ISTORIA LUI RĂZVAN – de Horia Corcheș

Răzvan – personaj principal și povestitor totodată

- este elev de școală – pare o școală din viitor, deși nu e precizat anul sau
perioada, dar din materiile despre care spune că le studiază la școală (bazate
pe tehnologie) pare că acțiunea se întâmplă în viitor față de timpul nostru
prezent; în plus, la școală existau supraveghetori și paznici ”androizi”

Cartea este structurată în 11 capitole – fiecare spune povestea ”întâlnirii” cu

un alt domnitor.
Fiecare capitol include mai multe ”scrisori”, mesaje pe care Răzvan le trimite
unui prieten, fost coleg de școală, Sergiu, mutat din localitate, care îi mai
răspunde când și când. Iar finalul fiecărui capitol este reprezentat de pagini din
caietul bunicului cu lecția de istorie corespunzătoare.
Cartea începe cu descoperirea de către Răzvan a caietelor vechi de școală ale
bunicului (”bunucul”), care murise în urmă cu doi ani.
Răzvan este intrigat pe de o parte de faptul că bunicul scria de mână pe caiete
și că, pe vremea lui, bunicul învăța la școală mai puțin lucruri practice și mai
multe materii teoretice, inclusiv ”Istorie”, despre domnitori de care bunicul îi
povestise, dar despre care el nu știa și nu învăța la școală.
Dacă la început, lui Răzvan i se pare ciudată materia aceasta, aventurile prin
care trece (se ”teleportează” în vremea trecută a unor domnitori despre care
citește în caietul bunicului) îi trezesc curiozitatea, ”am prins gustul” cum spune
chiar el, și își dorește să afle cât mai multe.
Răzvan își descoperă ”capacitatea de teleportare” în trecut absolut întâmplător
– avea o bubă la deget, pe care o rupe și curge sânge peste cerneala din caietul
bunicului. Pentru a se întoarce ”acasă” trebuie să spele sângele și cerneala de
pe deget.
Aventurile din istoria trecută sunt împletite și cu aventuri de la școală, cu
”lupta” lui Răzvan cu ”fițoasele” din clasă. Mai puțin Cleo, care nu pare atât de
fițoasă.

1
Răzvan are și un frate mai mic, Filip, cu care nu se înțelege prea bine, pentru
este un ”țâcă” și se ”smioarcăie” mereu.
În plecările sale în trecut, Răzvan nu se întâlnește cu domnitorii din vremurile
respective, ci cu oameni care îi povestesc despre vitejiile acestora și caracterul
domnitorilor. Fiecare nouă poveste și învățăturile acesteia îl ajută pe Răzvan să
acționeze într-un fel sau altul în viața sa reală, în relațiile cu colegii și Cleo, la
școală.
Finalul este total surprinzător.

1. Mihai Viteazul – Capul ce se pleacă, sabia nu-l taie

Momente de teleportare:
 În timpul bătăliei de la Călugăreni – se întâlnește cu Dan (un fel de
adjunct al lui Mihai Vodă)
 La Giurgiu – se întâlnește cu un mercenar – din Imperiul Roman – lupta
pentru bani
 În Moldova – la doi ani după moartea lui Mihai – vorbește cu un țăran;
de la țăran primește o monedă cu chipul lui Mihai Viteazul, pe care o ia
în prezentul lui
 În spatele cortului unde este ucis Mihai Viteazul – aude cum i se taie
capul
Primește 10 la școală pentru un proiect cu o machetă a luptei de la Călugăreni
cu tehnologia pe care o aveau ei atunci. Profesorul nu auzise de Mihai Viteazu.

2. Burebista – Vinul îl bei de bun și el te face nebun

Sergiu îi răspunde - aflăm că nu mai există cărți tipărite în acele timpuri;
vânzătorii sunt androizi; găsește o vânzătoare bătrână care îi spune de o
bibliotecă unde ar mai putea găsi cărți, inclusiv de istorie; îl îndeamnă pe
Răzvan să afle despre începuturi.
Răzvan găsește în caietul bunicului despre daci și Burebista.
Ajunge a malul Dunării, unde oamenii primeau apă ”sfântă” să prindă puteri să
lupte pentru cucerirea triburilor de daci și adunarea lor într-un singur stat –
află de la un dac din tribul tarabostes.

2
Burebista îi pusese să scoată viile și să plateze pomi fructiferi – să scoată viile
pentru că vinul îi amețește pe oameni și nu se mai gândesc la treabă și țară.
Răzvan află despre Deceneu și se gândește la Bătrânul Înțelept despre care
citise și spera să îl ajute să îl învețe o ”vrăjitorie”, să îl ajute să repare
năzdrăvăniile de la școală și relația cu Cleo (modificase în platforme notele
fetelor, inclusiv pe cele ale lui Cleo, deși îi cam plăcea de ea, pentru că nu era
ca celelalte fete).
(aflăm și că părinții aveau aeromobil pe care îl parcau în parcarea suspendată și
îl duceau pe frățiorul Filip la un ultraspacecinema).

