AMINTIRI CU ÎNGERAȘII NOȘTRI

de la MAMI ONORICA

1
2
3
4
5
 AMINTIRI CU ÎNGERAȘII NOȘTRI

de

MĂICUȚA COSMICĂ
CÎND SIMȚI IUBIREA UNUI COPIL, ÎL SIMȚI LÎNGĂ TINE PE CREATOR.
IUBIREA LOR E SPONTANĂ, SUBLIMĂ, E FĂRĂ MARGINI,
E NEVINOVATĂ, E O BAIE DE LUMINĂ, EI,
COPIII AU ÎN ÎNTREAGA LOR FIINȚĂ, VEȘNICIA !

DORESC SĂ VĂ AJUNGĂ ÎN INIMI CUVINTELE FIICELOR MELE, MELANIA MĂRGEANA ȘI DIANA

SECRETUL VICTORIEI ÎN VIAȚĂ

E SĂ VEZI NUMAI CEEA CE A FOST FRUMOS ÎN VIAȚA TA !!!

AȘA SUNT COPIII LUMINII, CA FLORILE DE PRIMĂVARĂ, EI IMPODOBESC POMUL VIE ȚII NOASTRTE

Lănişor, e prima Noastră fetiță, născută în noiembrie 1978. Are cel mult patru luni. Pînă acum nu a
plîns deloc. În una din zile, după ce am sosit acasă, tatăl ei, Liviu Isaia, s-a uitat cu drag la ea în pătuț şi i-a
zis, mişcînd numai degetul arătător, nu mîna, spre ea.
A început să plîngă înfundat, hm, hm, hm,
I-a zis apoi..,, nu aşa se plînge, ci aşa..!" A deschis gura mare, în glumă, iar ea a urmat exemplul lui,
să ne atare cît de puternici plămîni are. Am rîs bine amîndoi, apoi şi ea.

15 02 1981. Într-o zi Lănişor, la trei ani, a repetat expresia ,,pe cuvîntul meu". Am rugat-o să nu mai
spună aşa. Curioasă m-a întrebat ce înseamnă ...,,sigur sau precis"
Ulterior am auzit-o zicînd păpuşilor..,,pe precisul meu".

,,Mami, Ucu (verișorul ei) tot zice că barza aduce copiii, degeaba i-am zis că cresc în burtică".
Pauză. Mai face spre mine cîțiva paşi...
- Dar mami, dacă barza aduce copii, trebuie să fie femeie ca dumneata şi ca mine. Dacă barza nu e
femeie, atunci Noi doua sîntem berze. A rîs după aceea cu rîsul ei cristalin, o bucată de timp.
Metoda deducției logice, a viitoarei matematiciene.

Mă întreabă dacă şi tati s-a hrănit cu lapte de la sîn... da. ,,dar atunci avea țepi ?"

6
 Dîndu-şi seama că n-a spus bine, a încercat să afle cum e corect şi a izbucnit furioasă...,,bine, dar ce
are acum pe barbă ? "
- Țepi.
- Atunci avea țepi mai mici ?

Ieri, 15 03 '80, am mers la sora mea. A observat luna plină înconjurată de nori frumoşi, verzui. Mi-a
cerut lămuriri de genul...,,Cum e luna ?" sau...,,Se mişcă luna ? De ce ?"
I-am răspuns la ce dorea, apoi m-a întrebat...
- Mami, noi nu mergem pe Lună ?
Toate au fost spuse în limbajul specific vîrstei. Atunci nu se vehicula ideea vizitării lunii pe către
persoane particulare.

Într-o zi, a intrat Liviu, tatăl ei, cu papucii de casă în camera cu covor persan, foarte curat. imediat a
ripostat...,, de ce ai intat cu paputii, tati ? Ați mizeie !"
Liviu a început să rîdă.
Vrînd să bea ceai cald de pe radiatorul tip măsuță, a indrăznit şi ea, dar călcînd pe marginile laterale
ale papuceilor.
Uneori se autocorectează...,, nu pipicii diche Lani, paputii !"

În una din zile nu reuşisem să fac curat pe jos şi mi-a atras atenția...,,o mami ce mizeie e pe zos !"
Uneori se adresează cu ,,tu mami", apoi se corectează...,,nu tu, diche Lani, ata diche !"

