4, amt 3) wand pan 35 V4 sox suusutery 91871 Heino ys ‘o1u1an> 9 3p rensqas Ui 8 1anDU0> Wepre up a1 vd aweidaiseou pusssuen ud edap aay ud ezed{sip 2» atioy 9p dansodsiod 6 DNWOH ows | areas cy —regrror PY few 9p anuip run > wy [ sur BULIOY OH r ors} no Worwrpos nd “eowN| Na aja idoad aidsop o-seuti0 v- s129 3d TALON TOSul tes 3 ow snp hiuayu uno $9 33e) adap (seve “44 “2961 ERED oS ane rooms weeess (epee =P“ chang, Saapunssend vous ojo] Vor ay apunaa' vod oe a> soja Sapep fone ee pS a otal 3 nt dtp sant ra up x “pu nf ap. put TO hy Eibatnod as fo toe jot sosods uf pen ea) ag “dd Gp wor pent} Seouen pei ove tun} ypursdosu es euavy-seyed 9p TeuwApU > YELL, “ay ays [ny B dey ‘siLINpp] areodod | you tel oabcoun> ap. nies wiyjovodau agy rezipeas Wy se-s nu, etuzoynynus np esussparet sep #20] yam yn feyo nnwad 12 ap w f suies8 oturaut ooqir “g efete> ese foun ssndenxnl of arajduro> bud uf ofe2o1j TuYs unoued ize ape SAdyod sxeu un a et, demtayop 0 ose aay il ratio “easne 000 9 sermedos [2 euorsuowmpin jajayps n> enop e ap ¥2> ad 6 syn P euuyopuy rorenmuncos no eunsd ad eaeduio> 0 © Base (8 yodods eamonns wseoqosoap es pulsa ‘TeHoTEpS uy, Hy (GOST) sakuarsp sow vaduse oR} Sree uy pnvewor maid 9p grepeiuas elap x60 ¥ ane a agri INT IANVKOU aifor prado raseoydue ‘yediontd waunpoe n> avo] 2p Fault ape oy amend arid, ny 3 savant > Hy S| s5n2oq 3p [eo} (Greensand Yoblodya sgoust © ganueu" waNoeA prootr sido pa] occ ete“ yu seateyoor9s eeugosord "eDUIEND age 15 bjoteodod “sausoky yo eatoun up ED ROUNDS moe seslupe ms jusptad 3a tp fy Sem eau, oan, oo Poa oaugneg ML sunle sep # 90 ‘aalnsossual us 3p seopie seu se ume gorpe ‘stain uy spay) sndwo> [pei on “ich “dp “peal (ore of “19 aid app Seni ps sp. bluaiyip™ + aun0d 3). jguuous 2eAxpr-nuf Shop Soo suiuip fraodes tarodo © vanoodsiod iseaoy “p ueaua8 vamonns maauod pap Safard un voind se-s apaedunuy if opieu -o8t9g "3 im wueyeao eum 18 fopspe9q *, 22prHNE jap Soeays Teu 2 #295170, wus ‘ngs nose" 1S sigan 99 ve Uy, ASITO INT TONVWON“ MITOGRAFIA PERSONAJULUT pentru a-si ciura tatil, deoarece ele aduc putere si renume. Pretendentii Penelope, care duc in Itaca o existent’ de trin- davie si de parazitism, nu stat demni de .scumpa viata" pe care cerul o concede oamenilor tntreprinzatori, Adeseori omul isi provoacd singur nenorocitile i i lor, nuumind destin propria san morala cuprinsi in romanul Iui lise. $i curba experi sale se implineste in acest echilibru intre peripetii si reflex fntre indrazneala si prudenta. Rivicirile sint merew coordonate de_gindul din wud’, fugi, si rep: pe lenesi si pe cei jomici si pun piedici celor insolent in cele din urma, {i ajuti pe cei generogi, chiar dacd siat neastimpirati si imprudenti. Dealtfel, lor li se vezerva 0 moarte dulce" si senina". Ulise e eroul peregrinajului si al 2 EL a ingeles mi cunoastere, dar respectarea_propr a sentimentelor re, a casei strimoyesti, Eo sfidare pe terenul exp dar si 0 clurare a interioare, Tar_numeroasele cercari il fac pe ero: ulterior, rapsodul tI sliveyte in cintece care infrunti timpul. $i nu poetul nascoceste cintecele, zice fiul Tui Ulise, ci Zeus Te acord’ oamenilor, cui vrea el si cl vrea. Prin glasul care stie sii evoce pe eroi, poetul devine nea cut zeii care pitrund ingelesul lucruilor % ronajului constitue ue puact fundamental al i de aserjnes Tui ‘Aristocel: .Caracter, at cite oft prin vemare, earaete, ‘be ai Le ndreapes sau de ce tuad. Manara op. eit, pe 74). (Trad. Odiveea ¢ pocm cel mai yechi_ sero" iu Ansel apse poeziei epice si dramatice. Henk Dane the opoatie eo part " asi etn (nee ROMANUL LUT ULISE B Romanul lui Ulise ne farmecd prin acest ritm in care se amestecd indrizneala qi pietatea, care, alterneaza jinterdependenja croului cu voinga zeilor si capt plirilor, In cele din ur, e imposibil si separim actiunea personals a indivizilor de interventiile neasteptate ale cerului PMde meandrele de neprevézut ale norocelui.1 