăar t rileăviiăşiăimediateăaleăacestorăconflicte.”
Acesteă dou ă modalit ţiă deă exprimareă aă emoţieiă artisticeă auă destuleă asem n ri,ă dară şiă
deosebiri.ă Unaă const ă înă faptulă c ă ambeleă seă adreseaz ă spirituluiă înscriindu-se în schema
comunic rii,ă diferenţaă constândă înă folosireaă canaluluiă deă comunicare:ă literaturaă foloseşteă mesajulă
scris,ă peă cândă teatrulă seă foloseşteă deă mesajulă oral,ă avândă elă însuşiă laă baz ă textulă scris.ă Vorbindă
despreăteatruăşiăliteratur ăI.L.ăCaragialeăspunea:ă„Teatrul,ădup ăp rereaămea,ănuăeăunăgenădeăart ,ăciă
oă art ă deă sineă st t toare,ă totă aşaă deă deosebit deă literatur ă înă genereă şiă înă specială deă poezieă caă
orişicareăart ă- de exemplu arhitectura.ăLiteraturaăesteăoăart ăreflexiv .
Urmândă acelaşiă raţionament,ă Caragialeă conchide:ă „Teatrulă şiă literaturaă suntă dou ă arteă cuă
totulă deosebiteă şiă prină intenţieă şiă prină modulă deă manifestareă ală acesteia.ă Teatrulă eă oă art ă
independent ,ă care,ă caă s ă existe într-adev ră cuă dignitate,ă trebuieă s ă pun ă înă serviciulă s uă peă toateă
celelalteăarte,ăf r ăs ăacordeăvreuneiaădreptulădeăegalitateăpeăpropriulăluiăteren”.ă

1. Literatura –surs ădeăinspira ieăpentruăteatruăşiăfilm

Textulă scrisă ofer ă cititoruluiă diferiteă valenţeă şiă imaginiă cuă ajutorulă moduriloră deă expunereă
specifice:ănaraţiune,ădialog,ămonolog,ădescriere,ădarăşiăcuăajutorulămodalit ţilorăartistice:ăprocedeeă
artistice,ă figuriă deă stil,ă imaginiă artistice.ă Cuă ajutorulă acestoraă cititorulă îşiă imagineaz ă oă lume în
funcţieădeăpercepţiaăsa.
Înăceeaăceăpriveşteăartaăspectacolului,ăfieăc ăesteăvorbaădeăfilmăsauădeăteatruăavândăcaăsurs ă
deă inspiraţieă opereă epice,ă variantaă oferit ă spectatoriloră depindeă deă viziuneaă regizoral ,ă deă joculă
actorilorăşiădeăscenariulăpropus.
Tocmaiădeăaceeaătextulăscrisăesteăinepuizabilăpentruăadapt ri.ăDac ăarăfiăs ăfacemăoălist ăaă
adapt rilorăpentruăteatruăşiăfilmănuăarăajungeăspaţiulădeăfaţ ,ădeăaceeaăm ăvoiăreferiădoar la câteva, în
specialăopereăpropuseăspreăaăfiăstudiateădeăc treăelevii dinăînv ţ mântulăpreuniversitar.
Înă ceeaă ceă priveşteă adapt rile,ă suntă deă remarcată schiţeleă luiă Caragiale,ă apoiă basmulă
Făt-Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu, dramatizat de Margareta Niculescu, Pădurea
spânzuraţilor de Liviu Rebreanu, Baltagul de Mihail Sadoveanu, Mări sub pustiuri de D.R.
Popescu.
Întotdeaunaăînăcazulăadapt rilorăseăridic ăîntreb riăreferitoareălaăimportanţaăpeăcareăoăareăînă
aceast ă situaţieă textul,ă autorulă sauă regizorul.ă R spunsulă laă întrebareă depindeă deă ceeaă ceă urm reşteă
spectatorul. Înă fiecareă situaţieă celeă treiă componenteă auă importanţaă lor,ă deciă eă greuă deă definită cineă
dicteaz .
2.ăOperaădramatic ăînăgimnaziu

