CUVNT INAINTE Dup treisprezece ani dela patimirea Capitanului la Jilava, publicm nsemnarile lui din timpul ct a fost

tinut n aceasta inchisoare. Ele au vazut intaia oara lumina zilei in Germania, la Rostoc , sub forma unei brosuri trase la piatra. Dar, sa le tiparim in acea vreme, nu ne!a fost cu putinta. Guvernul "erman si luase an"a#amentul fata de $ntonescu nu numai sa ne tie n la"ar, ci sa si impiedice orice manifestatie le"ionara in publicistica europeana. % editie n limba olandeza a cartii lui Corneliu Codreanu, &'entru (e"ionari&, n)a fost chip sa apara, aceeiasi soarta a avut!o editia proectata in limba franceza. *umai in +pania, Cartea Capitanului s)a bucurat de o alta primire. Europa ce se pretindea nationalista ne!a confiscat toate posibilitatile de afirmare si, printr)un parado, al destinului, abia astazi putem sa ne afirmam liber "andurile. &-nsemnarile dela Jilava& constituiesc un s"uduitor document uman. Ele reproduc mrturia unui om ce stie ca mult nu mai are de asteptat dela oameni, ca viata si lupta lui, din ceasul in care insusi Re"ele s)a pus in fruntea ta"mei raufacatorilor, apartin vrerii Dumnezeesti. Chinurile lui fizice si morale sunt incredintate posteritatii cu sudoarea mortii pe frunte. Cine parcur"e itinerarul de suferinta al Capitanului, simte ca propria lui e,istenta este pusa in cumpana, de indoielile, de tristetile, de desnade#dile, care incearca marele sau suflet. Deodata, in bezna Jilavei, se aprinde lumina unei alte lumi. +e arata vremurile indepartate, cand Christos isi purta crucea spre locul osandei. Capitanul nu mai e sin"ur. $devarul marturiseste pentru el. +i $devarul va birui peste socotelile celor ce i!au #urat pieirea. &Dumnezeu vede si va rasplati& sunt cuvintele cu care isi incheie ultima lui depositie, destinata altor #udecatori decat acelora care l!au condamnat. .aloarea lor e mare si din alt punct de vedere. *otele dela Jilava precizeaza, intr)o forma care nu mai lasa niciun dubiu, sensul profund al invataturii le"ionare/ spiritualul nu poate fi despartit de politic, dispositiile launtrice ale individului, chemarile sale supranaturale, trebue sa!si "aseasca un corespondent in aspiratiile vietii colective. &Caracteristica timpului nostru !spune Corneliu Codreanu! este ca ne ocupam cu lupta dintre noi si alti oameni, nu cu lupta din poruncile Duhului +fant si poftele firei noastre pamantesti. 0iscarea le"ionara face e,ceptie, ocupandu!se, dar insuficient, si de biruinta crestina in om, in vederea mantuirii lui.& &Raspunderea unui conducator este foarte mare. El nu trebue sa delecteze ochii armatelor sale cu biruinte pamantesti, nepre"atindu!le in acelasi timp pentru lupta decisiva, din care sufletul fiecaruia se poate incununa cu biruinta vesniciei sau cu infran"erea vesnica.& 1oata tra"edia omenirii provine depe urma disocierii celor doua elemente, din falsa conceptie ca istoria se face in afara de Dumnezeu, ca le"ile sociale ar fi diferite de acelea care "uverneaza omul interior.
Iunie, 1951

Horia SIMA
Colectia "Omul Nou", Salzburg, 1951

arti, 19 A!rilie" E ora 9 seara. Condus de un capitan de jandarmi si de un plutonier, cobor scarile dela Consiliul de Razboiu. Afara duba. De c te ori !ad acest instrument, mi se "nacreste sufletul. Se desc#ide usa si urc. Inauntru "ntuneric. Desprind umbrele a patru soldati, $"ncarcati armele%, aud comanda plutonierului. &lecam. 'recem prin strazi luminate. (a un moment dat "mi dau seama ca ma aflu pe podul dela Iz!or, "n dreptul casei D)lui *eneral, unde, p na acum c te!a zile, fusese sediul nostru. Si !a mai fi, cu ajutorul lui Dumnezeu.

+ apucam la st n,a si apoi dealun,ul, pe C#eiul D mbo!itei. Ma duc la -acaresti, "mi zic. Si trec strazile una dupa alta. (a un moment dat simt ca am iesit afara din .ucuresti. /u mai aud s,omote de trasuri, masini si tram!ae si nu mai !ad lumini, prin crapaturile dela ferestruica. Masina fu,e pe sosea, "n necunoscut. Intr0un t rziu este oprita de un cordon de sentinele. $Stai1 Cine)i2% $Da)i drumul, ca)i politia.% Apoi de un altul, "nsf rsit oprim. Cobor la 3ila!a "n fata cancelariei. Aici e un fort din linia de centura a .ucurestilor, facut pe !remea re,elui Carol I, dupa razboiul dela 4566. Acum e "nc#isoare militara. Aici s0au c#inuit Mota, Marin, Ciumeti, Dl. *eneral si sute dintre ai nostri, la 4977)4978. Intram "n cancelarie. &este c t!a timp soseste maiorul comandant al "nc#isorii si doi ofiteri din compania de ,arda. &rimesc instructiuni la telefon. Capitanul si plutonierul de jandarmi pleaca, lu ndu)si cu parere de rau ramas bun dela mine. Doua suflete alese, care fac e9ceptie "n corpul acesta al jandarmilor. Maiorul "mi cere cra!ata. Apoi banii, 4::: (ei, mi se face perc#ezitie prin buzunare. +ribil. Dar asa e re,ulamentul. &lec cu locotenentul Mastacan, "ncadrat de patru sentinele cu baioneta la arma. Sunt obosit. Intram "n fort. Acolo patrundem pe niste ,an,uri "ntortoc#iate si lun,i, pline de "ntuneric. Ma izbeste un miros rece si umed de muce),aiu. Sunt introdus apoi "ntr0un fel de bolta, lun,a de !reo ; m. si lata de !reo 8 m. Deoparte si de alta niste sc nduri, asezate pe capre de lemn, formeaza doua paturi mari, comune. + fereastra cu ,ratii de fier da "ntr0un perete al fortului, asezat la !reo 4: m. Deasupra acestei bolti sunt !reo patru metri de pam nt. &eretii e9teriori au o ,rosime de 4,<: m. 3os asfalt. Daca afara as !edea un om care numai o jumatate de ora ar dori sa doarma"ntr0o asemenea bolta, 4) as opri si i)asi spune= $/u "ncerca, te nenorocesti.% &lutonierul mi)aduce o ro,ojina si doua paturi ,roase. (e aseaza pe sc nduri. Sub cap nimic. (ocotenentul !ede ca este ce!a lipsit de cea mai elementara omenie. Se simte jenat si se scuza ca asa e re,imul. Ma "ntreaba daca n0am o basca pentru cap, ca o sa)mi fie fri,. De unde sa am2 Imi spune c te!a !orbe bune si pleaca, "ncuind usa cu lacat. De jos, de sus, din peretii ,rosi, de pretutindeni sa,eti reci de umezeala "mi strapun, trupul. &are ca acesti pereti straini, "n care nu recunosti nimic de al tau si nu !ezi pe nimeni dintre ai tai, dusmanosi, abia asteapta o !iata de om, pe care s0o mistuie, trimit ndu)si miile de sa,eti, ca niste ade!arate raze ale mortii, pe trupul bietului condamnat. M0am culcat. + noapte lun,a. S#" $a%ti, 19&', () A!rilie" Imi intra umezeala "n oase. Respir aerul de pi!nita, "mi simt plam nul strapuns de ace, de ,loante. Ma "ntind pe patul de sc nduri. Ma dor oasele. Stau c te cinci minute pe o parte, c te cinci minute pe cealalta. Ma "ntorc pe st n,a. Aud cum "mi bate inima. Sau picura picaturi de s n,e din ea2 Se scur,e !iata din isto!itul trup. +, tara1 Cum "ti rasplatesti tu pe fiii tai1

Am adormit. -isez pe Mamaia si pe El!ira * rneata. El!ira mi)a dat sa beau dintr0o cana mare cu apa. Mamaia mi)a spus= $'are ,reu o ducem. M0am mutat aici.% >Era "ntr0un sat la ma#alaua Musului, dinspre &rut.? Eu i)am spus= $Ma duc p na sus pe deal, cu /icoleta si Horodni)ceanu si, c nd ma !oiu "ntoarce, o sa) ti las ce!a bani, sa nu ai nicio ,rije.% Am plecat. Era noapte. + luna plina, stralucitoare, lumina pam ntul. * Mi)e teama sa nu i se "nt mple ce!a. Ramasa iar sin,ura. @n ,inere mort "n Spania, o fata ramasa cu doi copii orfani de tata. Eu "n "nc#isoare. Alti patru copii si ei "n "nc#isoare sau ,ata de a fi prinsi, "n urma unuia dintre ei au ramas patru copii fara nicio bucata de p ine. 'ata)meu plecat de acasa la .ucuresti, pentru a)si lua pensia de sarbatori, nu se mai "ntoarce. E arestat si dus "ntr0un loc necunoscut. /imeni nu stie de soarta lui. Acasa de &aste, ne asteapta mama pe toti, sa facem sarbatorile cu ea. Sunt asa de putine bucuriile unei mame batr ne, arar numai adu)n ndu)si puii la un loc. (a noi, de &asti, e pustiu. /imeni din cei asteptati. /u)i niciun suflet l n,a mama. Strainii toti o ocolesc si de teama nu)i mai intra "n casa. .ate o inima stin,#era si ne cauta pe toti prin "nc#isori, alear,a dupa fiecare prin celulele noastre sa ne ,aseasca. Sa ne m n, ie, sa ne sarute amantele trupuri. Dar unde, c nd nimeni nu)ti spune nimic si nu primesti nicio !este. +, mama, care pl n,i sin,ura "n coltul tau de acasa si pe care nimeni nu te !ede, sa stii ca si noi pl n,em pentru tine, "n aceasta zi de &asti, fiecare prin celulele noastre. A Ieri, S mbata, am ru,at sa mi se trimita un barbier, ca sa)mi rada barba, crescuta zburlit de o saptam na, pe obrazul "n,#etat. A !enit frizerul "nc#isorii, un biet ti,an condamnat. M0a ras si m0am spalat pe oc#i pentru prima oara "n aceasta saptam na. Astept "n!ierea Domnului. Sa cer o lum nare plutonierului. Aici n0are de unde sa cumpere, dar poate !a fi a! nd !reuna "n plus acasa la el. Cei doi ofiteri, locotenentul Mastacan si It... au !enit si ei sa)si faca ser!iciul "nainte de "nc#idere. Mai ales ca "n camera unde sunt adus de ieri nu arde becul. Ce nenorocire1 "mi trece prin minte ca e un semn rau. &entru prima oara "n !iata !oiu face "n!ierea fara lumina. &e "ntuneric. Sin,ur. Dar ofiterii si plutonierul... dupa mai multe "ncercari au aprins lumina. Mi)au adus si o mica lum narica de ceara, pe care mi)au dat)o cu deosebita buna!ointa. Ei, "n putinele minute de !izita re,lementara, de doua sau trei ori pe zi, nu !orbesc cu mine. /ici ei n0au ce sa)mi spuie, nici eu nu)i "ntreb nimic. Sin,urele lor cu!inte sunt= $A!eti ne!oie de ce!a2% (a care eu raspund "ntotdeauna= $/u.% Dar simt "n oc#ii lor ca ei "ntele, toata tra,edia mea sufleteasca, "si dau seama de importanta culpei mele si de raspunderea conducerii unei miscari de peste un milion de suflete, "n care se joaca soarta

