Anei Pauker (Robinsohn), Burach Teskovich (Georgescu), Ioska Broitman (Joseph

Kisinevski), Saul Brukner (Brucan), Walter Neulander (Roman), Mehr Kohn (Miron C
onstantinescu), Goldenberg (Brladeanu) Ariel Leibovich (Aurel Baranga), Abraham G
utman (Avram Bunaciu), Alter Brauer (Alexandru Graur), Aaron Gershwin (Gheorghe
Apostol) si a tuturor "alias" care au venit dela Moscova sau din Galitia n 1944 c
alare pe tancurile Rusesti si au ocupat Romnia.
Eram tineri.... Abia mpliniseram douazeci de ani.... Eram plini de viata si d
e sperante... Viitorul ne surdea promitator. Razboiul se terminase. Bubuitul tunu
rilor ncetase de multa vreme... Desi nu fusesem nvingatori, nu eram nici nvinsi. Da
r ca orice tara mica, soarta noastra fusese pecetluita de "Marile Puteri". Unii
spuneau ca la Yalta. Altii ziceau ca la Teheran sau Casablanca. Oriunde o fi fos
t, tineretul nu putea ntelege si nu putea accepta sa traiasca restul vietii n genu
nchi numai pentruca un Churchill, Stalin or Roosevelt vroiau acest lucru. Sa fim
sclavii unei alte natii ce ne sugea sngele si vlaga printr-un regim de teroare,
genocid si ura era peste puterile noastre de ntelegere. Unii au luat drumul codru
lui.... Altii, mai slabi de nger s-au adaptat or au ncercat sa se adapteze si-au p
lecat sa studieze la Moscova doctrina Diavolului. M-am unit cu ctiva preoti, fost
i ofiteri, si mocani oieri, mi-am luat ramas bun dela viata tihnita a Bucurestiu
lui si m-am retras n munti sa lupt mpotriva cotropitorilor. O mai facusera si alti
i, pe vremea navalirilor barbarilor...sau a Turcilor.... Nu multi auzisera de Nu
csoara, Bughia de Sus, Leresti, Bughia de Jos si alte sate dela poalele muntilor
. Foarte putini stiau unde se afla Schitul Namaiesti... Oamenilor le era frica s
a le pronunte numele lor. Majoritatea satenilor din aceste locuri fusesera arest
ati. Unii fusesera omorti. Altii luati n puterea noptii, doar cu ceeace aveau pe e
i si izolati n Baragan sub cerul liber. Venisera vremuri grele peste biata noastr
a tara.... Nucsoara era un punct dureros pe harta nsingerata a tarii asa cum erau
multe altele....Tara era plina de rani...
Am fost prins. Dus la Securitate si interogat cu cele mai diabolice metode d
e tortura. Abia scapasem cu viata dupa ce mi se smulsesera unghiile. Fusesem for
tat sa mannc fecale dintr-un hrdau ce putea ngrozitor si mi se daduse sa beau urina
n locul apei limpede si cristalina cu care muntii nostri dragi ma nvatase. Trecus
era noua luni de cnd ncepusera chinurile mele, de cnd nu mai vazuzem lumina zilei..
. decnd nu mai vazusem soarele sau cerul plin de stele, cnd pe neasteptate sunt ch
emat de Kalousek, comandantul acelei securitati, un animal ct muntele ce venise d
in Galitia sau din Rusia odata cu Anna Rabinsohn Pauker si Burach Tescovici (Geo
rgescu) si fusese facut "colonel" peste noapte.... ca multi altii....
ntr-o Romneasca stlcita, cu'n accent strain si cu'n zmbet sarcastic pe buze, Kal
ousek mi spune ca-i pare rau de suferintele prin care trecusem, si de care el Kal
ousek, abia acum auzise, spunndu-mi ca voi fi pus n libertate, fiidca-si da seama
ca sunt nevinovat. Dar.. "Nu pot s-o fac eu, fiindca nu eu te-am arestat. Te voi
trimite la Securitatea care te-a arestat de unde vei fi pus n libertate peste o
zi sau doua. Sa nu-ncerci sa faci vreo prostie pe drum, am auzit c-ai vrut sa te
sinucizi acum ctva timp, pentruca esti baiat tnar si n-as vrea sa te mpuste soldat
ii ce te escorteaza, fiindca ei au ordin sa traga la cea mai mica ncercare de fug
a...." Si-ar fi pacat....