3. Decebal – Vai de hoțul care-i sărac și de săracul care-i hoț

Răzvan a fost invitat la ziua Ioanei (cea mai fițoasă dintre fete; au fost invitați
toți colegii din clasă), unde a observat încă o dată că Cleo nu este ce celelalte
fete (nu era extaziată de cerceii sclipicioși, ci de o brățară simplă, delicată).
Răzvan încearcă să se întoarcă în vremea lui Burebista, ca să îl găsească pe
Deceneu, dar își dă seama că nu se poate reîntoarce (să meargă de două ori) în
același loc, mai ales că momentul respectiv nu mai există în caietul bunicului,
fiind șters de sângele lui.
Se duce în vremea lui Decebal, unde un cioban îi povestește că Burebista a
murit, că triburile dacilor s-au împrăștiat iar, și că Decebal a reușit să reunească
o mare parte dintre ele. Află de noul mare preot Vezina, sfătuitorul lui Decebal.
Răzvan se gândește cum să îi atragă atenția lui Cleo – să-i aducă o bijuterie
specială din trecut.
Fiind răcit, Răzvan rămâne acasă și profită să se întoarcă iar în vremea lui
Decebal, să îl găsească pe Vezina să îl ajute cu o ”vrajă” pentru Cleo. Dar
ajunge la un soldat de la Sarmizegetusa, care îi povestește despre al doilea
război care se apropie cu romanii și de faptul că dacii apucaseră să ascundă
comoara.
A treia plecare îl duce pe Răzvan chiar la locul comorii, doar că deja dacii
fuseseră înfrânți de romani, iar Decebal preferase să moară decât să fie
capturat. Acolo, un roman (nu era soldat, ci un om care fusese prins cu un mic
furtișag și pus să aleagă între închisoare și să fie adus la muncă în noua

3
provincie romană Dacia Felix) i-a povestit că un dac trădător a povestit de
comoară și că Traian a dat ordin ca provincia să fie populată cu romani.
Omul i-a dăruit o brățară din aur pentru fata lui, Cleo (romanul nu spera să mai
aibă șanse să se mai întoarcă vreodată în țara lui, la soția lui).
Răzvan nu are curajul să-i dea direct brățara lui Cleo, de teamă că o să râdă
fetele de el. Decide să-i pună brățara în ghiozdan, pe ascuns, anonim.
Ulterior îi pare rău că nu a avut curaj, că nu și-a asumat faptele și sentimentele
– mai ales că nu pare ca Cleo să bănuiască de la cine e brățara.

4. Ștefan cel Mare – Mic la stat, mare la sfat

La sugestia lui Sergiu, Răzvan se gândește ca poate Bătrânul Înțelept poate fi
un medic – vrăjitor, pentru că medicii cunosc tainele cele mai ascunse ale
omului și pot alina suferințele.
Așa găsește în caietul bunicului numele lui Matteo Muriano, medicul lui Ștefan
cel Mare, domnitorul Moldovei.
Răzvan era supărat și pentru că la școală, Cleo îi acorda atenție colegului Paul.
De la medicul Matteo, Răzvan află că Ștefan era un domnitor fără astâmpăr, că
se lupta mereu, cu toți cei care doreau teritoriul Moldovei, și că după bătălii
ridica biserici și mănăstiri, și că avea sfătuitori la mănăstirea Putna.
Răzvan era mirat că oamenii nu îl știau pe Ștefan ca Ștefan cel Mare, ci ca
Ștefan Vodă.
Încercând să afle mai multe despre trecut, Răzvan îl închide pe fratele său,
Filip, în cameră și îl uită acolo, ceea ce se soldează cu o ”papară” din partea
părinților și o pedeapsă – nu mai are voie să se joace cu consola (Răzvan le
spusese părinților că se juca cu volumul la maxim și de aceea nu-l auzise pe
Filip când plânsese că vrea la toaletă).
Răzvan ajunge la o femeie din Vrancea care îi povestește că cei șapte fii ai ei l-
au ajutat pe Ștefan în luptă (legenda Vrâncioaei).
La școală, Răzvan intră în competiție cu Paul – pentru moment pe terenul de
baschet, unde Paul face spectacol, spre încântarea fetelor, inclusiv a lui Cleo.
Totodată, rana de la degetul lui Răzvan pare că se extinde, iar mâna sa (palma)
devine roșie.

