/ sae DANTE AuiGHeRT (/265 - 15.2 4 / sau PRIN DRAGOSTE, IN LUME, DINCOLO DE LUME Mant chsauvi sole sub nocte per umbram (Wie, Barto, Vy 269) Cu Dante Alighieri am ctltitorit de multe ori, dar cila- torile rate au foe came spune Virgiliu, sub umbra nopiii Prima intiinire cu poetul Divine! Commedii mi-a faci. jitat-o George Cosbuc, in timpul virstei scolare. Terfinel= dantesti sunau atit de frumos fn limba romani, ca o incan- atic, inet nici na puteam si-mi imaginez ci ele ar fi putut fi scrise maj bine in limba italian. Apoi le-am cjtit in original, {hn diverse traduceri striine, in traducerile Ini Alexandra Marcu, am reventt la textul origincl ori de cfte oxi timpul si Gispozitia sufleteased mi-au permis, Impresia eu care rim’ Bem dup flecare lecturd, si dupa fiecare meditatie asupra {elor ce citisem, era eX mi aflam si ea in mijlocul unei ,pidurs intunecate”, fer wna selva oscura”, asa cum spune Dante la Snceputul eildtoriei lui: Nel mezzo del cammin di nostra vita Mi ritrooai na selva oscura Che ta diritia via era smarrita (Pe cind ¢ omu-n miezul vietit Iui meaflam intro pidurentunecati, ei dreapta mea cirare mio pierdui.t) (afernat, 1,3) $ Merge invade incuneic nual ab mbea opt * Divine Commodar, Wdoanse a sa SY Smee Bort : ro OF ingrit gt es ¢ introlecere eR neal", 1034" 1932, 198 blow hari bran, Carlin diac by adlnatvaly t Multe interpretéri sau adus expresiei dc pial originar, de picatele intunccoase ale wich nten foitl te Dar oricit de multe ar fi aspectele posibile ale mene, fore dantesti, problema centrall pe care o pime fostar nits GPiul c& omul tftieste tn miflocul unei padurl nteneers Ac Huai oclume de cosmar, chiar atuncl ctud ea pare stsiege tar ifide cate el © face prezenia prin toate mifioaeele oer ject flasotce gi chiar teologice de care dispune. Cm se hore fefi insi din aceasta Jume a obscuritifa? Poctul me sets | puch amte lamin — calea Inf —'tn nemuritoarea, ss, coed Cine Commedia: prin tzet cilatort, in Infern, ta Pere {orn si in Paradis, Acest itinerariu I-a’ urmat chiar al hee woe gill pornind dint-o pidure tntunecata pentru‘a tei | -pur si preghtit doa‘se med tone »Puro é disposio @ | zaite ale sili”. Aceasta este calea care ta dus pened | fiNdat de poctul latin Virgiu, de Ia intuneric la Inning ge te ierpitufile sufletesti la eliberare, de la egoism la drageat cla impuritate la puritate, de la pimfnt Ie stale pee Eromants sevens! ques note hdres | Nows tisons dons vos yeux rofonds comme hea Montresnous tex derins de vos riches mémeines, Ges dijo merveitens, faite @asizes et Puke, (Chasis Bauaeire, Le Poyegy © $2 trmérim acum [ealatoriile pe care le intreprinde be ccle trei lumi, Inferotil Purgatotil si Parada fapt, Syphlemele esentiale si atft de discutate ale Dinine’ Comment? ccemal aceste-eilitoril Dacl ar apirea dar semnificayia oe agp etna att de enigmatice gi inckrcate de imacht se totul neobisnuite, si rolul celor dous personaje, Vireiie * Coudasi drometi? Co multe si nobile istorii atm to ochilvostr: sine! ca nigte Ment: Prschidetivd_ acum Dogatele. meter, (we meant! jovaeruri de apts side sae (Traducere Ge AL Philippi.)~Topognafiin Cebu ll Tria. vg I Spear mepeli ” Voturt ierarhizaté a fost reprezentaté in scheme variate, de ‘diversi_autori Unfernullpire forma unei piinii cu virful in centrul pimin- tulal si spre poarta Ini, situat tn emisfera austral’, se ajunge medii facea parte dintr-o confrerie initiaticd nemith gPzintr-un drum aspru $1 silvestru” — per lo cammind ake Fedeli d'amore’ (,Credinciost dragoste") © Jn toate org sectemae\ = Licapal intunericulai se imparte jin’ tret ness nizafille de acest fel erau obligatoril trei cilstorii simbelts, Scctoare: Vestibulul, unde se chinuiesc cel ce Sutra foe gare, dealtiel, reamintese de cele ale cavalerilor rdtécltedt Fusing gl fr Taudi” — ache visser sensa infamia eeree in ciutarea Graal-ului, si de experienta celor trel lumi Jodo" *; “Infernal de sus, care se intinde de la flacrat ‘Acheron, Infernului, a Purgatorfului si a Paradisului. Dante, pitrins Die Gy ROCHE H trec"cu ajutorul lui Chaton, pind la cctater Ge feologia crestina (eau scris cArff despre Dante sttoloe’» Dita, gi este imparfit in cinct cercuri, in fiecare din ee aie 2 gisitsimbolisimul cel mai apropiat de mentalitates’timpalui ayezata 0 specie de picitostr ir sfirst, 1 le jos, care pentru a caracteriza aceste trei ,voiaje”, Asemenen ves Sipmtinds de Ta cetatea Dita, pint la central piaietuioh forii simbolice se gisesc si fn tradifille egiptene, ebraice si cuprinzind alte pat n total, deci, Iadul are nou indiene. Pelerinajele la ,locurile sfinte", efectuate de cre: b i dinciosii tuturor religillor, sint o urmi exterioari a acester pres ai fel de personaje din timpul lui Dante, din aitologis nexpetiente initiatice freco-romani, de diavoli, tofi xeprezentafi intro forms ‘10 tesci, monstruoast, hidoasi. Toate viciile sint prezente si suzesc pe poct prin intuneric si lumink atunci ni se pare ci opera lui Dante ar fi Infeleasd in ceoa ce are ea esential Dupi unele informatii, celebrul autor al Divinei Com- Jat cum incepe Dante Iungul siu drum, Ajuns cam la z eae oa i Jumitaten vei, in jurl vister do 35-de ani‘ se glee complete Ren etl subdivicun pinto clastcare INE cate ne am elena uel i Boia, me OBIE eorex p © limprese deed inti Wana). Da ace as Se” nso bn ii co Wide ceea ce fngeamnt chinarile infernal De Sane venirai”). Dupa o serie de ocoluri, ajunge la o colina lumi. he ere 2 ie a Bein reel aoe wre bacearen GS G6 tree ‘ugieri, prin si minciuni meschine, 1-a ingelat pe con. a drumeal ete eae mere Pe care Inceare sf se ure tele Ulin din Florenja aparece mea De one dar drumal este pizit de trei animale silbatice: 9 pante un Ten $i o lupoaici. Deodati, fi apare Virgiliy, chruia i sere ajutorul pentru a trece cu bine de aceste animale. Dar Poctul fi rispunde: ..Tie fi