Dupa ce-mi strnsese mna ca unui vechi prieten, mi-a spus cu parere de rau, "Mi
-ar place sa-ti deschid eu nsumi poarta, chiar acum, dar...." Glasul lui ce vroia
sa para mieros, suna tot mai strident si mai asemanator cu vocea ragusita pe ca
re o auzisem de attea ori cu groaza, venind din umbra unui paravan de lumina al r
eflectoarelor sub care fusesem anchetat....
N-am crezuut o iota din cele spuse de Kalousek. Erau de fata si locotenetul
ce-mi smulsese unghia dela degetul cel mare si sergentul care ma bagase cu capul
n hrdaul cu fecale. Pe fetele lor se putea citi un zmbet sarcastic. Amndoi nsa mi-au
ntins mna prieteneste si mi-au urat noroc....In drum spre Ministerul de Interne,
caci acolo fusesem transferat, cu catusele la mini si nsotit de doi securisti, m-a
m asezat cuminte pe banca n compartimentul ce mi-a fost indicat. Dupa ncercarea ne
reusita de sinucidere, n celula subterana, n noptile de nesomn si pline de groaza,
clocisem un plan de evadare.... Am cerut sa fiu dus la WC. Mi s-au scos catusel

e... Am nceput sa-mi deschei ncetisor nasturii pantalonilor, unul cte unul la inter
vale ce mi se pareau ani, iar planurile si gndurile acumulate zile si saptamni n si
r se loveau de tmplele mele facndu-le sa zvcneasca dureros.... ntr-un moment de neat
entie al soldatilor am mbrncit pe unul n bratele celuilalt, m-am avntat pe usa desch
isa n abisul noptii...si m-am dezmeticit la picioarele taluzului de cale ferata nt
r-o liniste si-o pace dureroasa... M-am pipait peste tot. Mi-a fost teama sa ma
ridic n picioare... Nu stiam daca sunt ntreg.... Dumnezeu m-a ajutat.... M-am dus
din nou n munti.... Potecile cunoscute erau pline de iarba, neumblate. Fostii mei
camarazi fusesera macelariti. Trupurile lor sfrtecate aruncate ntr-o groapa comun
a.... O groapa fara cruce... Calugarul care ne dadea pine si sfaturi mi-a povesti
t tragedia prin care trecusera satele acelea de mocani n ultimul an.... Batalioan
e ntregi de Securitate au prjolit si distrus totul n calea lor. Strnsesera copiii, b
atrnii si femeile satelor, i-au mnat dela spate ca pe niste vite sau turme de oi s
pre vrful muntilor unde traiau partizanii. n spatele acestui paravan de trupuri om
enesti, vitejii securisti au capturat luptatorii pentru libertate. I-au macelari
t fara alegere si fara judecata si le-au aruncat trupurile sfrtecate ntr-o groapa
comuna, sapata de proprii lor copii, neveste si parinti...
