Sunteți pe pagina 1din 10

CĂPRIOARA, DIMENSIUNI

În Templul Marii Judecăți picură continuu apă din tavanul proaspăt executat. Dorm într-un fotoliu
pat, acoperită cu o dună groasă de pene de gâscă. Mă scol din cinci în cinci minute şi adun picăturile de pe
tavan cu mătura şi un prosop, de deasupra mea în primul rând, apoi adorm.
Anul acesta, luna noiembrie, e capricioasă.
Ieri a fost ziua fiicei mele cea mare, 6 noiembrie, în anul 2002.. Am multe amintiri foarte frumoase
cu această copilă minunată.
Banii pentru un acoperiş improvizat, mi i-a luat X. cu de-a sila. Am deasupra capului, placa de
beton şi un strat de hidro izolație prin care se infiltrează apa.
Dorm până după miezul nopții după urlete de plâns, căci tot ce am avut s-a epuizat, nu am cum
rămâne în clădire, vine iarna, nu pot gândi să stau pe la străini. M-a numit ,,inginer prost", după ce mi-a
luat ultimele 30 milioane lei. (atunci, în 2002, aveau valoare mare).
Deodată aud glasul Tatălui zicând..
”RIDICĂ-TE ŞI STAI ÎN PICIOARE! ÎȚI VOI OFERI UN DAR.
VEI VORBI DE ACUM, LIMBA TA COSMICĂ ".
Pe loc se formează cuvinte în minte, toate noi, fără litere cu alterații, în limbaj asemănător cu cel
latin. Mă bucur mult, uit de picăturile mari, la 15 cm distanță, de pe tavan, iau un caiet şi scriu ce-mi
dictează Tatăl, familii de cuvinte.
În 2000 trimisesem ,,CARTEA VIEȚII", la multe adrese de pe toate continentele, şi unei persoane
importante din România. În anul 2002 a ajuns inclusiv în Australia printr-un penticostal.

Trec câteva zile. Nu mi-e frig sub dună.


E spre dimineață, când Tatăl mă face atentă la un fenomen nou, straniu... clădirea e înconjurată
de spirite umane enorm de multe, ca o semisferă, până deasupra acoperișului. toți tac, doar privesc. Cel
care-i conduce e el. Îl numisem Moise, cel cu parkinson, aşa cum am primit comunicare la expedierea Cărții
la București.
Vesel doar el, ION ILIESCU, PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, se apropie de mine, mă întreabă dacă-l las
să doarmă în patul meu, râzând. Îi răspund că nu putem sta doi, în fotoliul pat, glumind. Apoi întreabă cine
e cu mine.
E CU MINE TATĂL.
În timp ce stau în picioare, un alt bărbat îmi ridică corpul astral de la picioare până la coapse, mă
pătrunde o răceală cumplită până la oase, ca un ger simțit fără haine, afară, cam la minus 50 grade.
Mă sperii, dar nu mă lasă TATĂL să strig, ci îmi zice să mă ridic imediat, căci nu pot sa-mi facă
nimic. A doua zi merg la Baia Mare, căci acea mare mulțime numai TATĂL o poate dizolva.
Aşa a fost. Nu s-a repetat fenomenul !!!

T.M.J. trebuia să fie acoperit. Iarna nu se puteau face lucrări, vândusem cărți şi instalațiile pentru
baie, dar trebuia să mai aştept.
Într-o noapte aud glasul Domnului Maitreya care zice că trebuie să mergem urgent în București.
Ce putea fi atât de urgent ?
Îmi iau alimente, bani, haine groase de rezervă, paltonul de lână cu care fusesem pe drumul crucii
cu vreo 40 de discipoli, ai Domnului Iisus Francisc Maitreya, iau ocazii şi ajung foarte uşor până în Brașov.
Încerc să stau câteva zile la o copilă cunoscută din Brașov. Are soțul foarte bețiv. Atmosfera e
incendiară, el bea fără măsură, duhnește urât. Nu pot rămâne.
Merg în gară.
Aici ceva e total schimbat. Din cer, de peste tot, se aud oameni vorbind, îi văd cu ochiul spiritului
cum se sfătuiesc în grupuri, aud că au ieşit din trupuri şi fiicele mele şi prieteni, oamenii privesc speriați toți
în jur, căutând cu privirea pe cei ce şoptesc de peste tot. Spiritul lui Irineu şi ale altor preoți din Cluj, sunt cu
fiicele mele. Când sunt în pericol, le salvează Domnul Maitreya.
CINEVA RĂU, A INTRAT ÎN CORPUL MEU, ARE MROS PUTERNIC DE TUTUN, ȘI-MI ZICE
CONTINUU CĂ TREBUIE SĂ MĂ SINUCID.
”Mă gândesc” că aş putea ieşi prin exercițiu mental. Caut o bancă, mă aşez culcat, dar imediat
vine cineva care mă cercetează să nu pățesc ceva rău.
Ca niciodată, în fața gării, e mare mulțime, toată noaptea.
Duhuri malefice se luptă cu cele curate, eu le spun cum să procedeze, MINTAL, când îi văd pe cei
dragi ai mei căzând în energii întunecate. Sunt sigură că e sfârșitul LUMII....
Prima noapte a trecut în Brașov.
-------------------------------------------------------
Pornesc spre Ploiești. Domnul îmi spune să nu dorm deloc, pentru că MALEFICII DIN AER ŞTIU CĂ
SÎNT MARIA şi dacă m-ar acoperi în somn, m-ar ucide. Îl aud pe Domnul foarte clar. În gara Ploiești stau în
sala de aşteptare, îmi iau de la un chioşc un corn, stau de vorbă toată noaptea cu călătorii, iar dimineața
urc într-un microbuz pe care-l conduc oameni robuşti, creoli, doi bărbați care mă privesc cu interes. Direcția
e spre București. Ce va fi acolo?
Rasa asta de oameni nu o recunosc. Sunt cu ochi întunecați, lipsiți de strălucire, îmbrăcați în
negru. Parcă am intrat în altă lume care m-ar îngrozi dacă nu ar fi Spiritul Domnului Maitreya să mă
conducă.
Pot fi olteni, care stând mult la soare au fețele pământii?
CRED CĂ PLOIEȘTIUL A INTRAT ÎN ASTRALUL INFERIOR.
A doua noapte a trecut în gara Ploiești Vest
--------------------------------------------------------------
Intrăm în capitală. Din autogară merg la întâmplare pe străzi. Imensul oraş e plin de cântece în
eter care sunt auzite tare, de către oricine. Asta nu are loc în karmic, unde e liniște. Cineva spune că aici mă
voi întâlni cu Domnul Maitreya în trup, că va avea loc o ceremonie... ERA O MINCIUNĂ, CAPCANĂ !!!
Domnul m-a trecut în acele zile ÎN TREI DIMENSIUNI. Cea creată de creoli e astralul
inferior, cea normală e Karmicul, iar ...noi intram cu maşina şi în Astralul superior când dorea DOMNUL ,
unde căldura era perfectă și mirosul plăcut.