21
 UNIVERSUL ŞCOLII Nr.6/2012
Dinăpunctădeăvedereăalăreprezent riiăcantitativeăînămanualeleădeălimbaăşiăliteraturaăromân ,ă
texteleădramaticeăocup ăultimulăloc,ădup ătexteleăepiceăşiălirice.ă
Contactul cu realitatea propriu-zis ă aă opereiă dramatice,ă adic ă vizionareaă unuiă spectacolă deă
teatru,ănuăseărealizeaz ădecâtălaăimboldulăşcolii.ăEleviiănuăajungădecâtăfoarteărarăînăsalaădeăspectacol,ă
vizionarea piesei se faceăadeseaăînăsalaădeăclas ,ăurm rindu-seăversiuneaăfilmat a piesei.
Înţelegereaă specificit ţiiă opereiă dramaticeă nuă esteă dificil ,ă întrucâtă caracteristicileă acesteiaă
suntăuşorădeăobservat:ăreplicile,ăindicaţiileăscenice,ădialogul,ămonologulăşiădestinaţia:ăscris ăpentruăaă
fiăjucat ăpeăscen .ăDinăaceast ăultim ătr s tur ărezid ăoăalta:ăsincretismul,ăcombinareaămaiămultoră
mijloaceădeăexpresieăpentruătransmitereaămesajului:ăcuvântul,ămişcareaăscenic ,ăgesturile,ădecorul,ă
efectul de lumini, de sunete, vestimentaţiaăactorilor,ăcoafuraăetc.
Paginaădeăcarteăcuprinzândătextulăopereiădramaticeăseărecunoaşteăfoarteăuşor:ăesteărealizat ă
subăform ădeădialoguri,ărepliciăaleăpersonajelorăînsoţiteădeăindicaţiileăscenice.
În analiza operelor dramatice se vor avea în vedereămaiămulteăaspecteăasupraăc roraătrebuieă
îndreptat ă atenţiaă elevilor:ă structuraă opereiă dramatice,ă conflictul,ă personajele,ă tipologiaă acestora,ă
num rulălorăşiămijloaceleădeăcaracterizare.
Operaă dramatic ă seă studiaz ,ă înă gimnaziu,ă înă clasaă aă VIII-a odat ă cuă studiereaă textuluiă
comediei O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale.
Dup ăstudiulăşiăinterpretareaătextului,ăînăceeaăceăpriveşteămodulădeăprezentareăaăacţiuniiăşiăaă
personajelor,ăpentruăînţelegereaăconceptuluiădeăoper ădramatic ăseăvorăidentificaăîmpreun ăcuăelevii
componenteleă opereiă dramatice:ă replicileă personajelor,ă didascaliileă (indicaţiileă scenice),ă acteă şiă
scene.
Pentruăasimilareaăcunoştinţelorădespreăoperaădramaticaăşiăcaracteristicileăacesteia,ăleăpropună
eleviloră urm toareaă activitate:ă împ rţiă înă treiă grupe,ă voră aveaă deă rezolvată anumiteă sarcini:ă fiecareă
grup ăprimeşteăoăfiş ăconţinândăunăcitatădinăoperaăO scrisoare pierdută de I. L. Caragiale:
 Grupa I: Actul I, scena I;
 Grupa II: Actul I, scena IV;
 Grupa III: Actul III, scena V.
Pe baza citatelorăextraseădinătextăvorărezolvaăurm toareleăcerinţe:
 Prezint ăevenimenteleăprezentateăînăfiecareăscen ăstudiat ;
 Transcrieă dină scenaă propus ă spreă lectur ă patruă structuriă scriseă întreă parantezeă relevanteă
pentru decor, comportamentulăpersonajelorăşiăconturarea atmosferei.
 Prezint ă schimb rileă deă situaţieă dină finalulă piesei,ă comparându-le cu evenimentele din

 G seşteădou ăasem n riăşiădou ădeosebiriădintreăfragmenteleăstudiateăşi:

citatele studiate.