Intre timp mama mea, fratii, si logodnica mea fusesera arestati. Procedeul f
acea parte din metodele civilizate ale Securitatii ca sa forteze pe cel urmarit
sa se predea. Mi-am dat seama ca n-am dect doua iesiri: sa ma predau Securitatii
unde voi fi omort n tortura, sau sa ncerc sa fug din tara ca sa scriu din strainata
te si sa-mi pot elibera familia. Ba mai exista si a treia iesire pentru familia
mea din ghiarele Securitatii....Sa-mi pun capat zilelor.....Gnduri de tnar dezorie
ntat si haituit..... Am ales Dunarea plina de sloiuri de ghiata.... Imi amintesc
ca'ntru'n cosmar, farurile puternice n noaptea ntunecoasa si rece de iarna, latra
tul cinilor, larma de glasuri, catusele reci ce-mi frngeau oasele ncheeturilor si c
osmarul se termina.... la Talpa Iadului la Ministerul de Interne n al doilea celu
lar de sub pamnt. Urmeaza Jilava, Canalul, Gherla...si o eliberare provizorie de
un an si jumatate.... Ma casatoresc cu logodnica mea care ntre timp fusese pusa-n
libertate.... Un copil care abia se nascuse... si din nou Talpa Iadului, Jilava
....si o condamnare la moarte, fiindca am ajutat fosti detinuti politici sa puna
pe masa copiilor o bucata de pine amara, udara cu lacrimi. Trebuiau lasati sa mo
ara de foame....Unii dintre ei erau condamnati n lipsa dupa ce se eliberasera del
a Canal, si erau ocrotiti de mine pe santierele de constructii, lucrnd cu nume fa
lse. Printre ei fruntasi taranisti ca Cici Ionitoiu, Paul Lazarescu, Avram Iancu
, Nicu Dascalu, Nelu Ionita, Nae Stirosu, Ticu Dumitrescu si altii....A fost si
prietenul meu bun, Dan Alexiu, un om cu doua doctorate, un intelectual de mare c
lasa....de mare viitor pentru tara ...dar si cu o alta condamnare n lipsa de cinc
i ani, dupa ce mai facuse alti cinci la Canal .... A murit saracu, naintea Craciu
nului, acum vreo 15 ani, ntr-un apartament gol, n care cu ctiva ani mai'nainte muri
se sotia lui de cancer.... L-au descoperit prietenii si baiatul lui ce locuia n T
imisoara dupa cteva zile dela moarte...Nu mai raspundea la telefon... Au fortat u
sa si l-au gasit la masa de scris, cu tocul n mna, cu cartea deschisa, carte la ca
re scria de ani de zile... Era rece ca ghiata...
Alti fosti detinuti politici la Canal, prea batrni sau bolnavi ca sa mai poat
a lucra, erau vizitati de mine ddu-le "cecul" lunar din care sa poata trai ei si
familiile lor. Printe ei erau ziaristii Miti Gherase, Ion Dova, Stefan Ionescu,
Mardare Mateescu, scriitorul Mitica Atanasiu, profesorul Herlea, profesorul Vict
or Jinga (cu domiciliul fortat la Sighisoara) Radu Sturza, ca sa numesc doar ctiv
a.
N-am fost mpuscat pentru aceste "crime". Mi-au facut favoarea sa ma trimitaa
la Aiud sa fac sobe, la Periprava sa tai stuf si la Gherla sa lustruiesc mobila.
M-am eliberat dupa mai bine de zece ani. O amnistie sub presiunea Statele Unite
.... "Drepturile Omului" sau cam asa ceva....M-am eliberat dela Gherla... A doua
oara din Gherla . Nu-mi vazusem copilul dect de doua ori n 15 ani. Odata la Jilava,
cteva secunde, si la Gherla, un minut sau doua cnd am si putut vorbi cu el. Ce sa
vorbesc ntr-un minut, cu-n copil ce nu ma cunostea, ntre doua rnduri de srme si gar
dienii ce ascultau.... Copilul se nfricosase cnd ma vazuse n haine vargate si tuns
chilug.... Nevasta mea divortase dupa zece ani. Nu poti sa-i ceri unei femei sa
te astepte o viata-ntreaga.... Presiuni din partea Securitatii, "pentru binele c

opilului" fiindca copiii "dusmanilor poporului" nu erau primiti n liceu.... viata

, necazurile si grijile zilnice nvinsesera....
Pentru mine nu mai ramasese nimic n tara dect amenintarea din umbra a Securist
ilor. Pe unii-i vedeam, pe cei mai multi i banuiam. O noua ncercare, tot pe Dunare,
si din nou o condamnare de zece ani prin Securitatea din Timisoara, Gherla, Aiu
d... M-am eliberat dela Aiud nainte de vreme. "Cstigasem" zilele prin munca, sudoa
re si lacrimi precum si-o amnistie binevenita.
Dupa attea "eliberari"din puscarii cu nume ce te-nfioara. ...din nou pe Dunar
e si din nou sperante... De asta data am fost mai norocos. Doar un glont ratacit
pe sub apa pornit din teava pustii unui soldat dintr-un observator cu faruri pu
ternice mi s-a oprit n muschii piciorului. N-aveam dureri. Doar snge. Am strabatut
toata Iugoslavia, umblnd numai noaptea si mncnd iarba si buruieni ca la Canal. Aju
ns n Italia fara unghii la picioare, mort de foame si cu buzele arse de sete, m-a
u internat ntr-un spital si mi-au scos glontul din picior.... M-a ajutat Emil Ghi
lezan si sotia lui, Rodica, lundu-ma acasa la ei, la Netuno, sa ma refac.... Eram
"taranist", de-al lui Maniu... Emil fusese Ministru taranist......fugisera si e
i din tara, trecnd granita Ungariei si a Austriei....