se cuvine si faci un alt voia}” (yA te convien tenere altro viaggio” ), si pentru a-] convinge sic] urmeze ii dezvaluie ci a fost trimis la el de Beatrice pe care o va intiini fm pragul Paradisulti, Astfel cei dol fy incep lunga lor cilitorie, Ttinerariul celor doi poefi se inse: Feazi intr-o ,,topografie” complicati, pe care Dante a Inte buinfat-o, construind cea ce s-a numit ,o topografie moral", Prolectatd insi intr-un univers spafidlizat. Accasti carl Danks, infioritoare a ceea ce Inseamni o asemenea fapti, Dante fl infitiseazt pe Ugolino rozind capul ut Ragin Cum viri-n pine dinfii sai flimindul, asa cel de deasupra-i infigea in cap la ceafi celuilalt, rozindu-l $i nu-ntraltfel cum iimplele-i rodea ‘Tidew Jui Melanip® cum el in gura rodea sal hircei os si cei sub ea Lact de Exempla, achemele ati ue sugestive 44 complete, date 2 aie ptt, dre t fa damon Paste, pecom FEAT Orts in studiol intreductv 18 erduceren Dasoate, date Seem asupre actatel conireri, se vedea Luigi Vall 11 inpuape mapa © be George Cosbue Dante 6 det Fedeti d'Amore, Roma, 1925; Alfons Ricolte Sienr wet he Bf Aaferno, Tt, 142, trad. 6. Cosbve deli Amore, Roma, 1035, 1 OF cis infornut, TH, 56. 3 Dupt calenele ce sam Licut, acest fapt ar fi fost situat ce Informit, SKM, 127— 132, trad. G.Cosbuc. Divinet Commit ts eave annie aR * Fefeu, wna in ci septe regi care ac stdin’ Toba, anit moctay 200Nenumirate astiel de scene apar pe parcursul itinera- rio oi Dante sf Virgin ane . else] al ean cteal epee ae eae on of CIMT gent ct, A cin rb tae tide Intel cfte oSchidre co Gh ip cies Tirindu-se spatele monstruos al luiLucifer, cei doi poeti fea din Inf aca afona bi Seogattnars eee cate mt eat ‘care are trei despartiturl: © anticamerd, ca sl Infernul (partea cea mai de jos), Purgatoriul proprit-is sf Paradsul pimin- ese. In Antepargatonla se afl cel excomiunicafi, sat cet care Sa CAS aR TTISE pe pocdineds Shetee carole este ingiduit si treaci in acest vestibul se adund la gura Tibrulu, unde sint tntimpinate mai intfi de Cato de Utica *, a cara mnistane este de a indeparta pe cel care ar fi reusit scape din Infern. Dup& intiinirea cu Cato, poefii vad an Duct de foe pe mare’, care se aprople, de ambele Iu parf ‘aplrind niste pete albe. Este un inger alb, intr-o micé navi, pe care Virgil fl recunoaste si carei va duce fn Purgatoriu, intrebuintind aripile lui drept lopeti ?°: Grabit sé cazi acu-n genunchi — imi zise — si Inchina-te! E inger acest foc. De-acum solii de-acestea-fi sint trimise! to zis ne ofr o serie de_tablouri mai pufin pregifante decit acclea din Infem, El este impir- fit in trel parti: cel ce au iubit raul (care se_situcazd pe tref cercuri); cei ce au iublt prea putin binele etem (gi cae alle al pate cer) ce ea fsa de ban rile lumesti”(impurtifi gi ei in trei cercuri). Pea arte eoeeneeg aiagcan ste peiire tas i cintind $1 culegind fori pe malul _pulai Letbe, ii apare poetului Matelda, o tindrd femeie nepus de fra rossi. Ea ii explict Jat Dante ci aceasta este apa, uit de Metenip, ef a pas <2 | se adued eapol acestuia din care a museat frie £1 Toi Cato Censors om $ Cato de Cece W546 ten, eatnere 2 politic roman, ce formasie Blosaied stolen dupe ce a Inat parte Is ran boiul civil fempotriva. Ini Cesar, a snucis dup ce o nospte intreap a'citt dsloge! Tui Platon Pheidon, saw despr nome. © Purgatoriud, IE, 28—39, toad. G. Comb. 202 iar mai departe se giseste o alti api, Eunoe, care di harul divin celor ce gust din ea. fn fata lor se desfigoari 0 pro- cesiune grandioasi, un car fantastic inconjurat de multime, gi deodgt4, fn cintecele invocatoare ale dcestcia, coboad Beatrice) fn mijlocul unui nor de flori 4: “ea Lag 30 Aga-ntr-un nor de flori, ce ridicaré divine miini sin ploaie-apoi prelinst cidea-ndirit ‘sin ‘car sin jur pe-afara. Tulburat de vechiul sentiment pe care recunoaste, poetul se intoarce catre Virgiliu, dar observ ci acesta dis. piruse. Beatrice, minioasi ‘sub’ vilul carei acoperea fata, 41 mustré aspru pe poet pentru raticirile pe care le-a avut dup’ moartea ei. Dante, umil, fgi recunoagte greselile si se ciieste atit de adinc, incit isi pierde cunostinta. Cind tsi revine, este, scufundat de Matelda in rful Lethe, si bea din apa uitisii picatelor, si apoi din apa riului Eunoe, pentru asi intari virtutile.'Acum este gata si intre in Paradis .Curat ca o planti nowi", Beatrice fi di misiunea si spun% celor vii: Del viver ch’? ten corverealla morte" (,C& a tril este © alergare spre moarte") #) ae Dante este condus de noul siu ghid prin| Paradis, \tre ind prin cele ‘nous ni", care inconjolrt~pamsfhtul (dupi ‘sistemul Tui Ptolemen).’ Aceste ,ceruri" reprezintS -ttepic” ale beatitudinit tm ceral Lunii’ se gisesc coi-care involuntar nu sau finut juramiatul; in ceral lui Mercur se Mla legislator; in ecrl Jul Venus, sufetele fost ibitonre; in cel gl Soarelui, sufletele Inelepte; in cel al Jui Marte, maz tee lui_Jupiter, principii intelepji gi drepti; in «erul lui Saturn, sulletelé contemplative; in ,cerul instelat”, safletc~ triumfatoare in credin{i; in ,cerul cristalin’”, Sete ogres ca argu eee ceatee ane (Bil its Be Han ie Deantees), moana Ear eee dtd Cae ee jar si functie speciali. Printre ele se afli si sufletele jealcricijilor. Fiecare cer este guvernat de intcligentele Gee er sults mata” 4 HIN_22-30, trad. 6. Cosbue. SxM, 32— 54. Coal Jdn rezumatfitin Infernul, Purgatdl Poetul in finalul Paradisudd ©: © somma luce, che tanto ti levi Dai concetti mortali, ala mia mente {© supremi Iumind, care te fnalfi intr-atita De la idelle muritoare la mintea mea.) sacesta este sensul direct al .voiajelor Iui Dante": iesi- 12 Iumind. Vom explica mai departe ce th. y Petitru celebrul florentin, de fapt ce este fh xea_ um; Pentru a-si realiza opera, Dante a apelat la toate re- farctle Dutemicei Iai imaginagi, dar si la toate cunostie, {ele timpului