Urc pe o maşină de oraş pentru a pierde vremea. Dintr-o dată, simțim cu toții un salt ca şi cum
mergi cu sania peste un povârniș, peisajul se schimbă brusc, oamenii speriați coboară unde nimeresc.
Şoferii şi ei nu mai ştiu care e ruta.
De data asta coborâm dimensional, oamenii surprinşi scot sunete de mirare toți deodată...
Dispărem din peisaj, simțim o plutire apoi intrăm într-o LUME TOTAL STRĂINĂ DE MINE, din Astralul
inferior,
E cam după masă. Cântece se aud de peste tot, unii oamenii simulează veselia, suntem mai mulți
duși peste voia noastră pe alt tărâm, de aceea aşteptăm toți să se întâmple ceva.
La o oarecare distanță, văd cu spiritul un mare amfiteatru, cu o mare scenă, cu gradene înalte pe
trei laturi, pline de spirite. Pe scenă cântă marii solişti, cântecele frumoase românești. Ştiu că e venit şi Juan
Carlos şi alte persoane din case regale. Domnul e SPIRIT...E O ÎNTÎLNIRE A SPIRITELOR. E oare destrupat ?
De ce nu am aflat nimic prin cei din lucrare ? Ultima oară când l-am văzut era foarte slab.
Dacă s-ar fi petrecut un asemenea fenomen cosmic în viața străbunilor noştri, s-ar fi transmis oral.
Eu nu am auzit nimic de la ai mei.
Ajung la marginea unui mare bulevard, CU PATRU BENZI unde, privesc şi mă minunez de ce văd...
maşini mici negre, bară la bară, CÎT VĂD CU OCHII, PE TOATE CELE PATRU BENZI, TOATE LA FEL, ÎN AMBELE
DIRECȚII, erau ocupate de oameni îmbrăcați în negru complet, toți mărunți, pământii, toți fără excepție,
cu ochelari negri, ca o mare de clone diabolice...creația lui satan. Lângă mine sunt câțiva, mă privesc reci
ca gheața, miros ciudat, nu ca noi.
Un rătăcit ca mine, frumos îmbrăcat, alb, dar fumător, îmi zice...,,e bulevardul București-Otopeni"
Muzica nu se mai aude, iadul își făcuse demonstrația de forță, Domnul a fost provocat ca mine, de
aceea m-a adus în corp fizic aici,… ce să mai văd?
Se face seară brusc, deşi e doar patru jumătate.
Ei nu mai sunt !!!!
Unde au dispărut ? Cred că am intrat eu, în alt strat al astralului negativ mai întunecat sau, acolo
e ziua foarte scurtă.
Un fenomen similar cu clone, a avut loc în timpul ocupației hitleriste, care a rămas consemnat în
cărți.
Trec bulevardul firesc şi caut o scară de bloc unde să intru să văd cum pot să mă descurc în
noaptea aceea. Sunt curate, ei mă simt şi mă văd prin uşă, mirosul lor e altfel, au fețele pline de ură,.. Ce
caut EU pe tărâmul lor?
Voi ieşi din trup, nici o şansă nu mai e de întoarcere în lumea noastră.
E seară târzie, cumpăr un suc, sparg sticla de pietre, oblic, apoi tai în venele de la mâna stângă, cu
cea dreaptă, nu mă doare, ci mă ustură şi mă arde, apoi tai la stânga, dar nu pot adânc, doar pielea
reușesc să o zgârii, apoi la picioare, …
CINEVA MĂ ÎNSEMNA CU INSEMNELE DOMNULUI MEU IISUS .
Reuşesc să tai pielea deasupra a două vene. Nu curge sângele destul de repede, încă sunt trează...
Mă surprinde un bărbat care cheamă maşina de urgență a lor.
Când le văd fețele, mă încărunțesc !!!
Vin doi diavoli foarte înalți amândoi, lați în spate, cu forme ascuțite în pomeții obrajilor, cu priviri
de gheață, crunte, foarte reci, de iad, sub piele văd metrici şi mai oribile, negre, foarte deformate, de
duhuri din adânc.
Femeia mă strânge cu un tub subțire de cauciuc atât de tare, încât nu-mi mai simt palma.
De ce ne salvează pe tărâmul lor, când gândul de sinucidere e de la ei și e emis cu atâta putere
încât nu te poți opune ? Au şi ei un pic de omenie? Sau e altceva?
Pentru a pune în mentalul meu gândul de sinucidere, trebuia un bulevard ticsit cu diavoli, să
emită toți deodată acelaşi gând !!!
REAL, AU CHEMAT DIN IAD TRUPELE DE ELITĂ.
Ajungem la o clinică de urgență. Un hol e plin cu cazuri similare, unul lângă altul, toți pierduți cu
privirea, cercetând aceşti străini care ne-au invadat Karmicul.
Bucureștiul,...de ce au început cu Bucureștiul, cu sudul țării ?
PENTRU CĂ ÎN SUD SE CULTIVĂ TUTUN ȘI SE FUMEAZĂ CEL MAI MULT.
ÎN BULGARIA SUNT CELE MAI ÎNTINSE SUPRAFEȚE DE TUTUN.