unei natiuni, ca si de durerile care)mi strapun, inima pentru cei de acasa si pentru fiecare din sutele si c#iar miile de le,ionari, care "n clipa aceasta primesc aceleasi aspre c#inuri. "ntele, si situatia de umilinta "n care sunt aruncat. Caci, pri!atiunea de libertate e una, iar ceeace e cu mine aici e umilire, e de,radare p na la ma9imum a fiintei umane. Ceeace nu "ntele, sunt poate uneltirile si toate dia!olestile planuri care se pun la cale pentru nimicirea mea si a Miscarii mele. Se cauta cu orice pret ce!a, pentru a se smul,e o condamnare mare. +ri redesc#iderea, "n !reo forma a procesului Duca, ori amestecul meu "n procesul Stelescu, ori declararea drept anar#ica si terorista a Miscarii de p na acum si "ncercarea de condamnare pe aceasta tema. + condamnare se obtine usor prin ordin. 'otusi opinia publica !a putea discerne "n constiinta ei ne!ino!atia noastra Si jertfa noastra !a creste p na la cer, iar Dumnezeu, supremul 3udecator, ne !a auzi si pe noi. Mi)e sufletul "ncarcat de nedreptati. A M0am "ntins din nou pe patul acesta de sc nduri. Astept ora 44 noaptea, c nd lumea "ncepe sa plece la biserici. Ma "n!elesc cu paltonul. /u pot sa stau pe spate, caci ma doare, dar nu stiu ce, nu pot deslusi= sira spinarii sau rinic#ii2 &rin crapaturile sc ndurii, prin ro,ojina si patura, !ine un curent rece de pe cimentul de jos, care trece si prin #aine si se opreste prin coastele slabite. Ma "ntorc pe dreapta si "mi str n, ,enunc#ii la ,ura. Ma dor soldurile, "mi face impresia ca a copt, ca e puroiu. /u pot sta pe o parte dec t cinci minute. &e cealalta ma doare la fel. Ma , ndesc la fata mamei >Catalina?, cum doarme ea cu de,etelele "n ,ura si !iseaza la Mos Craciun, care)i aduce jucarii. De sarbatorile Craciunului dormeam "n pat cu ea. Deodata o aud racnind prin somn. + trezesc= $Ce)i mama, ce s0a "nt mplat2% $Mos Craciun a cazut depe casa cu un sac de jucarii.% @n "n,er ne!ino!at care nu stie de toate durerile noastre, "mplineste abia 8 ani. A + fi 44. Ma scol, ma spal, ma "mbrac cu paltonul. Ma asez pe mar,inea patului si ma uit la pustietatea din jurul meu. Sunt sin,ur. Mi)aduc aminte= am mai sarbatorit de doua ori &astile "n inc#i)soare. "n 49B< la Cocsani si 49B9 la *alata. /iciodata "nsa nu am fost asa de trist, cu at ta durere "n mine si coplesit de at tea , nduri. Iau carticica de ru,aciuni si "ncep a citi. Ma ro, lui Dumnezeu pentru toti. &entru sotia mea, at t de "mpo!arata si "ndurerata, pentru mama mea, pe care iar !or fi calcat)o si bruscat)o comisarii din Husi, pentru tatal meu, care cine stie prin ce celula zace, "n aceasta noapte, pentru fratii mei deasemenea. Apoi pentru ostasii le,ionari, batr ni sau tineri, acesti eroi si martiri ai credintei le,ionare, ridicati dela casele lor si dusi cine stie prin ce "nc#isori. C ta jale si c te lacrimi n0or fi acum "n sute de familii rom nesti. Ma ro, apoi pentru toti cei morti. .unici si rude, cum si prieteni care m0au iubit si ajutat "n !iata. Ii !ad pe r nd pe toti. Iata pe domnul Hristac#e... si la urma "mi apare Ciumeti, cu ,rupul de le,ionari martiri cazuti pe !remea lui.

In fruntea lor, mare, "i !ad c#ipul ca "ntr0un tablou... batr n, batr n de o jumatate de mie de ani, cu plete lun,i si cu coroana pe cap= Stefan, Domnul Moldo!ei. Ma ro, pentru el. El mi)a ajutat "n at tea si at tea lupte. Iata)4 si pe *eneralul nostru, eroul acesta le,endar, cu seria lui de martiri le,ionari, cu cei cazuti "n ultimele lupte. Iata l n,a *eneral, "n camase !erde si "ncins, pe Marin, eroul de pe c mpiile spaniole. Mota, frate dra, Mota, mi se rupe inima c nd te pri!esc. Am pornit am ndoi, eram aproape copii, acum 4< ani "n aceasta lupta. 'e !ad a,er si netemator, "nfrunt nd ad!ersitatile. Sfredelind cu oc#ii de otel inima dusmanilor. 'e !ad mai t rziu coplesit de ,reutati si saracie, "ntr0o 'ara "n care pentru Ion Mota nu se ,asea p ine. &entru aceasta sarmana de p ine "n Rom nia nu era deajuns numai capul tau mare, "ti mai trebuia si o inima de tradator. 'e !ad muncind cu disperare. 'e !ad obtin nd succese stralucitoare la e9amene, "n presa, la bara, la catedra. 'e !ad t r"t "n "nc#isoare. @milit si plin de amaraciune, "ti !ad umerii "nco!oiati si sufletul "ndoliat de at tea atacuri miselesti. 'e !ad tremur nd si pl n, nd pentru mine. 'e !ad plec nd la moarte. Sa faci acestui /eam do!ada suprema. Sa ne eliberezi pe noi prin moartea ta. Sa ne desc#izi cu pieptul tau sf rtecat, cu picioarele tale rupte, drumul biruintei unei ,eneratii. Si uita)te acum la noi, dra,a Mota. Eu stau aruncat ca un c ine aici... pe aceste sc nduri. Ma dor oasele si "mi tremura ,enunc#ii de fri,. Ai nostri toti, toata floarea acestei Rom nii, zace culcata cine stie prin ce temniti. Doamne, ma ro, "n noaptea aceasta de "n!iere, primeste)mi jertfa. la)mi !iata. Caci 'ie, o 'ara1 nu)ti trebuesc puterile noastre, 'u)!rei moartea noastra. + fi trecut de 4B. &oate si de 4. /0am mai auzit clopotele sun nd "n!ierea. Aprind lum narea si zic= $C#ristos a "n!iat1% (umea prin sate si orase se "ntoarce acasa cu lum narile aprinse. Ai nostri toti, familiile noastre, pl n, "n noaptea aceasta. A Am desfacut o cutie de sardele si am m ncat una din ele. De (uni seara n0am m ncat nimic. Am baut o jumatate cana de apa. *#emuit deasupra ro,ojinei, adorm... iecuri, (* A!rilie" Au trecut si cele trei zile de &asti. (a mine n0a !enit nimeni dintre cunoscuti, desi,ur n0au capatat permisiunea de a ma !izita, sau poate !or fi fiind si ei arestati pe unde!a. *reu trece timpul c nd esti sin,ur, "n aceasta bolta nu intra om dec t de trei ori pe zi, c te un minut= dimineata la desc#idere, la ora 4B, c nd "mi aduce m ncarea dela cazan, si seara. Soarele nu patrunde "nauntru dec t c te!a minute la ora < dupa masa, si atunci numai printr0un colt al ferestrei. 'impul mi)4 petrec st nd ,#emuit pe mar,inea patului si scriind din c nd "n c nd, pe # rtie de "mpac#etat, aceste r nduri.

Aici nu e9ista nici masa nici scaun. @n ! rf de creionas, ratacit prin buzunare, e pe sf rsite. Abia "l pot tine "ntre de,ete. Restul de timp stau "ntins sub patura. Dar umezeala aceasta trece si prin patura si prin #aine. De o saptam na de c nd stau aici nu m0am desbracat niciodata si n0am fost scos afara la soare, macar o jumatate de ora, sa ma "ncalzesc. Ieri a fost maiorul Dr. Holban. @n om admirabil. Acelasi care i)a a!ut "n ,rije pe ai nostri la 4977. "i cunoaste pe toti. Desi nu !oiesc sa ma pl n, nimanui si nici sa fac !reo cerere, i)am spus ca simt dureri jos, la sira spinarii si "n umeri. Mi)a spus r z nd prieteneste= $Aceasta se c#eama "nc#isorita si nu se trateaza cu nimic.% Asta noapte l)am !isat pe Mota, care mi)a spus= $Mi)au dat drumul, le)a fost si lor rusine. Acum plec la Craio!a.% A iesit, s0a suit "ntr0un ta9i si a plecat. Apoi l)am !isat pe dl. *eneral. Era "mbracat cu camasa !erde, cu care plecase "n Spania. -enise la mine cu tata)meu, Colonelul Da!oianu si * rneata. R dea cu #o#ote ca ma ,asise dezbracat. * Ma , ndesc mereu unde or fi ceilalti2 +r fi dat familiile lor de ei2 +r fi "mprastiati pe la diferitele "nc#isori din tara2 Sau concentrati "ntr0un la,ar2 &e cine "ntrebi, nimeni nu)ti da informatie. "n ziare nici macar nu s0a publicat arestarea lor. /imic. At ta doar se stie ca "n noaptea "n care m0au ridicat pe mine i)au ridicat si pe ei de)la casele lor, i)au dus la (iceul Mi#ai -iteazul, unde au fost tinuti o zi. Apoi urcati "n automobile si dusi "n directie necunoscuta. &rintre ei se afla= talal meu, Colonel Da!oianu, &oli#roniade, Simulescu, -asile Cristescu, Radu .udisteanu, -er,atti, Ale9andru Cantacuzino, Coti,a si patru preoti= parintele prof. uni!. Cristescu, parintele prof. Duminica lonescu, parintele *eor,escu)Edineti si parintele Andrei Mi#ailescu, care n0are alta !ina dec t aceea ca e paro#ul bisericii de care apartine sediul nostru. El nu e "nrolat "n Miscarea le,ionara, dupa cum nu)i nici parintele *eor,escu)Edineti dec t paro#ul bisericii studentesti. .anuiesc ca numarul lor, al celor luati din .ucuresti, trece de 4::, profesori, a!ocati, doctori, in,ineri= floarea intelectualitatii rom nesti. /imeni dintre ei nu are nicio !ina. Sunt ridicati fara mandate de arestare, "n afara de le,e, pe deasupra le,ii, "n contra oricaror principii de omenie. A At t de mult au fost calcate bietele case de le,ionari,"nc t pentru a restabili dreptatea "n !iitoarea Rom nie le,ionara, numele de le,ionar trebuie sa de!ina sacru. /icio forta publica sa nu)i poata patrunde "n casa. In caz de delict, numai seful sau ierar#ic !a putea sa patrunda "n casa sau sa dispuna arestarea lui. Este un drept indiscutabil la reparatie, pe care)l merita purtatorii acestui nume at t de #ulit, "ncalcat si nedreptatit astazi.