- Schiţ ă(grupaăI)
- Nuvel ă(grupaăII)
- Roman (grupa III)
Dup ăidentificareaăacestorăcomponente,ăeleviiăvorăputeaăformulaădefiniţiaăopereiădramatice:ă
„operaă literar ă scris ă specială pentruă aă fiă reprezentat ă peă scena,ă înă careă autorulă las ă personajeleă s ă
tr iasc ă prină repliciă dândă indicaţiiă sceniceă careă ghideaz joculă actoriloră şiă explic ă elementeleă deă
decor.”
Comediaă esteă speciaă genuluiă dramatic,ă careă prezint ă moravuri,ă personajeă sauă întâmpl riă
într-ună modă careă stârneşteă râsul,ă avândă ună finală fericit.ă Comiculă îşiă areă surseleă înă situaţiileă
prezentate, limbajul personajelor, caracterul acestora sau numele lor.
Fiecare membru al grupei va interpreta rolul personajului preferat dinăscenaăstudiat :
Ştefană Tip tescu,ă Zoeă Trahanache,ă Zahariaă Trahanache,ă Ghiţ ă Pristanda,ă Farfuridiă şiă
Brânzovenescu.
3.ăOp ionalul,ămodădeăaăcompletaăcunoştin eleăelevilorădespreăteatru

Avândăînăvedereăfaptulăc ăelevilorăleăplaceăs ăinterpretezeădiferiteăroluri,ăs ăvizionezeăfilme,ă

unăopţionalăînăcareăs -şiăetalezeătalenteleăactoriceştiăşiăs ăleăîmbog ţeasc ăcunoştinţeleăcuămodulădeă
punere înăscen ăaăuneiăpieseădeăteatruăesteăbinevenit.

22
 UNIVERSUL ŞCOLII Nr.6/2012
Opţionalulă seă numeşteă Literatura şi teatrul şiă seă vaă desf şuraă înă ritmulă deă oă or ă peă
s pt mân ,ăiarăactivit ţileăvorăfiădiverse:
 vizionareaăunorădramatiz ri ale operelor citite în anii anteriori:
1. SchiţaăUn pedagog de şcoală nouă de I.L.Caragiale
2. Basmul Povestea lui Harap-Alb deăIonăCreang
3. Nuvela Alexandru Lăpuşneanu de Costache Negruzzi
4. Nuvela Două loturi (Ion Luca Caragiale)
5. Romanul Copiii căpitanului Grant de Jules Verne
 discutareaădiferenţelorădintreătextulăscrisăşiăfilmăsauăpiesaădeăteatru;
 vizionare de interviuri cu regizori celebri;
 întâlniri cu scriitori.
 Evaluareaăactivit ţii va consta în:
 probe orale (interpretarea unui rol, dezbateri)
 proiectul ,,Lumea teatrului”
 portofoliul: ,,Personajul preferat”
 concursuri gen:
,,Recunoaşte opera….recunoaşte personajul”
,,Cel mai bun povestitor”, „ Cel mai bun scenarist”
 punereaăînăscen ăaăuneiaădintreălecturileăfavorite
Punereaăînăscen ăaăunuiătextădramaticănecesit ăşiăalteăoperaţiuni,ăpeălâng etapeleădeăalc tuire
aăscenariului:ăalegereaăloculuiăundeăvaăfiăjucat,ăprocurareaărecuzitei:ăobiecteleănecesareăinterpret rii,ă
vestimentaţiaăpersonajelor.
Participând la preg tireaă spectacolului,ă eleviiă suntă nevoiţiă s ă citeasc ă textulă dină maiă multeă
perspective: cea a personajelor,ă lipsiteă deă intervenţiaă naratorului,ă ceaă aă naratorului,ă aleă c ruiă
sublinieriăleăvorătransformaăînăindicaţiiăscenice,ăfiindăatenţiălaădetaliileăreferitoareălaădecor,ătimpăşiă
spaţiu.
Diferenţaădintreăsimplaăvizionareăaăuneiăadapt riăgataăcreateăşiăacestătipădeăactivitateăconst ă
înă faptulă c ,ă înă primaă situaţieă eiă suntă doară nişteă spectatori,ă maiă multă sauămaiă puţină atenţi,ă iară înă aă
douaăeiădevinăcreatoriăaiăunuiăspectacol,ărecreeaz ăopera.

