Personaje: Exploratorul timpului, Psihologul, Medicul, Filby, Barbatul foarte Tanar, Primarul

din Provinicie
1.Exploratorul timpului expune o teorie destul de nebuloasa. Combate una sau doua teorii
universal acceptate ( geometria se bazeaza pe o conceptie gresita)
Pune accentual pe o a 4 a dimensiune: timpul.
Medicul intreaba de ce timpul este si a fost intotdeauna considerat ca fiind ceva diferit si de ce
nu ne putem misca in timp asa cum ne miscam in celelalte lungimi ale Spatiului
Exploratorul timpului: Aici se isala toata lumea. Noi ne indepartam fara incetare de clipa
prezenta. Existenta noastra mentala se misca de-a lungul dimensiunii Timp cu o viteza
uniforma, Ca si cum am calatoi in jos, daca ne-am incepe viata la cincizeci de mile deasupra
Pamantului. Cand imi amintesc de un anume incident, fac un salt in trecut. In cele din urma,
omul va putea sa se intoarca sis a calatoreasca inapoi in timp.
Exploratorul timpului a creeat Masina Timpului, o macheta putin mai mare decat un ceas
obisnuit, cu doua manete. Psihologul a fost cel care a trimis masina in calatoria ei.
Explorarorul de povesteste despre masina timpului reala, cea mare, care se afla in laboraroul
lui, apoi le-o arata.
2.Joia urmatoare Exploratorul invita mai multi oaspeti, printer care Psihologul, Doctorul si
Naratorul. Ceilalti erau Editorul Ziaristul si un om tacut.
Dupa o vreme, apare Exploratorul care era intr-o stare jalnica. Se schimba, apoi le povesteste
oaspetilor despre calatoria sa in timp.
3.Masina Timpului si-a inceput cariera. Exploratorul porneste in calarorie. Soarele urca iute
pe cer dandu-I ocol, iar fiecare minut insemna o zi. Pe masura ce isi continua drumul,
palpitatia zilelor si a noptilor s-a topit intr-un cenusiu continuu.
Masina s-a dat peste cap, iar Exploratorul a fost azvarlit cu putere in aer.
S-a trezit intr-o gradina, pe o pajiste langa un sfinx inaripat de bronz.Dupa un timp, a auzit
voci care se apropiau. Dintr-un tufis a aparut o fiinta firava, intr-o tunica purpurie, care l-a
izbit cu frumusetea si gratia ei.
4. Omuletii interactioneaza cu Exploratorul si vor sa se asigure ca este real. Unul dintre ei
pune intrebarea care denota nivelul de inteligenta al unui copi de 5 ani- daca cumva coborase
din soare. Atunci Exploratorul isi pune intrebarea daca nu cumva are de-aface cu nebuni.
Il duc in cladirea cea mai apropiata, unde se aflau diferite soiuri de fructe, unele
nemaiintalnite, fructele fiind singurul lor aliment, caii, oile ,cainii, vitele disparand.
Vizitatorul lor doreste sa invete limba, insa omuletii oboseau repede si voiau sa scape repede
de intrebari, asa ca ii dadeau lectii in doze mici. De asemenea, erau indiferenti ca niste copii.