Vineri, (9 A!rilie" +1 Doamne, ca lun,a)i ziua. +uminica, 1 aiu"

Ieri, prima data am fost scos afara din pi!nita aceasta. Mi se "mpleticeau picioarele. "ntre patru soldati, cu baionetele la arma, am fost dus p na sus la cancelarie. Acolo ma astepta capitanul procuror Atanasiu. M0a apucat ,roaza. Caci nu mai am nicio "ncredere "n justitie. 3ustitia care judeca dupa $ordin% si nu dupa constiinta, nu e9ista. Mi)a luat un intero,atoriu lun,. Dela ; seara p na la B noaptea. Alaturi se auzeau dintr0o camera ,lasuri de copii si !iata de familie. Imi facea impresia ca eu nu o sa mai apuc niciodata aceste zile. Si ,lasurile acelea de copii "mi aduceau aminte de Catalina, $fata ma)mii%. &areau ca erau un fel de adio pe care lumea "l trimitea unuia, care nu se !a mai "ntoarce "n ea. Si capitanul ma "ntreba mereu, "ntrebarile sale se refereau la urmatoarele puncte= &artidul $'otul &entru 'ara% e fosta ,arda de fier dizol!ata2 3uramintele le,ionarilor. Semnificatia cu! ntului $Capitan%. 3udecatorul le,ionar nu se suprapune judecatorului Statului2 +rdinele secrete ale Ministerului, cu campania electorala sau cu masurile contra or,anizatiei mele. Ce scop a!ea corpul fostilor militari2 Corpul Mota)Marin2 Apolo,ia crimei, prin distinctiunea cu ,rad si crucea alba a baietilor "nc#isi. Asociatia secreta. Asociatia $&rietenii le,ionarilor%. Si pe aceasta linie cazul Duca. Daca nu cum!a am dat eu ordin pentru $asasinarea lui%. Deci, o tendinta de redesc#idere a acestui proces, din care eu am iesit ac#itat cu unanimitate, ca cea mai buna do!ada a ne!ino!atiei noastre, a mea, a domnului *eneral si a celorlalti camarazi. Senatul (e,iunii, re,ulamentul facut de Dl. *eneral, care ar da or,anizatiei un caracter para)militar. Dar aici nu e !orba de nici un proces "n care sa te judece omeneste, ci de o pri,oana lipsita de dreptate, de le,alitate si de omenie= "n care numai Dumnezeu mai poate inter!eni cu puterile lui. (a B noaptea ma "ntorc, "ntre aceleasi baionete, la locul de odi#na. Si o sa)mi fie dor de $fata mamii%. &e drum, la "ntoarcere, iar ma , ndeam ca nu !oiu mai iesi de aici. M0a cuprins un dor de fetita. Si mer, nd printre sentinele, "n, nam mereu= $si o sa)mi fie dor de Efata mamiiE. Si o sa)mi fie dor de $fata mamii%. Mi se str n,e inima de durere. Astazi, (uni B Mai, a !enit din nou. Si intero,area s0a terminat.

,oi, 5

aiu"

Sunt tot aici, "n aceasta trista celula. Stau sin,ur, ceas dupa ceas, si zi dupa zi. /u !ad c#ip de om, dec t atunci c nd mi se aduce m ncarea. De acasa nu a mai !enit nimeni, caci nu s0a mai permis.

Am auzit ca "ntr0o alta lature, mai rau dec t mine, sta bietul Horia, fratele meu. M ine are procesul. Dumnezeu sa)i ajute. Ma ro, pentru el. /u face parte din Miscarea noastra si nici nu stiu din ce moti!e este arestat. &e la 8, a !enit plutonierul cu "ncarcerarea si m0a trecut "n scriptele "nc#isorii, "n calitate de condamnat la ; luni, anunt ndu)ma ca ma eliberez la 4< +ctombrie. Ce bine ar fi, daca n0ar fi uneltirile care mi se pun la cale acum, dar cred ca Dumnezeu le !a "mprastia, cu lumina lui biruitoare. A 'ot astazi, 3oi < Mai, am a!ut prima bucurie, sau a doua, caci prima a fost c nd mi s0a adus ,eamantanul "n primele zile. Mi)a adus de acasa un pac#etel de sunca, peste prajit, doua saculete cu br nza $(ica% si doua p ini albe, proaspete. Deasemeni caciula, o bondita cu m neci, doua perec#i ciorapi de l na si niste papuci de casa. M0am bucurat= un semn dela ai mei. /0am putut sa)i !ad, dar semnul "mi "ncalzeste inima. Cojocul ma !a scapa si de fri,. & na acum, de 4< zile, cred ca n0am m ncat mai mult dec t o p ine "n tot acest timp. Am dormit "mbracat. /0am fost scos afara nici macar < minute pe zi. M0au umplut purecii si paduc#ii si ma pisca toata noaptea. +uminica, ' aiu"

Ieri seara a !enit ma,istratul instructor, Maior Dan &ascu si mi)a adus la cunostinta ca am fost trimis "n judecata pentru $tradare%. Am ramas un moment uluit. Apoi mi)a e9plicat ca este !orba de detinerea si publicarea de acte secrete, care intereseaza Si,uranta Statului si care se "ncadreaza "n articolul 494 C& sub titlul $'radare%. Mi)a luat un intero,atoriu asupra celor sase ordine, date de prefecti sau comandanti de le,iune de jandarmi catre subalterni, toate re)ferindu)se la sicane politice F electorale F "ndreptate "mpotri!a or,anizatiei mele. /iciun ordin din acestea nu intereseaza Si,uranta Statului rom n. @nul din ordine este al prefectului de &ra#o!a, adresat directorilor de fabrici, jidani de pe -alea &ra#o!ei, cer ndu)li)se sa dea afara pe muncitorii le,ionari. Altul al ,eneralului .en,liu, interes nd corpul de jandarmi, pe care mi I)a adus cine!a din cercurile national)tara)niste dela CorsG sau At#enee &alace. M0am "ntors din nou "n celula mea, cu inima strapunsa de sa,eti. AH0 Eu, seful Miscarii nationaliste) le,ionare, sa fiu judecat pentru tradare. /0am mai m ncat nimic. Am adormit t rziu de tot, pe patul meu de sc nduri si m0am z! rcolit toata noaptea. Dimineata m0am trezit stri, nd "n somn= $Auzi, dra,a Mota, !oiu fi judecat pentru tradare1% A Doamne, Doamne, lun,a e ziua. Ceasuri "ntre,i si zile "ntre,i nu sc#imb o !orba cu nimeni. Ce)or fi fac nd sotia mea si fata2 Am auzit ca sunt "nc#ise si retinute la Casa -erde. /u pot sa)mi ima,inez dece. &oate ca sa nu !ina la mine.

Dar bietul tatal meu "n ce la,ar o fi2 -a fi ajuns cine!a p na la el sa)i duca ce!a de ale m ncarii, de "n!elit2 /u stiu nimic. Dar biata mama, cum o fi duc nd si aceasta noua po!ara2 Caci casa noastra linistita, ascunsa sub caisii "nfloriti, dela 49BB "ncoace e numai c mp de perc#ezitii "n miez de noapte si de jale. Sa aler,i de at tea ori, din odaie "n odaie si sa nu !ezi pe nimeni din ai tai, sa nu stii de soarta lor, sa)ti spuna inima de mama ca ei se afla "n cele mai ,rele su)ferinti, sa)ti fie !iata numai un pl ns si un oftat. + !ad cum "si pune am ndoua m inile pe fata si pl n,e. Si simt cum i se fr n,e inima. Doamne, Doamne, at tea dureri "n casa noastra. De at tia ani. -uni, 9 aiu"

Astazi a !enit din nou maiorul Dan &ascu. Iar am fost dus "ntre baionete, p na sus la cancelarie. C nd am iesit afara si am dat de soare, de aer si de caldura, am simtit o m n, iere. &area ca, printre baionetele care ma duceau, ma binecu! nta cerul. Maiorul mi)a spus ca instructia s0a terminat. Sa)mi ale, aparatorii. Cine sa ma apere2 C nd toti a!ocatii nostri sunt arestati, stiu eu cine !a primi sa ma apere2 A ramas sa ma , ndesc p na 3oi. Mi)a spus ca s0a publicat "n ziare rec#izitoriul capitanului Atanasiu. Ce !or fi spus baietii, toti ai mei, c nd !or fi citit2 Cum trebuie sa fi pl ns mama si biata sotia mea1 'rimis "n judecata pentru tradare... M0am "ntors "napoi, "n aceasta bolta plina de raceala si stau pe , nduri. /0am cu cine sa ma sfatuiesc. /enorocitele de ordine jandarmeresti si politienesti cu caracter politic, atin, ele ideia Si,urantei Statului2 Se "ncadreaza "n acele articole ,roza!e 49:,494 C&, care pedepsesc dela <)B< ani munca silnica2 Stau si ma fram nt sin,ur. Am sa cer o # rtie, am sa fac o cerere comandantului "nc#isorii spre a permite sotiei mele sa !ina pentru a)mi putea pre,ati apararea. Dar cum sa !ina, daca e sec#estrata acasa2 S0o fi zbat nd si ea. S0o fi fram nt nd sin,ura cu biata $fata mamii%. De nicaeri nicio speranta. @n sin,ur sprijin= Dumnezeu si Maica Domnului. arti, 1. aiu"

De c nd stau aici, "n situatia aceasta ,rea, n0am suparat pe nimeni, cu niciun fel de cerere. Astazi am "naintat urmatoarea cerere domnului comandant al "nc#isorii= Domnule Comandant, $Subsemnatul Corneliu Delea Codreanu, "n calitate de detinut, !a ro, respectuos sa bine!oiti a "nainta cererea mea autoritatilor militare "n drept, spre a fi rezol!ata. 'ermin ndu)se instructia si desc#iz ndu)mi)se actiune publica pe baza art. 494 C&, cer sa se permita sotiei mele a ma !izita, fiindu)mi ur,ent necesar, pentru pre,atirea procesului meu, an,ajarea a!ocatilor etc., proces ce urmeaza a se judeca dupa procedura rapida. Actiunea desc#isa "n contra mea comporta discutiuni doctrinare si cercetari de jurisprudenta, care nu se pot face "ntr0un timp scurt. Deaceea cer, pentru necesitatile apararii mele, sa permiteti ur,ent sotiei mele sa !ina la mine. 'ot deodata !a ro, a permite sa se e9pedieze alaturata tele,rama adresata sotiei mele. &rimiti !a ro,, asi,urarea respectului meu. % Marti, 4: Mai 4975 Corneliu Delea Codreanu

Vineri, 1&

aiu"

Ieri a fost din nou maiorul Dan &ascu. 'rebuia facuta ultima formalitate pentru terminarea instructiei. Dar, spre surprinderea mea mi s0a desc#is actiune publica pentru doua delicte= I. Ca am "narmat pe cetatenii tarii, caut nd sa pro!oc razboiu ci!il. II. Ca m0am pus "n le,atura cu un Stat strain, pentru a pro!oca re!olutia sociala "n Rom nia. .ine"nteles, ca nici una din aceste acuzatii nu contine nici cel mai mic ade!ar. Ce ,roza! e sa te zbati sub acuzatii nedrepte1 Dumnezeu le !ede pe toate. E !orba ca (uni sa se faca ultima formalitate a instructiei si sa mi se fi9eze un termen. Astept acum Duminica. &oate o !eni cine!a din ai mei la mine. Am auzit ca fratele meu Horia a fost condamnat la o luna "nc#isoare si e tinut tot la secret, "ntr0o situatie cu mult mai rea dec t a mea. Ca e foarte slabit. Mi se rupe inima de durere pentru el. Ma ro, lui Dumnezeu sa)i ajute si lui. Aseara am a!ut un musafir. C nd a !enit sa)mi aduca m ncarea, s0a strecurat printre picioarele plutonierului un c ine. Dupa ce m0a "nc#is la loc, el a iesit de sub pat. A m ncat cu mine. I)am dat din ce am a!ut si s0a saturat. Am mai !orbit cu el si s0a culcat jos pe ciment. M0am "ntins si eu pe ro,ojina mea. I)am facut semn sa se urce sus. S0a urcat si s0a culcat l n,a mine, dupa ce m0a lins pe m na. + fi !r0un semn de noroc pentru mine. A stat cuminte. Simteam alaturi rasuflarea unei fiinte. &e la miezul noptii a !oit sa iasa afara. ()am ridicat la ,eam si printre ,ratii a plecat. +uminica, 15 aiu"