Bibliografie

1. CARAGIALE, I. L. Teatrul şi literatura, în Epoca dină8ăaugustă1897;ăreprodusădup ăI.ăL.ă

Caragiale, Opere,ăediţiaăcritic ăcitat ,ăE.P.L.,ă1965,ăvol.ăIV.
2. CR CIUN, Corneliu, Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu,
Deva, Editura Emia, 2004.
3. KIVU, Dinu, Teatrul la timpul prezent, Bucureşti,ăEdituraăEminescu, 1993.
4. PAMFIL, Alina Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri deschise, Editura Paralela
45, 2003

23
 UNIVERSUL ŞCOLII
EDUCA IAăECOLOGIC ăÎNăŞCOAL ăŞIăFAMILIE
Şcoalaăofer ăelevilorăcunoştinţe,ăargumente,ă
dovezi experimentale, contactul nemijlocit cu natura,
pentruă aă înţelegeă m reţia,ă diversitatea,ă frumuseţeaă
mediuluiă înconjur tor,ă precumă şiă aă posibilit ţiloră
umanit ţiiădeăaăoăocrotiăşiădeăaăconservaătotăceeaăceă
ne înconjoar .ă Mediulă înconjur toră careă neă ofer ă
necontenită toateă necesit ţileă existenţeiă noastreă esteă
formată dină sistemeă ecologiceă ceă conţină peă lâng ă
partea vie „biocenoza”,ă întregă ansamblulă mediuluiă
fizico-chimic. Conduita oamenilor în sistemele
ecologice naturaleă şiă antropizate,ă esteă decisiv ă
pentruă menţinereaă echilibruluiă ecologică şiă aă
productivit ţiiă primareă şiă secundareă ală fiec ruiă
ecosistemă înă parte.ă Fiecareă dintreă noiă trebuieă s ă
înţeleag ă c ă poluareaă naturiiă nuă esteă numaiă ună
rezultatăalădezvolt riiătehnologieiăciăşiăalăprejudec ţiiă
c ăomulăesteăst pânulănaturiiăşiăcaăatare,ăareădrepturiă
nelimitate asupra ei.
Educaţiaă ecologic ă ară trebuiă s ă înceap ă înă
familieă prină putereaă exempluluiă şiă apoiă prină ceaă aă
cuvântului.ă„Exist ădou ăcuvinteămagiceăcareăindic ă
felulă înă careă copilulă intr ă într-oă relaţieă cuă mediulă
înconjur tor. Acestea sunt: imitaţia şiă modelul. Nu
frazeleă moralizatoare,ă niciă poveţeleă plineă deă sens,ă
raţionale,ăsuntăceleăcareăauăefectăasupraăcopilului,ăciă
totă ceă s vârşescă subă privireaă saă adulţiiă înă mediul
înconjur tor”ă(Steiner,ă1994).
Laă vârstaă copil riei,ă jocul este activitatea
prioritar ăaăcopiilorăcareăasigur ădezvoltareaăpsihic ă
şiăfizic ăaăacestora.ăPrinăjocăşiăprinădiferiteăactivit ţiă
specificeă vârsteiă loră eiă potă deveniă responsabiliă faţ ă
de mediulă înconjur tor.ă Copiiiă suntă dorniciă s ă - şiă
ajuteăp rinţiiălaădiferiteămunci.ăLiăseăpotăîncredinţa,ă
supravegheaţiădeăadulţi,ădiferiteălucr riădeăgr din rit,
m turatul,ăhr nireaăanimalelor etc. Responsabilitatea
astfelăcâştigat ăîiăoblig ăpeăcopiiăs ăfieămaiăordonaţiă
cuă lucrurileă personale,ă s ă îngrijeasc ă planteleă şiă
animalele,ă dină proprieă iniţiativ (Barnaă şiă colab.,ă
1998).
Înă şcoalaă primar ă şiă gimnaziu,ă eleviiă suntă
foarteă receptiviă laă ceă liă seă arat ă şiă ceă liă seă spuneă înă