Tar_exi T devine un tise datorat predestinarii si inv. iti Indepartate gi de necercetar, si fu actualititi. La jumatatea actiunilor sale, Ulise acosteaza_ in “lea intunecata a cimerilor pentru a evoca sufletele mortilor revestitd soarta de cétre umbra mamei_ sale si junea lui Tiresias, Dar viata continua sa fie ‘un mister, chiar daca fnainte. $i romanul Jui Ulise reprezinta, in rate a existen- nndata intre consti -ertitudine, intre asteptare ii, intre adevar si apar Ja hotarul mortii si al 3. Dante a propus un destin de tipul celui al lui Fird ‘ca acesta si corespunda structurii sale morale on EL La yromantizat". Ulisele ui Dante © trecut ps stiingd Crestina, care se indreapta deja spre_uman Renastre. Neginduck fotoarcete i moartea se ¢l ka smuls din fagasul personajului i Gin aceea ce insusi poetul, condamna 1a chi penteu frauda). Ulise care ingeal buna-credinga a dugma BE Ulise care sfideaz’ tainele cunoasterii nu, pot coexista Fa una si aceeasi persoani, Dar e tot atit de adevarat ca lui Dante % lipsea controlul nei Iecturi directe a Odiseii, Eroul celui de al doilea poem homeric fi era cunoscut din niste frag- impede formulat in Poetice pls imitaie 2 un ‘i avila, acesten find 8. vor_ de ‘are si surmeased 1up -peny (e1g “19 2) asmpiod 18r eInqey raastPC Uy I PpeHT Uy yD mu! e aig! na und 3 9 ne eq “Unsesouy t21s90e 9fe stuapida rw a[9o approodse on im vee ved hy susan see, ip youn stusdans © “ou nsanosyp Up ot, ease wn ou S19 99 689, 101 atlp aWotmtosdstp Hore xinp ‘oriuoaut 9p eanaeu x6 “indrppur es "90 B99 9p ANdaja Wo sep il af oe aejdtwrauy ws 99 e209 eHunstp 96 vs [iqisod youl e19 nls oF09 uy to fap food 3 fee pant an Ssoreyse lamymo oun & almirpu “ysrointa peur ea ayMsUOD uiige sived 9 nu esesaee Eioseu utp tposod Sr een ats sen vey ne sotsauioy ajatiood w> voopf “palisodsiod gisease uy punjosd ud snanoe 9340 Uy spurgop stead [wien apuniied 021, 2% 9p 4DWIOF] inmresgaope ,eestiodo>seq* ised [apH0 YOM ed injmud eavetizor¥tja1 uy eBoIs! sundsue’n ¥ ap eHouny eae " (pen on roy fod 906 dd Jawiofy sn] ynwwaod “pawe fosad nnd 1 sep aep | vrepuod f oe ore Bela “>| pandodsiod o-nty’ ereiatoid pistjest sunjsusuitp Esvound ; Boe> 3 et Maitgsape than cata) sndse iroonth eam tapbe Spsods sted bod wan w op sop raed Sngy sate “ta 0 "eo azede voosipO ‘eaiseou “estenyqisuds nuiusg “y cxdoomuqy |p (8 ezesuayfe Uf fepmucafuy |e POPLAXX 1B [vp ef yw049 vaUNEDe “earzeou |S vluasTxa mm wo ad weduip nasipQ wmusay “spuasuen [ose ‘ns © ap vounssed! wip ‘watjunes a5 ase9 tfentoa[anur nos9 un elap > sawed, my jnfeuoszed 39 dum uy ‘ior ye now un 9 sowopy inp [nfeuostod wounds owod 2s uss asooe uy “pzeDr0qe|OD jeu nu eld 25 NU puIpaso 1S suoiteoun) ‘eanseU x Hung “earisaigo.vo.enfear ap eey mnjnwo epizodo” 6 vans Zerop sresaeur snussind wlap sede axuecy inj 9[sHfqy ef 99 dam uy ‘epissse eallazur as 1S tuumew aiopoioug no tuopueqe 3s ad fora vtumsuo> 2 anu eur yzeeu0D 29 wD IEC “1019 ap Hfonusuer eos ino whe ‘ayes areqquoe ap da fy uh dayuy 192 ap ainzeaaid nes a0 sbuiopy im] ynjniouossad eluauowsede ‘a[eious8 num uy wep seIY> }ry|dupuy soun © grendsuy easayosuen yiurzosdos nys mur ‘eumjuos ‘areunsyueD “asndo {Sax |HUIAIp I [MuEWN yoorsote 95 s4e> UY “s[odeHUE YOUN EIS op pnop & riuauodxs tannoadsa: eo ‘osoiuep my aioutisuen ap apes 0 9 |maog “Ezeasoupe os wot 6.35419 op We voyde vend ses o7e9 tou ! imaod aje aanieseu pundoos snus amy hhibo0u2 Gue ¥ EUINDOp 0 aljoa7ap ys asbM21 = weUiTEB TawsA PoompO) ¥Eaesz|sa2eIw 2 ¥23> Ody Fuewosoig “eusspots e591 "ALE £99 ‘iMida>u0D nop SNIP rood tnisaoe ‘aveLUsapOw[oausey aymsuo> 99 ¥32") eluasojip eztionese> © naiued vinutios 4} sted ypetiunsrx9 16 ta aep 9p pieioii] wopoueiau wiseaoy “sawep injaustuEuN [e 2219p ey > eULAIp oui} eur [99 1 ierureut eur Joo |uound savod paurzordar appoiuo> [uOLm 8 998 0 a1e ‘ssH[¢] Inj VUzEOS “Tou anfosqe “apoE sorFTUCUTE S18 wo ytuiaoour 3S nemeaape vosvariaaraiur ws a1eod 3 a} ® Suuniieu