A trecut si Duminica si la mine tot n0a !enit nimeni. (a pr nz mi)a adus de acasa niste bors cald de pasare "ntr0un termos, friptura si p ine alba. Mi le)or fi adus biata mama si sotia mea. Ce)or fi pe sufletul si pe capul lor. Am ,ustat c te!a lin,uri din borsul cald, dar slabiciunea trupului si durerile din suflet nu)mi permit sa man nc. Asa ca se usuca ceas cu ceas carnea pe mine. Creste "nsa "n inima mea credinta "n Dumnezeu. Ma ro, "n fiecare zi Maicii Domnului si Sf. Anton de &ado!a, prin ale caror minuni am scapat la 4978. In aceste !remuri de ur,ie sunt sin,ura mea m n, iere. -uni, 1/ aiu"

Astazi dimineata a !enit maiorul Dan &ascu si "nsf rsit s0a terminat cal!arul acestei instructii. In fiecare clipa ma astept ca cine stie ce acte false sa mi se mai introduca si ce acuzari sa mi se mai arunce pe umerii mei slabiti. Mi)a spus ca zilele acestea !or da !oie mamei si sotiei mele sa !ina, pentru a)mi putea pre,ati apararea. Ma , ndesc= oare ce !or zice c nd ma !or !edea asa de slab2 Cum !or pl n,e2 Si !or "ntele,e c#inurile fizice si mai ales morale la care am fost supus2 Apoi m0au lasat sa stau o ora pe afara. E asa de cald afara... M0am plimbat c te!a minute, dar soarele mi)a muiat toate madularele si n0am mai putut sa stau "n picioare.

M0am asezat pe o ro,ojina si mi)am facut ru,aciunea, dupa care m0am "ntins si am stat asa p na c nd ora a trecut. Acum sunt din nou "nauntru. Ce fri, e aici si c ta umezeala. 'are ma simt slabit. Acum e seara. Mult "mi mai pare de azi dimineata. /0am cu cine sa sc#imb o !orba. + !rabioara si)a facut cuibul "n per!azul ferestrei. -ine si ea sa se culce, "i dau totdeauna faramituri. Astept sa !ina cu m ncarea. Dar nici cu ei nu pot !orbi. -in totdeauna locotenentul de ser!iciu si plutonierul. /0au !oie sa !orbeasca cu mine. Dar se poarta at t ei, c t si comandantul "nc#isorii, cu o delicatete care pentru mine este o m n, iere. +stasul, saracul, aceasta faptura superioara, care)si face datoria corect, e9ecut nd cu strictete ordinele primite, dar "n oc#ii caruia nu !ezi nicio pornire si nicio rautate. Ele,anta sufleteasca. Scoala armatei rom ne. Ce frumoasa e1 arti, 1* aiu"

Azi, pe la ora 4:, a intrat locotenentul si mi)a spus= $Mer,em sus, ti)a !enit familia.% M0am "ncaltat repede si am plecat, de data aceasta numai "ntre doua sentinele, caut nd sa)mi "ntaresc mai bine picioarele slabite si , ndindu)ma cum sa fac ca sa apar mai tare. C nd am ajuns sus, mi)a iesit "n pra, $fata mamii%. Am luat)o "n brate si am sarutat)o pe fata si pe oc#i, str n, nd)o l n,a inima mea. Inauntru era mama si cu sotia mea. M0au "mbratisat am ndoua si au "nceput sa pl n,a. Mama, saraca, a!ea m inile reci. 4< minute au trecut ca o secunda. (e)am "ntrebat de tatal meu. E "nc#is "n la,arul dela Miercurea Ciucului. /0a putut sa)l !ada nimeni. Ceilalti frati sunt liberi, afara de Horia, condamnat la o luna "nc#isoare. Au trecut cele 4< minute. /ici nu stiu ce am !orbit. Mi)a aratat (izeta *#eor,#iu lista de martori si a!ocati. Mi)au spus ca m ine ma !or duce la Consiliu. M0am despartit cu inima sf siata. Ma doare durerea lor. Vineri, (* aiu"

Acum o saptam na, dimineata la ora 8, am fost sculat si dus la Consiliul de Razboiu, "n !ederea studierii dosarelor si a procesului. Acolo am stat mai omeneste, "ntr0o camera cu pat. Am luat contact cu a!ocatii "n fiecare zi. -ineri, S mbata si Duminica a trebuit sa cercetam B: de dosareI ce!a nemaipomenit. Jn trei zile sa)ti poti cauta contraprobe= carti, ziare, dezbateri parlamentare, foi straine. Sa)ti aduni material de al tau, ordine, circulari, acte "mprastiate, cine stie pe unde. Si aceasta cu at t mai ,reu cu c t ai tai, toti care au lucrat cu tine sunt arestati sau trimisi "n la,are, sau ascunsi ca sa nu fie prinsi. Au aler,at saracii baieti, tinerii a!ocati le,ionari, ca albinele "n aceste trei zile. A!ocatii mari au refuzat toti sa ma apere, Radu Rosetti, -asiliu)Cluj, &aul Iliescu, Mora, p na si /elu lonescu, &etrac#e &o,onat, Ionel 'eodoreanu, de teama ca sa nu fie dusi "n la,are. 'eama si lasitate. Deaceea toata admiratia mea pentru a!ocatii= Hentescu, Rado)!ici, &aul lacobescu, (izeta *#eor,#iu, Caracas, Horia Cosmo!ici, Damfirescu, Colfescu)Cluj... si pentru tot acest tineret eroic, care nu s0a plecat "n fata niciunei amenintari, care a riscat, care a "nfruntat furtuna.

(uni dimeneata s0a desc#is prima sedinta. 'ribunalul militar era compus din &resedintele Sectiei I, Colonel Dumitru si patru ofiteri de front. S0a citit apelul martorilorI lipseau toti cei din la,are, adica oamenii cu care am lucrat eu, martorii de fapt. S0a cerut am narea si aducerea acestor martori. 'ribunalul a respins cererea apararii. S0a citit ordonanta definiti!a. &lina de patima, de rautate si neade!aruri. Afirmatiuni ,ratuite, nedo!edite cu nimic, lipsite de buna credinta, de corectitudine si sentimentul onoarei. Dupa masa, dela ora < p na la ora 4B noaptea, am !orbit eu, timp de 6 ore "ncontinuu, spulber nd una dupa alta toate acuzatiile ce mi se aduceau. A doua zi a aparut "n @ni!ersul, cu! nt cu cu! nt, tot ce am spus, "n afara de sedinta secreta si de c#estiunea cu depozitele de arme, pe care, de rusine, cenzura le)a oprit. Marti, mi s0au pus "ntrebari de catre &rocuror, la care am raspuns punct cu punct, "n rezumat, am fost dat "n judecata pentru tradare, articolul 49:,494, detinere si publicare de acte secrete, interes nd Si,uranta Statului, baz ndu)se pe ; ordine politienesti si jandarmeresti de natura electoralaI pentru art. B:9, le,aturi cu o putere straina, pentru a primi instructiuni si ajutoare, "n scopul de a declansa re!olutia sociala "n Rom nia >baz ndu)se pe o scrisoare falsa, care nu)mi apartinea, pe care nu o !azusem niciodata "n !iata?, pentru art. B4:, "narmarea populatiei, pentru declararea razboiului ci!il, baz ndu)se pe nimic. In ultimul moment, adica cu 4: minute "nainte de a se da cu! ntul &rocurorului, printr0o ade!arata minune dumnezeeasca, se descopera autorul scrisorii, pentru care eram acuzat eu. @n a!ocat, Mari) nescu din R mnicul - lcea, citind scrisoarea, !ede ca este strabatuta de doua idei= 4. Ideea de $economie automata% si $"mbo,atire mutuala%, cu!inte, definitii si , nduri care nu mi)au apartinut niciodataI B. Ideea unei $aliante economice%. Jsi reaminteste ca a citit unde!a aceste lucruri. &leaca la R mni)cul - lcea si, "n ade!ar, ,aseste cartea, data de autor cu dedicatie scrisa de m na sa. &e coperta se ,asesc "n subtitlu cu!intele= $Economie automata%, iar "nauntru, "n mai multe pa,ini, e9plica acest nou sistem economic. Catre sf rsitul cartii, "n !reo B: de pa,ini, pledeaza pentru cealalta ideie= $alianta economica%, un credit international, un $oficiu international%, etc. si, ca ultim noroc al nostru, scrisul de m na, dedicatia, este acelasi scris, e9act ca "n scrisoarea de care sunt acuzat eu. A!ocatii freamata cu totii "n fata acestei minuni si cer &resedintelui sa fie c#emat autorul ca martor, dl. Radulescu)'#anir. &resedintele respin,e cererea. + parte din a!ocati se duc la acest domn. El recunoaste ca a scris o asemenea scrisoare. -ine p na la poarta 'ribunalului, dar este oprit de a intra. Ridic din nou c#estiunea= Domnule &resedinte si +norat 'ribunal, s0a descoperit definiti! autorul scrisorii pentru care sunt acuzat eu. E domnul Radulescu '#anir, colaborator la /eamul Rom nescI nu)i cunosc personal. /u stiu misterul prin care aceasta scrisoare a ajuns la mine. El recunoaste ca e a lui, ca a scris)o el. C#emati)4 sa dea e9plicatii. (uati masurile pe care le credeti de cu!iinta.% &resedintele respin,e cererea. In sf rsit pledeaza cei 6 a!ocati ai mei. Impecabil. E 3oi noaptea, ora 4B, c nd 'ribunalul se retra,e "n deliberare. &e mine ma duc "n camera si dupa !reo jumatate de ora ma suie "n duba si ma duc la 3ila!a. Sunt linistit si cu constiinta "mpacata. Stiu ca nu sunt !ino!at cu nimic. /iciuna din acuzatiile care mi se aduceau n0a ramas "n picioare, lata)ma din nou "n celula mea. Ma culc.