sis, eft ale epocil greco-romane, Bla pre: shrat Infernul si cercurile lui cu fel de fel de oameni tren Ni Namai in Paradis, distinctiunile corporale individesh ewes jnceteazit total; oamenii, ca si ingerii, sint sluminit, ante Jucind mai mult sau mai putin, dupa caz. Or se quet Virgilio « guetta font, Che spands ei pariar si largo fiume* j dante % Virge leas (Dest, tnfrma, 2, 7980, * ne ocupim de/ riinunata_intilnice dintre cel mai i i mare poet al Romei Dante nul alege ca ghid pe Virgilia-iim ei admirt ® Canto XXXIL, 67—68. * Esti tu oare soe! Virgil gf acel izvar, Gare revarsl in vorbire un atit de vast luvin? (Tr.a) 204 4n mod deplin, cum reiese din insesi versurile lui, ci pat ag Motive, pe care vom incerea si le aritim, 1s ee pat nici nu-l recunoaste, dar dup ce Virgiliu tsi dezviluie ide Spane: .Tu-cstinconducttorilm sting cuvintele sund a @ adorajie, In de care se bucura Virgiliu ca poet incl Enea, feroul troian, in eral emda, nttetca, apor Tava SERE, Charon sf ‘Cor Parl fmpirfirea Infernului, umbra Didonet cimpul riz- poinicilor, umbra Iui Deiphobos, apoi Tartar chinurile ff Gute slat supusi cel ce au fost pint de viel dare pot fi descrise, atft de multe sint: Fon, mihi si Tinguac centum sint, orague centum, + Jerres vox, omnes scelerum comprendere trohins Omnia poenarum percurrere nomina poscin, (Nu, chiar dagi as avea o sutt de Jimi, 0 siti de gust gh oWaseaS pe a5 putea spune toate formele de crime,’ nici st enumar toate numele pedepselor. i) Ligmeaall apo intrares®in Cipoiile Elizee, unde Enea © cauti pe tatal sin in STs“ Zreste umbra Pre colind plind de verdeat, de pe care acecta ‘contempla sanctele captive inci, dar destinate si revada tates ott mreretal eg luaborim lumen"). Anchise i revi srcretul existentel! wului $i al iegirii din. Ine Ar Aesth Ht explicd el tui Enea, in fintee ane, aan se Fe csc st oes brass opine =r - le nu mai au idealuri fnalte, si chiay “TAA grant de mnie of Danio 8 dese pe Vite (o- Pome =) 28 dae ch a ean opus eB, Wb Pe ST Le Lambert Manton fr aes ees oe ine (Sn pat) men ace ami” eeu A Se taint SS ag Fhe W, Baea) be ee Vj atunci cind viafa piminteascd a incetat, ele nu se mai se adaugi treptat, fn secolele care urmeaz, 0 multime de Pot degaja de relele si de viciile corpului lor, care au lasat s Pe marginea el apare sf o literatura umme aproape Uc syters. Ele suferd pedepse $f explat at mndenté de comentarii, cum sint acclea datorate lui Sen suplicii vechile lor_greseli; unde sint suspendate in acr, vius, Donat, Philargyrius, Probus ete.” Byyl e- sint juciria vinturilor; ‘altele, intr-o pripastie adine’, gi Patracsate legend, astfel ci el trecea insaegolel al Milea spalii petele crimelor lor sau se purifici prin foc. Cei care ept stint pralét, cunoscitgr al tu lor, Jaume au purificat sint trimisi in vastul Elizeu, care are pufini y. Virgiliu se bucura de un prestigiu atide locuitori. Cind dup mii de ani, timpal trecut a sters tevele Bare, Tneff figura lui, imprimati pe medalii, era_purtaca Sie Dae Tot astfel, intr-un cadru sirbatoresc, in aclamatiile ingerilor, tnsopita de cintece si nori de flori, fi apare, dup’ cum am vizut, lui Dante — Beatrice, la. sfirsital eilitoriel prin Purgatoriu ®; Soova candido vel cinta d'oliva Donna m'apparve, sotto verde manto, Vestita di color dé fiamma viva (Pe vilu- alb, cu foi de-oliv incinsi vazui_ o doamni, verde-avind manta si-a ef hlamida ca de foc incinsi.) dent care. E se reneti ‘jus fn Infern, Enea’ o vede pe fMigind, el ii PP yertate pentru tot raul ced ficuse, parasind-o pentru asi urma destinul, dar Didona si intoarce privirea de la el#: Dar exist un n_vistalni D: Illa solo fixos oculos aversa tencbat,; Nec magis incepto vullum sermone movelur, Quam si dura silex aut stet Marpesia cautes, ((Didona] finea ochi fixagi spre pamint, si, fatorcindu-si capul, rimase tot atit de insensibili la cuvintele acestea ca si stinca cea mai duri sau o marmuri de’ Paros.) Didona, ca si Beatrice, are o atitudine de repros cind si intlineste iubitul pe ,celilalt trim", pentru dragostea Jui inconsecventi. Un episod analog se ‘giseste si in Tue quca te care Beats sofort sgluiulelulDapte™ Eh Snsusi ne spune cit de mult inseamint acest salut pentre un salut al ei era .o intolerabilé beatitudine". Tema premar® sau_neprimirii salutului din partea nei donna cra, pr yee Hie Hat Dante 6 tana imeortentl, dovadl ci ta" ed tratati side alti poeti inaintea marelui florentin: Lotte @ Ser Datto, Guido Guinicelli, D. Frescobaldi, G. | Gino di Pistoia’ 5.2. Toate acestea ne fac 2 Purgauorint, NXE, 31-13, traducere dle G. Cosine S Bpeida, VL. 469 © Vita muors, > Opveit, 3 212 trice-o transfigurare wtiuari, paralela cu trans- formarea pe care suferit-o Didona in timp. Mai intii, Didona (ysste un petsonaj real, ca si Beatrice, despre caze ne’ vorbese istoricli Limeu si Justin”, acesta din urma ficindu-se ecoul legendelor despre regina Cartaginei si peripetille vietii pemenite de primul. Comentatorii lui Virgiliu si imitatorit ji au preluat aceste legende si, probabil, le-au sf amplificat, Didona sau Elissa) era fiiga gegelui Mutto, renee turulul Deo rari frumusete, ca s-a sat OMt Cr as (in Enetda el apare sub numele de Sichaeus), preot al lui Hereule, om de © avere inimaginabilé. Fratele Didonei, anume Pygma- hon, il omoari pentru a-i riipi comorile, Didona, cuprins’ dc o uri neimpicati, si-a pregitit o flott, si, impreund ¢u un numar mare de iyrieni si cu avufiile lui Sicharbas, fare din oras. abordeazi coasta Africii si fondeazi oragul Aici ajunge Enea in peregrinirile lui, dupa ‘ce ‘si fugi cu fiul siu Ascanins si cu un numir mare & troieni din cetatea lui Priam. Si astfel se naste dragostea, «istati de Virgiliu, dintre cei doi si care se termint prin standonarea Didonei de catre Enea. Pootul latingNaeviys ® a reinviat legenda Didonei si a {srenturilor ei et, si dupi el Virgiliu, a adiugat Per Gmiverit Be de altt parte, Dilows Bias a fosPvoneratt itr tagina cao divininte, Rome Fe © conser ce tare start, te cunostea bine aceasta Iteraturls care Seo Ac catre po $i desigur toate avatarurile Didonei-Elissa ©. nu-i erau strane. Transfig # Tonrw din Tauromentum, toric grec care a triitSatre anil 369— ben Stirs cb a serie istrie a Scie qo istorie a misbomile Tal er zuas al Himas dest es Hage. Jac oe 1) a Fezumat jstoria universalé a iui Trogus Pompetus (se, 44 de at ee oe Rervins, poet latin (¢.270 — c 200 in). 