aseomutn © 2ynsnst0> aiuep [npos ue tnfoose auidoud easysoulne op suedap a1seoy 9 aypon ae inl ezipeue uy x weummsd 0 yeq -soutdwo pupind yeu % wdordan <09 nig] ip aac aay 2c] sesame fy a0 ee id {> jozopese> vip mpefur neaind oue> ‘srerimunue op eusdiy 18 oxewns sruow a SEIN. INT “INNVWOM ININIWNOSWad_ VEIVYDOLIT oR MITOGRAFIA PERSONAJULUI care o transiite, si care € ceva sacr, pentru ci zeli 0 supra- Gegheazi si o ajuté, sau i se opun, dar mai ales pentru cd en dar acordat o singuri datz omului: si ¢ fericit si dema de faim’ (geatie glasului poetului-rapsod) acela care a gtiut fo traiasc’ prin cea mai intensd participare si a stiut si se §nalte in sfera eroilor, si ei nemuritori ca si zeit". Asement ui Ulise, ms sue isipe aay. Nt, tad, Tn i calmea fu tunes. ir Odiseea, in cs im poses 1 companion pustreard materia, dar ¢ fara putere of Pseudo Long mai pistenaa 2 men. de stl mere bopstia de imasint total reducindse. Ta : vyedem ek nai um oeeanul se eteage: in ss tir pp. 38-39, N trad}. Dar pentra MRelagi autor: Dae si dinteo, a dovs proaat Binds Girstesn Tor Odbea, un fel de comedie de mora Gin, cain el Grattsh ef trad. Gitseppe Mariano, Bari Laterzs, Bed) (afom, tad. Git pp. 39-40. Np tad). ‘Accaatt Pe Ee aos’ gi wethos", "ce caracerizeaai saportal, inte & iim din tad. Manara Val fin some trade is, p. 88. N, urad.]. Unele Arevile, ale aceite ide! pot fi depistate in urmit ROMANUL LUI ULISE 5. O.caracterizare a Odiseié fs formulaté in literatura critica ital romantismului, La inceputul secolului al XVIUL-Iea, Ampla repertori de idei estetice care € Ratinnea poctic Vincenzo Gravina, se putea citi: ups cum ade tle nenorocicilor, tot astlel din 3 ie, pentra a terists, si 2 fi pata pet sat de pericole putes urmiri inolentele pretender seasi, eredints dabioasd a si probitarea i St Fie fiz de rmintea, devenind 0 SE ae comporte in acl momente de fer spre Rommel eederet feta a ep S Snaudl, YS pe Ay Chia 33 Goftrede al sso tridear’ athe sani oS Tormulesuqeap 3 28101 FROM] sopawajgoud ape hey aseorgtian aftunpups up no32 vp apa no so1yIsd-0ON> raid eadnse aouauoy woitdesuoy swore i arevesuo> He[AUHIO} ¥ BUIAEIE) 9 238g ate up wesuods gs oop od ad oa fatuopuasuen in ypasisya YS vatsosor vowN] anUE vaTIGEIS af axz00d oa a2v) ad afismpo] unriode aizeoy ¥zettuspiag 8 Peso Gop votuypi ezeodiv01d soriowoy s[auid0d ap reaijear Aneswu uotinasu n> gump¥a] "UE eulaese my epmYeIapIsU0D 1S rej 9p avvSe) oppdmoasd ¥ oyasse w sop ole 2usmsus ‘PesnipG up "warmpuo> nntodow 9s pty, MS pane|duatuo> eieia fevosied vinta sous opm m2IPE Uf Dagan suudses © apeyy up “YseaWO vies fuineig) ane — ussxod gop oy auoop ws vara 2900HL ”P iduoxo" eyusuen ips enupUOD yoLIUIOY 91290 fe ap Riuvsip eT pluny & Ewen eve eqin> Uf 8 Joy off3¥9399% eseaor ye 18 asus) imp sop ‘ppesisaiun wunSioaue 2p nmap Te Ja Je Tewoaut un : pfogowo ntenyeor je 19]duro> teu [39 jovsadas asasunfe sowWopy “eusess) inj vexased edncT “9 ra ASIN INT IANVINOW “egg uy *prpmipa surg ap sayluSuz eoope no wieypuy es varEpses We eyoey WE TUN EL inset botiood uorine van id ig 0 Soe tasy "eget, lo. op guises aipe 18 topea 38 V ‘ FTax_ de> ‘1 veut) 9121 ‘ound onmitodd “po Pp apy vnood tatty MP at euimeny cauuin HOMER, ¥] wanaede wipe eEap UIRTD say phous | 5 aye awoy) 9] Mote fog smupeaG Yop qe I GENS THE jepede sees una unde "2 gunaadap “opeyy uf i epureo ss tea eu sod oanod ynseane optueads ad gund 2 ge amnd ys aig pow 3p gine # ynasa pabop auf Bs E310 © Hop ueauydopuy nu “Yoaje suds wadesspur 2s fopo waued up yngydau aw ip we ‘auvtgaqoos 90 29pe ye op mage ‘> aerw ap ie 1 s3Re] una Sings tu bye ® ese op PAMpUY 96 mW OHS UTEP “pad tugdns 26 8 19 aiins ap ety {0 syjtel ap wise ap ratuyld 25 «9 ee “resqo word yo eaaip> ap wo} ¥ sNouRUY Hop x “se, I E> wp ZH puotaupeag H puseriod seansip 5 es ese] EB A yn Huey UO aft i aqunung wp suirsua> ys fuapusrd ad nes vourow ¥ anand p> ver ep tL fin mes =p sy aurey yase> sueoy edoppuag 