La un moment dat, Liviu a aruncat spre mine, în glumă, cu un papucel de casă. I-am spus să fie atent
că poate lovi fetița în ochi. M-a nimerit în şold, iar Lani crezînd că mă doare, a venit repede la mine, mi-a
pupat amîndouă şoldurile, zicînd
- Aşa că nu doaie mami ?

Ieri, 17 03 '80, i-am făcut observație că-mi zice ,,tu". Atunci m-a întrebat de ce nu-i zic şi eu, ei,
dumneata ?

Ne jucăm în cameră. Se implică şi Liviu, face o hîrtie mototol şi o aruncă spre ea. Eu îi sugerez să nu
o facă să plîngă, pentru că plînge foarte repede şi foarte puțin, chiar şi pentru amenințarea cu degetul.
De data asta a spus...,,lasă mami, zoacă tati !" A luat hîrtia şi i-a aruncat-o înapoi.

Îi plac enorm cărțile. Azi noapte am fost obligată pe la miezul nopții să-i dau cărțile ei preferate cu
animale şi plante, frumoase. Aşa a adormit, cu ele în brațe. Cel mai mult îi place lebăda şi racheta. Hortensia
nu o numeşte floare, ştiind că are denumirea ei. Inversează rolurile, ea e mama şi eu sînt fetița. Mă verifică
dacă le cunosc pe toate.

Dintre cifre îi plac 1 şi 7. De 0 îşi aminteşte după cîteva secunde.

Mănîncă totul, încet, foarte încet, încît întreabă, tatăl ei, ce tot face acolo, să nu adoarmă pe scaun.
Cînd îl aşteaptă pe Ucu, verişorul ei, are mare grijă să fie uşa închisă la camera lor, să le fie cald.
Îi place foarte mult să facă baie. Vrînd să o pictez, am pus-o în ligheanul rotund, în căldură,
dezbrăcată şi ciudat, nu s-a plîns deloc că o țin prea mult în poziția aceea, vreo 20 de minute. Lucrarea aceea
s-a vîndut în prima expoziție.

Un cumnat a întrebat-o pe care ne iubeşte mai mult. Îl iubeşte ,,pe tati" pentru că o duce la cămin în
brațe, nu pe jos să o doară picioruşele.
Sînt foarte buni prieteni, se joaca ore în şir, o priveşte parcă ar sorbi-o cu ochii, şi rîd în cascade. Îi
place să o plimbe cînd eu stau şi le prepar mîncarea.

Nu se joaca cu păpuşile, ci cu calul. Ea e din zodia calului. Tatăl ei din fecioară, eu din peşti (şi a doua
micuță, Dienuca, născută în 1982, din balanță).

Ieri, 23 02 '81, am cumpărat o bluză albă pe gît, a scos-o din pungă şi a arătat-o lui taică-său...
- Ute tati buza, titi buza !

7
 Am îmbrăcat-o, îmi venea foarte bine. Mă pipăia pe şolduri şi pe stomac, pe unde putea ajunge,
spunînd...,,o, sumoasă mami, o sumoasă eti !!! Am izbucnit amîndoi în rîs. Văzînd că-i dăm atenție, a
continuat...,,asa mami sumoasă buza ? "

Dec. '84. Dienuca are doi anişori. Mergem la cămin la serbarea de sfîrşit de an. Educatoarea, îmi
spune că are simțul ritmului şi melodicii, că dă mereu sfaturi bune altora. Pe un panou erau desene foarte
bine realizate.

În una din zile i-a pus Liviu diafilmul ,,Sarea în bucate". Am văzut-o că stă pe gînduri...i-am cerut să
povestească ea, ce a înțeles. Într-un tîrziu a zis ,,şi după ce i-a tăiat capul, fata cea mai mare, (şi ea era cea
mare), a spus că-l iubeşte ca mierea". Am corectat-o...,,după cum o tăia capul". I-am explicat că înseam
nă...,,după cum simțea ea, după cum credea".
- După ce a fost izgonită fiica cea mică, a tot mers, a tot mers, ... Pînă a întîlnit o ochelaristă...".
Educatoarea ei purta ochelari şi unii copii îi ziceau ,,ochelarista". Voia să rîdem, de aceea s-a exprimat aşa. S-
a bucurat de efect. Chelăreasă înseamnă servitoare.