4
Răzvan ajunge la Putna, în căutarea sfătuitorului lui Ștefan, dar ajunge după ce
Daniil Sihastrul nu mai trăia. Află totuși că Ștefan nu era mare, era mic de
statură, dar era un om mare.
În urma acestor aventuri, Răzvan trage niște concluzii: că fetele sunt de
neînțeles, că e important să crezi în ceva dar mai ales în tine însuți, că nu orice
luptă pierdută înseamnă înfrângere definitivă.

5. În care se deschide o fereastră

Bărbatul, cercetător, în laboratul său, este singurul care își ia notițe pe caiete.
Iar în dulapul încuiat, în care își ține caietele cu notițe, este și un caiet foarte
vechi din care nu prea se mai văd rândurile.
Bărbatul se gândește la cei doi copii ai săi și cum le spune în fiecare seară
povestea băiatului care călătorește în trecut învățând istorie, despre oameni și
omenie, despre viață.

6. Mircea cel Bătrân – Mai bine o pace strâmbă, decât un război drept
Sergiu îi sugerează lui Răzvan să îl caute pe Bătrânul Înțelept printre oamenii
din prim plan din aventurile lui.
Răzvan se gândește să caute printre domnitori și află de Mircea cel Bătrân.
Dar înainte se duce la Muzeul Ocupațiilor, unde caută ocupația de
”bibliotecar”, pentru a vedea cărți adevărate, tipărite (care nu mai existau în
vremea lor). Reușește să atingă o carte, dar încercarea lui de a atinge o pagina
(tipărită și una scrisă de mână – dedicația de pe prima pagină a cărții) și a se
întoarce în timp (avea chiar cartea cu titlul ”Povestiri istorice”) nu are niciun
rezultat.
Tot cu ajutorul caietului bunicului ajunge în vremea lui Mircea cel Bătrân, după
lupta de la Rovine, și ajunge chiar la fiul acestuia, care se chinuia să îi scrie o
poezie soției sale. (În realitate, versurile din carte sunt ale lui Mihai Eminescu
din ”Scrisoarea a III-a”).
Răzvan îi scrie o poezie lui Cleo pe care i-o trimite pe mail, după o adresă
anonimă. Dar a doua zi Cleo arată poezia la școală și toată lumea râde, chiar
dacă nu se știa sigur că el este autorul.

5
Răzvan se întoarce în vremea lui Mircea, chiar în spatele ușilor în care se
negocia atacul comun al armatei lui Mircea, împreună cu armata ungurilor
conduși de Sigismund și armata unor cavaleri francezi conduși de Jean de
Nevers, împotriva otomanilor. Aliații nu acceptă strategia propusă de Mircea.
Dar la competiția de laser tag organizată de profesorul de sport (Răzvan era în
echipa adversă echipei lui Paul), Răzvan aplică strategia propusă de Mircea –
împarte echipa în trei grupe, una atacă dintr-un lateral, apoi una frontal și la
final a treia grupă din cealaltă parte – și așa învinge echipa lui Paul. Acum
fetele aplaudă echipa lui Răzvan, iar Cleo caută să stea mai multă pe lângă el.
Dar Răzvan nu se lasă ușor înduplecat.
Răzvan visează un pește care îndeplinește dorințe. A doua zi se duce la Cozia,
dar ajunge după moartea lui Mircea, și bea și el apă din același izvor de unde și
Mircea bea apa ca să-și limpezească gândurile și să îi vină idei bune.
Răzvan se hotărăște să aibă răbdare și să lase lucrurile să meargă de la sine.
Părinții sunt hotărâți să îl ducă iar la medic, pentru că mâna lui se înroșește tot
mai mult.

7. Basarab I și Neagoe Basarab – Să nu să laude înțeleptul cu înțelepciunea

sa
Răzvan pornește în căutarea lui Negru Vodă care are legătură cu ”descălecatul”
Țării Românești.
Întâlnește un bătrân care se ducea să dea dijmă la stăpânire. Îi explică ce
înseamnă ”descălecatul” (așezatul într-un loc și întemeierea pe acel loc a unei
țări).
Dar domnitor era acum Neagoe Basarab.
Răzvan nu o mai înțelege pe Cleo care e tot mai melancolică. Dar se
împrietenește cu noua colegă de clasă, Alina. Și se hotorăște să o folosească pe
Alina ca ”armă” pentru a-i atrage atenția lui Cleo.
Împreună cu Alina fac un proiect despre relieful unei planete. Iar Răzvan – care
tocmai ce fusese iar în trecut, fix în timpul bătăliei de la Posada – se folosește
de acest termen pentru a prezenta relieful planetei Venus.