Astazi locuiesc n America, sunt Doctor n Inginerie, membru al Academiei Americ
ane de stiinte, "The National Society of Professional Engineers", "The American
Society of Civil Engineers", precum si al altor societati si organizatii stiinti
fice si technice americane si mondiale. Sunt recunoscut oficial si nregistrat ca
Inginer Professional n Statele Unite, Canada, Mexico, precum si n alte tari din Am
erica Latina si Europa (U.K., Germania). Biografia mea se afla n Dictionarul "Who
's Who in the Scientific World". Am scris trei carti n limba engleza despre sufer
intele poporului romn sub tirania comunista, "Un Om Fara Tinerete", -416 pagini,
"Un Om Mort Printre Vii",-640 pagini si "Conspiratia Satanei". n cei sapte ani de
"neo" comunism dela 1990 ncoace, nimeni n-a vrut sa-mi publice cartile n Romnia...
. Cedasem drepturile de autor Asociatiei Fostilor Detinuti Politici, al carei me
mbru sunt dela nfiintare... De aceea, probabil, attea bete-n roate din partea celo
r care veghiau la cultura "democratica" a KGB-istului Iliescu.... Liiceanu, Bruc
ker, Paunestii....democrati pna-n maduva oaselor...
O parte din fostii detinuti politici pe care i-am ajutat la Canal sa supravi
etuiasca regimului de nfometare si de munca istovitoare m-au sfatuit sa ma adrese
z noului guvern democratic spre a-mi putea tiparii cartea. Sunt oamenii pentru c
are minteam si falsificam masuratorile si raporturile zilnice la Concasoare ca s
a scoat "ratia" de munca pentru batrni, bolnavi, si Magii ce venisera la Peninsul
a dela Coasta Gales n 16 Noiembrie 1952 mai mult pe brnci dect pe propriile lor pic
ioare. Oamenii pentru care eram batut de Chirion si izolat n carcera de scndura sa
dorm n picioare toata noaptea-n frig, zapada sau ploaie. Oamenii, profesori univ
ersitari, doctori, advocati, batrni si bolnavi, pe care i treceam pe liste ca fiin
d dulgheri, fierari betonisti, mecanici, electricieni, ca sa-i scoat dela munca
supraomeneasca de spart piatra pe "mustata" sa aiba o munca mai usoara la constr
uctii. O crima de neiertat, sa-ti ajuti aproapele... Mai ales daca era si Romn si
Patriot..... O crima mpotriva doctrinei de ura si razbunare a lui Marx si Stalin
...si-apoi Chirion, ofiterulul politic al lagarului Peninsula, fusese suparat de
attea ori de purtarea mea nesabuita nct se scula din somn si ma batea pna ncepea sa gf
e de-l dureau ncheieturile si pumnii. Il nfuriasem de-attea ori prin rasturnarea ca
rcerei nct "sarmanul" Chirion fusese nevoit sa dea ordin ca toate carcerile sa aib
a cuie n peretii lor ca sa-i poata tine pe pedepsiti n picioare toata noaptea. Tre
buie sa recunosc ca nici eu n-a fost un puscarias disciplinat.... dimpotriva. Am
dat att de mult de furca Administratiilor comuniste ale puscariilor si Lagarelor
de Exterminare, nct meritam sa fiu pedepsit si pus n lanturi. Numai faptul ca sare
am n puterea noptii gardurile de srma ghimpata, ce desparteau Brigazile de pedepsi
ti de celelalte Brigazi, ca sa atrn de gratiile "penitenciarului" sau a Brigazii
faimosului Zubrinsky, saci cu felii de pine daruita de ceilalti detinuti sa usure
z un pic foamea celor pedepsiti, merita sa fie pedepsia| aspru si fara mila. Si
a fost pedepsita ntradevar cu transferuri disciplinare n lanturi, cu zile-ntregi n
cuptorul sinistrei dube "Ana Pauker" fara apa si fara mncare, cu carcera si cu iz
olare la faimoasa Zarca. Dr. Banu Radulescu cu Misu Pais, Petrica Rebreanu si al
tii mi bagau mncare pe cosul de fum, dupa ce iesisem din a treia greva foamei si f

usesem izolat de Goiciu n celula faimoisului haiduc Rosza Sandor.