,,Mami, lîngă mine stau de-o parte şi cealaltă, două fetițe care mereu sînt răcite. De cîte ori observă
că-s atentă la tovarăşa, amîndouă fac zgomot deodată."
Mi-am dat seama că o interesează cele spuse de educatoare.
- Ştii ce-a zis Aciu Cristi ( prietenul ei), că dacă nu încetează, le scoate afară, de ce mă deranjează?
Are dreptate Cristi ? Te rog nu-i spune domnişoarei ce-ți povestesc eu !!!

6 nov. 1984. Lani are şase ani. Mi-a povestit cum a servit jeleurile de multe forme şi culori, copiilor.
Se apropia de ei, îi servea, apoi fugea. Era foarte greu, căci băieții n-o lăsau nepupată...
- Ştii mami, ca să nu cad în mîna lor, îi serveam apoi fugeam...dar să ştii că tot m-au prins cîțiva. M-
au înghesuit într-un colț şi m-au tot pupat încît numai pe dedesubt am putut ieşi dintre ei !
I-am spus şi la tovarăşa, dar a zis că mai bine să ne pupăm decît să ne batem.
- Nu crezi că are dreptate ?
- Ba da, dar ştii ce a zis unul dintre copii...,,lasă că creşti tu mai mare şi te duc la mine acasă, apoi nu
mai las să te pupe, nimeni !" Dar mami, Cristi i-a promis o bătaie bună.

18 dec. '84. Dienuca are puțin peste doi anişori. Pînă acum sesiza doar copiii la televizor, dar aseară
după ce văzusem filmul ,,Marco Polo", la masă printre înghițituri, povestea...,,pica păpat late tanti, titi pica !"
Femeia maghiara care o îngrijea, avea o pisicuța. Zicea uneori...,,Doamne, Doamne, Doamne !!!
Acum zicea şi ea la fel, privind șmecher la noi, să vadă cum reacționăm.

Îi place să repet fiecare nume de animal, iar ea le şi aminteşte perfect, a doua zi.
5 ian '85. Liviu făcea baie, Lani era la maică-mea la Somes Odorhei, iar eu m-am culcat. Dormeam
greu. Dienuca lua carte după carte din bibliotecă se uita în ele, apoi mi le punea sub ochi să le văd şi eu.
Adunase o mare grămadă în mijlocul camerei, dar nu călcase pe ele ,,să nu se stice".
După baie, Liviu a întrebat de o carte care era de la bibliotecă. încă dormeam. Zicea
rîzînd.... ,,Dienuca crează fenomene fascinant eluzive ! "
Era la mine, l-am liniştit cînd m-am trezit.

Lani rîdea cu gura pînă la urechi amintindu-şi ce au făcut afară. Se adunaseră în jurul ei mai mulți
copii, care fiind mari, porneau primii pe derdeluş. Dienuca îi împingea cum putea şi zicea...,,Mă punc pot, mă
punc pot (prost)! " Avea cam doi anișori și jumătate.

Voiam să pictez ceva. Dienuca trebuia să doarmă cu Liviu. După cinci minute a apărut în bucătărie,
mi-a făcut semn cu degețelul spunînd...,,aide mami, aide !
- Nu vin, du-te la loc, trebuie să pictez !
- Nu pec, aide mami !
Am stat lîngă ea, am culcat-o, apoi Liviu a zis...,,Vezi ce mare nevoie de IUBIRE au copiii ?

Lani se juca în sufragerie sub masa pliantă, susținută de un picior care se rotea. Cumva a reuşit să-l
rupă, a venit la mine şi mi-a zis speriată, abia respirînd...,, mami, în seara asta e ,,Verdi" !"

8
 Am întrebat-o ce s-a întîmplat. A răspuns ca un om mare, apoi am liniştit-o, mulțumind lui Dumnezeu
că nu s-a lovit la cap.

Feb. '85. Dienuca stă mereu în brațele mele cînd pictez. Am avut vreo 7 expoziții, de la 25-30 de
lucrări. Pictam un portret de copil, ea studia ce fac apoi zicea...,,asta pune mami, nu aceea !", În limbajul ei.
Mă lasă să lucrez fără să mă deranjeze.