Apoi, mahalalele sunt de vină, tutunul şi alcoolul.


Cum putea să ştie Domnul ce se petrece acolo ? El putea ieşi din trup. Noi ştim că e Iisus Domnul,
revenit pe pământ, ca FIU AL OMULUI, CA LEU CARE SIGUR VA ÎNVINGE.

Bărbați de toate vârstele, au aorta tăiată, alții tâmpla, alții sunt ca mine, toți cu fețe albe,
încruntați mulți. Toţi sunt muţi, nedumeriţi, decenţi, frumos îmbrăcaţi, cerebrali şi totuşi au devenit
victimele…cuiva, care e și eteric și fizic, material, văzut.

Merg la doi tineri, de data asta foarte frumoşi, ca doi îngeri, în ținută verde, relaxați, zâmbitori.
Psihologie inversă...? Pentru prima oară aud cum comunică mental...,,..fii atentă că ne aude. Nu te ocupa
de EA ! Să o vadă şeful !". Mă pansează, rămân de voie, nu-mi fac nimic altceva. Mă gândesc să-mi lege
Iisus Domnul vasele sanguine de pe dosul palmei, prin vârfurile degetelor, cu cele din palmă, pentru a
putea folosi mâna stângă. Vena de la mâna dreaptă nu e atinsă. Îmi spune că, o face imediat. Nu știam cât
de gravă e tăietura din cauza sângerării.
SCRIU TOATE ACESTEA, PENTRU A NU CĂDEA ŞI VOI ÎN CAPCANA DIABOLICILOR.

Lângă mine e un cuplu tânăr, care însoțeşte o femeie cam de vârsta mea, veselă, plină de viață,
elegantă, îmbrăcată cu mult bun gust, coafată, inteligentă. Îmi dau seama după cum, şi ce vorbeşte.
O CHEAMĂ SĂ STEA PE UN CĂRUCIOR MOBIL, CULCATĂ, ÎI PUN ÎN VENĂ O PERFUZIE CU NACL ŞI
ÎNCĂ CEVA (?). EU ”TREBUIE” SĂ URC LA ETAJUL PATRU. AȘA ÎMI ZICE DOMNUL MEU.

Ajung într-un coridor lung, îngust, în dreapta lui sunt două lifturi, în stânga sunt saloane şi
cabinete.
Stau lângă perete între două încăperi. Deasupra mea, ceva greu îmi apasă capul, din aer, se
mişcă, e o entitate eterică care zice că e ,,şeful". E UN UNORM ȘARPE.
Aici am ce vedea. Într-un salon, o copilă supraponderală, are mâna deasupra cotului tăiată. Pe
carnea vie cu sânge, e pus un tifon; ciudat, nu plânge, ci vorbeşte cu o altă copilă !!!
Într-un cabinet dentar, cineva scoate chiar acum toți dinții unui copil mare, nici el nu se
opune !!!
UN ALTUL NU MAI ARE DINȚI DELOC.
Cupluri se adună părinți şi copii, pentru a se sfătui, dar înclină spre acel loc, nu spre evadare din
el.
Trece o oră şi jumătate. Cineva împinge din lift un cărucior cu un corp pe el. Observ că nu se
mişcă. Merg să văd despre ce e vorba.
Un cearceaf acoperă trupul femeii căreia i s-a pus perfuzia când eram jos, sub ochii mei. Capul e
descoperit, părul e plin de sânge închegat, e moartă.
A fost ucisă de ,,frumoşii ca îngerii", în timp incredibil de scurt, cu o cruzime şi nebunie de
neimaginat.
Diabolismul acelui sistem de ucidere constă în modul prin care ne sfidează pe toți,
considerându-ne orbi. Am fost toți programați şi aduşi de ei în starea pe care ne-o dictează din eter.
Prin sugestii mentale, satanii au emis de atunci în eter ideea destrupării omenirii cu apă şi sare,
adică cu NaCl. Medicii nu se opun... De Ce ? Nu pot, sau sunt complici ?
Poruncă de la Domnul este, să se injecteze cei din medicină cu acea substanță, dacă nu pot să se
roage; să exorcizeze, să ardă tămâie, dacă nu, să-şi taie mai bine mâinile, decât să-şi ucidă confrații !!!
În privința mea..,, DOMNUL ESTE CU MINE", pentru a-mi arăta un infern. Poate că şi Dante a trăit
experiențe inițiatice similare.
De la sosire, continuu am simțit o apăsare deasupra capului. Îmi şoptea acea entitate că e duhul
şefului. Domnul îmi spune..,,când intră cineva în primul lift, nu se mai întoarce între vii. Mijloacele de
destrupare sunt tartarice, nu ți le descriu pentru a nu speria pe cei ce nu vor vedea niciodată asemenea
locuri, cât va fi Terra. Toți morții devin cenuşă.
SUNT ADUȘI AICI ÎN MOD PARANORMAL, PRIN DEDUBLAȚII DIN IAD.

