Tablou de toamnă

Mănăilă Maria, clasa a VIII-a D

Școala Gimnazială Constantin Brâncoveanu
Rm. Sărat, Buzău
Prof. coord.Dinu Nella

Toamna, anotimpul rodniciei și al bogăției cromatice, al naturii într-o continuă metamorfozare, este o
pictoriță talentată care ne încântă cu farmecul peisajelor ei..
În acest sezon, bruma argintie apleacă florile gingașe spre iarba ofilită, făcându-le să-și piardă măreția
de odinioară, soarele mângâie pământul amorțit cu ultimele raze, făcându-l să tremure de fericirea unei
asemenea atingeri.
Copacii capătă un veșmânt de aramă, care bucură privirea, iar frunzele îngălbenite cad, strecurându-se
ca o șoaptă, ca o rugăciune, și așternându-se într-un lăvicer pe deasupra căruia vântul aleargă grăbit, aducând
miresme de toamnă blândă.
Sensibilă ca un pictor măiestru și iubitoare de culori, toamna picteaza roadele într-o simfonie de
culori. Merele aurii cu mirosul parfumat și miezul dulce încovoiau crenguţele ca niște cercei cu grele
nestemate, gutuile amărui acoperite cu puful lor galben și ciorchinii cu boabe mari și lungi sunt doar câteva
bogății, care zâmbesc din tabloul ruginiu de toamnă.
Păsările albe și cenușii, galbene și trandafirii, albastre si negre pleacă în țările de soare pline, vâslind
în înălțimi. Privighetoarea, cântăreața nopților și ciocârlia, cântăreața luminii și a muncii neobosite, răsună în
mii și mii de glasuri, de ciripiri, de triluri și de ecouri.
Pe o creangă dintr-un copac se zărea veverița, ca un ghem de blăniţă de culoarea flăcării cu coada
stufoasă adusă pe spinare, cu un cap minuscul în care licăreau ochişorii, ca două boabe de ploaie. Căprioara
și iepurii săritori sunt doar câteva dintre animalele care animează regatul toamnei, care devine mai pustiu și
mai întunecat de la o zi la alta.
Seara, uriașul policandru al cerului își aprinde, una câte una, luminile ca într-o sală de dans, iar
pădurea rămâne în grija reginei belșugului.
Anotimp al contrastelor, toamna ofera sentimente de iubire, dar și de nostalgie. Culorile ei sunt fără egal:
de la galbenul pal, la roșul de foc. De aceea, trăirile sunt diverse și de mare amplitudine, generate de coloritul
spectaculos al pădurilor ca niște uriașe flăcări și de plumburiul zilelor întunecate, cu cerul acoperit de nori
înspăimântători, din care picură necontenit lacrimile reci ale reginei. Ea aduce rodul bogat al grădinilor și al
livezilor, motiv pentru care oamenii îi sunt recunoscători an de an.