Apr.'85. Dienuca a început să facă propoziții. Pînă acum zicea ...,,laț bat babau ? Acum zice...,,Mă
duc să bat babau afauă !"
Foarte rar foloseşte l în loc de r. realizează timpul verbelor, trecutul şi prezentul, singularul şi pluralul.
Mă imită în gesturi, repetă perfect ca mine operațiile. Mă ajută la lucru. spălam mere într-o zi, iar ea
mi-a adus prosopul zicînd...,,tede mami, ute posopu !"
La masă, nu suportă pîine în farfurie, nici o fărîmitură, plînge să le scot, mănîncă ca oamenii mari.
Liviu nu o pedepseşte sub nici o formă. îl amuză toate gesturile ei. Ea seamănă mai mult cu mine,
Lănişoru cu el.

Aprilie '85. Acum cîteva zile mi-a povestit Lani că un copil, pentru că l-a supărat cu ceva, i-a zis.
- Să ştii Melania, că am văzut ceva...
- Ce-ai văzut ?
- Am văzut...
- Ce ?
- Că mă mi că -ta are mus ta ță...
- O, asta nici nu e mare lucru...
- Nu cred.
- Ba să crezi, pen tru că...
- Pentru că ce ?
- Pen tru că mai că ta are și bar bă !

Dienuca se bucură că va merge la cămin. În fiecare dimineață mă întrea-bă...,,mami, nu mezem la

chemin ? "
Azi dimineață era gata deodată cu Liviu şi în concluzie i-a zis lui Lani, care ieşea pe uşă...
- Tu du-te , eu meg cu mami !
Îşi ținea mînuțele la spate, burtica înainte, capul lăsat posterior.
Lani a cîştigat locul întîi cu cîntecul ,,Someşeancă-s ca o floare". Urmează concursul sanitarilor. Liviu o
pregăteşte cu întrebări prea grele, încît mă gîndesc dacă nu o încurcă puțin.

6 aug. '85. Ieri eram toți în fața TV- lui. Era un program de muzică populară din Oaş. Dienuca a cerut
vioara lui Liviu, a aşezat-o pe fotoliu, a luat arcuşul şi a început să cînte cu mare seriozitate. A cîntat cam un
sfert de oră, am pus-o la loc, dar mi-a zis că mîine va cînta din nou.
Același gest l-am făcut eu, dar cu gîndul că pot cînta din prima încercare, fără să fac studii muzicale.
Cît de revoltată am fost cînd am văzut că nu pot cînta cu instrumentul Meu preferat !!!
Fiind în vizită la o vecină care are o fetiță, a găsit acolo o pianină de jucărie, a luat un caiet, l-a aşezat
dincolo de pianină, cînta, iar cînta, răsfoia pagină cu pagină, pînă a terminat caietul.
S-a ridicat, s-a înclinat ca şi cum ar mulțumi pentru aplauze.
Noi am aplaudat-o, şi am felicitat-o.

14 aug. '85. Aseară ne delectam la ,,Rîdeți copii" Dienuca îmi cerea ceva din bucătărie, dar am rugat-
o să meargă cu Lani ca o poate servi ea. A refuzat. Mi-a zis...,,Nu Lani, dumneata dă-mi mami ! " M-am
supus.
Cînd e uimită de ceva zice...,,da' cum (aşa) ?"
În aug. 85, am realizat o acuarelă cu puiuțele, foarte bună fidelă, iar cînd am ajuns la Mara, am
refăcut-o într-o pictură mai mare în ulei, cu ele.

De doua zile Dienuca pronunță cuvintele cu r. Eu îi zic..,,uite pestisolul…", ea răspunde…,,nu pestisol,

peștișor !!!"

- Mami...

9
 - Da.
- Știi ce am visat azi noapte ?
- Nu ştiu, spune.
- Am visat ca eu eram Dienuca, iar Dienuca, Lani.
- Şi..
- Cum ,, şi "...Mă iubeai pe mine în locul ei şi îmi pare rău că m-am trezit
- Aşa ? Vino la mami... Acum eşti Lani sau Diana ? Tu eşti mai mare, înțelege ! VĂ ADOR PE
AMÎNDOUĂ !!!