8 Inat parte la primed gem Sal retras in ‘Aisin gi'a mw To Urea Ase” Bra Soyer to special un poeur ampra primutui rasbol cu Cartagin Mnerile fui au rimas doar ceva fragments, Bie ce ar eae ™ Petrie 2 Cw mut }de fapt, si nu este o interpretare. Problema rolulul Beatrice inarea cco aceasta complet elucidata. Intreders barea_esent} : dact Beatrice inti puewwat {ati de conceptile timpulut si de felul voehie ae Divina Commedia. Deaitd, exista obicgiul de a If 0 donna. pelea ‘ imbol ostel_pure, hobicel_prelultt poate petri merge mai departe | din seguliecasaleresti, cpt cae fea eee alegea 0 aga cum vdoamné” ca stea cilauzitoare a activitafil Iu, chet c Pistrate si in turnire, unde fiecare caval “pdoamne!“ alese. Mai mult nea, tubs compus poemele lor avind in centra fume nu era niciodata decviuit, ci simbolizat, cumn se sang & camoscufii menestreli Aimeri’ de Belenoi, Uc de Sone Cyr, Lanfranc Cigala. ,,Doamna” lui Cin dieBistoia se seairice reprezeh », mijloacele trel Vom incerca si aratt lupta sub flamura iL provensali au ‘»doamn’”, al cirei eee Satins ober nen eat state. sens immo numea Sglzageia, denumire metaforic’, ‘»Doam- [3 een toe Tu este dec, dact ea eate sau nu este un peony ont Mawes Ink Det tn Con Graded Se U asa cum au incercat sh stsblesse ne studi des pre Beatrice: fie ck D itsau nu la Beatrice De Ja prima lecturé a Divines Commedsi Pa p eva ascuns i In mod analog a procedat nanan arftai, cl personajel fe aici si nen din Infern, oameni care au existat istoric, dar Pe care el ia "ele interpretint ale operei marelur floretin ‘unii comen- transfigurat in cadral teribil in care ig Plasat. Tying pe yer! au vacut satira polities a vreny i, teologii au cetit Beanie : di » : doctrina tcologiei catolice, flosofi metafizica Tut Ari Virgiliu ,ragianea" si Heater Va preciziinsi, mat departe, ote cremassofeste pe Dante doar atit ct este misianes pigs Piamului; misiunea Beatricei fi apare ca find acess aa Jeane! ROL a creptinismului, de acoea si personajcle care pepe pai @ indicatic statistica care’ st Jeazt Paradisul sint profetii, patriarhil, evangheistn ae pag ail dui Dante. Astfel de cercetirt 12 apar ‘lit $i sfinfii, Desigur, aceastl constatare este o otae are agente Ci calearels igernidel inh pr care anumifi arheologi 1 amatos! de tet aceasta 0 gr Francesco De Sanctis, Storia de te letterature ss 0d. ingrijtt de Bonedests Croce, Tatersa, Hee te Op. ett, p.216 214My Noiau si descopere tainele marii constructii faraonice, In Gonstructia arhitectonici a Divinet Commedii existh iter dedaluri, atitea detalii, inet foar Jabirintul de imagini si idei, dact esti, Py Pe care sil urmar afirmatia lui Dante, tare a teoriei lui. Credem ci ar seama de insusi modul de a gindi si de Dante. Conceptia Ini apare destul de clara in I Convivio si im scrisoarea citre Can Grande, de sensuris ‘anagon (ucrare neterminat) care am pomenit. Dupi el o oper literard are patr care se Iumineazi_reciproc: literal, alegoric, moral si pe mumaral 3; tor 8 erectile statistic, tn Be cintari= 14233 de fexistd ined alte multe date i, AL Balaci, Donte ltpher, faicuta in scrisoarea a re ujor te pofi pierde in nu ai un fir al Ariadnei ductor este insist ati ui Can GFaande della Scala ‘prin care ti dedici Paradisul ®: “istann % urmfreasci linia de dezvol- trebui, mai intii, si se tind ofetite do astcl de interpreta, (Vesi pense # Operetatine, Fa, Ghuiani, 1, 3436, # 1 Coneinia (Banch logutui tui Platon, Sompor ineeputul prt 2 doy ot fi reprezentate simbatic, 216 jul), semnifiativ intitulatd dep tid Bcestei Incrari insusi Dante arati modu! ele patra sensu ale wnei opere Kterare Eaitura pentra Iteraturs, 106), a 8 ete thoeputi de Dante ta 1304, tar te gic H. Bincinjeles ck exegeyii au cercetat aceste sensuri, dar Bic vom urmari aja com Je explick fasusi Dante” Daca [ich orice seriere se poate ingeiege si se poate expune in meen ‘maum patru Sensuri ®, dup’ cum urmeazd: Sensul literal, care nu se extinde dincolo de cuvintele fictive intrebuinfate aga cum sint fabulele poetilor. Perce tirea propriu-zisi a cilitoriei pe care o fact Dante, calcein Se Vigil, tn Intern si Pargatoriu, si de Beatrice in Paradie este astfel’ sensul literal al operei. jcensul alegoric este acela care se ascunde sub mantia eestor fabule , si care este un adevir ascuns sub'o minciaca frumoasi” — io bella menzogna”. De GEmple, sice Dante, cind Ovidiu spane cf Orfeu Tacea pris {psig poctil dar eli inelege asa cum este utilizat de poet In fel acest, cele dou eifrc ase sa 8 Po spre mintuire, au un sens alegoric: Virgiliu simbolizes Tafiunea umani luminati de filosofie iar Beatrice se etare +(zeazi ratiunea divin’ Sensud moral este acela prin care o oper literard este BUR ‘cititorufui, Dante di ca oxemplu, pentru injelegeres acestui sens, episodul din Evanghelil, in care Isuc'seeaea Pe muntele Tabor, insofit numai de trei din cei doisprezsce Spestoli ai Iu, ceea ce ar insemna, spune el, ca sens’mocte §, ‘R,lueturlle cele mai scerete trebuie st fim cit mai singer In cadral Diosuet Commedii, sensul moral se maniens ay efortal omului de a iesi din pacat. Sonsul anagogic este un ,suprasens” (sovrasenso), adic& p adevirati in sens literal poate tine si un al doitea sens spiritual. De exemplu, explicd vine de la grecescel vera (anagupt) 2 al spre