leg tur ă cuă mediulă şiă suntă dispuşiă s ă acţioneze.ă
Menireaă şcoliiă esteă s ă ofereă înă modă gradată şiă înă
conformitateă cuă particularit ţileă deă vârst ă aleă
copiilor,ă cunoştinţeă ştiinţificeă careă motiveaz ă
conduiteleăşiănormeleăeco-civice,ăs ăcreezeăactivit ţiă
educativeăşiăacţiuniăecologice.ă
În gimnaziu,ă educaţiaă pentruă mediuă trebuieă
s ă seă realizezeă laă toateă disciplinele,ă înă activit ţileă
şcolareăsauăextraşcolareăorganizateădeăşcoal ăsauădeă
24
Nr.6/2012
Prof. Paşca Adriana
Şcoala cu cls. I-VIII “Vasile Goldiş” Alba Iulia
diverseăinstituţii.
Educaţiaă ecologic ă areă ună caracteră
pluridisciplinară şiă interdisciplinar.ă Definitorieă înă
formareaă conştiinţeiă ecologiceă esteă rodniciaă
activit ţiiă tuturoră cadreloră didactice,ă aă educatorilor,ă
înv ţ torilor,ădarămaiăalesăaăprofesorilorădeăbiologie,ă
careănuătrebuieăs ăratezeăniciăoăocazie,ăfieăînăcadrulă
orelor,ăfieăînăexcursiiăsauăalteăactivit ţi,ăs abordeze
şiăproblemeădeăecologie,ăcareăs ăcontribuieăgradatălaă
formareaăconştiinţeiăecologice.
Omulă esteă parteă component ă aă lumii,ă
alc tuireaă organismuluiă şiă funcţiileă saleă suntă
determinateădeămediulăabiotic,ăbioticăşiăsocialăînăcareă
tr ieşte,ăfaptă careătrebuieă evidenţiatăînă fiecareă lecţieă
prină analiz ,ă studiuă deă caz,ă jocuriă deă rol,ă dezbateri,ă
problematiz ri.ă Omulă seă afl ă înă vârfulă multoră
piramideă trofice,ă iară amplificareaă biologic ă seă
r sfrângeăasupraăs n t ţiiăsale.
Existenţaă uman ă esteă înă strâns ă leg tur ă cuă
mediulă naturală şiă deă aceeaă cunoaştereaă problemeloră
legate de ecologie devine o necesitate. Cea mai mare
parteăaăbolilorăumaneăsuntădatorateăpolu riiămediuluiă
cuă substanţeleă chimiceă dină alimente,ă aer,ă ap ,ă solă
etc.,ăiarălaăaceştiaăseăadaug ăpoluanţii fizici cum ar fi
zgomotul,ăradiaţiileăelectromagnetice,ădarăşiăfactoriiă
biologici:ăvirusuri,ăbacterii,ăparaziţi,ăciuperci.ăAcesteă
boli nu pot fi prevenite, cu toate progresele
medicinii.ăCreştereaătoleranţeiăfaţ ădeăagenţiiănocivi,ă
reprezint ă ună riscă pentruă s n tate,ă nicidecumă oă
modalitateădeăap rareăaăorganismului.
Înă realizareaă educaţieiă ecologiceă trebuieă s ă
seă ţin ă seamaă deă faptulă c ă eaă areă ună caracteră
interdisciplinară şiă pluridisciplinar.ă Studiindă ştiinţeleă
naturiiă înă generală şiă biologiaă înă special,ă elevii vor
deveniămaiăconştienţiădeărolulăfiec ruiaădintreănoiăînă
realizareaă uneiă lumiă maiă buneă şiă aă unuiă mediuă maiă
s n tos.ă Educaţiaă ecologic ă cuprindeă îns ăînă ariaăsaă
toat ă realitateaă ambiental ă cuă celeă maiă diverseă
aspecte ale sale (ecologice, politice, economice,
juridice,ă sociale,ă culturale).ă Şcoalaă nuă reuşeşteă îns ă