* * *
Am revenit n tara n primavara anului 1990.... Crezusem ca scapasem de comunist
i. M-am nselat... Fostul Presedinte m-a invitat la Palatul Cotroceni sa-l ajut sa
stabileasca un regim neo-comunist cu fosti detinuti politici. I-am spus deschis
ca nu colaborez cu fostii comunisti si m-am ntors n America.
Dupa ce la 3 si 17 Noiembrie 1996 poporul romn a ales ntre potlogariile, furtu
rile, excrocheriile, icoherentele, incompetentele, abuzurile, minciunile, farade
legile, si interesele de grup ale fostului regim neo-comunist si sperantele, apa
renta sinceritate si dragostea de tara trmbitate de PNTCD. Am revenit n Romnia cu i
ntentia sa ajut cum pot noul guvern ca sa restabileasca economia tarii. Ba am ad
us cu mine si o scrisoare de credit de un miliard de dolari pentru Guvern. Am fo
st total dezamagit de ceeace am gasit. O banda de tlhari care furau si jefuiau bo
gatiile tarii mai rau dect cei din'ainte. M-au trimis dela Ana la Caiafa cu scris
oarea de credit, ca dupa trei luni de zile sa-mi spuna ca Banca Mondiala si FMI
nu le permit sa primeasca credite straine. Le-au fixat un plafon. In alte tarii
guvernantii nici nu stau de vorba cu FMI-ul. In Romnia Primul Ministru si ceilalt
i demnitari le saruta piciarele. Din pacate, Guvernul Ciorbea mostenise o situat
ie economica de trei ori mai grava dect o prezentase fostul guvern neo-comunist a
l lui Vacaroiu. Ciorbea o agravase prin incompetenta si prostie. Din aceasta cau
za, sistemul economico?financiar romnesc este pndit n clipa de fata de pericole foa
rte mari. Nici nu stii de ce sa?ti fie teama mai nti: de inflatie, blocaj financia
r, scaderea exporturilor, credite neperformante, tehnologii depasite, coruptie,
hotie... Noroc ca avem parte de un Ministru de Finante care ne va salva marind f
ara mila impozitele pe care sa le plateasca tot opinca. PNTCD ar fi trebuit sa s
e retraga dela guvernare dupa doua luni dela preluarea puterii, asa cum le-am re
comandat n Februarie 1997. Cu FSN-PD-ul nu se putea merge nainte. I-am trimis cteva
fax-uri D-lui Diaconescu din America, n care i spuneam ca mai bine si-ar lua part
ener pe Diavolul dect pe comunistii din PD. Nu m-a ascultat . Presedintele Constant
inescu a declansat razboiul contra coruptiei si tlhariilor. Vorbe goale . Tara geme
sub mafia coruptiei si cutitul a ajuns la os. Poporul a fost adus la sapa de le
mn. Desi ceasul 12 trecuse demult, PNTCD mai avea totusi timp sa se retraga din
Guvern. "Va blesteama Maniu si Mihalache din morminte," i-am strigat disperat lu
i Diaconescu. PNTCD a pierdut si bruma de simpatie pe care o avea nainte de 1996.
Mi-am dat demisia din Partid si din toate functiile ce le detineam. Nu puteam f
ace mai mult.
FPS-ul a jefuit tara. Srbu si Dimitriu, cei mai cinici si aroganti din Execut
iv, si-au facut averi de sute de milioane de dolari. Nepotii lui Diaconescu asis
derea. Justitia Romneasca doarme. Toate dosarele tlharilor zac n prafuitele arhive
ale procuraturilor. Unde esti tu Tepes Doamne? Sa vina o mna de fier sa dea de pa
mnt cu toti tlharii! Indura-te Doamne de tara asta minunata adusa la sapa de lemn
de criminali, tlhari si hoti, si da-i un conducator sincer si drept care sa faca
curatenie si sa pedepseasca pe toti cei ce si-au batut joc de aceasta gradina mi
nunata numita ROMANIA.
Acesta este strigatul disperat al Romnilor din diaspora.