Seara, mergand prin oras Exploratorul constata ca totul era ruinat in anul opt sute doua mii
sapte sute unu. Nu se vedea nicaieri vreo casa de dimensiuni obisnuite, locuinta familiala, si
poate chiar familia disparusera. De asemenea, toti purtau acelasi tip de haine, aveau acelasi
obraz neted si acelasi trasaturi feminine. Tot ceea ce facea diferenta intre sexe disparuese.
Nu existau garduri sau vreun semn al dreptului de proprietate, niciun semn de practicare a
agriculturii. Pamantul intreg devenise o gradina.
Socoteste ca a ajuns intr-o lume in declin, consecinta destul de logica a efortului de
imbunatatire a conditiilor de viata.
Nu exiata nicio urma de lupta, nici sociala, nici economica. Omenirea era adapostita in
locuinte splendide, iar nimeni nu indeplinea vreo munca oarecare.
Oamneii erau lipsiti de inteligenta. Avantul artistic se stinsese
5. Intors pe pajiste, Exploratorul obseva ca masina timpului disparuse. Exasperat o cauta, insa
nu e de gasit , asa ca da buzna in cladirea de piatra, unde dormeau 20 de omuleti. Nereusind
sa de de masina nici acolo, se intoarce pe pajiste si realizeaza ca aceasta este ascunsa in
interiorul piedestalului.
Incercand sa afle mai multe despre sifnx, constata ca omuletii refuzau sa vorbeasca despre el,
asa ca a hotarat sa mai astepte pana sa isi recapete masina.
Exploratorula a remarcat prezenta unor puturi circulare, in care nu putea zari niciun licarit de
apa, dar din care se auzea zgomotul unui mare motor. Atunci a realizat ca stie foarte putine
despre canalizare, mijoace de transport sau alte comoditati ale locului. Printre oameni nu
existau nici batrani nici infimi. Nu existau nici magazine, nici ateliere.
Intr-una din zile a salvat un omulet de la inec. Acesteia I s-a pus un carcel si a fost luata la
vale de curentul apei.Nimeni nu a facut nici cea mai mica incercare sa salveze biata fiinta, cu
exceptia Exploratorului.
Exploratorul leaga o prietenie cu micuta fiinta, Weenda de la care afla ca frica nu a disparut
din oameni. Acestia se temeau de intuneric si de tot ce era negru. Dupa caderea serii, oameni
se adunau in palatele lor si dormeau numai in grupuri.
Dupa caderea serii, exploratorul, a zarit trei stafii albe, pe care le-a asociat cu un animal alb pe
care l-a speriat cand cauta Masina Timpului.
Intr-o dimineata, a intrat intr-o ruina uriasa, unde a vazut o forma mica si stranie, un fel de
maimuta tinand capul in jos intr-un fel caracteristic. Atunci ajunge la concluzia ca omul nu
ramasese o singura specie , ci se diferentiase in doua animale distincte, cei din Lumea de
Deasupra, ELOII, si aceste animale ale intunericului, MORLOCII. De-a lungul istoiei,
deasupra pamantului au ramas cei avuti, urmarind placerea si confortul, iar sub pamant cei
saraci, muncitorii.

A doua zi hotaraste sa coboare in put. Arzand un chibrit, vede in intuneric trei creaturi albe.
Limba lor era diferita fata de de a oamenilor de deasupra. In aer se simtea un miros slab de
sange proaspat, Morlocii erau carnivori.
Exploratorul realizeaza ca mai are doar 4 bete de chibrit, morlocii temandu-se de foc. Dupa ce
a fost urmarit si atacat de morloci, exploratorul a reusit sa iasa din put.
Dupa aceasta experienta, Exploratorul constata ca prima sa ipoteza a fost gresita. Oamenii din
Lumea de Deaspura inca stapaneau pamantul prin ingaduinta Morlociilor, pentru ca acestia,
subpamanteni de nenumarate generatii, nu mai puteau traii la suprafata.
A doua zi pleca impreuna cu Weena spre Palatul de Portelan Verde. Isi petrec noaptea in
poiana de pe deal, unde exploratorul intelege de unde provenea carnea pe care o vazuse. Eloii
erau tocmai buni pentru hrana.
Ajunsi la Palat, constata ca acesta este un vechi muzeu. Aici, intr-o galerie de chimie tehnica
gaseste o cutie de chibrituri si camfor.
9.Au iesit din Palat, iar Exploratorul si-a propus sa ajunga la Sfinx dimineata. Aveau sa
mearga cat mai departe iar in cursul noptii sa doarma langa un foc pentru care au cules crengi
si iarba uscata. La lasarea noptii, ei se simt urmarit de Moroloci, asa ca exploratorul aprinde
un foc.
Dupa un timp, Morlocii se apropiau din nou de ei, iar pentru a aprinde un chibrit, Expl. A
lasat-o pe Weena jos, care a lesinat din cauza fricii. Bucata de camfor aprinsa gonea morlocii.
A mai aprins un foc, dar din cauza oboselii, a adormit.Cand a deschis ochii, totul era invaluit
in intuneric, iar cutia de chimbriturii disparuse.