Vom pregăti pomul. Va veni moşul. Lani zice timid, ca Moşu nu vine, că noi aducem daruri. Dienuca
trebuie să creadă încă în Moş Crăciun.
E ora 23. Lani vine la mine şi zice privind la Dienuca..,,Mami, aşa-i că l-ai văzut pe Moşu între
blocuri ?
Sigur că da, împarte cadouri la copii, şi va veni şi la voi.
Mai '86. Dienuca are 3 ani şi jumătate. Lani a avut un vis. Eram afară în curte. Din cer a
coborît Iisus Domnul, a trecut pe lîngă noi, apoi s-a apropiat de ele, privind mai mult spre
Dienuca.
- Mami, era aşa de plăcut cînd ne atingea,... Ca şi cînd ne atingi dumneata. Nu găsea un
termen de comparație, ERA MAI MULT DE ATÎT.
A URCAT PE UN CAL CU ARIPI ŞI A DISPĂRUT ÎN CER.

Aug '86. Dienuca nu poate dormi la cămin. Aseară a ieşit în balcon, a privit spre plopii din curte şi a
întrebat dacă pomii dorm în picioare. I-am zis că... , da.
- Mami ştii ce nu înțeleg eu ? De ce nu mă lasă şi pe mine să dorm în picioare, ca pomii ?

Vorbim despre animale, păsări, etc. Întreabă Liviu cum sînt ouăle de rinocer ? Lani zice că rinocerul
are pui nu face ouă. Dienuca întreabă...
- Mami, LUMINA are PUI ?
- Tu Dienucă, noi sîn tem, pui de Lu mi nă ! răspunse Lani.
Ieri spălam nişte gogoşari. Dienuca mă ajuta. A întrebat...,,mami, de ce spală apa?
- Pentru că curge şi e curată.
- Şi laptele curge şi e curat, cu el nu se spală... Dar sîngele de ce e roşu ? Poate fi şi alb ?
Am văzut şi sînge alb la piciorul lui mămuca...
- Era o infecție. Acolo erau microbi. Trebuie să fie roșu.
- Microbii sînt frumoși dacă sînt albi ?
- Nu, ei sînt răi pentru om !

Azi le făceam fetițelor baie, o deranja pe micuța, săpunul, dar se abținea. Vorbea cu Lani.
- Lani, tu te-ai spălat pe față ?
- Da, răspunse Lani.
- Dar ochii ți i-ai spălat ? Mă privea cu coada ochiului.
Mai tirziu vorbeam despre ele, din amimtiri. Lani a adăugat...,,Mami, cînd eram nou nouță, mă
spălai într-o albie roşie.

În zilele trecute, eram noi trei acasă, Dienuca se uita pe geam la pomii iarba verde, la soarele care
strălucea. FIRE DE PICTOR, CA MINE. Voia să iasă afară şi se adresa lui Lani...
- Haide în curte să ne jucăm, că e soare !
- Poftim ?
- Hai să mergem afară !
- Ce-ai spus, întrebă iar Lani...
- Hai să ne îmbrăcăm şi să ne jucăm în curte !
- Hm ?
- Ce ai astăzi ? Eşti oarbă ? Lani văzuse vremea bună.

S-au jucat altă dată în casă. Au făcut dezordine. Seara le-am certat de ce nu au pus la loc jucăriile.
Lani mi-a răspuns

10
 - Mami, dar nu ştii ca am o minte o inimă, să gîndesc şi să simt ce să fac ? Nu ştiam ce trebuie să fac,
să rîd sau să fiu serioasă.

Azi dimineață, Dienuca striga din baie…

- Mami, ce-i aia măturică ?
- O măturucă.
- Eu credeam ca e un măturoi !

Ieri cînd am ajuns acasă, fetițele se jucau cu trusa medicală. Lani a venit la Mine şoptind...
- Hai mami să vezi ceva extraordinar !
Pe o pagină de bloc de desen, desenase, la 3 ani şi jumătate, o lalea cu frunze, perfectă.
Lani o pliase ca pe o felicitare şi Mi-a dat-o să o păstrăm pînă va fi mare.
Lani era fericită, lui Dienuca îi străluceau ochişorii de satisfacție. Ne privea cînd pe una, cînd pe alta,
apoi a zis
- Dați-mi carioci să vedeți ce vă mai fac !!!
Au rămas în cameră pînă seara, uitate, aşa încît a trebuit să le chem eu la masă.