6
Răzvan mai încearcă să ajungă o dată la Neagoe Basarb, dar ajunge la fiul
acestuia, Teodosie, la Mănăstirea Argeș. Un copil ca și el, dar foarte matur,
care încerca să urmeze învățăturile din cartea Învățăturile lui Neagoe Basarab
către fiul său Teodosie.
Răzvan realizează ca oriunde a mers în trecut a înțeles perfect limba oamenilor.
După cină, tatăl le spune lui Răzvan și lui Filip legenda lui Manole, care de fapt
te învață că pentru orice lucru în viață trebuie să trudești și uneori să sacrifici
ceea ce îți este drag.

8. Vlad Țepeș – Sângele apă nu se face

Răzvan vrea să afle mai multe despre Vlad Țepeș. Aflase că fusese sursă de
inspirație pentru Bram Stoker, care a creat personajul Dracula, tatăl vampirilor.
Ajunge în închisoarea de la Vișegrad, chiar în celula unde fusese închis Vlad
Țepeș. Încearcă să afle mai multe de la fostul lui coleg de celulă, un nebun, pe
care îl ademenește cu usturoi (nebunul cerea tutun), usturoi pe care îl luase cu
el de frica vampirilor.
Așa află de alianța cu Matei Corvin, dar și că tocmai acesta îl închisese pe Vlad.
Și află și de trădarea fratelui lui țepeș, Radu.
La școală avuseseră de pregătit un eseu despre maturizare. Cum Cleo urma să
fie ascultată, dar se vedea că nu e pregătită, Răzvan îi strecoară propriul său
eseu pe care Cleo îl citește ca și cum ar fi fost al ei.
Eseul era inspirat de experiențele personale, cele din trecut și din prezent, de
la școală. Vorbea despre faptul că timpul care trece lasă urme, prin
transformări fizice, dar și în suflet și în minte. Și că și oamenii pe care îi întâlnim
lasă urme, cei ce trec rămân vii în cei ce vin. Pentru că maturizarea este
rezultatul experiențelor trăite.
Răzvan se întoarce iar în vremea lui Țepeș, chiar în momentul în care acesta îi
pedepsea pe boierii care îl trădaseră – cum avea să afle de la un grăjdar.
La școală, Răzvan îi mărturisește Alinei că el o place pe ea doar ca o colegă, că
el de fapt o place pe Cleo. Alina îl privește tot ca pe un prieten și coleg. Dar află
de la Cleo că aceasta va pleca în curând, imediat ce se termină anul școlar, din
localitate și de aceea era tristă și melancolică. Și că și Cleo îl place pe Răzvan.

7
 9. În care se mai deschide o fereastră
Adultul Răzvan le spune copiilor săi povestea lui Vlad Țepeș. Și le promite că le
va spune și povestea lui Iancu de Hunedoara, tatăl regelui Matei Corvin.
Fiul său remarcă faptul că în toate poveștile sunt tați și fii, bunici și tați și fii.

10.Iancu de Hunedoara – Toate-și au timpul lor

Răzvan ajunge pe zidurile de fortificație ale Castelului Corvinilor. Întâlnind o
domniță - care îi explică faptul că Iancu s-a dus și că în fiecare zi bat clopotele
în amintirea lui, pentru că a condus spre victorie armatele creștine la Belgrad –
Răzvan îi mărturisește iubirea lui pentru Cleo și tristețea că aceasta va pleca și
că el caută inelul lui Iancu să i-l dăruiască lui Cleo. Domnița îi oferă inelul pe
care îl primisese ea cândva de la soțul ei care s-a dus, pentru că legătura dintre
ei doi nu stă în acel inel, ci va dăinui peste timp.
Răzvan se întâlnește cu Cleo în Parcul Emoțiilor. Acolo îi dăruiește inelul ca
”semn al recunoașterii peste timp” și îi dă și caietul vechi al bunicului, să i-l
păstreze pentru când se vor revedea.

11.În care se închide o fereastră și se deschid toate celelalte

Adultul Răzvan este în laborator. Cercetarea lui de ani de zile se apropie de
sfârșit. Reușise să descopere posibilitatea de a călători în timp.
Călătoria îl duce la bătrânul (care pare că este tot el) care scrie pe caietul de
istorie cu stiloul ”Bătrânul înțelept cunoaște toate răspunsurile”.
Și se duce și lasă caietul în dulapul din laborator – să îl găsească ”nepotul” său
Răzvan.
Și îi trimite un mesaj lui Sergiu: ”S-a sfârșit. Sau cum vreau să cred abia acum
începe. Același Răzvan feat. Neagoe Basarb”. Făcând trimitere astfel al
învățăturile lui Neagoe Basarab pentru fiul său Teodosie – la fel acel caiet
cuprinde învățături pentru tânărul Răzvan.