s ă integrezeă cunoştinţeleă despreă mediu,ă asimilateă laă
diferiteă obiecteă deă înv ţ mânt,ă pentruă c ă nuă seă
dispuneă deă suficientă timpă şiă niciă deă specialiştiă
integratori. Tocmai de aceea conferirea unui caracter
interdisciplinară unoră obiecteă deă înv ţ mântă poateă
contribuiă laă integrareaă informaţiiloră primiteă înă
sistemeăierarhiceăunitareă(PopăşiăBarna,ă1998).
Eficienţaăeducaţieiăasupraămediuluiăseăpoateă
aprecia numai prin efecte pe termen lung asupra
comportamentuluiăviitoruluiăcet ţean,ăr mânândăîns ă
 UNIVERSUL ŞCOLII
înăvigoareăşiăobligaţiaădeăaăaveaăoăutilitateăimediat .ă
Educaţiaăecologic ătrebuieăs ăarateăc ăsuccesulănuăseă
poateă obţineă f r ă oă îmbinareă aă principiiloră generaleă
şiăaăcelorăparticulareăîntr-oăsituaţieăconcret .
Şcoalaă areă menireaă deă aă realizaă oă vieă şiă
susţinut ă activitateă privindă educaţiaă ecologic ă şiă deă
protejareă aă mediuluiă înconjur tor,ă iară eleviiă subă
îndrumareaă cadreloră didacticeă potă s ă devin ă viitoriiă
cet ţeni,ă careă trebuieă s ă fieă convinşiă deă necesitateaă
protej riiă naturiiă şiă s ă devin ă factoriă activiă înă
acţiuneaădeăconsiliereăaăomuluiăcuănatura.
CU CARAGIALE: CITESC, CUNOSC, INTERPRETEZ
Pentru anul 2012, la împlinirea a 160 de
aniă deă laă naştereaă inegalabiluluiă dramaturg
română careă aă fostă Caragiale,ă urmândă dejaă şirulă
evenimentelor cultural-educative, elevii claselor
a II-a de la Liceul Sportiv din Alba Iulia,
împreuna cu cei din clasa a III-aă deă laă Şcoalaă
Avram Iancu din Abrud s-au reunit într-un
parteneriată şcolar pentru a marca momentul pe
m suraăşiăpricepereaălor.
Anul 2012 – areă oă importanţ ă deosebit ă
pentruă culturaă româneasc ,ă pentruă teatrulă
românesc, fiind desemnat „Anulă Caragiale”,ă
datorit ă dubleiă semnificaţii:ă marcareaă aă 160ă deă
aniădeălaănaştereăşiă100ădeăani de la moartea lui
Ion Luca Caragiale, dramaturg, nuvelist,
pamfletar, poet, scriitor, director de teatru,
comentatoră politică şiă ziaristă român,ă deă origineă
greac .
Toate etapele proiectului educativ au
fostălucrateăcuătemeinicie.ăMomenteleădeălectur ă
public ă auă fostă aleseă deă profesoareleă
coordonatoareă Davidă Arancaă şiă Râşteiuă Ioana,ă
cu sprijinulă şiă laă sugestiaă d-nei bibliotecare
OnişoruăVioricaădeălaăbibliotecaăCaseiăCorpuluiă
Didactică Alba.ă Biografiaă luiă Caragialeă realizat ă
înă Poweră Pointă şiă prezentat ă deă bibliotecara
Liceului Sportiv Alba Iulia, Gheorghiu Raluca,
aăîntregităbagajulăinformaţional.
Elevii au realizat momente de succes
practicând lectura interpretat ă teatrală dup ă
schiţeleă „D-lă Goe”,ă „Vizita”ă siă „Bubico”.ă Auă
25
Nr.6/2012
Bibliografie:
1. Barna A., Pop, I.,Moldovan A., (1998) –