2d o-wiuszandos © auaewoep : oUDy Te YE Bp lay unyyacap ¥ ysived “tadopeuag vamnind vy oSnlgns patingzt ‘sre>opo 2 ap, Say PS eA ea BMD up fame) 19 spared ad gompe SaueaEy ssapep OF 2209 fd “6jouie qt 2 quouae ‘eaeno yourue 6 and 9 > woes sioogid up ef ‘suniex ap sengign 2 9469 pp ‘eatstoduup £o[eu ININEVNoswad_Vid AIOOLIN o2 MITOGRAFIA PERSONAJULUL ROMANUL LUE ULISE B principle mai mari fa de cei mai mic supa lor Nt uri, Intre rizboiul Troii_ si ritécirile pe Mediterana, erout feprogim tui Homer cf atriinie wni_omes Guiseli igh irosise aproape dowizeci de ani din existenta, exact hromal pentro i voind of {2c¥ 3 pitrundi in nite sflee gros fceia care constituie virsta cea mai vitali. Pentra sensibilita- like, era nevoie si le dea fn aceeasi proporie si invligeate capabile tea noaste’ lui Ulise i sar pottivi mai curind ultima actiune pease aceasti idee, dar yi pentea ci acei 2h, dup cum credeau pe care Dante il face s-o retraiasca in infern, decit reintoarce- epi, nw erau deci vive caractere, feciria finds oat era in Traca, cu care se Sncheie poemul. Pentru cititoral reibe aumiaitoae, iar toate acest fehiite atibute [a un Toe modern (51 pentru un crestin) pare aproape imposibil ca dupa seregecnie subnante ale twuror Wevurlor cree precom si Gouizeci de ani de lupte si de peripesity I se Je acstoray att de ordin ntoral eft sf m poata intoarce acasi 1 si-gi reia existenga’de a : cum aventuri paranteza. Dar Punind inte-o lumina justi mecanismal pasiunilor si seati- tocmai aceasta imperturbabilitae, care azi poate da impres mentelor, Gravina avea o idee destul de clard si de concrett tunel existente imobile i inchise din punct de vedere spi despre felul paradigmatic in care Homer articula caracterele traducea valoarea cea mai autentica pe care anticii o atribuiau enistentel. In opozifie cu cea ce va resimti constiinga crestin’y are nu va putea concepe nici o clipi a existentel fara ca sa nu se producd 0 crizi si o metamorfozs inlauntrut sufletului a. rprezentind un fan pact de pornie in-un decree Lui Dante fi va fi suficienci ,, triple impart Tomer suibuie Geers aciusi un zeu care 0 conduce, gi ime fa lumea de dincolo, (cu un ppelerinaj" ‘dureaza eloj cae acionear spre puncul detinlat sia: deoarece mult deo sipeimina) pentru’a se simti un om complet toate aeyivile noastre sint determinate de ideile moss, Pentru Cel-fari-nume din Logodnicii va fi s Sie maonen sat mareate de princpiaflte in afara qoastrS, De asemenen roapte pentru al face sf sesizeze cea mai radical palingenera BF caedea ch cameniy ca parte a aniversuli, se 18 fn intregel univers 2 filngel sale. Dimpotriva, in experienta lui Ulise se celebrenzs 9g si ma aa alt tip ie pe accla care din alara lor it Constanta viet gi se exaled continuicatea legit us de. amen, concepute de poet sb fealitatea. Pentru oamenii din Antichitate era es find contactul cu lucrurile si cu, sentimentele si sé supra~ fequiase’ incercarilor de multe ori neprevazute ale noroculei ld crestin progres ‘omenesti sivagensii acfiunii : wn afara acestei corespondent 1 mmrunte cu con ae asievaretatea de fiecaeei Insugiri sf flecieei or cure s€ 9350 Jn afara scestort. Drept [Atenei, pe Furies incetat al spiritului intnct. penta varietatea sete Wi sin datorate aor eauze peroase are pe libidinosi i sopune Afrodite, pe cei dui Ares, pe alt altor 2ei, potrivii feciee insu 7. $i eroul Odiseit evoluear pe orbita moral care do- mind si Tada ; dar, acum, episoadele se referi 1a un, singut personaj si concur Ia alcitwirea unei biografii cu © desfagu. rare unitara. E probabil ca diversele avent He tui Ulise sa $i cu toate acestea, € tor atit de adevitrat ef vicisivud ui Uiise congin 0 semnificagie tipic clasicl, care cuprinde sentimentul viewii si marcheaza tehnica romanului de aven- vilisene totdesuna tepeerentares die fe repos de acelayh rou ne ‘ea]-Ay Te {nfooss wip purd ‘suieoy 99 9p 2uiq a¥apatut ag, WuoD 9p aFinjos wuvy ‘eanduIs Eun Synar ezeansifoa ‘paepusia] vou Sood jnape> wy i) aun seer Ze un > Sava od e203e vo ‘cul tb} ng “HE PU y yoneuidipesed see! w o20mIPE UL eotuypr 9s # aredowopp aieod neasede oaneseu notite Hog] “2uizoy aypoU nD nes ,jofeuoszad” seu 98 2298170 NO “Y oi, pun0d fe “osdéx areas jou ee wa (ake te mom pres.