lures trate”. Devune. send gos re fnsorana ,sensel iat spi Ac coe priveste acest’ wear! aplicate la Divina. Commedia, in eAleeanden Halas” Denia: p. 118 ae De ame, Commedia, SAGE Grande dels Seals, Deate timureie nagar rath eee © aru) walegorc” din Divine Comma © Dante, 11 Conse Th, 9 © Oped. 112 217im Dante, profetul spune ci, la iesirea poporului Ini Israel din Egipt, ,Iudeca a fost flcuta sfinta si liber’, Sensul literal este evident: sensu] esagogic arath ci la iesirea sufletului din picat el 2 devenit sfint si liber", ca in Para disc! dantese. Consideratiile noastre trebuie completate si cu concep- fia Ini Dante despre limba si utilizarea ei, expusi in lute. Tea sa De wulgart cloguentia®, In aceasta seriere, el mal arati ci poet? volgari” sint actia care au un verace infor dmento" (0 intelegere adevireti"), si pe ‘acestia it opun oetilor Literals” (care scriu in sensul literal). Pe adeveratif Beat oH momeste irilingues dactores, in, sensul cf stiu tret abi (cum spune Dante, limbile @’oc, doi! si dels adich idiomurile romanice provensel, francez din nord si italian, Gupi particulele lor afirmative). La care iartisl se mai poate adauga limbajul simbolic. Jn concluzie, sensul literal impreund cu cele trei sen suri superioare sensului literal ne dau in total patra inter. pretari ale unui text) asa cum a aritat Dante inl! Convivio sicum am menfionat mai sus: smsul literal, alegoric, moral 31 anagogic. Toate aceste sensuri, desi pot fi complemen- tare, sint autonome i distincfis lor trebuie mentinuti tot timpul. Kai ti név di dp8ote gouty voeiota: Sob, awl w Rij $ites Vetter nay bps Feb eee (Paton, Republic, V1 207¢ In. scrisoare le, de care am vorbit Dante isi motived folosirea mitulti sia metaforel in poe mul sku: Mulla namgue per intellectum videmus quibus De lgarécaguetia est oIucartfocte bine constraita de Dante, aeterninath; se pare el a font sci Sproupe in ieee ie ee, 1528, este tpl in tducere halal a Vicente la orgie] Jatin spare ik Paris, in 1977. Castano Searta, Ineo aif eel perc isi Dante 0 iuctare foarte termes ame he 2 comme ‘hteranera nel Pension at Dante, Palotoor B80: J Sema 60 Vode darn’ fapelge, Se se injeey gma se vad 218 | | | signa vocabia desunt" (,Caci multe vedem cu ajutorul inte- lectului pentru care ne lipsesc semnele vocale”}. $i in con- tinuare: Quod satis Plato insinuat in suis libris per assump. Hionem melaphorismorum. Multa enim per lumen intellee tuale vidit, quae sermone proprio neguivit exprimere” {.Si Platon introduce destule lucruri th carfile sale prin accep- tarea metaforelor. Cici multe se vad prin lumina intelec- tuala, care nu pot fi exprimate adecvat prin cuvinte,") Intr-adevar, asa cum spune Dante, Platon a utilizat din belyug miturile in scrierile lui si pasajul pe care Iam citat ca motto ar putea fi chiar cheia ,fabulatie! platoniciene” De ce a utilizat filosoful grec miturile intr-o masura atit de mare? Rispunsol direct ar fi cel din textul amintit: pentra a face s se vadd ceca ce mu se vede si pentru a face si se fafeleagd ceva co me se poate tnfelege. Dante este inspirat de Platon si sensul si valoarea metodologici a miturilor sint aceleasi ca sila filosoful athenian, Literatura greact, fie aceea’filosofici, fie aceea _poe- ticd sau in prozé, a utilizat, de Ia inceputul ei, metode de sugerare prin analogii, care astazi apar mult prea exagerate, inutile si chiar primitive, De ce? Fiindci astizi, cind inte. ligenfa “uman’ este concentrati. exelusiv asupra lumii externe, sesizabild prin simfuci si prelungirile lor, ,.umea idellor", ca si ceva ce nu este in obiectivul imediat al stiintei, nu prezinti aproape nici un interes. Din contra, specula. fiile abstracte, care se intindean si asupra unei lumi invizi- bile, erau in central preocupirilor grecesti si al ginditorilor medievali. Asemenea preocupiri fiind’ excluse in epoca moderna, si metodele aplicate unui astfel de domeniu de cercetari au dispirit de la sine. Grecii_au utilizat Ja inceput y it pentru a descmng idfcq ie", terment\iy fondvoua), care vinede Ia verbul hy potmeo cu multi Hiicafii: a presupune, a binui, a face 0 aluzie prin insinuare" ‘etc."De unde injelesul lirgit pe care {i are cuvintul la diversi autori, de sens subinteles’ sau Sens ascuns" %, Mai tirziu, in primul’ s8P Ten, termenul cade in desuetudine gi este inlocuit cu acela mai puternic *% Despre iangiaea sens al Inter Lteare ss foto, glam sudicayi, multiple 1s divers seritori= Tucidide, Isforia rasboiulus selope, 2. 42 Xenofon, Symposion, 1, 6; Platon, Republica, TI,’ 308 Foripide: Feniionele. 1140 ete 219Confundind faina cu mythos, facut 0 coufuzie “intre a v fata miturilor.56 Gjowledor “0 fa, 06 38 son fom 18 tv Asdgote ise Reyer otice xpimee, & Exegetii_mar lui florentin au ciutat interpretii Ini Dante au sia tlcea si au Bisat $4 vor- eased fabulatia din Divina Commedia in local taceril ta interpreteze ;simbolic" 0 metafori poetic’, o imagine literara sau'o alg, zie la unele fapte cunoscute, Desigur, ,Simbol" sau_,simbolic” cu acest sens a Jui si se transforme. Dar nu acest vechi i] acordau, Cilatoriile Dui Gulliver denumizi care masche: jeedeul literar a dey comun si, pentru a da vumai un exemplu, vom spune int mumeroase astfel de aluzii ¢ » dintr-o intentie sau alta — de ta era $i vzajul cuvintului facut ca inyelesul sensul pe care cei venit, cu timpul, in si fonie, de persiflare, de catiri, de prudent, sau chiar pen. ru a face pregnant o anumiti nuanti de sens —.o reall. tate contemporang, Asticl, pentru a satiriza starile de li cruri din Anglia din zilele ‘ul, Lilliput, fara gi Slamecksan, nume care se trig) lor, dupa cum erau ,,inalte sau} icilor, dowd partide Swift arati ci joase" existau in in lupti, Tramecksan de Ta tocurile ghetelor Sub aceste denumiri S¢ ascundea 0 aluzie la cele doud mari partide din Anglia, Sceasta era o problems extren de importanti pentrs grecl, Dar ea era S.probleml tot atit de imporiant®, dack nu chiad oat mbpee 2, in flo Solia chines’, ende un capitol tata despre ,rectitudinea’iae etfs Pamelor (esi hcrarea uonste storia log, 23, Editors ‘Didacsen ny Pedagggica, ea, fio, 1075), ' Accasti confazie se datoreste, in primul rind, identifi intr pitimelogie”, stinpt pur moderad, #1 wrtio‘es", care apastines erictestn limbit grecesti ca -aeetitueine # Gemvmisitor", Seo punet de vedere. ctimologic, anaes t ‘apsr aproape imposibite, Numal ten Platon ‘som gindea el, cee co corespundes misntalitagl epee iar *"Stépinal al cArut oracal exte ie unde, ei s¢ face present prin smae. fee 222 Delph Bose aot 5m ‘acd privim din Gislogal Craisies Whigs si Tories.