În fața unei uşi de salon, e o mamă cu un fiu adult cam de treizeci de ani, foarte trist. Îi cere să-l ia
acasă, iar ea îl refuză. Inima femeii e atât de împietrită, încât îmi vine să merg să o lămuresc eu să-şi ajute
copilul, să-l l scoată imediat dintre ucigaşi.
Mi-e teamă să ies. Mă îndeamnă Iisus Domnul, să cobor liniştită, căci nimeni nu îndrăznește să se
atingă de mine. Aşa este. Ne îndepărtăm până la nişte clădiri, iar nelocuite de nimeni, cu un nivel, dar înalt
cam de cinci metri. Aceste case curate, inclusiv geamurile, au fost locuite de persoane care levitau, de
aceea le executau astfel. E tot ca primăvara. SUNT PUSĂ ÎN ASTRALUL SUPERIOR. Stau într-un colț exterior
al clădirii. Aştept să se facă ziuă, când, aud explozii puternice în eter. Domnul Iisus şi Maitreya Domnul, e
cu îngerii care distrug duhurile malefice. Îmi spune să-L aştept pentru a mă însoți mai departe. Mă
surprinde că imediat, au început să curgă pe aleile mai largi, maşini spre clinica aceea, CU MARE VITEZĂ.
NU MĂ POT VEDEA. Încă nu înțeleg ce pot face cei din trupuri fizice, în lupta cu cei cereşti ? Acționau prin
dedublare. Atunci de ce mergeau cuprinși de panică și în trupuri carnale? Erau medicii din București?
A treia noapte fără somn a trecut cu SURPRIZE INIMAGINABILE !!!
-------------------------------------------------------------------------
Ies la şosea. Apare un taxi, opreşte, mă va duce în gară.
Șoferul e unul de-al lor, foarte urât. Urc şi văd acelaşi tip de față. Aprinde imediat țigara şi
vorbeşte cu cineva codificat. Îi cer să se oprească, dar refuză. De spaimă, deschid în mers uşa. Opreşte şi
zice. Coborâți ? Ies repede, dar îmi rămâne în mașină, plasa mare cu hainele de rezervă, cu ciorapii groşi
din PNA, portmoneul cu toți banii. El merge, e o metodă să fure de la unii clienți cât poate.
Sînt doar cu paltonul în spate, se văd feşele la mâini, toți comunică perfect, ştiu că am încercat să-
mi tai venele. Rana e prea recentă, să pot lua jos pansamentul.
E soare. Ajung în Piața Romană. Văd o clădire mare, spre care mă duce Iisus Maitreya Domnul.
Îmi zise să urcăm, căci nimeni nu mă va opri. E chiar aşa. La parter câteva persoane aşează cărți pe nişte
rafturi. Sunt blânzi şi buni, se prefac că sunt preocupați de munca lor. Urc la singurul etaj foarte înalt, cam
de 5 m. Observ la marginea treptelor grosimea plăcii peste parter cam de 12 cm, foarte subțire, ținând
seama de deschiderea mare a spațiului de jos, de vreo 15 m. ,,E armată cu fibre de sticlă".

În dreapta sunt două uşi. O deschid pe prima, văd mai multe scaune tapisate și o masă lungă în
capăt,... E pentru şedințe. Îmi zice că acolo se vor aduna demnitarii din județele României în viitor,
clădirea e în Astralul superior. Sunt locuri puține.
Ieşim şi mergem la dreapta pe un coridor scurt, unde deschidem altă uşă. E o cameră foarte
mică. Pe uşă scrie ,,MINISTRUL MUNCII ŞI MINISTRUL CULTURII". Gluma cuiva ? Nu.
Tot aici vom aduna Fii vrednici de Astralul superior, din București, când va fi MARELE
CUTREMUR.
Unde va fi SEDIUL PREŞEDINTELUI ? Văd imagini cu cineva care vorbeşte de la balconul unei
clădiri înalte. Nu, nu, nu cred ce văd.. E DOMNUL ȘI ÎNCĂ CINEVA ….

Ies, în față sunt două şiruri de bănci. Stau pe una, culcată, dar din șezând. Nu mă doare nimic. Nu
simt deloc foamea.
Între clădirea descrisă şi o alta vecină, e un pasaj cam de 3 m lățime, unde văd un sicriu foarte
mare, de lux, rămas spre a-l atinge trecătorii. Nu ştiu al cui e. Sunt în această piață vestigii istorice
ancestrale, ASCUNSE ÎN DIMENSIUNI POZITIVE.
Mă cheamă să mai văd ceva. La capătul pieței, e o bifurcație în T, de străzi mobilate cu clădiri
normale, nu înalte.
Merg la stânga, unde observ un magazin mare, non stop. În fața lui sunt țigănci care comunică şi
ele mental. Intru în el şi simt un miros foarte puternic de drog stupefiant, pulverizat prin ventilație. Nu iau
nimic desigur, ies şi observ cum elimin pe nări pulberile inhalate, perfect, până devin plămânii curați. ,,Cu
aceste droguri, diavolii atrag în dimensiunea lor, persoane de orice vârstă din Karmic ". Ei dispar din
lumea fizică şi apar în dimensiunile negative.
Merg tot înainte. Aflu de la Tatăl că există fenomenul de autocombustie, adică, arderea
interioară prin ceva anume... Cum poate ajunge acel ceva în corpul omului ? Prin dedublații care lucrează
în gaze naturale ?
Mentalul meu devine cuplat de data aceasta TOTAL spre cer. Acolo îl văd, în fața mea, nu foarte
sus, cu inima, pe TATĂL CEL BĂTRÎN stând vesel pe un tron mare, puțin lăsat pe spate. Îmi zice...,,.. acum
vei simți substanța care arde interiorul unui om, .." e un miros nou pentru TINE, nu e gaz metan.
,,Imediat TE vom exploda". Numără invers, eu aştept fără frică, mă aştept să cadă corpul, dar, nu
cad. Râde cu mare poftă, apoi adaugă ,,nu se aprinde fitilul". Prin râsul SĂU îmi spune că mă ADORĂ.
Fenomenul se repetă de încă două ori. Tatăl doreşte să ştie cum reacționez la invazia pământiilor.
Se face seară. Merg în câteva biserici cu pereții complet înnegriți, în care se roagă mulți
credincioşi. Cum pot suporta murdăria aceea ? Ard multe lumânări. E o lume arhaică, îngropată în
enclava ,,subterană" a Terrei, tot dimensional. Poate că sunt foarte săraci…
Ies din Astralul inferior; e călduț, deşi e decembrie, intru în Karmic, traversez un parc mare. Prin
picioarele mele trec capete de câini, apoi văd o intrare spre metrou. Pierd vremea în acea stație, apoi
observ o clădire mare unde aș putea fi ajutată, SPITALUL UNIVERSITAR (?)
La poartă sunt doi tineri, observă feşele, mă lasă să urc sus, la primul etaj. Aştept mult pe o
banchetă, apoi mă cheamă înăuntru o asistentă.
Sunt două femei, una ca la cincizeci de ani, alta tânără, careva are ideea să-mi dea ,,antibiotic".
Domnul îmi traduce...,,E O CULTURĂ DE MICROBI. NU E BUNĂ !!! Tânăra îmi injectează în venă ceva,
zâmbesc amabile, apoi eu ies şi stau până pe la 22 pe o banchetă.
Un bărbat trece prea des pe lângă mine, mai bine ies afară, are chip dezagreabil.