&e la 8 sunt sculat "n z,omotul unor pasi si de za!oarele care se tra,. Ma scol "n picioare. Intra procurorul Maior Radu lonescu, ,refierul 'udor, comandantul "nc#isorii si ceilalti ofiteri de ,arda. *refierul citeste= $'ribunalul Militar a raspuns afirmati! la toate "ntrebarile. Sunteti condamnat la 4: ani munca silnica.% Mai ram ne c te!a minute si se uita la mine. Maiorul face oc#ii mari si da din umeri. &leaca toti. Jn fata marei nedreptati care ma lo!este, sunt linistit, cu constiinta "mpacata. Desc#id la "nt mplare carticica de ru,aciuni a Sf. Anton. Se desc#ide la pa,. 449. Citesc= $Ca ca sa primesc cu liniste orice trimite Dumnezeu, pricep nd ca este !ointa (ui.% +uminica, (9 aiu"

Mi)e dor de Carmen SKl!a. De malul marii. Anul trecut, pe !remea aceasta, eram acolo si pre,ateam cu 'otu, desc#iderea comertului le,ionar. Acum se aduna din nou ne,ustorii si !iata "ncepe, "n tabara noastra !or creste balariile si spinii si !or acoperi munca noastra. @nde anii trecuti era numai freamat si !iata, de sanatate, de bucu)rie, acum se "ntinde pustiul. Si totusi cred ca imensa lume care !ine acolo "n fiecare !acanta, "si !a aduce aminte de mine. C nd m0am "ntors dela proces, a doua zi, "n cuibul !rabiei dela ,eam s0au nascut puisori. -rabioara alear,a toata ziua si le aduce de m ncare. Ma uit la ea. 'otdeauna !ine cu ciocul plin. E at ta ciripit "n micul lor camin si at ta fericire... Note 0ela !roce%" 'ot timpul am fost tinut "ntr0o paza e9trem de serioasa si cu totul neobisnuita. (a usa au stat permanent doi jandarmi "n post, iar "n camera cu mine un plutonier. Deasemenea un plutonier a stat tot timpul "n preajma mea. Discutiile cu aparatorii, pre,atirea apararii, care totdeauna e secreta, le)am facut "n fata lor si a doi a,enti de politie. A!ocatii, ca sa poata patrunde la mine, treceau, "ncep nd dela poarta, prin patru cordoane, fac ndu) li)se perc#ezitie corporala. Salile pline de a,enti, care spionau pe aparatori, pe martori si pe ofiteri. /u puteau !orbi doi oameni, ca imediat sosea l n,a ei un al treilea= a,entul, spionul... + atmosfera "ncarcata, "nabusitoare, plutea "ntre zidurile Consiliului si "n afara lui. Ciecare a!ocat sau martor se astepta din moment "n moment sa fie ridicat, arestat, dus "n la,ar. Au fost ridicati de pe banca apararii a!ocati care, "n acel moment, erau asimilati ma,istratilor. A!ocatii= Colonel Radulescu si -lasto. Au mai fost arestati= Corneliu *eor,escu, Stanicei si &opescu .uzau. A!ocatilor din pro!incie, care s0au "nscris tele,rafic, li s0au facut noaptea perc#ezitii "n casa si li s0a pus "n !edere ca, daca !or parasi orasul, !or fi arestati si trimisi "n la,ar. in fine, cu foarte multa ,reutate, au putut patrunde la proces, "n momentul "n care a "nceput apararea, n0au mai fost admisi. Mesele erau ,oale de astadata. in afara de cei sapte a!ocati #otar"ti sa !orbeasca, restul n0a mai putut intra. In timp ce rec#izitoriul &rocurorului facut de altii si numai citit de el, a fost tras imediat "n editii speciale, din ordin, sub amenintarea suspendarii ziarelor si citit la radio "n "ntre,ime, cu! ntul apararii a fost ascultat de Consiliu "ntr0o sala ,oala si nu s0a bucurat "n presa dec t de 7)8 r nduri. Apararea a fost impecabila.

Horia Cosmo!ici, Hentescu, Rado!ici, (izeta *#eor,#iu, laco)bescu, Ranetescu, Caracas, toata admiratia mea pentru !oi, iubiti prieteni. Si pentru toti ceilalti ce ati fost nedeslipiti de mine, ce ati muncit, ati aler,at, !0ati sbatut si ati tremurat astept nd dreptatea. (a ultimul cu! nt am spus= $+norat 'ribunal, a!eti "n m inile d!s. nu !iata mea, pe care o dau bucuros, cionoarea"ntre,eitinerimiaRom niei. Cred "n 3ustitia militara a 'arii mele.% 'ribunalul a!ea deci sa raspunda la trei c#estiuni= 4. Detinere si publicare de acte secrete, "ncadrat "n art. 49:)494. +ri s0a do!edit p na la e!identa, ca ordinele, cele ;, a!eau un caracter politic. Erau simple ordine de urmarire, politienesti, a membrilor or,anizatiei mele. Ca ele nu atin,eau "ntru nimic $Si,uranta Statului%. Ca asemenea ordine, au fost citite "n &arlament, au fost publicate "n ziare, ca oamenii politici a!eau asemenea ordine. Domnul Maniu, "ntr0un sin,ur an, a declarat, ca a a!ut 4;, pe care le)a publicat "ntr0un memoriu. Jnsf rsit, ca art. 49:)494 se afla "n capitolul $Crime contra si,urantei e9terioare a Statului% si ca cu! ntul $si,uranta Statului% din art. 49: se refera la si,uranta e9terioara, ca nu se pot "ncadra acele ordine "n crima de $tradare%. , B. 'ribunalul a!ea sa raspunda la o a doua c#estiune= Am luat le,atura cu un Stat strain, pentru a primi ajutoare si instructiuni "n scopul de a declansa re!olutia sociala. Afirmatie bazata pe o scrisoare falsa, care nu)mi apartine. Se descopere autorul scrisorii. Sunt acuzatii ofensatoare si de rea credinta >art. B:9?. 7. Insf rsit 'ribunalul a!ea sa raspunda la crima de "narmare a populatiei, "n scopul de a face razboiu ci!il, lo!itura de stat etc. >art. B4:?. +ri, am do!edit cu principii, fapte, acte si martori, ca nici nu ne)a trecut prin , nd !reodata sa declansem un razboiu ci!il. Dar nu numai at t= nici macar sa facem o turburare c t de mica. &rimejdia dela Rasarit p ndindu)ne fiecare ,reseala, fiecare pas. Si totusi 'ribunalul, fara a a!ea nicio do!ada, nici cea mai mica do!ada, a raspuns afirmati! la toate "ntrebarile, condamn ndu)ma la 4: ani munca silnica. + mare nedreptate1 &rimeasca Dumnezeu si suferinta mea, spre binele, spre "nflorirea /eamului nostru. Durere l n,a durere, c#in l n,a c#in, suferinta l n,a suferinta, rana l n,a rana, pe trupuri si "n suflet, morm nt l n,a morm nt, asa !om "n!in,e... Vineri, & Iunie" Continuarea notelor dela proces. Campania de ura. /u stiu daca a e9istat !reodata, "n !iata publica a Rom niei, un om care sa fi fost atacat cu at ta "n!ersunare, patima si rea credinta de "ntrea,a presa si de toate cluburile iudeo)politicianiste, asa cum am fost eu dela arestarea mea, "n tot timpul instructiei, "n scopul de a pre,ati condamnarea, "n fata opiniei publice. /0a fost nimeni, "n tot trecutul politic rom nesc, asupra nimanui nu s0a concentrat at ta ura. /imeni n0a fost lo!it ca mine fara a a!ea posibilitatea sa ma apar, fara ca cine!a sa ma poata apara. $.una -estire% si $Cu! ntul% au fost lo!ite din primul ceas, suspend ndu)se aparitia lor. /ae Ionescu e si el "n la,ar. Celelalte ataca cu "n!ersunare, unele din tactica, altele din ordin. Atacurile erau comunicate oficiale ale Ministerului de Interne. Cine ar fi refuzat sa le publice sau ar fi "ndraznit sa le discute, necum sa le contrazica, era suspendat.

S0au distins "n atacuri pline de miselie, Curentul, /eamul Rom nesc si Capitala= Seicaru, Ior,a si 'iteanu. Condamnarea .isericii /u stiu daca ar trebui sa numesc astfel discursul catre tineret al &atriar#ului Miron Cristea, "n care acesta condamna "n cu!inte ,rele Miscarea le,ionara a tineretului. .iserica ortodo9a ia atitudine fatis ostila tinerimii rom nesti. E dureros, e e9trem de dureros1... Sa lupti pentru .iserica &atriei tale, la mar,inea lumei crestine. Cocul care arde bisericile de alaturi, "si "ntinde para p na la noi. (uptam, jertfim, cadem, ne t sneste s n,ele din piepturi, sa ne aparam bisericile... si .iserica ne condamna ca $periculosi /eamului%, ca $rataciti, ca straini de /eam%. Ce tra,edie "n sufletele noastre1 @n mic e9emplu, pentru a prinde nuanta acestei tra,edii. @n copil care nu si)a !azut de mult pe tatal sau, se repede la el sa)l "mbratiseze. C nd copilul se apropie, tatal "l pri!este rece si)4 lo!este cu palma peste ,ura, scot ndu)i doi dinti. /u !a puteti ima,ina zdruncinul sufletesc, tra,edia din sufletul copilului, "n fata acestei neasteptate lo!ituri. Dezama,irea, rusinea, durerea fizica, raspunsul la cea mai curata dra,oste, durerea morala, nu stii care mai mult, dar toate la un loc stri!esc o inima de copil. $.iserica parinteasca%, $.iserica strabuna% ne lo!este. &atriar#ul e si &rim ministru, "n numele caruia se fac toate, dela care ne !in "n fiecare zi at tea c#inuri. Doamne, Doamne, ce tra,edie1 Si la ce c#inuri ne pui sarmanul suflet. Ce fram ntare "n piepturile a zeci de mii de tineri, tarani, muncitori, studenti1 S1mbata, ) Iunie" Azi m0am uitat "n o,linda si am !azut, pentru prima data, peste zece fire de par alb "n barba, albe ca zapada. Deasemenea "n cap. -uni, / Iunie" Din alte #rube aud "n fiecare seara c nt nd= $Cu noi este Dumnezeu, Intele,eti /eamuri si !a plecati.% Si apoi pe r nd toate c ntecele le,ionare. E plina "nc#isoarea de le,ionari. Ei stau "mpreuna, cred, "n ,rupuri de c te B: "n fiecare "ncapere. Diua sunt liberi. Eu nu)i pot !edea. Am auzit ca sunt printre ei (i!ezeanu, ' lnaru, *#eor,#iescu. /umarul lor trece de o suta. Sunt "n proportii e,ale, studenti, muncitori si tarani. Acestia din urma, din judetul Ilfo!, dar mai ales din judetul -lasca. In,inerii dela .raso!. At ta am putut afla, deoarece din nicio parte nimeni nu are !oe sa)mi comunice ce!a sau sa !orbeasca cu mine. Acum ma scoate "n fiecare dimineata si dupa masa, la "nceput c te o ora, acum trece si peste o ora. M0am refacut, ma simt mai bine, desi ma supara mereu o durere surda "n partea de jos a sirei spinarii. In fiecare 3oi si Duminica "mi !in de acasa mama, sotia, fata ma)mii si c te odata si a!ocatii.