® Bincinjcles, dact mergein pe calea analizei »simbolice”, asa cum s-a ficut in exegeza Divinei Commedi se va putea face si din povestirile Ini Swift 0 filosofie pol ticd, care; in mod abscons, ar fi temeiul intregii opere. ‘Dar acest mod de a infelege simbolul poate duce uneori prea departe de intentia autorului, si, in orice caz este limitativ. Si sondim putin sensul etimologic al acestui cuvint Cuvintul grecesc Evmdalon (cixfoiov) fee ‘compus din par- ticula r=, Gi", si verbul. Ballo = Bakie, care ingen tn ge a eGtunce”: deci syyibalon in- seamni grosso modo aa ii", Elenistii cred ca acest termen sa foritat GRE Mente? pentru a se ace noaste” anumite relafii. Acest semn de recunoastere ar fi fost, Ja inceput, un obiect tiiat fn dowi, din care gazda lua © parte, iar oaspetele cealalta parte, pe care le transmiteau copiilor lor. Aceste dou’ pirti, puse una ling’ alta /syin- hallo}, serveau la recunoasterea celor ce le purtau sia rela. tiilor de prietenic contractate anterior (Bailly). Deci_sym- ‘roloy era, in primul rind, ung tere. Dictate, impo, foflesul ea larg aR suplimentare pe care le capith cuvintul nu sint decit aplicagii ale sensului originar la cazuri particulare. Mai tirziu, poctii si literajii, pirzind contactul cu intelesul fundamental 2l_simbo. talui", il vor intrebuinta fn sensul obisnuit, de metaford sau de imagine poetict. Este evident ci atunci cind)Heraclit he spane oil. Si e posibil st explicim prima parte a fragmentulul pe care bam ‘citat, ci Apollo ide la Delphi", ,nu se arata # nu se ascunde". Attnci ce fnseamni exact’ Guvintul din te re\—, pe care noi Lam. tradus ye é it de mut To inidlec- talus; obignuit. De exemplu, Platon face prezenté natura su- Aetelui, simbolizind-o printr-un ,echipaj inaripat”, ca un seaducitor, un cal negru si unul ab. fn acelasi sens con- sp simbolul si Plotin. Pentru el, raportul dintre simbol $i Jonathan Swift, 4 Pov & Vee! Léon Robin, Inira mo Maton, ,Les Belles Lettres", 223adevitr este aproape acclasi ca tntre o statute si zeul pe care] repost Pa all tts statu seu pe care exist un alt mijloc de a te aproplirde cel care nu se aratt fine se ascunde *, decit mitul si simbolul. Natura, sale Fioclus, cind produce imaginile formelor imateriale $i spit Ttuale, cind ea presard lumea de aici ca imitafii ale lumii supetioare, reproduce indivizibilul prin divizibil, eternul cub formi temporala, spiritual) prin sensibil © Stim eb di felor a cizut, pierzindu-si siafille cu 0 singuri frazt: ,.Existh desigur inexprimabilul, Acesta se arata.”" (,Dies seigt sich.") S-ar prea ci citim 0 parafrazi a “aforismului Ini Heraclit’ Si mai departe: , Des. Pre ceea ce nu se poate vorbi trebuie si ticem” Witt Fenstein ajunge Ja concluzia celor vechi, aga cum am ard- tat mai sus, gi myddgs are sensul de a ticea. El nu ne spune i ce pre 1 Ini Heraclit, (hal Al vcibiua. SN bul poate amintits aici si conceptia lui {Henri Kecruson\dup% care cunoasterea conceptual’ nu ar faceeae «= dividt lumea in uniti{! solidficate (in concept), cu care Wem eautt apo; si reconstituie realitatea, care este 0 curgere wud. In felul acesta, filosofia caufi, in general, sti inter ze timpul prin spafiu, cinematica’ prin statics, indi seul prin divizibil, Bergson apeleaz% si el la 0 intuitie, pe eaer insii nu reuseste sii o ridice peste instinctal animalelor, m care-] ia ca etalon al cunoasterii intuitive, si prin aceasta, 4 ramine departe de tradifia greceasci si medieval’ a celot esi iniclecte."* Din cauza aceasta, ca $i Wittgenstein, nici a= poate ajunge la ideea de simbol. ae care se degaji' din aceasta discutie, in raport Prevna media, yeste ch in in_adeviratul_Jui SA witigenstein, Traclatus lopico-philoscphicts, prep. 6.522 si ewes "Londen, 1933, text paralel german 9. coger, © Biergron, Essai su tes donnds immédiates dete conscience, Pasi, Pbewtoven exatrice, Paris, 1890; Matiive et mémoive, Paris, W90T,ut Lit Bon datto intelleugs\ce este acest bun" al intelece " “a Tacereat SiT se gascasca o explitafié ,.simbolic’ in comentariile marginale la edifia Divine’ Commas, rditorul Eugenio Camerini face jpoteza, ch pil ben'delio letio ax reprezenta umnezeu, ceca ce reproduce’ o Frc eee fexpréterea nu fine fnsii seama atoll sint asezati de Dente némai pe unul din Cosson lui, deci nu toli care ,lau pierdut pe Dumnezeu" den otal 7ot am cea ot Tag evi Ya det, nt cel care au pierdut binele intelectului” Ss carne cn fetet Be get dros, andonnet a ciutat si descopere sensul_prints-un INT OLLETTO —— eet letstatistic: a numirat de cfte ori apare cuvintul ae Te ‘clletlo in Divina Commedia; el a gisit cl apare de gase 01 te Tafers, de dowtsprezece ori in Purgator si de dou Dante ajunge, condes de Virgiliu, la intrarea in Infern Sea een eR ne Geen © Vareazi pe o ,numiritoare” exact’. Scartazzini a ari- te: ci termemul intelletto se giseste numai de 28 de ori in Commedia : de cinci ori in Tnferm, de 12 ori in Pur- si de unsprezece ori in Paradis.