Domnul mă conduce pe o stradă ciudată, din nou în Astral plus.


E lună plină. Clădiri perfecte, frumoase, case, cu porți metalice forjate, grele, se înşiruie una după
alta. Încerc să deschid o poartă, dar nu se poate nici una. Toate sunt atât de scunde încât se poate trece
peste ele. Merg în sus, încercând să deschid câteva. Lumină nu se vede la nici un geam. Ajung la capătul
străzii şi observ departe trei polițişti tineri. Merg mai departe. Există poliţişti şi în Astralul superior.
Mă întorc, recunosc una dintre clădirile care-mi plăceau şi la cuvântul Domnului, uşa exterioară se
deschide foarte uşor. Şi aici sunt case rezervate pentru trecerea în Astralul superior cu trup cu tot a unor
fii curați, când vor fi catastrofe.
Observ în sfârșit, la un singur geam lumină. E un bărbat pe care îl lasă să intre în acea casă, dar
nu-mi deschide. Îl întreb...,,.. dacă e rău, de ce l-ai lăsat ? Dacă e bun, înseamnă că nu ştie CINE SÎNT. De ce
nu pot comunica perfect cu mine cei buni?...De vină sunt pământii...

Spre dimineață ajung lângă Palatul Victoria. Spiritul lui Iliescu comunică perfect... Le cer paznicilor
de acolo să mă ajute să vorbesc cu el, mâine, despre problemele mele. Spiritul îmi zice să intru la el în
clădire. Asta însemnă să ies ca spirit, să u mai am trup, sau să mă dedublez. Râde desigur de MINE !!! Ar fi
prea mult să fi organizat chiar el, toată mulțimea de duhuri!
Mă întreb de ce în timpul lui Nicolae, nu am trăit experiențe similare, la limită existenței? Cine e
el, are vreo legătură cu negrii? Poate face parte din astralul pozitiv, ca Moise ?
Îmi amintesc de tentativa de ucidere din Mara, deci acest om e complice cu cineva rău. Mizează
pe puterea pe care i-o dă funcția. Cred că nu e Moise.
Nu știu ce e dedublarea, nu am încercat niciodată să mă sinucid, înainte de a veni la București.
Cred că au chemat forțele răului, pentru a ne provoca, pe mine ca trup, iar pe Domnul Francisc, sa SPIRIT.
În condițiile unei existențe de provizorat, ajutată de diabolici, sunt de acord cu ieșirea din corp. De
câteva zile nu am mâncat și dormit, deloc, rana musteşte brusc de puroi după injecția nebunelor, acum
doare cu adevărat. Am obosit. Casa de la Mara nu o voi putea termina nicidecum. Pot ieşi din trup, dar îmi
trebuie un stilet.
Cineva din mine, STRĂIN, repetă acest cuvânt, CONTINUU. Nu sunt eu. Trec pe lângă florărese, îi
cer unei țigănci pentru puțin timp un cuțit, îi arăt care să fie, mă priveşte, vede mâinile, dă din cap, şi zice
să nu-Mi iau viața.
Nu mi-l dă. Dacă o țigancă mă iubeşte puțin, poate că m-ar iubi şi alții. Renunț.
A trecut a patra noapte.
-----------------------------------------------------------------------------
Ajung în gară. Voi merge spre casă. Iliescu îmi promisese că mă va duce cu vagonul său
prezidențial. O promisiune legată de fapte viitoare în lumea fizică.
Eu nu cred.
Sunt în sala de aşteptare, clasa întâi. Cineva cu un chip diabolic, mă fixează de la al cincilea scaun.
Vine trenul, ies, iese şi el, cer cu mărunțişul din buzunar, un sfert de litru de apă minerală. Se
strecoară şi el în timp ce aştept la geam, ia ceva de pe raft de sus, femeia îmi dă apa şi merg spre vagoane.
Într-adevăr pe şine e vagonul acela de lux. Urc în el trecând pe lângă conductor. Şi el aude perfect vocea
preşedintelui. Mă aşez şi răsfoiesc revistele de divertisment. Nu trebuie să plătesc nimic.
Beau din apa care are un gust ciudat. Domnul strigă..,,Nu mai bea, arunc-o !!!"
O arunc. Era OTRAVĂ. Ce va urma ? Înghițisem BINE, cam de trei ori.
Mai intră un bărbat grav, nu mă întreabă nimic. Are legătură cu apa oferită de diabolic,
desigur...TREBUIA Să AFLE DACA MOR SAU NU. De aceea nu costa nimic biletul. Sunt uimită câte poate
un om ca spirit.
La Ploiești se desprinde de garnitură. Cobor, trec pe lingă un conductor care, ciudat, mă salută
înclinându-se, TOȚI AUD DIN ETER COMUNICĂRILE, MĂ RESPECTĂ CA MARIA. apoi Domnul mă opreşte în
sala de aşteptare din nou. De ce ? Nu ştiu.
Nu am dormit deloc de patru nopți, nu am mâncat aproape nimic, nu ştiu cum voi mai rezista.
Ies şi sun la câteva uşi în blocul situat în spatele gării. Din două uşi, mi se deschide una, în care
locuieşte un ardelean. Mă invită, vede feşele, se uită la fularul de mohair albastru deschis, legat turban
peste o năframă albă de măicuță, dedesubt. Cartofii cu ouă sunt chiar atunci gata. Mă pofteşte să
mănânc, prind puteri, apoi îl rog să mă lase să adorm cât de puțin. Dorm pe patul lor curat, puțin, la
propriu, dar a venit cineva din casa lui care nu mă vrea la ei. Ies şi stau în sala de aşteptare până
dimineață, scriu versuri, ascult cum îmi vorbeşte Domnul Maitreya şi Iisus Domnul. Dacă adorm, atacul
dedublaţilor mă pot ucide. De ce, ideea de a muri, dacă adorm ? Cineva dorește să știe dacă îmi mai
prețuiesc viața, ori e ideea duhurilor negre care vor să devin epuizată, pentru a mă vâna mai ușor.
A trecut a cincea noapte.
-----------------------------------
Merg spre Bucureşti. Vremea se schimbă brusc. Un val foarte rece de aer începe să bată cu putere.
Se numeşte crivăț...
Încerc să ies din oraş, să văd dacă aş găsi vreo familie care să mă lase să mă spăl, să stau în
căldură. Poate la țară sunt altfel oamenii.
Urc pe o maşina şi merg până la capăt. Cobor, observ că sunt foarte rare casele, e prea seară, în
sud drumurile sunt foarte lungi, iar distanțele între localități foarte mari.
Viscolul nu încetează. Ciorapii de nailon subțiri, tăiați, îmi lasă la vedere pielea goală deasupra
ghetelor. Fularul gros a rămas în taxi. Acela m-a furat şi de o plasă mare de haine şi de toți banii. Nu am
spus asta polițiştilor din gară. Încerc să chem de la o casă, gazda afară, dar nu răspunde, se face că nu mă
aude. Nu ştie că sunt cel mai bun inginer din promoția 1978, nu-mi scrie pe frunte, Iliescu nu mă poate
întâlni decât ca spirit, plutind, dar poate voi reuşi eu în noaptea asta, marea performanță SĂ IES.....
Într-o incintă lângă casă aceea, e un cimitir de maşini. Deschid uşa uneia, intru, am spasme
cumplite de frig, Domnul mă încurajează că voi supraviețui. Starea mea e între somn şi veghe, SPIRITUL
MEU nu mă lasă să dorm normal pentru a nu degera şi muri. DORM LA MINUS 25 DE GRADE…
MĂ ROG, IAR MĂ ROG, E CEL MAI ÎNGROZITOR TIMP TRĂIT DE MINE VREODATĂ.
TATĂL CEL BĂTRÎN priveşte de sus totul, mă întăreşte şi dimineață devreme, ies la drumul
național, unde curg maşini cu o viteză cumplită. Nici una nu poate opri din cauza vitezei fluxului întreg. Unii
mai mult accelerează, când văd că am bandajate mâinile, şi râd.
ÎL STRIG PE TATĂL, DE MAI MULTE ORI, ÎN SACRĂ, ...CÎND, ...MIRACOL !!! DEASUPRA TUTUROR
APARE O PÎCLĂ PLUMBURIE CÎT E LĂȚIMEA MAŞINILOR, PE AMBELE SENSURI, CU MIROS DE PUCIOASĂ,
E SUBSTANȚA CU CARE AU FOST ARSE SODOMA ŞI GOMORA. E ALT TIP DE COMBUSTIE ?
Şoferii se sperie, se uită, înțeleg care e cauza, toți ştiu că SÎNT MARIA. Urc în sfârșit într-o maşină
şi ajung în București.
A trecut a şasea noapte.
--------------------------------------------------------
Sunt în Bucureşti. Oraşul e devastat de vânt puternic. Mesele vânzătorilor ambulanți sunt
dezmembrate. Oamenii fug speriați, nu mai rămân la serviciu, de pe la cinci după masă. Unii intră în cabine
telefonice, vorbesc, scurt, apoi fug. Eu mă ascund în casa de scară a unui bloc, apoi treptat mă apropii de o
stație de metro.
Oamenii în negru reapar. Muzica nu se mai aude. AM INTRAT IAR ÎN ASTRALUL INFERIOR. Ei
zic...,,să mergem în catacombe". Reaud în metrou acelaşi cuvânt. Mulțimea foarte mare de oameni se
desparte pe grupuri bine conturate, maleficii şi cei buni. Pe o bancă stă un călugăr deosebit de curat,
mirosind a biserică. Mai încolo, stă o copilă tânără, zveltă, cu capul şi trupul de înger; mănâncă un corn pe
care-l rupe şi-mi oferă jumătate. Scoate din geanta un pantalon şi mi-l oferă. Sunt între cei curați şi
pământii. Gândurile lor se aud ca nişte murmure. Domnul îmi zice că ORICE GÎND AL MEU E FORȚĂ. Îmi
imaginez un flux de foc, cât diametrul tunelului, ce arde toate duhurile negre care trec prin el....