De m ncare am suficient si c#iar prea mult. Astept aprobarea pentru o masina de spirt, ca sa)mi "ncalzesc ce!a, sa)mi fierb oua, sa)mi fac ceaiu. 'oata ziua stau sin,ur si !orbesc pe r nd cu cei ce au murit dintre noi. "i !ad cum erau !ii si stau l n,a mine. Mer, alaturi prin camera, stau pe sc ndurile acestea. Cei mai multi au trecut prin 3ila!a= Mota, Marin, Ciumetti, Dl. *eneral. Dl. Hristac#e. 'otdeauna stau toti l n,a mine, c nd ma ro,, se roa,a si ei. Acum citesc E!an,#eliile dela capat si peste timpul lun,, dincolo de B::: de ani, Jl !ad pe Domnul nostru lisus C#ristos, descris din E!an,#elie, ca si cum ar fi la zece pasi de mine, "i !ad "mbracamintea, "l !ad cum paseste rar "naintea apostolilor, cum ridica bratul, cum !orbeste cu ei, cum binecu!inteaza lumea, "l !ad cum a cazut jos si se roa,a= $Doamne, fa sa treaca pa#arul acesta dela mine, daca este cu putinta%... Il !ad cum ()au prins si cum "l duc le,at spre Ana si Caiafa. Ce trebuie sa fi fost "n sufletul lui atunci, "n drumul acela2 Ce dureri, ce ,riji, ce amenintari coplesitoare "i ful,erau pe dinainte1 Ce urias e9amen trebuia sa dea1 Il !ad cum "l bat, cum "l lo!esc "n fata, la intero,atoriul luat "n noaptea aceea de catre farisei si carturari, mai marii zilelor de atunci. Cum cauta sa)( "ncurce cu tot felul de "ntrebari si El tace si se uita la fiecare din jurul lui. Se uita "n oc#ii lor, poate !a ,asi !reun sprijin la !reunul din ei. "n nenorocirile lui, omul se lea,a de doi oc#i prietenesti. + pri!ire calda, prieteneasca, "ntele,atoare, "i da sperante, puteri. /imic ... pretutindeni oc#i de fiara, plini de ura, de !iclenie, de pofta de a c#inui. Atunci II !ad cum sc rbit, "si lasa oc#ii "n pam nt... arti, * Iunie" $'oti ()au os ndit sa fie pedepsit cu moartea% >Marcu 48);8? ... $Dupa ce au le,at pe Iisus, ()au dus si ()au dat "n m inile lui &ilat% >Marcu 4<. 4.?. Si rasuna "n inima (ui aceeasi ru,aciune din ,radina *#etsema)ni= $Doamne, daca se poate, fa sa treaca pa#arul acesta dela mine.% + nadejde I se aprinde "n suflet= &oate &ilat "l !a ,asi ne!ino!at... In ade!ar, simte lupta dintre &ilat si farisei. (a urma, fariseii "n!in,. Inca o nadejde spulberata. &e fata coplesita de durere, de oboseala, o noua raza apare= $Sunt &astile. E obiceiul sa se elibereze condamnatul la moarte.% $&ilat se !a adresa poporului. &oporul e desi,ur cu mine si !a cere eliberarea mea. I)am facut bine. Am !indecat pe at tia... /u se poate sa nu fie, afara, "n multime, macar c ti!a din acei !indecati de mine, caci toti au auzit ca sunt prins. Desi,ur au !enit. Multimea e cu mine.% Si)i trec pe dinaintea oc#ilor clipele de acum o saptam na, ale intrarii "n Ierusalim. 'oata multimea ()a primit cu cren,i "nflorite, "n,enunc#ind "naintea (ui. $Cei mai multi din norod "si asterneau pe cale !estmintele, altii taiau ramuri de copaci si le presarau pe cale.% $Iar multimile care mer,eau "naintea lui lisus si cele ce !eneau "n urma stri,au= +sana, fiul lui Da!id1% $.inecu! ntat este cel ce !ine "ntru numele Domnului. +sana, "ntru cei de sus.% >Matei, B4, 5)9.? Dar cei ce se tineau cu miile dupa mine, la predici1 Si oc#ii I se luminau. Daca &ilat se #otaraste sa ceara poporului eliberarea sa, e sal!at1

*reutatea este sa se #otarasca &ilat la aceasta. Jnsf rsit &ilat se #otaraste. Iese "n balcon si stri,a poporului adunat= >Matei B6.46? $&e care !oiti sa !i)4 slobozesc2 &e .araba sau pe Iisus care se numeste C#ristos2% Iisus aude dinauntru "ntrebarea si i se pare un !eac minutul "n care asteapta raspunsul. Ioan 45.8:= $Atunci toti au stri,at= $/u pe el, ci pe .araba.% Si .araba este un t l#ar. $Dar ce sa fac cu lisus, ce se c#eama C#ristos, caci nu)i ,asesc nicio !ina2% $Sa se rasti,neasca1 stri,a multimea.% >Matei, B6. BB.? $Dar ce rau a facut2% $Si mai ! rtos stri,au, zic nd= Sa se rasti,neasca% >Matei, B6. B7.? Ei stri,au "n ,ura mare si cereau de zor sa fie rasti,nit. Si stri,atele lor si ale preotilor celor mai de seama, au biruit. Iisus aude si I se "ntuneca pri!irile. /u)I !ine sa creada. &are ca si judecata "l paraseste. E scos afara "n br nci... Multimea stri,aI dar El nu mai !ede pe nimeni si nu mai aude nimic ... Acum El nu mai are puteri. Minuni nu mai f ace, caci "n momentul "n care a fost prins, Dumnezeu I)a ridicat puterile si ()a lasat om ca mine, ca noi toti. &entruca sa sufere ca om. Adica suferinta (ui sa fie ma9ima= numai asa !a a!ea puterea rascumpararii, a rascumpararii noianului de pacate depana atunci si de atunci "ncoace, p na la noi si p na la sf rsitul lumii. Daca ar fi ramas Dumnezeu, n0ar fi suferit. /ee9ist nd suferinta, cu ce s0ar fi rascumparat pacatele lumii2 Caci M ntuitorul pentru aceasta a fost trimis. Deci, El a , ndit, a suferit, a sperat p na la ultimul moment, ca noi. &e El lo!iturile ()au durut ca si pe noi oamenii. +boseala ()a fr nt ca si pe noi. 'oate ofensele, toate injuriile, toate nedreptatile I)au strapuns inima ca si noua. De sub ploaia acestor lo!ituri si ofense, care cur,eau asupra capului Sau, neputincios "n fata lor, a oftat omeneste, a oftat ca noi. Iata cum Isi urca crucea, Il !ad cum cade sub ,reutatea ei= caci madularele noastre omenesti sunt slabe si se "nco!oaie sub ,reutatea po!erilor, "si ster,e fruntea de sudoare, "n jurul (ui sunt numai fiare. /imanui nu)i este mila. /imeni nu pl n,e pentru El. 'oti r d. Iata o mica m n, iereI este cine!a care "i crede durerile. Doi oc#i ()au "nteles. + inima care bate la fel cu a (ui, "n ceasul durerii supreme. $In urma, dupa El, !eneau doua femei si norod, care pl n,eau.% >(uca B7,77.? $C nd au ajuns la locul numit Capat na, ()au rasti,nit acolo pe El si pe facatorii de rele, unul dea dreapta si altul dea st n,a.% El n0a fost un atlet ca sa reziste, sa se "mpotri!easca, sa se lupte p na la dobor"re. Il !ad slab, uscat si blajin, "si "ntinde m na slaba si sleita de puteri pe lemn, si spune calailor sai = $.ateti% ... -ai1 Sunt momente, care, fiecare, par un !eac. Ei i)o apuca. Iata cuiul. Simte prima atin,ere a lui de m na palida. +#1 &rima lo!itura. A doua. "si simte bratul tintuit pe cruce. Dureri ,roza!e "i strapun, tot trupul. Ar racni, dar n0are putere nici pentru aceasta. *eme1 (a fel cu m na cealalta. I)o "ntinde, ca sa I)o potri!easca bine, caci El sta strapuns de durere si)I tremura si carnea si oasele toate. Acum prin fluerile picioarelor= iata cuiu( Se aud lo!iturile ciocanului, una dupa alta. Ciecare "l cutremura, "i strapun, creerii. Jntr0un t rziu un ,las pierdut= $Mi)e sete% >loan 49, B5?. ... $Era cam la ceasul al saselea. Si s0a facut "ntuneric peste tot. Soarele s0a "ntunecat si catapeteasma templului s0a rupt "n doua. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m0ai parasit2 >Matei 4<, 8;?. Si apoi= $'ata, "n m inile 'ale "mi "ncredintez Du#ul% >(uca B7, 8;?.

Iar eu, "n ,enunc#i, la picioarele acestei cruci, de pe care, din trupul de om a plecat la Dumnezeu sufletul Ciului Sau, ma "nc#in= $'atal nostru, carele esti "n ceruri, sfinteasca)se numele 'au. -ie "mparatia 'a, faca)se !oia 'a, precum "n cer asa si pe pam ntI p inea noastra cea de toate zilele, da)ne) o noua astazi si ne iarta noua ,resalele noastre, precum iertam si noi ,resitilor nostriI si nu ne duce pe noi "n ispita ci ne m ntuieste de cel rau. Amin.% Si catre sufletul care s0a ridicat, deasemenea= $Adu)'i aminte de toti ai mei. &rimeste)i sub scutul 'au. larta)i si odi#neste)i. Da)le putere celor !ii si biruinta asupra celor potri!nici, spre "nflorirea Rom niei crestine, le,ionare si apropierea de 'ine, Doamne, al /eamului nostru rom nesc, "ntru nadejdea "n!ierii (ui. Amin.% Hristos a In!iat. $A "n!iat a treia zi din ,roapa. (0am !azut.% $/u cred%, a zis 'oma. Si a !enit "n mijlocul lor lisus. ()a c#emat pe 'oma si i)a zis= Adu)ti de,etul "ncoace si uita)te la m inile Mele, si adu)ti m na si pune)o "n coasta Mea% >loan B:, B6?. $Domnul meu si Dumnezeul meu% >loan B:,B5? a stri,at 'o ma, dupa ce a cercetat m inile Sale, coasta strapunsa si m inile M ntuitorului. A "n!iat Hristos, sadind peste toata lumea, p na la sf rsitul !remii, speranta, nadejdea, ca niciodata nu !om pieri sub piatra nedreptatilor, oric t de ,reu ar f" asezata peste fira!ele noastre trupuri. -om "n!ia, !om birui. A "n!iat Hristos, sadind nadejdea "n!ierii din mortiI ca !iata noastra nu se termina aici, la acesti asa de trecatori ;:)6: aniI ca se prelun,este dincoloI ca ne !om "nt lni iar cu cei dra,i ai nostri si nu ne !om mai desparti niciodata. Ca !om "n!ia din morti "n numele lui Hristos si numai prin Hristos, adica "n afara de credinta "n Hristos nimeni nu !a "n!ia si nu !a fi m ntuit. ,oi, 9 Iunie" In fiecare noapte !isam. /iciodata n0am !isat asa de mult ca acum. Asta)noapte am !isat o lupta care se dadea la &redeal "n trei sectoare= @nul la $pompa%, altul pe panta orasului care urca pe Citifoi, deasupra cazarmii, al treilea era sub comanda mea, "ntre !ila Stelian &opescu si Hotel &alace, p na spre linia ferata cu directia ,ara. /u se tra,eau focuri de arma. (upta era corp la corp. Sectorul meu a dat inamicul peste cap ful,erator si I)a "mpins dincolo de ,ara, pun ndu)4 "n debandada. Celelalte doua sectoare, cu oarecare ,reutati au razbit. (a $pompa% am inter!enit "n ultimul moment cu ai mei. Inamicul era "nsa respins c nd am ajuns. Am fost si pe Citifoi si oc#iam cu un tun, care semana mai mult cu un aruncator de bombe $Aasen%. Dar n0am tras. Dintre cei ce erau cu mine, "mi reamintesc bine pe .ordeianu si Miluta &opo!iciI pe ceilalti i)am uitat. Am adormit din nou. In fata unei case, la o masa rotunda cu fata de masa alba, am !isat ca eram eu, tatal meu si "nca cine!aI pe masa era o sin,ura ceasca, plina cu cafea nea,ra, "n dreapta mea era o !ale mare, la c ti!a metri de noi, iar "n fata deasupra noastra, drept "n sus se ridica un deal mare, lutos si pietros ...