Predareaăbiologieiăînăînv ţ mântulăgimnazial,ă
Ed.ăDidactic ăsiăPedagogic ,ăBucureşti.
2. Pop, I., Barna, A., (1998)ăEducaţiaăecologic ă–
abordareăinterdisciplinar ,ăStudiiăşiăcercet riădină
domeniulăştinţelorăsocio-umane prezentate la
Sesiunea Ştiinţific ăAnual ă1998ăaăAcad.ă
Române, filiala Cluj-Napocca, Ed. Argonaut,
Cluj-Napoca.
3. Steiner,ă R.ă (1994)ă Artaă educaţiei.ă Discuţiiă deă
seminară şiă conferinţeă asupraă planuluiă deă
înv ţ mânt,ăEd.ăTriade,ăCluj.
Prof. David Aranca
Liceul Sportiv Alba Iulia
fost puse astfel în valoare deprinderile
dobânditeă deă eleviă prină lecturaă câtă şiă
cunoştinţeleă deă documentareă prină intermediulă
bibliotecii.
Lecturaă interpretat ă teatral,ă aă fostă
completat ăcuăoăbogat ăexpoziţieădeăarteăplasticeă
avândă caă subiectă schiţeleă lecturate.ă Sceneă
semnificative au fost redate în mod original de
c treă elevi,ă astfelă c ă auă avută prilejulă fiecareă s ă
abordezeăsecvenţaăliterar ăpreferat .
Eleviiă Şcoliiă cuă claseleă I-VIII Avram
Iancuă dină Abrudă auă realizată dramatiz riă
secvenţialeădinăschiţeleăluiăCaragiale.ăAstfelăD-l
Goe s-a bucurat de aplauzele publicului prezent,
p rinţi,ăinvitaţi,ăvoluntariăaiăAsociaţieiăSprijiniţiă
copiiiă şiă aiă Asociaţieiă AGORAă dină Albaă Iulia,ă
reprezentanţiă aiă Prim rieiă careă auă susţinută şiă
promovat activitatea în sine. Nu au fost mai
prejosă niciă dramatiz rileă realizateă dup ă schiţeleă
Vizitaă şiă Bubico.ă Miciiă actoriă şi-au pus în
valoare propriul talent, aducând în mijlocul
adulţiloră înc ă oă dat ă peă Caragiale,ă des vârşită
creatoră deă comedieă şiă analistă ală moravuriloră
sociale.
Înă parteaă deă încheiere,ă eleviiă şcoliloră
partenere,ă coordonaţiă deă bibliotecaraă Vioricaă
Onişoruăauărealizatăşiăprezentatăunăatelierăliterar-
interactiv, textele selectate având un scop bine
definit:ă evidenţiereaă prină satir ă aă manifest riloră
decadenteă dină societate,ă dină schiţeleă lucrateă înă
primele trei etapeă aleă activit ţii.ă Împreun cu
 UNIVERSUL ŞCOLII Nr.6/2012
asistenţaă eleviiă auă participată alegândă fragmenteă
literareă selectândă şiă recompunândă texte,ă laă
atelierulă “gur -urechi”ă îmbun t ţindu-şiă
totodat ăcapacitateaădeăinterpretareăaăunuiărol.
Din punctul de vedere al
organizatoarelor proiectului cultural-educativ,
obiectivulă deă creştereă aă calit ţiiă procesuluiă
instructiv-educativ prin stimularea interesului
pentruă lectur ă aă fostă realizat.ă Deă asemenea,ă
r mână importanteă şiă deă continuată acţiuniă deă
genul „Citesc, cunosc, interpretez”. multipleleă modalit ţiă deă formareă aă
Activit ţileă deă acestă tipă conducă cuă competenţeloră pentruă lectur ă aă eleviloră miciă şiă
siguranţ ă peă ună drumă lung,ă f cândă parteă dină mari.