STUPEFACȚIE !!! Imaginea de pe ecranul TV care filmează continuu tunelul, devine alb,
pământiii, observă, aud un OH !! din toți deodată şi urcă repede, repede în primul vagon.
ÎNTRE CEI CARE URCĂ, OBSERV ŞI UN CHIP SUBLIM, UN TÎNĂR, CU PĂRUL FOARTE
CREȚ, BOGAT, ONDULAT ÎN VALURI, PÎNĂ PE SPATE, CU UN TRUP DE DUMNEZEU, MĂ PRIVEŞTE,
EL URCĂ, IAR EU RĂMÎN PESTE NOAPTE ACOLO. PUTEA FI UN TRUP AL DOMNULUI MAITREYA,
TÎNĂR, SAU E …FIUL LUI ???

Intru iar în stație, dar vine un tânăr foarte urât, nu mă lasă să stau pe o bancă, toți au fost
evacuați între timp. Ies, stau în dreptul caselor de scara, în afară, unde nu se simte tare vântul. Trec pe
lângă mine băieți cu chipuri diabolice cu câte o haină subțire în spate, relaxați. Ce fel de oameni sunt? În
maşini se înghesuie familii cu haine groase, cu portbagajele ghiftuite ochi, deschise, legate, fug din
București. Ceva îi sperie, nu e o iarnă ca altele, de ce sunt atât de speriați? Mie îmi arată Maitreya
DOMNUL imagini din viața ca REGINĂ A FRANȚEI, când El era Ludovic al XIV-lea. Îmi vorbeşte de familia De
Medici, dar nu pot fi atentă, mi-e frică de oamenii de pe stradă. Mă reazem de perete, să pot sta în
picioare. În blocuri, până dimineață, se văd continuu geamuri luminate. Nu dorm nici ei, de ce oare ?
Pentru ca acest tip NOU TIP DE VISCOL, nu e unul cu care să se fi obişnuit din moşi strămoşi, ci unul nou. El
e cuplat cu înserare foarte devreme. A trecut a şaptea noapte.
--------------------------------------------------------------------------
Azi trecem din nou prin Piața Romană. Îi place mult acel loc, e încărcat de istorie. Dimensiunea în
care sunt acum, e astralul minus.
În fața clădirii ,,VIITORULUI PARLAMENT", muncitori lucrează la un pavaj din pietre cubice. La
parter sunt doi țigani, pereche, care vând cafele țigări, mizerii. Nu pot intra, căci uşa e închisă.
DIFERENȚA E ENORMĂ FAȚĂ DE ACEEAȘI CLĂDIRE ÎN ASTRAL PLUS.