® Etienne Gilson ~minat toate aceste ,interpretiri", si printr-o critict ‘Beerupitoare a aritat lipsa lor de bazi. {infricositoarele versuri, care incep cu terfina Per me si va nella citta dolente, Per me sé va nelt'terno dolore, Per me si va tra la perduta conte, (rin mine se ajunge'la cetatea durerii, Brin mine se ajunge la suferinta etern Prin mine se ajunge la lumea. pierduta.} 3A, inchele cu si mai conoscutul vers: Lasciate ogni sp iran P04 chentrate" (,Lasati orice speranfi voi care sy (este are cuvintul ". Forma substan- (reli 2 adverbului Jone, adied il" beM (redush pentru nevoi Meerr de Dante la ,il ben"), are semnificatia de bine", Daca finem scama si de forma latinii e acest sub. care este Jonum, si care inseamna ,binele", van: -Salitatea"n atalentul” (Sensuri ‘de care Pet trcbiie ot tical mui bas apropiat in seco toate experienjele infernale in aceasti cilia dolente", 4 trate Aughicr, La Divina Commed Vincroduaione © 61 Z tspeane ‘Camecin (Somoqne, eivene eR F Monionnet” Dante ie (eeneeete Siva care tm vost stil, Concrdance tala Divine Commudia 44 Donte cei oameni in suferinta. Pru khaus, Leipzig, 1901, p. 73 Gilson, Dance et fa Paitorophie, luerare citath de noi mat Si distingem cu preciziune ce spune Dante in aceste versuri. i se afl3 o lume inp: suferingi; ceca ce caracterizeazi esential accast®: Ine ps : * Am ajuns ta Jocut Ga ut sa veut pe Care au pierdut tonal intelectulal (s0 a), "Inferno, TM, 19 226Hind! Alles gi at Vea dec astaci), atunei | 2dle intelletto” ar tretyui trade’ prin, bunul Sgolo-tocmai din caus “acectel pion) eri, splot Be ainintim de concepha Tal Dante, aya cum sia paplicat singur in scrisoatea cdtre Can Guisie della Scala, | Flaming pa Sele. itate ck. inexprimabicle Te ee prin fuming intelectynui", umeact Deed referea Ia. pier~ girea functiel Superioare a intelectual n° itlei iapeectulus.” Credem deci ef nu este vara Turi, ‘nterpretare_a-textului privitd i mblul filasofiei Srecocscolastice si in particular a Ini Dose © oi, che exete gVintettsti sa Mivate ta dettina che sasconde Soito i! vetame degti vert strani rte, 03) INTE LLG ITO JAN Aceste versuri au dat loc la multe discufii, si mai cu mister qurqPlat cercetirile $n directia destap arm unu miter care s-ar afla ascuns in Diitnd Comoe Sau seris chiar cirfi despre acest val” — wlame —, pe care Dante Bat Ai £98 asupra operei lid, cum este neoeg lui Giovanni Pascoli 7, fiat inti si vedem ce tnseamn% exact aceste versuri, ‘Nol leam tradus tn forma lor cbignutta dee mace un cuvint foacer itt mai multi atentie, este cuvintulhary sink. mente «dermentl sano Snseamns, design + dar civintea mane adatepa", nespart', “SH fopiem acuin Catangul dtallenese We cuvintal tats cérespuee ee sans = Sinltos", dar gi .in bunk stare", sintacr pus” (sensuri, 2g S28 Ineraren nous Phiosphia Mirai, P-38~ 105 * 0 vol care aveti inteluctele sdadtoace ‘Admniragi octrina once’ oe, cata Sub vill versurilor strani tr ay * Glovanai Pessli,Sotto it name (Mesias, 1900) 228 inmepmbetim, trebuic sx f1 fost, 1a epoca Ini Dante, foarte jatigbuinfate si tn latins, si im italiana, deoarece letine era rae scults a Aimpulul), st ajungem ia o alts conical fatter ib Siu ined, principtul tinge, al cunoasterii” oa fi doz r | = értornuns dpi. Scolasticii au tradus arcsec expresif literal frmbibium peincigit si principium scientiae Cece satelectul activ). Deci versul tui D; te fl infeles direct [i imediat, si nu ,simbolic” sau ,metaloric’ ea referindu-se 4s intelectul la_intelectul pe care comentatorii peri. teticl Lau numit_giit de lectul Frictic" = pentru a arta ck nu éste vorba, in activitatea lui, Jd © receptie pasivi, ci de o ac re — de la serbul posein = A, i.” Deci Dante o spune teri — al inteleo- sub lar: voireare posedati princi 2 csfef tally, creator —, admiral doctring h ilove mi ; Acest rezultat nu este 0 i Ad-hoc, cise inten sag in doctrine flosoicl a Meee “ee Danie, dup i preres tuturora, © cunostea la perfectie Si era adeptul a i i 5 ante il socotea 0 “ in interpretarca Th 0, pe care, dealtiel, arli de mare autotitate, incit I-a agezat | patmilea (al Soarelui), printre suiletele ‘intelepte 7: Questi, che m'e a desira pin vicino, Fate e maestro funmi, 2d esso Alberto Fu di Coloma, éd i Thomas d’Aquino. (cesta care imi este la dreapta amai aproape, jibe fost trate si maestru, si el este Albertes Ce-a fost fn Colonia, iar eu'stnt Thomas ae Aquino.) B Aristotel, De anima, 111, 4505, es gadis, X, 97-20. Albertse Magnne = scaie 10, socotsl al oor asec atest 8 Colonia, Thomas do Aquing ta awit cevemagt Peren conaee Dns astro. Fe lngd scnana, gf Alber, gf Then ee Fremcge intts| Doctnlanilor®, un ordin totahal, ide aoe ah Ee Tmomeste pe Albert 229| Si Imtrebuinjeze aceastt expresie este un vers din Fausf ial lui Goethe: Ceca ce este cel mai bun tn om este faptel | Ga el ponte si se infioare” (,,Das Schaudern ist der Maen | ‘eit besies Teil") ™. Orto credea ck astfel de fenomene inte lectuale ar fl .ifationale”. Acesta este inst un cuvint apeni: ind ordinel abstracte, ational si irational find desea care se aplick unor conceptil care sine exprimate sau expr qmabile, Dar ceen ce am spus ed se ascunde sub un ante [feisctoemal dncols de exprimarca' conceptual, dect nu Ifpoate fi nici rational, nici rational — tocmal pentru cf fine | Ge natura Simboishaf a es i se pare el cel care au putut si se apropie de astfel ~ [de declansisi ale intuifiet intlectuale eu fost ase wd ; care, sub imperial unor factori sufletesti puternici, au sefiat 1 |imprevizibil uncle realitiji, pe care le-au redat’ mai malt sau mai pusin stmbolio inictben: ne exec ‘vorba de metafore). ‘Dante @ reusit si fact toomai un astfel ge salt, came ony spune el insusi in ultimal eint din Paradis. Be cind vin co Yadi nevizutul, mintea fi fu statbituta de un fulger Ja ita mente bu pereossa de uss fulgore”*© — dar in Sata Wet ~ ‘aSHIEl “de Fevelafii cuvintul este neputincios *, WDaoulas send [Chet par (De aicl Snainite vederea mea fa mai cuprinzitoare Deeit