17 03 '87. Azi dimineață am asistat la un adevărat teatru. Lani era furioasă pentru că Dienuca nu voia
să meargă la cămin. De aceea s-a sculat devreme, dar Liviu vrînd să o liniştească, i-a spus ca o va duce el. Nu
o trezise pe Dienuca, să mai doarmă puțin.
Lani a început să plîngă tare, să se trezească.
A intrat în baie, zicînd intruna...,,nu merg la cămin, nu merg la cămin.., iar Lani după ea, ...,,vezi că
nu merge ? Ți-am zis eu !
Îmi trage cu ochiul, se apropie de micuța şi zice...
- Dienuță, scumpa mea, bebeluşule, haide să te îmbrac să nu răcești ?
Diuța i-a răspuns în dialectul ei, o asculta orbeşte...
S-au îmbrățişat, s-au pupat, ciripeau vesele, a spălat-o pe față, pe mîini, cu săpun, să fie curata, apoi
a venit la Mine..
- Mami, aşa-i că copii merg la cămin la ora opt, nu mai tîrziu ? Mă privea şi rîdea cu
subînțeles.

În una din zile se jucau în camera de-a duelul. Dienuca a sărit de pe canapea, a luat o poziție
serioasă, zicînd...
- Ne jucăm de-a Gaspar şi conolelul. Tu ești Gaspar, eu conolelul !!! Micuța era șeful.
A urmat un duel atît de puternic, că mă dărîmau.
Într-un desen animat, erau expresiile: ,,iu hu hu, vin bandiții" şi ,,unde-i banca".
Ea zicea repetat, cînd vedea cum rîdem, ,,iu hu hu, vin bandiții, unde-i banca ? E acasă !" Atunci nu
știa ce e o bancă.

Era un film bun la cinematograful Scala. Am luat-o pe Dienuca, dar Lani, supărata ne-a certat de ce
am mers fără ea. A doua zi, a mers Liviu cu Lani.
Acasă, m-a întrebat ce film vede Lani ? I-am spus că acelaşi film pe care l-am văzut noi...
- Cum mami, nenea acela bun îl omoară iarăşi pe bandit ?
- Nu moare nimeni în filme, e ca un joc…
- Ai ai ai, atunci banditul îl poate omorî oricînd pe cel bun !!!

Amîndouă Fiicele Mi-au adus bucurii mari. Cea mare şi-a luat doctoratul în matematică
pură în America, în Conecticut, cea mică a urmat două scoli de pictură, Gheorghe Lazăr din Zalău
şi Liceul Romulus Ladea din Cluj.
Orice lucrare trimitea la concursuri, din clasa a cincea, era premiată cu diplome.
La 16 ani a ocupat locul întîi în pictură în Macedonia, în Bitola, unde au concurat cam 70
de copii din țările UNICEF, cei mai buni. A creat mare invidie copiilor care veneau din țările mari.
A fost invitată în tabără de creație în Portugalia.
Patru ani a luat parte la acel concurs, avînd drept de participare încă trei ani după
premiere.
Are în total 19 diplome, invitații şi o felicitare din partea preşedintelui Romîniei, Emil
Constantinescu, de majorat.

11
 LA 18 ANI AU FOST AMÎNDOUĂ DE O FRUMUSEȚE DIVINA.

VĂ ADOR CU ADORAREA VIEȚII

CE-A PUS-O-N MINE SFÎNTUL DUMNEZEU,
ÎN PRAGUL NOPȚII ȘI AL DIMINEȚII,
ÎN FIECARE ZI DIN VIAȚA MEA
VĂ CHEM, VĂ CHEM ȘI IAR VĂ CHEM,
CACI VĂ ADOR CU ADORAREA VIEȚII.
PLUTIȚI MEREU LA MINE CA UN VIS,
CE ÎMI RĂCEȘTE FRUNTEA GREA,
DE-ACEEA, VEȚI URCA ÎN NAVA MEA.