% MITOGRAFIA PERSONAJULUI perspegivd eich, ba chiar uy valogre, de exemplu ncercarile prin care trece Ulise rimin distincte de el; dar ceea ce i se intimpli Iui Enea se rezolva in interioritatea aces- tuia, S-ar putea admite, Lisind deschisi problema disponibil Ligii celor doi eroi, c¥ Ulise intrupeaza omul biologic, iar icd fiinga moral. Procesul acesta, pe. care, a existential, eo anticipagie a unei_ psihologi Es de facturi senechiana si cresting. In figura Enea se face simpita, fie si in mod discret, 0 « stoic. De cealalti parte, se fnalgi monumental i Lucretiu, Cele dow pocme, Eneida si Despre natura Incrn- rilor, dau un sens dramatic intregului univers moral. Poate nici 0 alti civilizayie nu se poate Huda cu dou capodopere ca acelea ale lui Vergiliu gi Lucretiu, car timp, epuizeazi dowd conceptii asupra existentei si ist use. Sint suficiente aceste dou poeme pentry atura lating si devini universalé si pentru aci imprima_unele elemente care anticip{ mentalitatea modern’. Poate ci simultaneitatea acestui fenomen literar n-a fost suficient luatX in consideratie pind acum. Dar ¢ neindoios a in solutille lor opuse, destinul omului si proiectia realitisii capita o constiingd eticd io reprezentare liricd pe care cu greu le vom regisi cu aceeasi forya fn alte culturi. 2, Spre deosebire de Ulise care navigheazt in jurul, gir- rmului Mediteranei pentru a-si incheia viaja prin revenirea” Si, destinul lui Enea se nagte din distrugere, din fuga si din exilul definitiv. Patria, eli penayi, sentimentele, el si le duce cu sine spre_necuncscut, dar avind in minte pimintului figiduingei si, proiectul tainic de a {ntemeia o oui patric si-o nous ordine, Uliseismul gratuit se vede de- past. In povestea romanescd a Odiseé, lumea sfirseste prin a rimine intact si imol impotriva, destinul "i, dou volume (prima. (8, dateazS din 1895), ‘din lucrarea men Esxcrpluric? ¢ entagonimno nel a del. poeta teo i Liguori, 1966). peniiero di Dante, (Na REFORMA LUE VERGILIU n se transforma in istorie gi in civilizayie, si, acestea sint con- Suse de ideea de progres §i de i * Seatincl ‘cate apare, In. perspec spiciatea" religioash care Fi aseaza pe Enea pe acelasi plat at pe sate dea pate. Dace ne. gindim Ia aceasta prove putem vedea Tui Vergiliv pe cel mai_evoluat In comparatie cu el 0 are se vor succeda in cultura noastra de doua ori m ja personajului. Dar Fos de acord. st Gmparta si sisi transmit aceasta stim’. Chiar gi atunci cint se vorbeste de Ve wide Dante, na st gine seama de aceasta Divine: comedii se dovedeste un minteri, numai, Dante, acel erou al si sporeasca_ dimen: Ia scar cregtina gi ecume i vreunvi_ actor ca Enea, |_depitseasca ve nor trisituei de exemplaritate si 38 se faca acceptat de ep $i de calor atic de depirtate, Av fi de ajuns crearea wu aa lui Vergilia e exponentul transcende in mare masura. nivel mai inalt, in comparatie cu poemele h ch fn saport cu interpretarea realitasii istorice si morale. Valorile Spiriwale elaborate de poernul lui Vergiliu depagese mai rmult Rt: comunul decit acelea realizate de maren epicd greceascapies ad qe x9yjor un sod ps sun 1 9 ie [018 Sp mussyns exoyoureD pan oe rau Sai ayuacren® 6 pawns. 3 ano. ae opera uo Acruadnecbpoisujujopow edap “ibodsonut 9p. UD ds wuvosiad 2p dn un so] 298] va ‘eleastpaurunsey wanoadssod uy sec "] YVIVAGIGAN . VNVOSUAd ynetdas”onindts4g> ap Ovnulp sia} an rnynwo je “imjaredag Je daoioid uae) Iara 9 “Sos “spose ysteds vy woes cap outs yoqered of hadoud mmensy postancl “ipo! oyanis toon wyesiong gute ean hiteg.