Ajungem lângă o clădire veche, sumbră. E un INCINERATOR. Cineva zice continuu..,,de aici nu mai
poți ieşi". Intru cu spaimă, pentru ca am fost martor al unor ucideri incredibile, privesc într-un cabinet în
care vorbesc două persoane, nu e ceva ieşit din comun, mai e o ieşire prin față, uşa e deschisă şi mă simt
liberă când sunt iar între oameni. Stafiile rămân în clădire după ardere, ele șoptesc.

Voi merge spre Pucioasa. Acea clădire a fost ridicată pentru a locui cu IISUS MAITREYA. Când ?
Cu Mara am avut viziuni clare. Voi înțelege mai târziu. Mă voi muta de la Mara? E posibil şi la Zalău, unde
a trăit Zamolxis. Za lau (low), înseamnă...,,LEGEA".
Trenul trebuie schimbat în una dintre gări. Cobor. Sunt iar în Astral plus. Nu e frig deloc, e ca
primăvara. În spatele gării e o stație de taximetre. Sunt multe.
În cer se vede o mare încăpere, cu spirite, mai ales pe margini. Cineva de acolo zice că mă va
teleporta. Simt o forță care mă atrage, dar nu e posibil încă. Corpul e prea greu. Glumesc cei din CER cu
mine, iar eu nu văd nici o ieşire. Văd imagini de la Pucioasa cu cei de acolo, care nu mă primesc. Nu voi
merge la ei. Stau în sala de aşteptare şi deodată...
ÎN MINTEA MEA CURG LEGI COSMICE, ENORM DE MULTE, TIMP DE VREO ORĂ. MĂ MIR EU
ÎNSĂMI DE CE POT GÎNDI, DE SUBLIMUL CREATORULUI.
După miezul nopții îmi zice cineva să stau pe o banca în spatele gării. Bărbații aceia sunt civilizați,
vorbesc plăcut.

ATENȚIE, CAPCANĂ DIABOLICĂ !!! METODA DE DIVIZARE A MATRICEI!!!