(a un moment dat au "nceput sa se surpe de sus bucati mari si sa cada la !ale. A cazut si un pom !erde care era acolo. Apoi au "nceput sa cada pe masa noastra. /e)am ridicat si am fu,it spre st n,a. 'atal meu mi)a spus= $.ea)ti cafeaua.% Eu m0am apropiat de masa, dar c#iar atunci a cazut "n mijlocul mesei, peste cafea, o bucata de pam nt ce ardea. M0am retras si a "nceput sa cada pam nt amestecat cu cenuse si cu taciuni... Cemeile din casa au iesit sa)si str n,a lucrurile, !az ndu)se "n focul acesta. Eu am !azut ,eamantanul tatalui meu si m0am repezit deasupra mormanului sa)l iau. C nd am ajuns acolo, o femeie se aplecase deasupra ,eamantanului si a acoperit)o asa pam ntul si cenusa care cadeau, "nc t i se !edeau numai picioarele. Era mama mea. Am scos)o si am ridicat)o pe umeri, iar cu st n,a am apucat ,emantanul si l)am luat. Si coboram. S0a repezit tatal meu sa)mi ajute, stri, nd= $Saraca, saraca.% M0am trezit. Am adormit din nou. Am !isat)o dormind "n pat, pe sotia mea si pe /icoleta ... Iesind pe strada, i)am !azut pe Smaradescu si Horodniceanu si)i "ntrebam= $unde este /icoleta%, caci se sculase si plecase dela noi si !ream s0o !ad. Am cautat)o "ntr0un loc, dar nu era. Am cautat)o mult, si am ,asit)o cu mama ei, "ntr0o casa saraca. Si s0a facut ziua. Vineri, 1. Iunie" Astazi dimineata a zburat primul pui de !rabioara din cuibul dela ,eamul meu ... C ta emotie, c t tremur pe el... &rimii pasi si primul zbor "n !iata. C ta ,rije, c ta bucurie pe mama lui1 E plina bolta de c#emarile ei, de "ndemnurile ei. /umai ciripit. Mer,i cu bine dra,ul meu, "n sf nta libertate. De c te!a zile pe aici, prin celula, umbla o lacusta !erde. C nd ma culc, se apropie de asternutul meu. Aseara !oia sa se aseze pe cap. Am "ncercat s0o alun,. Ea s0a speriat, a facut un salt si a disparut. Azi dimineata am ,asit)o turtita sub ro,ojina. Am ridicat)o si am "n,rijit)o timp de o ora. I)am dat apa, peste care am pus praf de za#ar. A baut. S0a refacut si a zburat afara. &e la ora l am fost c#emat sus la cancelarie. + anc#eta. Capitanul 'araneanu, dela Consiliul de Razboiu, a !enit sa cerceteze daca am trimis eu, din "nc#isoare, un manifest prin care "ndemnam oamenii mei la $razbunare%. Era $apocrif% bine"nteles. Am dat o declaratie "n acest sens. Cum !in pe capul meu tot felul de uneltiri2 Condamnat pentru o scrisoare care nu e mea. Acum !ine alta. Cred "nsa ca s0a con!ins si procurorul ca e ce!a neserios. Asta noapte, spre dimineata, am !isat ca eram "ntr0o sala plina de oameni. Asa de plina ca nu mai puteam rasufla. S0au desc#is ,eamurile, "ncepea procesul meu "n recurs ... Iacobescu spunea ca !a !orbi doua ore. M0am trezit. Am adormit din nou. M0am !isat calatorind "ntr0un tren cu mama, sotia, fata si Sil!ia. 'renul se apleca asa de tare spre prapastie, "nc t credeam ca se !a rasturna. Atunci am sarit jos, caci mer,ea "ncet si am pus umarul. Ceilalti au facut la fel... A deraiat depe linie, dar nu s0a dus "n prapastie. -uni, 1& Iunie" 'oata noaptea n0am dormit. Cred ca ma dor plam nii "n partea de sus, "n dreptul omoplatilor. Simt "n ambele parti o durere slaba si o caldura permanenta. + sa c#em doctorul. *reu o sa urc muntele acesta ... Dupa masa, au fost a!ocatii la mine, caci la 4<, Miercuri, este recursul meu la Casatia Militara. Ei cred ca se !a am na cel putin 4< zile, pentruca asa e uzul.

Se depun noi moti!e de casare si se da un nou termen. Am studiat cu ei moti!eleI sunt principale= 4. /u mi s0au adus martorii de fapt, oamenii dela Ciuc, acei cu care am lucrat eu. /iciunul. B. Am fost condamnat pentru o scrisoare care nu)mi apartinea. S0a ,asit autorul ei, care a dat o alta scrisoare, prin care afirma ca e a lui si ca continut si ca scris. Deci s0a ,asit autorul scrisorii. 7. Incadrarea ,resita. Am fost "ncadrat la crima contra si,urantei e9terioare a Statului, la tradare, aplic ndu)mi)se o pedeapsa uriase. +rdinile nu intereseaza si,uranta e9terioara a Statului, caci nu sunt o primejdie !enind dela o putere din afara, care sa atin,a= a? Inte,ritatea teritoriului. b? Independenta. c? Su!eranitatea. 8. /u e9ista macar nicio do!ada, de !reun fel, ca as fi !rut sa pro!oc razboiu ci!il, se spune de depozite de munitii, dar nu se arata niciunul. @nde e, ce contine, la cine s0a ,asit2 Sunt condamnat pe simple afirmatii. E ce!a unic "n analele proceselor, juridic si procedural. arti, 1) Iunie" Astazi a fost (izeta *#eor,#iu. Ceilalti studiaza. I)am "ncredintat cu aceasta ocazie un mic testament familiar, pe care l)am facut azi aici "n celula la mine. &e m ine recursul. Astazi am terminat de citit $Epistolele Sf ntului Apostol &a!el%. Am ramas profund impresionat. Marturisesc ca p na acum citisem numai unele din ele si fara a le aprofunda suficient. -oi scrie mai t rziu, caci merita un "ntre, studiu. /oaptea aceasta l)am !isat pe * rneata. Se pl n,ea ca a fost rau "n tabara la Ciuc. Apoi l)am !isat pe 'ell. Era escortat. A fu,it "n casa la Ionica. (a urma l)am !isat pe Alecu Cantacuzino. Am !orbit cu el "ntr0o casa, dar nu stiu unde. iercuri, 15 Iunie" C nd am terminat E!an,#eliile am "nteles ca stau aici "n "nc#isoare din !oia lui DumnezeuI ca, desi n0am nicio !ina sub latura juridica, El ma pedepseste pentru pacatele mele si)mi pune la "ncercare credinta mea. M0am linistit. A cazut linistea asupra zbuciumului meu din suflet, cum se lasa seara linistita la tara peste zbuciumul, z! rcolirile si "ncordarile lumii. +ameni, pasari, animale, copaci si ierburi, pam nt muncit si taiat de fiarele plu,urilor, intra "n repaos. Caci tare am fost zbuciumat ... Mult a mai suferit sarmana carne de pe mine. /u cred sa fi "ndurat !reodata mai mult ca acum. $Credinta% si $Dra,ostea% nu mi le)am pierdut, dar am simtit ca la un moment dat mi s0a rupt firul nadejdei. C#inuit fiziceste ca un c ine >sunt pline #ainele de suferinta, iata sunt acusi ;: de zile de c nd dorm "mbracat, pe sc ndura si pe ro,ojina aceasta. ;: de zile si ;: de nopti de c nd oasele mele su,, ca o su,atoare, umezeala care t sneste din pereti si din pam nt?.

De ;: de zile nu sc#imb nicio !orba cu nimeni, caci nimeni din cei de aici nu are !oie sa !orbeasca cu mine. Si atacat "n acelasi timp "n fiinta mea morala, acuzat de tradare, declarat strain, ca nefiind rom n nici dupa tata, nici dupa mama, aratat ca dusman al Statului, coplesit de lo!ituri si le,at cu m inile la spate, adica nea! nd nicio posibilitate de aparare. Cu inima str nsa la , ndul suferintei, ji,nirilor, maltratarilor celorlalti ai mei, familie si camarazi. A m simtit ca mi s0a rupt unul din cele trei fire ne!azute, care lea,a pe crestin de Dumnezeu, nadejdea. Mi s0a facut ne,ru "naintea oc#ilor. Simteam ca ma "nec. Dar mi l)am le,at la loc, lupt nd zi de zi. Cum2 Citind cele patru E!an,#elii.. C nd le)am terminat, am simtit ca am din nou cele trei fire si ca ele sunt bune= credinta, nadejdea si dra,ostea. Si acum termin nd de citit scrisorile Sf. Apostol &a!el, am desprins din ele, do!ezi #otar"toare despre e9istenta "n!ierii si puterii M ntuitorului lisus C#ristos. M0a impresionat= 4. Sinceritatea si curatenia sufleteasca a Sf. ApostolI B. -iata inte,ral crestina, fara pataI 7. &rimejdiile si suferintele prin care a trecut pentru DomnulI 8. Seninatatea si c#iar bucuria cu care primea aceste suferinteI <. 'aria de a mai "ncuraja si pe altii, ca sa nu se mai clatine "n fata suferintelor si pri,onirilorI ;. + dra,oste sf nta de o "naltime z,uduitoare pentru toti fratii crestini sau copiii lui du#o!nicestiI 6. + r !na ne"n!insa si rar cunoscuta printre apostolii unei credinte de a propo!adui ne"ncetat pe M ntuitorul lisus, la toate neamurileI 5. Marea stiinta si "ntelepciune. In fiecare scrisoare, aproape, "ncepe= $Eu "ntemnitatul, care ma ,asesc "n lanturi pentru credinta "n C#ristos, Domnul nostru.% Apoi scrie lui 'imoteiI $Sileste sa !ii la mine cur nd% >II 'imo)tei, 8, 9?. "i era si lui dor sa !ada pe cine!a. $C nd !ei !eni, adu)mi mantaua.% "i era fri, si lui ca si mie. Jnsf rsit, cu c t patrundem mai mult "n citirea scrisorilor, ajun,em la concluzia= 4. Ca nu suntem crestini, ca suntem departe de a fi crestini. C t de departe... B. Ca ne crestinam "n forma, dar ca ne descrestinam "n continut. 7. Ca omenirea a suferit acest proces de descrestinare dealun,ul !eacurilor p na la noi, cu mici s! cniri spre ad ncuri... Crestinarea "n suprafata pare ca a preocupat mai mult lumea. 8. Caracteristica timpului nostru= /e ocupam cu lupta dintre, noi si alti oameni, nu cu lupta dintre poruncile Du#ului Sf nt si poftele firei noastre pam ntesti. /e preocupam si ne plac !ictoriile asupra oamenilor, nu !ictoriile "mpotri!a Dia!olului si pacatului. 'oti oamenii mari ai lumii de ieri si de azi= /apoleon, Mussolini, Hitler, etc., sunt preocupati mai mult de aceste biruinte. Miscarea le,ionara face e9ceptie, ocup ndu)se dar insuficient, si de biruinta crestina "n om, "n !ederea m ntuirii lui. Insuficient1 Raspunderea unui conducator este foarte mare. El nu trebuie sa delecteze oc#ii armatelor sale cu biruinti pam ntesti, nepre,atindu)le "n acelasi timp pentru lupta decisi!a, din care sufletul fiecaruia se poate "ncununa cu biruinta !esniciei sau cu "nfr n,erea !esnica. <. Insf rsit, lipsa ) cel putin la noi ) a unei elite preotesti, care sa fi pastrat focul sacru al !ec#ilor crestini. (ipsa unei scoli de mare "naltime si mare moralitate crestina.