“Suses op urenioiniadte vs comizoys vy it Spfesuopiaced soy 1d J-18 ontoigd INTNIVNOSWad_VIAVYOOLIN xMITOGRAFIA PERSONAJULU gata, matur ternativa de ‘elemente de France existenta e cit de misteriosi in izvoare ascunse opuse ale pistreaz’ inte metafi- xe © pozitie, stul de aseminitoare cu aceca n secol .PERSOANA* MEDIEVALA 3 au rie vedeti ct fine proface-n flutiri ce Firteapirare spre Judey?* zboare Act pentru seri aprople pe ace vensali, Mari la Francesco Petratca necontenit problema ii 6 _indigjduale ta urzeala reali Ws prablens -ieapuriorultime al oyes poezia lor se mast ncepe Trevaiara moderna cao serie de Fncercare pe eternul sind tru. a- 3 zg § purgatoriul, X, 124126 rad. comedic, FLU. Bucy 1965, pp. 245-—246.exsduiat nated woussop ‘auc ef etd asosunfe unsngny injmuys 2jpuun ad ase) ‘sreaqye alavps sawp “avaape Davos saivIp jausluodeIUy “sTeIlWDpeU EUEUIAELE © 9p suoundesead 9p 219 o-nund suits 9s-npubyy ‘eluyptuy im2201 up EbUnsip afhaup 0 ouponu (¥/¢T—FoE) eA oy onsoeaal mth 8 “any vontusyfow azsuonpid $s yaundos jusuren EDU o> apytnjonuy 6 yososBoxd wud nase shuns D raweugeuossad ‘Susp asese uy “ejsonaed pow ae caves sia pou ae re tae 0 aby pt ap areuife> us B>Ipe “ates! pe 005 [naped uF RY 35 f seaigd od sted 99 ‘eins 2p oo ad saps > oypads jew sep Aleit SreneOsTiad 2p [>> as eeane fut agen | Toms od opoea jot «ogooonisal ap ads age sd Ue net 19 ‘eseandessep 'uo> purung "y 40s a9 30> dais 3 wszquung 9pu0 sd wisave ad (6 atilop we Tode HS nansou pusjdisewo> “purpuyd ‘ns feu [NG 11g "499 1) sane Bs me ane : po 99 ease # IPE ‘y toeuutC, aieur ad vpiowgye> anunuos g-ys pundarse ‘injniqey | “eASO eft os topuyure pups eauiaza. aise ing “eDiWOp “2yes foueul wiiou wesypap ‘exp e WIE iw ALLYSFIVNOSUSE VANVEAVO Ebb ‘aarry fadareo 1 Ynemcte reyaun eh ant Joven up ownue gye 9s unsAgny tune areod 2g “itteds ap’ dun '9p oj ndasoour if dtun aaape mun 8 ounrzia waseode “njmanjosqy” aaibeouNs pieaoe 2 piieoduy reas wo> emD|golg “ns wae wud 1 areun wid ypurgop [-e anuad ‘nezauwngy ad yoseound |-s Bilan{e e nituod ‘3pes rorsouour if raja aparnd uy #8 awufornuy up pze9s9ytk0> 24e9 yao a [mugs “(ue ap up if fosznaned ap eisaza ef “29]-A 95 |ndead uy tus 9p o1e2) unsnay smjmuys 40) pun wileotjtiuas > eiseo>y “puioto i ejessoatun eauIp10 uy Pstauyop af hu ys vaind mu pop #6 exeuUN ponons o Bung’ 25 eopun eq “tulfpered o eo vundosd as”es estdse “euvos Frag" "¥injosqe pinieu ap yundoos 1 s2ne> sui}U0> ,fouvos ssod* e"yapssouo> waunaia ® aeaeaape 9p ape 101 9 JeCh 21109 ; -tis dump yepase up eoxesdorqoane 9 wanionns Hb mpowos pe adosuod “vain “ze-s nu vo ee “yleuoIsa) Hepep 9s nu ewseaoe puyy HUME W aeRyp “ypeHu9p 1990 eana]n> o-teidope ¥ e9 ad i: Suiisoz> jaI9 v aatsadoose | siorpieioy reus vao meod 9 eiseayefeiprarpur and 18 yao \outaap vo fuep ose>oy ap xep # wonwapt Te Hi Feuose side eoje> seuun ulp 3jo> uy "Meituunur 9pes to Wixzunose uf Snes jadtuneuy Nou up YozeddU © 18 viodd1 0 WO Sno] “prejaduns anjosqe ‘gansodsonut tejecosiod arene, © optiidsinuy pmisransau> ‘qeniqpnuy wiiyad op 18 esmfn> 2p | Buupsoap aadg “Juwurqas no 18 w0> wa | asunfe sqenpiaipur eitouady> “aeaape se EiepQ “Heia 9p ojoouip dems aeAape ‘¢nfrsomut tnwgaape run agnape un asoqdo E> aie eaieiie> “itmsofuor) uy “owiedai © Siusaoe aus opingesd 8 oftiermoigip set suedop 9 eiut{, ‘sseioqy ap afea.0 aieer ap s1ureey » ey "sizt; ~exout featur satin ajateds uy efematds auimugus 09 e1fonZ9p 3 cosred= (Suvcy vp Rud i6) unsnSny [muss naiuog “| r ILY.LITVNOSYd VaANV.LAYD eee 7 [ toeupow jnaponu p> - Ly wipro? Degecsistcmeenmtreenenc treetapes uss as ET Ee aE 2 MITOGRAPTA PERSONAJULUL mentul si sistemul de gindire al lui Petraca o problemi vesnic Aeschisi, a cirei solutionare au mai apirea atl de siguri : tel putin nu in momentele si tn indatoririle existentei. Aceasta alternativd de simulare sau minciuné care intunecs zi de ti faya adevirului si pune la incercare increderea om in mintuire nu ¢ mai usor de determinat si nici de stipinit, 20 dati cu Petrarea (dcopotriva ea ‘poet si ca moralist) se schi- feazi o a treia Gale atte” ervare st adevar : conditia tadoiel- nica, nesigura, injumatayita, care conjine deja in sine otra ‘vurile”constiingei moderne, Antinomia dintre existe: 4a si dato- i erioritatea cresting (de la sfintul Augustin ‘opunea vigilenga asidu si depisirea finala, deve- nea la Petrarca o suferingi permanent si fark Si in timp ce metoda sfintului Augustin (si mai ales aceea a lui Dante, care e trecuti prin stilul peremptoriu al scolas- icii) urmarea dobindirea irefutabila a adevarului, Petrarca se a arului. Dante isi construise o bazat pe discernerea riguroasa a binelvi si a si in ea putea judeca pe veci istoria si oam ce Petrarca nu conteneste a-si pune cu anxietate ntrebiri legiturit cu sine, cw caus ii gi cu scopurile experi continuind a ramine uluit si consternat. El se autosuprave. gheaza in mod chinuitor si fi simte propria congtiinya seapind de sub control. Acea.neconteniti trecere de la indoialii la certi- tudine — si, mai mult decit deo alternativé, e vorba de {apt deo coexistengi a mai multor stiri sufletesti —- si faptul dea resimpi mereu viata ca pe un lucru pe car dobindeste si Ia care renunga totodata sint niste semne ale unei sensibi i mai chinuite gi niste instrumente ale unei introspectii mai sub- { tile. Grandoarea lui consti tocmai In aceasts temerara rect joastere 2 propriilor sale sentimente. Nu ci Pe i punctul final care ne asteapta la sfirsitul exist Si, deosebeascd drumul. d ate inchide ochii fa fata feb 3 sentimentelor sia dorinte poate fi considerat cel mai subtil discipol a a cautat sa verifice radacinile cele mi ale sensit noastre, Iuindu-se pe sine drept obiect permanent de cerce- tare: ysi mi simt mulumit cf mi ine Insurai, CAUTAREA PERSONALITATIL 8 deoarece mi cunose aga cum sint“. Petrarca a creat pi psihologiei moderne. El a reintrodus poezia in total absolut sentirienufui nostra, Aceastdtenace, aprecere a vietii psihologice sfirseste prin a elibera noyiunea de omenese in raport cu viziunea religioasa si metafizica. Pentru aceste motive, Petrarca inaugureara criza gindirii medievale, nu printr-o opozitie explicita de idei sau de sisteme, ei prin accasté lucida coborire in actualitatea spirituala si in cea 3. Lucrarea care urmieste si inregistreze c aceasti metods introspectivi fonierului) e [Secrctuanay (5 ferusn mear = .Despre con Prezenga. sfintulvi Augu: “hota: Hare ¢ defaiorie: Mal ale tn cares a Iie be destinenra tmirturisiea pateticd a scritorului, Imaginindu-si 0 act tomas devtinal Avg, Pera se analizeaz, sce ceteariy se contrazice, se reveleard in intimitatea sa cea Hinged, dezviluindue?gusturile, sibiciunile, iealuile Fectuale si literare,cildura sa sr . zea, pe care o pune in gura sfintului Augustin, e caracteristica pentta saul phicut al ui Petrarea: interlocutorul poet 8 cimpia deo melodie dh ea frSmintind inmate vreun pichodat’ inset finale si profund; si des i singur.” i numai de muze, au te simeai ic eceav, scriitorul se simte isfactie, se alli aproape de 0 ici stare de ,apatie", pe care antic ‘numeau yaggritudine". Sfinul Augustin i spune : Pe te stipineste un fel de boali funesti a sufletului, pe careag ye nanny 0 bax a Gaseot ML IT ‘en Hom OuONIA BP ip wou © Yao a eae e] edt 0 vf ap wo Bempare juownuas YiapIp EMNSEUL 99 UL WOpOA ys 2 LoIMIN EU LUE Sp ances an. 9 eisoe wee] "20xdIo9s yoses1O00heG ‘ “reno os atoop year ays ayeunids Sou 3s ys Hunle Hf pus ad 21zesiu09 2s 190) ep) ‘so]ruDureo eayUEUN axgonatsUE 95 9289 aozap oudsop apr 0 vare ¥ hnuad eoyozopyy ajauiarsis a1v01 SS apis pryeep HIV “sekoPHY oO BWSKXS nu IH edi ye mum, eidnse aoe DuQy aT aROp 1 o> [npiosezap aisautiop zoned Pie Maoguutes voreand evestuotua|sor a7e> =U 3309 3p ase ois sen -anesedp 19 opaadey "3]n29¥1q ajpoe aurizede wo un yo uiopax es ap 8 mains 9p ese US i sjaluasayicy‘ep024 HLYAEIWNOSd_VIREAVS (962 “4 Sip 2g "4 Ip Os ome arb! fxluoo" pono sestno sjase ‘rer owueg ony ep