CU GHIOZDANUL PRIN CASTEL

Prof. DAVID ARANCA
Liceul sportiv alba Iulia

Excursiile şcolare constituie un prilej de judeţulă Hunedoara.ă Însoţiţiă deă p rinţiă şiă deă alţiă
informare,ă documentareă şiă cunoaştere a istoriei dasc liă careă auă dorită s ă niă seă al tureă ne-am
locurilor din România. Pentru elevii din Alba îndreptat spre principalul obiectiv turistic:
Castelulă Corvineştiloră sauă al Huniazilor,
Iulia,ă cuă oă str vecheă istorieă şiă capital ă aă Mariiă
Uniri,ămonumentele,ămuzeulăşiăcetateaăsuntăcevaă importantă monumentă deă arhitectur ă gotic ă dină
obişnuit,ă înă fiecareă ziă putândă s ă leă admire.ă România.
Exist ăşiămaiădeparteădeăporţileăoraşuluiănostru,ă Ajunşiă înă apropiere,ă Castelulă îiă
locuri cu un bogat trecut istoric care pot fi întâmpin ă cuă m reţieă peă vizitatori.ă Caă oriceă
descoperite de elevi. Excursiile şi taberele excursioniştiă cuă ghiozdanulă peă um r,ă caă s ne
şcolare contribuieă laă îmbog ţireaă cunoştinţeloră asigur m c ă vomă plecaă cuă ună bagajă plină deă
copiiloră despreă frumuseţileă t rii,ă laă educareaă cunoştinţe,ăurc măpodul careăasigur ăintrareaăînă
dragostei, a respectului pentru frumosul din curteăşiă c utamăună ghidă careăs ăneăintroduc ăîn
natur ,ă art ă şiă cultur .ă Prină excursii,ă copiiiă potă
atmosfera castelului. Interior impresionant, cu
cunoaşteă realiz rileă oameniloră şiă locurileă undeă arhitectur ă dină sec.ă ală XIVă lea,ă ansamblulă deă
cl diri stârneşteă curiozitateă şiă nuă seă las ă
dezv luitădeămistere.ăR spunsurile la întreb ri ni
leă d ă promptă ghidulă nostru.ă Eleviiă Liceuluiă
Sportivăşiăînsoţitoriiălorădescoper ărândăpeărândă
fiecareă înc pereă precumă şiă istoriculă acesteia.ă
Afl ăastfelăorigineaăcastelului,ăridicatădeăIonădeă
Hunedoara în sec al XV-lea, pe locul unei vechi
construcţiiă peă oă stânc ă strategic ,ă precumă şi
elementele de arhitectur ă careă îlă facă atâtă deă
special.
Elevii îşiă voră completaă cunoştinţeleă cuă
legendaă construiriiă cet ţiiă şiă aă donjonuluiă -
s-au întâmplat evenimente importante pentru ultimulă turnă deă ap rareă împotrivaă cotropitoriloră
istoriaăzoneiăşiăaăţ rii. turci,ăprecumăşiăceaăaăturnului NE BOISA - NU
Spreă aă cunoaşte noi locuri legate de TEă TEME,ă r masă neschimbat,ă dină aniiă
trecutul îndep rtată ală str bunilor,ă amă pornită cuă construirii.
ună grupă deă eleviă maiă mariă şiă maiă miciă înspreă
26
 UNIVERSUL ŞCOLII
Iancu de Hunedoara ca personalitate
istoric ă aă vremiiă r mâneă înv luită înă Legendaă
corbului, CORVUS, ceea ce în evul mediu
însemna „înţelepciuneă şiă longevitate”.ă Punctulă
deăatracţieălaăcareăelevii vizitatori au pus câte o
ilustrat ăînăghiozdanăsauăauăf cutăpoze,ăaăfost la
salaă armeloră şi la sala tronului. Evenimentele
istorice le-au fost prezentate în succesiune astfel
caă informaţiileă s ă fieă peă înţelesulă tuturor.ă Înă
interiorulă curţiiă castelului,ă st ă m rturieă pân ă
ast ziăoăfântân ădeăpiatr ăcareăareădeăasemeneaăoă
legend ăbinecunoscut .ăInscripţiaă„Ap ăai,ăinim ă
nu”ăesteădeăfaptăunăreproş încrustatăînăpiatr ădeă
prizonierii castelului. Acestora li s-a promis
eliberareaă înă schimbulă uneiă fântâniă s pate în
.
27
Nr.6/2012
piatr .ăTimpădeă15ăaniăauămuncitălaăfântân ,ăiară
când au g sit apa nu au primit eliberarea
promis .
Vizita se apropie de sfârşit. Mai punem
înă ghiozdană ună pliantă cuă istoriaă casteluluiă şiă oă
ilustrat ă cuă fântâna.ă Nuă potă lipsiă niciă micileă
suveniruri pentru cei dragi. Iancu de Hunedoara
pareăs ăveghezeădinătablouriăşiăgravuri,ăcaătotulă
s ă seă desf şoareă conform programului, iar
informaţiileă primiteă s fieă deă acumă cunoştinţe.ă
Acest lucru l-auă şiă dovedită eleviiă deă laă Liceulă
Sportiv. Au impresionat ghidul cu cunoştinţeleă
lor despre Iancu de Hunedoara. Nu au uitat
faptulăcaăacestaăaămurităînăanulă1456ădup ălupteă
greleă şiă caă îşiă areă loculă deă veciă în Catedrala
Roman - Catolic ă Sf.ă Mihailă dină Albaă Iulia.ă
Pentruă preţuireaă deă careă s-a bucurat în acea
vreme, pe piatraădeămormântăst ăscrisă„S-a stins
luminaă lumii”.ă Ne-am reîntors astfel la istoria
oraşuluiă nostru,ă fieă şiă prină rememorareaă
personalit ţiiă celuiă careă aă fostă Iancuă deă
Hunedoara.ă Fiecareă vizit ă laă ună obiectivă istorică
esteă peă lâng oă amintireă pl cut ă şi un plus la
formareaă şiă dezvoltareaă conştiinţeiă naţionale,ă aă
dragosteiă şiă respectuluiă faţ ă deă valorileă istorieiă
noastre.