MAI E PUȚIN…
LUMINA NE VA ADUNA !!!
AMIN !!!
MAMI ONORICA

EXTRAS DIN ARTICOL DE FELICITARE A COPIILOR PICTORI

Aflată la cea de-a 16-a ediție, expoziția concurs de artă plastică pentru copii din ÎNTRAGA LUME,
organizată în localitatea Bitola (Macedonia), a reunit şi în acest an, în perioada 20-30 mai simțiri şi
expresivități plastice concretizate în 16.800 de creații ale unor copii, de data aceasta, din 23 de ȚĂRI:
RUSIA, BELARUS, MOLDOVA, UCRAINA, LITUANIA, SLOVACIA, SLOVENIA, POLONIA, UNGARIA,
GERMANIA, FRANȚA, IUGOSLAVIA, TURCIA, IRAN, SUA, ALBANIA, BULGARIA, ROMÎNIA, NOUA
ZEELANDĂ, BOSNIA ŞI HERȚEGOVINA.

Inimosul organizator şi inițiator al celor 16 ediții este COSTA HADZI ANTONOVSKI. Manifestarea a
fost concepută pentru a imortaliza în creații plastice ale copiilor, o parte a orașului vechi Bitola, care nu mai
poate fi salvat de la degradarea treptată a clădirilor construite pe schelet de lemn.

12
 ȚARA NOASTRĂ A FOST REPREZENTATĂ, DE 30 DE ȘCOLI DIN ZONE GEOGRAFICE DIFERITE,
LICEE DE ARTĂ ȘI CLUBURI ALE COPIILOR CARE AU EXPEDIAT ÎN BITOLA 123 DE CREATII
ARTISTICO-PLASTICE.

PENTRU REZULTATELE OBȚINUTE ÎN ULTIMII DOI ANI, LA ACEASTĂ PRESTIGIOASĂ

MANIFESTARE INTERNAȚIONALĂ , PALATUL COPIILOR DIN CLUJ NAPOCA A FOST INVITAT ȘI ȘI-A
CISTIGAT DREPTUL DE A PARTICIPA ȘI LA TABĂRA DE PICTURĂ, FORMAT DIN TREI COPII,
ÎMPREUNĂ CU PROFESOARA LOR ÎNDRUMATOR, RODICA CÎMPAN.

MERITUOASELE ELEVE SE NUMESC ANCA BABOŞ, ANDA CULIŞIR ŞI DIANA MOLDOVAN,

MEMBRE ALE CERCULUI DE CREATIE DE LA PALATUL COPIILOR (CLASA A VIII-a !!!!!!) ȘI COLEGE ÎN
CLASA A VIII - A LA LICEUL DE ARTE PLASTICE ,,ROMULUS LADEA", DIN CLUJ-NAPOCA.

Verificarea aptitudinilor si punerea in valoare a talentelor in domeniul artelor plastice, se realizează

în Bitola în două etape, în cadrul unei expoziții cu lucrări trimise anticipat, și a doua, pe durata a 7 zile in
cadrul taberei de creație, care, cel puțin în acel an, a fost organizat în mod ireproșabil, programul expediat
tuturor țărilor participante fiind respectat în cele mai mici amănunte.

ECHIPAJUL CLUJAN A AVUT O COMPORTARE MERITORIE, NU NUMAI PRIN FAPTUL CĂ A

FOST SINGURUL CARE A REPREZENTAT ROMÎNIA CI ȘI PENTRU PRESTIGIUL PE CARE ȘI L-A
CÎȘTIGAT ÎN DOMENIUL CUNOȘTINȚELOR DE ARTĂ PLASTICĂ, SINCRONIZATE CU MULT TALENT.

AȘA SE FACE CĂ DIN CELE 16 ȚĂRI, CARE AU PARTICIPAT CU ECHIPAJE, ÎN CADRUL

TABEREI DE CREAȚIE, ÎNSUMÎND 140 DE COPII LA PROBA INDIVIDUALĂ DE PICTURĂ, DOAR OPT
ELEVI ȘI-AU CÎȘTIGAT DREPTUL DE PARTICIPARE ȘI LA ETAPA DIN 1998. ÎNTRE ACEȘTIA SE AFLĂ
ȘI ELEVA DIANA MOLDOVAN, FERICITĂ DE PE ACUM PENTRU REÎNTÎLNIREA CU VECHII PRIETENI
DE BREALĂ…..

(DIANA A FOST ÎN BITOLA 4 ANI LA RÎND, CU 4 DIPLOME.)

FIICELE MELE PICTATE DE MINE LA ZALĂU ÎN ACUARELĂ, APOI LA MARA ÎN CULORI DE ULEI.

13
14