sip. asonesy tyuoureo oy “1HjuoD ap ateTUIWEH] AMUUOD 00 aus — ‘pp sunds —‘efuintuo> “eiera "ymaumuieg “Teiow my UaISINED Je auerstIOD Jeuyp imu yoind e-s a7e9 eave Inf [aidssaey pep 0 guy aundxo Hy uo uid “up ayuys anv areunpe) fpimpuoo tidase Stunausi op otis 0 ofoeut 21e) “opseso4 inforesy purzundsey “wotiaides Up o> ypruy aseos suisse i Lanpurd ap wid > “GpeT Teiep Y aveod aie “progmuey wp spat wip thu TEP aznsied 9p vidosde as jusoiyas a1e> uf auia4a Oa ayer une 3p 9 tumai295 ed wes atetep a eAUICUL sUstoF EIssta Oe] 3[ f [fuoine 99 waned up sope yeu eyo aureo} ipqeas swwod oF a easeniog i s0[210d0 eHBojouosy repel ap oxdvou 0 e> 9 1 ‘ata varomjent deou 36 He Im] EaHVOSUNS Wf ye Hpamnoduup ‘ngs ad avaasny ap a ad aus ayn puajsu ppt Asooe fouvUGwOW 9p H ouuno! 9p 18> ap swnsed seo} ajumere ~ yHewpy “srsingeed yp sayns stinduy 29 v999 301 sds f aeadap sade psRpap nasow 9 es sup stain pasvave wed sis Uy muss apundsgs) reagaape gt mde] winepe 9 enwore ap Fomor ¥f amp ss ysodun a1ed axe 1 n aunds 1 wnue aby aeoapura 2p atapnnuss> INTALVNOSwaa-VIavBOOLIN w46 MITOGRAFIA PERSONAJULUT flor, mus numa pentew dar gi penteu c¥, i acord credit poate aastel a e dec nui fn aceastd problemi torilor catolic, fasisi_ viata si de acces noi iubim 4 in acelayi timp Dar, in cele din urmi, ce e viaga insisi ? Chiar daci avem speranta Ci vom mai wii citiva ani, ce putem astepta, daci-i comparim pe acestia cu anii pe care iam si tit? racit pentru nei viaja nu fncepe acum, ci o bunk pe nema aoastes, oare cit de searth va fi viaga care ne cin aii care au teecut promize viata fnjelitoare, nesigucl «i cu atit mai ite, cu cit € mai sigur, degi au gtiu de ce, cS ani se due mai repede decie ani Omului, si, mai exact, scriitorutui, care se de mii de necazuri si de mii de nenoro si regrete trecutul, si se pling de prezent si si astepte te nigtit viitorul : ycel care acum se afli in multe nenorocisi $i mizerii, care e incereat de multi ducere in ceea ce priveste trecutul si de mult chin in ceea ce priveste prezentul si de mule team cu privire Ia viitor" \Conflictul cu realitatea si mai ales cu sine fnsusi a con- stituit marele numitor comun al spiritualititii lui Petrarca 1a prologul la vasta enciclopedie morali (De remediis utri- sque fortunae a cirei redactare a fost efectuati intre a i*, nui rimine de CAUTAREA PERSONALTEATIL a & ating’ problema _riului ea toi, care te la Q care si fie sb Tinea ea pewedea sce divine st ble nt hea fngesuat ca sine chinoim si sf ne ost fut stiruintd sk injelegem cauzele nenorocs provanci durere."! est interminabil antagonism ¢ viz pe scart Cos neat iNereg e-un imens teatra de Tupte si antinori CQain lui Heraclit care postula necontenita cearta a wturor nea aceasta. Introducerea laa dova carte @ ic paradoxala discor ssl Ce sperants poy avea ale. un 1 gh din dragoste se naste antipatia 5 , Sree: fin Ingelegere se afl gsrmenit discorlie ; razbe Sul fit gaseste loc in_mijlocul paci." Chiar si cautarea ade, varuluiy continua scriitorul, are ca rezultat descopericea Hor in care triim periodic. Dar cea care nu conteneste sa ne toveasch zi de zie controversa Jauntricd. Omuiltraieste r-0 stare de provizorat absolut, sale pin Ja moarte, fara odihna" * bucurla, teama, suferinga. 4, Petrarca insusi a dat biografilor imputa, ,boala, de care vorbeste in * teri ar constitui elemental cel mai 1 Citi dup vechea versune a Iai Giova jin apiruts In Bologna, Ro 1867, woh Ty p: 45) stig BE Gs Nentine 2 1 Ciovannt da Samia (OP. 1, p. 38odio e pUEWN voean(aidt ours aun} Uf 1) ednp wyesdorg wzesU ea00gj 2 sowewweau! ‘ap anogysiies 2299! Dp ENS 6 9f22 NO “BD a Jo[l629 YP OP#I0g, rn aysaaid "99 v909 anpojdure vouDurase r re SSrmaRN v nuad ood auds paeuyouy tp wiodo wie © eerie ayn Feu 9p > row 9p wiemunueo asoy 4.a¥ ame iecdouna Sidra sie) ad ‘39013 onapousg | PRED ednp sen eg “nes singeat exeuoi | eS stoueg ap orsaouery INTANSTTvad VILVdV AQINIVNOSWad VIEVEOOLIN Ey