Trebuie să extrag pe rând pe expirație prelungită, mai multe matrice din corp, imaginându-Mi că
ies prin interior spre cap, ca o mănușă pe care o întorci pe dos, mai întâi ambele picioare, apoi bustul,
mâinile, gâtul, capul, apoi cu mâna stângă strâng deasupra capului şi ceva pocneşte ca o membrană.
Există în popor expresia…,,nu mă întoarce pe dos !!!”
Fac ce mi se spune, le număr, una după alta, până la 27. Apoi nu mai ştiu nimic de mine.
Nimeni să nu se mai lase divizat astfel, pentru că prin această, metodă se reduce la minimum
puterea, în cazul MEU, la a 27-a parte. Una dintre matrici a revenit în corp. E O METODĂ YOGA DE
DESTRUPARE!
Matricele erau ,,date de cineva, cuiva,, fiicelor mele, Dianei, soției Prințului Charles, etc. Această
idee nu am găsit-o în nici o carte.
E dimineață, sunt tot aici. Nu m-au declarat moartă, deşi aşa am fost. A trecut a opta noapte.
------------------------------------------------------------
Pornesc spre Brașov. Domnul îmi zice de un timp că va intra într-un bărbat foarte fumător. Ce-i cu
fumătorii ? Am tratat de cancer mai mulți, sunt paşnici. Trenul e aproape gol, e de noapte.
Îndată ce urc, AUD SPIRITELE UMANE cum urcă şi ele deodată cu MINE, cum calcă precum
oamenii fizici în vagon. E de vină divizarea. Domnul îi prinde şi-i târșâie spre uşă şi îi aruncă pe câmp.
Sunt şi maghiari care creează imagini din pusta ungară. Am vindecat în Ungaria mai mulți
bolnavi, dintre care unul pe patul de moarte, miraculos. Ne atacă duhurile morţilor din ei, pentru că nu i-
am lăsat lor, ca victime!!!
Trec pe culoarul strâmt şi dau de un bărbat care zice mental că e poreclit Langarder. Nu am timp
să mă sperii, căci vocea lui e a Domnului, îl lasă să vorbească cu mine, mental.
,,A ucis mai multe femei. Instrumentul e un stilet automat. Le duce în câmp, apoi sunt găsite şi
arse. Are o mare ură pe prostituate. Zice că are misiunea să facă curățenie."Langarder, semnifică muțenia
lui privind faptele stranii.
Vorbim doar mintal, ştie şi el cine sunt. Eu îi spun că mă poate ucide, dar să nimerească inima,
între două coaste, căci eu nu o pot face. Aud declicul stiletului. Nu mi-e teamă deloc. La Brașov ajungem
cam pe la opt. Coborâm şi îl urmez peste căile ferate, apoi pe câmp, destul de mult. Nu mai fumează, mă
reazem de brațul lui să pot umbla.
NU AM MÎNCAT, NICI DORMIT DE 9 ZILE.
Cântă melodii pe care eu nu le-am mai auzit, seamănă cu cele cereşti. E vocea Domnului în el,
deloc a lui. Trecem pe lângă un magazin. Cineva suspect îi face semn, apoi îi aduce un pet cu apă. O arunc.
Nu e frig deloc. E chiar soare. Stăm pe o bancă. Mă descalț, pun picioarele pe capătul băncii, mă culc pe
picioarele lui care miros cumplit a nicotină, şi-i zic să o facă, dar dintr-o dată. Să nu ezite. Trupul îmi va
rămâne pe bancă, culcat, nu-şi va da seama nimeni că am murit, imediat după aceea. Va putea dispărea
fără să dea de bănuit. Cineva îmi aduce aminte de vânătorul Albei ca Zăpada.
În București, plutea în eter povestea cerbului care se sacrifică pentru a nu fi ucisă căprioara şi
puii. Mulți mă numeau ,,CĂPRIOARA". Cântă încet. Priveşte năframa albă de măicuță, fluieră ca pentru
sine, apoi merge cu pasul legănat.
NU VREA SĂ MĂ UCIDĂ !!!!!!
Eu mă încalț, merg iar în Gara Vest din Brașov. Acolo sunt foarte mulți muncitori care vorbesc
ciudat. Sînt foarte veseli. Unul robust cu păr creț mă simpatizează, îmi cumpără bilet apoi ajung din nou în
fața gării principale. A trecut a noua noapte.
-------------------------------------------------------
În casa celei pe care o cunoșteam din Brașov , s-a schimbat ceva total. Parcă nu ar fi ei, ci îngeri.
Domnul îmi spune că fiecare om are corpuri în trei dimensiuni, dintre care, unul în Karmic. Erau ființele lor
din Astralul superior, dar au sigur şi în cel inferior. Frazele sînt formulate în sensuri stranii, cuvintele sunt
altele. E MARE PACE.
Fiica lor, îmi spală feşele, hainele, fac baie în căldură mare, le usucă şi adorm, fără nici un cuvânt
rău din partea soțului ei, dimpotrivă.
DORM PERFECT. E a zecea noapte.
------------------------------------------------
Mă apropii de casă. Întrerup în Cluj. Stau ziua în gara mică şi citesc o carte. Mă simt foarte bine cu
paltonul meu, foarte elegant din lână naturală curat şi călcat. Cineva, un bărbat pitic, adult, se apropie şi-
mi zice...,,Măicuță, nu sunteți cumva din Zalău ?" Îi răspund că am stat acolo 17 ani. Continuă...,,Demult vă
caut, am aflat că v-ați mutat, dar nu ştiam unde. Poate vă amintiți de un copil din Aghireș, posedat,..."
Mă întorc în timp, era vară, au venit în casa mea un bărbat foarte înalt, solid, cu un băiețel cam
de 8 ani; înainte de a-l energiza, m-a avertizat că e foarte agresiv.
Când am pus mâna deasupra capului lui, m-a izbit puternic cu călcâiele peste degetele de la
picioare, desculțe. Apoi s-a luptat tatăl cu fiul, să-l țină în frâu.
Au venit de trei ori. De la prima şedință, noaptea vedeam în cameră diavoli pitici, diformi, ca
butucii, care umblau prin încăpere, cu ochii spre exterior, ei au fost anunțați de un alt diavol cu gheare
foarte lungi, cu mâinile pline de păr, care nu mă lăsa deloc să aprind lumina.
Nu am mai ținut legătura.
- Copilul acela e acum mare. S-a întâmplat O MINUNE, de care se miră tot satul. Din posedat
violent, a devenit într-o singură noapte cuminte, paşnic, ascultător, harnic. Ce e mai ciudat, el, care nu a
urmat deloc cursurile școlare, a citit şi scris perfect, imediat, după acea noapte. Iisus Domnul l-a eliberat, L-
a văzut". După lungile peripeții, am bucuria să aud că un suflet de copil are pacea meritată. Mă întreb dacă
părinții lui nu se trag cumva dintr-un neam cu vicii.
În gara din Jibou, observ o familie care-şi încarcă greu în tren multe haine, plapome şi paltoane.
Ardelenii prinşi de panică, au migrat spre casele părinților, în timpul marilor vijelii din București. De aceea
trebuie capitala mutată la Cluj. Nu sînt necesare nicidecum, alte clădiri.
A trecut a unsprezecea noapte.
------------------------------------------------------
Trec pe la casa părintească, apoi ajung la Mara. În bucătăria finisată in urmă cu 4 luni, nu se
poate dormi din cauza apei care s-a infiltrat în pereţi, e foarte frig. Sobă încă nu am. Mă încălzesc la un bec
de 200 de wați, îmi fac un pat din două capre pentru construcţii, pe care bat vreo cinci scânduri.
A doua zi aud că mă strigă cineva. Are nevoie de caprele din care mi-am improvizat patul. E fiul
celei care mi-a vândut pământul. E cu maşina lui. Fac imprudenţa să-l cert pentru hoţie, sare la mine să mă
,,omoare’’, dar fug din faţa lui şi strig o vecină de grădină.
Duna din pene de gâscă e groasă, e caldă…
Aşa trece a douăsprezecea noapte.
--------------------------------------------------------

CONCLUZIE:
Aceste experiențe țin de MAREA JUDECATĂ A MARII FIARE, infiltrată prin consumul de tutun şi
alcool, în Karmic şi Astralul superior.
Diabolicii au duhul invizibil în lumea materială, corpul în astralul inferior,.... dar mai au corpuri
mari într-un astral şi mai negativ, cu forme alungite ca lipiturile, cu ventuze la capete.
Imaginea lor mai apare la Medjugorje, desenate pe doi stâlpi înalți ai unei clădiri, prin voia
MAMEI DIVINE ABSOLUTE, GOSPA.
Sînt descrise şi în ,,Casa Domnului", în viziunile lui Kenan, urmaş al lui Adam şi Eva, când e
vorba de…
,,COLOANA A ZECEA" A TATĂLUI IEHOVA. EL A VĂZUT O MARE FOARTE NEAGRĂ, ,,SUB
PĂMÎNT", ÎN CARE ÎNOATĂ FIINȚE MARI, ŞI ELE NEGRE.
Sînt duhuri ancestrale din istoria Creației, care au fost atunci profețite spre dezintegrare prin
PURA. EU SÎNT PURA !!!?

S-ar putea să vă placă și