Vineri 0imineata, 1* Iunie" Miercuri pe la cinci a !enit sotia mea si cu mama ei. Mi)au spus ca procesul meu "n recurs nu s0a am nat cum era uzul, ci se judeca dupa masa la <, continu nd "n sedinta de noapte. Sotia mea mi)a spus ca au c#emat)o la (e,iunea de 3andarmi .aneasa, unde au tinut)o de dimineata p na la ora l si jumatate, pentru ca sa)i spuna ca nu mai are !oie sa intre acasa, la Casa -erde, ca -ineri sa !ina sa)si "mpac#eteze lucrurile, iar Duminica, cu carutele, sa le duca unde !a sti. Era nea,ra la fata de suparare. Sa)ti scoti lucrurile din cuibul tau. @nde sa le duci2 @nde sa stai2 Eu "n "nc#isoare, sotia mea fara niciun scut, aruncata pe drumuri, cu fata de m na. C ta lipsa de omenie1... C ta lipsa de bunacu!iinta1 Stam toti trei si ne , ndim= unde2 unde2 Dau si eu c te!a adrese, de "ncercare. /0a!em at tia bani ca sa putem plati o casa cu c#irie... I)am spus ca, daca mi se !a respin,e recursul, !oiu fi dus de aici la Doftana. Ea !rea sa !ina cu fata, sa locuiasca "n satul de l n,a "nc#isoare. I)am spus ca am lasat la (izeta *#eor,#iu dispozitii testamentare si am "nceput sa le sc#itez "n c te!a cu!inte continutul. Ele pl n,eau, si sotia mea si mama eiI fata are abia patru ani, nu "ntele,e nimic din toata tra,edia acestor momente, c nd umbrele mortii "ncep sa bata peste , ndurile unei familii. Dupa cele 4< minute re,lementare, au plecat. Acum e -ineri dimineata, "nca nu mi)a sosit raspunsul cu recursul. Acasa la noi, la ora aceasta, sotia mea "mpac#eteaza si)si pl n,e toate nenorocirile. Dar nu se poate. + sa ne "ntoarcem "napoi. Vineri %eara, 1* Iunie" Acum o jumatate de ora au !enit a!ocatii la mine si mi)au spus ca s0a respins recursul meu la Casatia Militara. ) Erau cu totii tristi si abatuti. Am stat cu ei !reo 4< minute. I)am "ntrebat cum s0au desfasurat dezbaterile. Mi)au spus "n c te!a cu!inteI ne)am despartit. M0am re"ntors "n celula mea, m0am asezat pe mar,inea patului meu de sc nduri si m0am ru,at lui Dumnezeu, spun nd ru,aciunea $'atal nostru, Doamne fie0 n !oia 'a%. +uminica, 19 Iunie" Astanoapte, pela ora 4B si jumatate, pe c nd ma munceam sa adorm, am auzit pasi apropiindu)se de celula mea. D,omot de lacat si usa s0a desc#is. Era locotenentul de ser!iciu si cu primul ,ardian. Au !enit sa ma anunte ca trebuie sa plec la Doftana. M0am sculat, m0am "mbracat repede, mi)am str ns lucrurile "n doua ,eamantane si "n patura, mi)am facut ru,aciunea si am parasit, cu , ndul aruncat "n necunoscut, aceasta locuinta a suferintei si a c#inurilor mele. Ram neti cu bine, sute de le,ionari, dra,i camarazi, care "ndurati "ntre aceste ziduri. "nconjurat de patru sentinele, am ajuns la cancelarie. Aici mi s0a facut o amanuntita perc#ezitie corporala. Am fost cautat prin buzunare, pipait cu atentie la ,uler, m neci, corp, picioareI apoi a trebuit sa ma descalt si sa fiu cautat "n ,#ete. Cu aceeasi ,rije mi s0au cercetat si ba,ajele.

Am salutat pe Colonelul .rusescu, comandantul "nc#isorii si pe ofiteri, care, "n e9ecutarea ser!iciului lor, s0au purtat cu mine cu multa ele,anta sufleteascaI un maior de jandarmi, un capitan, acelasi care m0a adus dela &redeal si apoi la Consiliul de Razboiu, "n oc#ii caruia am putut citi un sentiment de compatimire pentru toate nenorocirile care se abateau peste mine, un sublocotenent, F fosta mea paza dela proces F deasemeni foarte delicat, un comisar de politie, m0au luat "n primire. M0am urcat "ntr0o masina ta9i, a! nd "n dreapta pe maior, pe scaunelul din fata pe capitan, iar l n,a sofer un ser,ent instructor. In fata noastra, la 7: m. mer,ea o alta masina cu politie, iar "n urma un camion cu 7: de jandarmi... Era ora doua noaptea. Afara e frumos. &e cer se proecteaza lumina Capitalei, de care ne apropiem. Iata, pe drumul acesta am fost acum doi ani, "n sat la profesorul Dobre, unul din bunii mei comandanti le,ionari. Aici am oprit odata masina si am stat la masa. Si amintirile "ncep sa se depene... Intram "n .ucuresti. Cu c t ne apropiem de centru, cu at t "mi sunt mai cunoscute locurile. Iata masina trece pe soseaua Stefan cel Mare, la c ti!a metri de restaurantul pe care l)am a!ut la +bor. Ma uit, zaresc cladirea posomorita, fara frumoasele firme le,ionare, care o "mpodobeau cu doua luni "n urma. @rmam drumul obisnuit pe care ma "ntorceam la Casa -erde. Apoi "n &iata -ictoriei, o apucam la dreapta, pe soseaua &loesti. Alte amintiri1... E drumul pe care ma duceam adesea cu masina, condusa de credinciosul Ilarie, la &redeal, locul meu de recreatie. Eram atunci cu sotia, cu fata, cu le,ionarii. Acum sunt sub paza si ma duc condamnat 4: ani, spre Doftana. &e sosea ajun,em din urma un car cu f n, la care erau "nju,ati ; perec#i de boi frumosi. E semn bun. /e apropiem de &loesti. E trecut de trei. &uterea noptii "ncepe sa scada si la orizont se arata "naint nd cele dint i patrule ale luminei. Din c nd "n c nd !orbesc cu maiorul si descoperim ca am facut "mpreuna scoala militara de infanterie, acum B: ani la .otosani, el termin nd cu !reo sase luni "naintea mea. /e reamintim de timpurile acelea, de camarazi, de ofiteri. Intram "n &loesti. Strabatem strazile tacute ale orasului. (umea doarme. Iesim spre C mpina. De dupa dealuri na!aleste lumina. Capitanul din fata mea a atipit. Eu ma , ndesc la zile mai bune. Rabdare pe drumul suferintei. Mer, "nainte cu , ndul "nfipt "n nadejde. Dupa o bucata de !reme, "n st n,a se desc#ide frumoasa si luminoasa, !alea &ra#o!ei. Apa cur,e linistita, strecur ndu)se printre nisipuri. Cobor"m pentru a trece podul si a urca spre primele case ale C mpinei. Cemei cu coserci pline mer, spre t r,ul C mpinei. Din centrul oraselului curat, apucam la dreapta. Dupa B Lm., "n st n,a si "n dreapta noastra, se desc#ide plina de maretie, -alea Doftanei. In fata noastra, pe un deal "nalt, o cetate cu un aspect medie!al. E "nconjurata numai cu !erdeata, "nc#isoarea Doftana, piatra condamnatilor la munca silnica, unde mer,em. E asa de frumos afara. + dimineata din acelea de rara frumusete, "ncarcata cu binecu!"ntarea lui Dumnezeu. Rasare soarele printre copacii de pe deal si re!arsa lumina aurie peste !erdele din jur, peste apa din !ale. Am ajuns. +fiterii si jandarmii s0au dat jos. Au anuntat pe directorul "nc#isorii. Eu mai ram n "n masina. Cunctionarii, sculati din somn, se aduna unul c te unul. Sunt condus "n cancelarie. Director, subdirector, functionari, nu cunosc pe nimeni. Cunctionarii par oameni cumsecade. Directorul si subdirectorul distinsi.

Aceleasi formalitati ale unei perc#ezitii minutioase, dela buzunare si p na la ,#ete. Este at ta umilinta "n aceste perc#ezitii re,lementare. + suport cu resemnare. Mi se aduce la cunostinta ca "n "nc#isoare nu este permisa culoarea !erde. Mi se ia flanela !erde, pe care o a!eam pe mine si mi se permite sa "mbrac una alba "n sc#imb. Mi se iau deasemeni niste mansete de l na, tot !erzi. "nsf rsit, sunt condus "nauntrul "nc#isorii, cu "nfatisare foarte "n,rijita. In fund zaresc o bisericuta. Dumnezeu e nelipsit pretutindeni. &e m na st n,a, pe un coridor, drept "nainte, o camera alba, de cur nd !aruita, "nalta, cu ferestruici sus de tot, de nu poti !edea prin ele. Cam de cinci metri lun,ime si B,<: m. latime. Aceasta este noua mea celula "n care !a trebui sa stau. In fund are un pat de fier, cu o saltea de paie, cu perna, cu patura. &e jos e ciment si doua ro,ojini. + masuta de lemn si doua scaunele. Mi se pune "n !edere ca fiind condamnat definiti! la sase luni "nc#isoare corectionala, !oiu a!ea !oie sa ies toata ziua "n curtea din fata celulei. Dupa ce !a trece prin Casatie si condamnarea la 4: ani, mi se !a aplica re,imul de munca silnica, care "ncepe "n primul an, "nc#is toata ziua "n celula, cu o sin,ura ora pe zi afara. Acum ma poate !izita familia odata la doua saptam ni, atunci odata la doua luni. Am !oie sa scriu acasa odata pe saptam na, acum. C nd !a !eni condamnarea definiti!a, odata pe luna. *reu1... *reu de tot1... Dar ne !om supune fara murmur. M0am "ntins pe pat. Sunt obosit. Si mi)e fri,. &arca e tot asa de fri, ca si la 3ila!a. Am adormit. Ma trezesc "ntr0un z,omot. Ma uit "njur. @n soarece se suise pe masa si "ncepuse sa rontaie dintr0un pac#etel cu m ncare. ()am alun,at. Iar am atipitI iar m0a trezit. Am stat asa p na la ora 4B, sbur ndu) mi , ndurile departe. Mi s0a adus de m ncare, bors cu carne. Am m ncat carnea si c te!a lin,uri de bors. M0am plimbat prin curte. Am reintrat "n celula si am adormit p na la <. Am iesit iar prin curte. Masa de seara a fost bors fara carne. /0am pofta de m ncare. &e la 6 a fost inspectia D)lui *oranescu, subdirector ,eneral al "nc#isorilor. Seara, dupa "nc#idere, a !enit doctorul "nc#isorii si m0a cercetat. + !este rea. M0a ,asit cu plam nii la ! rfuri si "n partea de jos, la spate si "n fata, prinsi. Mi)a dat o reteta. Injectii de calciu, o alifie cu care sa ma un, si ce!a pentru pofta de m ncare. Sarmanii plam ni, nu mai pot de suferinta. Dupa ce am fost atacat "n fiinta mea morala, dupa ce am fost cu barbarie tratat din punct de !edere fizic, acum !ine peste mine un al treilea atac= ma ataca microbii. Dar Dumnezeu vede si va rsplti!