graiul nostra, care, Ia asemenea viziune, cedeazi) it mio veder fu magaio ‘mostra, oh'a ial vista ced Chive daci af vo H rept, $8 i Himbi omanesté ft ingee 97 ave drageste,siut 0 arama snd himaat sdnganiicr Intreg itiverariul nu este altceva pentru Dante decit ij\drame 1 parcurge omul — homo viator — mergind lumini. Acest Iueru fl arat’ poetul florentin ‘, partea a IIa, convorbirea tui Faust cw Metisto na. Sari, 140, 3 1, 3536, rein incheierea fiectireia din cele trei parti ale Divinei Com- swedis. Infernul se termink cu versul: E quindi uscimmo a riveder te stelte (Si astfel tegiram pentra a revedea stelele.) Purcatoriul se sfirseste cu -versul: Puro ¢ disposto a salive alle stele Pur si pregitit de a urca la stele.) Paradisul are ca ultim vers: L'amor che muove it sole ¢ Valtre stelle. (Dragostea care migci soarcle si celelalte stele.) Utimul euvint al fiecdreia din cele trei parti ale operei nteyti este stelle, Exist in aceste versuri o gradatie. dup wricul din Infern, .tevede stelele"; dupa iesirea din ‘oriu, el este pur si pregitit si ‘se urce la stele”: it, finalul Paradisulu: si al intregii Commedii este ificarea motorului care mize stelele si care este dra- eontea. Desigur, nu firi de rost a ficut Dante aceste trei in legiturk cu tuming'' reprezentati int trepte pe careYetici homo viator, tovheiorl, trei gradatil fe soare si stele. Ele ¥s urmare a celor trei cilitorii simbolice: treapta vederii i sau adevirulul, treapta pe care o va sui pind la mini sau adevir, treapta prin care va ingelege lumina sau rel. Toate aceste scene reprezint’ simbolie un teatra, thea: trum mundi ®, Din acest teatra trebuie si se clibereze, funded este, ca orice teatru, un joc al iluzillor si nu al reali: lor. Desi prizonier al propriilor lui iluzii, cu care se tortu feaza sau se bucur’, omul are totusi posibilitatea, ghidat de ratiune, crede Dante, s% pliriseasci ,intunericul padurii" Dante tusus! ii numeste opera Commedia in Infernul, XVI, 128 % NXI_ 2. In alte pry el vorbeste de poemul lat ca fiind wn yaccrato poems” — poem sling” (Paradisul, XII, 62). gt ,puoems sderee poems sacra” (Paradusu!, XXV, 1), Primi ‘blograly, ‘Giovanal Villani © Giovanni Boccaccio ian dat aumeic Go Commcsia, in care, mai Usain Reecaccio a adaugat Divina, actlel ch ea & amas cousacrat ‘prin ects wutie de Divina Commedia, 233 ‘Cepek dan meybutig ha hk o. if "Ca Ge portrsn é, teint te 1 a5¢ gianet Te devs. Aceastt posiitiate nu este alcove saint Dante secasit.duuyoste eare ia dominat viata, | deci, dtagestea. Desigur, dragostes inteleact wage ma banal ae "7 i este Toarte pilin; os earnest b ‘ dimat ia ultima vizinne dinco Prin ceca ce a ingeles Pentiu-a tntelege semnificatia acestul persona) amie, 3s motorul tuturor w= este nevoie si _apelim la ipoteze nol, Sine pistrim Ja } ndzuinta spre Fromos" Toig | Suiosiulii, cirvia autorul ia incredinjat infelesul voit, | Raois ovovmias *,” Enumerind ,Orizontuzile” frumosului | cs, aga. cum gpune ultra ween din Divina Commedia, Glaton ajunge la ultima: treaptt a jut frumos, care este fea migcl soarsle st ColTaNe Mae oe , eangtsterea frumosulul nic’, si care nu se Poate reprezenta Stel, re ! Platon tn Symmposion, cind a facut dis lo_chiar de Beatrice? |n&zuinfelor” noastre, le simbolat-dragosie, represinta fore motnee oe, arf contre, Spiel Bein ghodire™ Toate deme ements se mga ta eg eee ae motor ane Pade ale drumosaad in sine oe ce cos” au. numit aceast lors Bmmpedade, Plater vou Bee” motorul care ne mini spre lumina Adevirului, Frumosuluj tn: i {Z Binelui, care, in fond, sint ae 3 Gu sste Insust motorul nemiscat al ini Aristotel sae al , Sint smal gi acelasi Iucru, Dragosten Thomas: Bae otal memiscat este, fn concentia jan’, iF ‘eos 's: Thomas Beatice no i iby o _simbolizeaz’ decit ee eee i- a ze Jactor susceptibil de dows dabile pe care motorul_.imebi It in lume. Pentru | interpeetisi, amindoul avd eens de a idicas deny eee mE ee, a dar el insust {deal _fmaripa". Intradelir insisi etimologia pe cgre ¢ : jface Socrate cuvintului Eros ai emiseat, trebuia ca miscarea Inteledt ula sa Teer tstul_ final 8; Cosi La mente mia, tutia Sospesa, Mirava fissa, immobile ed attenta, sempre di'mirar faccasi accesa infelggea eaecrath Iucrul aoasta* Dig [Far tal de vedere al infelegerii omenesti, Bros vst ofnaripat'; (a. Punctul dé vedere divin", el este wfnaripind", care i atipt. Asadar, de Ja Sensul tian Eevee ajungem la ene (aivin" ‘pentra a tnfelege exact ce eit Eresul si Qe ante, Jar aceasta inseamni o tizcare™ continn: jf ies Pitt unde a saad existh ursice ae ot posibil U fate dea exprima. Dar ea mreste an asiv, G nerval ftegens RESEH explordrd a destinulal tone # Imntelegere a Gragostei, ca forfi ascensionalt ‘sp {tealiziri omului, sau if H, cum este act de cunoas- fn virful scart; a intelect™ Al quella luce cotal si diventa, Che volgersi da lei per altro aspetto i E impessibid che mai si consent, ~ {Intr-astfel mintea-mi suspendati Sta afintita fxd, nemiscatié: si atenta Si tot privind ed insisi se aprinse fn funcfia lui activi. Tubirea val itfel_un_simbol care face prezent& in mod efectie Gis cio Tealitate, pina la ui aide potencies aluat ca purtitor te ¢ Beatrice, Inti i Picrgatoriatily es i La acea lumin’ devil astfel inctt \ Ne-fi mai pofi intoarce privirea | Vreodatt si spre altceva}) Beatrice, pentru’ ci ea re soarele si Stelele", C este dragostea capabi ce duce pe oameni in Infe'n, 4 Haais, dup calitatea ei; itineraiul pie |simionagy Spel TOrE se sfinpeGte ainculo-de toate acest ) serpir Tift omul are posibilitatea si treact de la mobil Ie obil, de la iluzie la realitate, de la deveniie a woud | ia Commedia putea astfel ‘sk fie subintitulatt. Prin | ragoste, in lume, dincolo de lume”, © Blaton, Somposion, 179a, i Platen: Phacince, Son Pe Staci Storia de laters tone, Yop 158, Paradiso, Canto XXXII, 97-102, 235