Vistorul, de Ian McEwan

The Daydreamer
Editura Polirom, Colecia Biblioteca Polirom. Junior, Iai, 2013
Traducere din limba engleza si note de Daria Craciun

Ceea ce ne atrage la cartile pentru copii e placerea pe care le-o ofera ele copiilor nostri, iar
asta nu tine de literatura, cat de dragoste. (Ian McEwan, 1995 Prefata la volum).

Volumul de fata debuteaza cu capitolul Sa-l cunoastem pe Peter, unde facem

cunostinta cu baietelul in varsta de zece ani, Peter Fortune. El este acela care se
prezinta si dezvaluindu-se pe sine, ne impartaseste si viziunea lui asupra lumii din jur si
a maturilor care o populeaza. Ii placea sa fie singur si sa-si gandeasca gandurile. De
fapt, credea el, daca oamenii ar petrece mai putin timp alaturandu-se altora sau
convingandu-i pe altii sa li se alature si, in schimb, ar petrece un pic de timp in fiecare zi
amintindu-si cine sunt sau cine ar putea fi, atunci lumea ar fi un loc mai fericit si poate ca
nu s-ar mai porni nici razboaie.

Si Peter se autodefineste drept un visator, debordand de imaginatie, dar posedand si o

doza importanta de realism in interconexiunea cu ceilalti: Cand esti un visator care nu
spune prea multe, problema e ca profesorii de la scoala, mai ales cei care nu te cunosc prea
bine, sunt tentati sa creada ca esti cam prost. Sau, daca nu prost, cam plictisitor. Nimeni
nu poate sa vada lucrurile minunate care se petrec la tine in cap. Peter a invatat si el ca,
din moment ce lumea n-are cum sa vada ce-ti trece prin cap, cel mai bine e sa le spui tu
daca vrei sa le inteleaga. Asa ca a inceput sa scrie despre unele din lucrurile care i se
intamplau cand privea pe geam sau statea intins pe spate, uitandu-se la cer. Cand s-a
facut mare, a devenit inventator si scriitor de povesti si a avut o viata fericita. In aceasta
carte veti afla unele din ciudatele aventuri care s-au petrecut in mintea lui Peter, scrise
intocmai cum s-au intamplat.

Cele sapte capitole insumand experientele speciale ale visatorului Peter reprezinta
de fapt in mare experientele prin care trec multi copii in viata izvorate din
imaginatia lor sau incumbate de lecturi specifice. Scrieri ale unor autori care au pastrat
in suflet si in mintea lor acele stari si simtiri speciale ale copilariei (cum este si cazul lui
Ian McEwan care dovedeste o subtila inteligenta copilaresc-matura si o stare
emotionala nealterata de varsta marilor raspunsuri).
 Ian McEwan

Aceasta cartea trebuie citita de fiecare copil, de fiecare tanar, de fiecare matur si de
fiecare varstnic, pentru ca in nici doua sute de pagini si putine ore de lectura, ne vom
reaminti daca am uitat pana la acest moment cine am fost, cine am ajuns, la ce am
visat si cum de am incetat sa mai visam (unii dintre noi). Si cum trebuie sa ii intelegem
pe copii si nevoia lor de visare!

Si pentru ca multi dintre copii isi imagineaza diverse metamorfoze, intrarea in pielea
diverselor personaje sau lucruri inconjuratoare, ca si trairile specifice acestor
transbordari si tot asa, pentru ca multi dintre copii isi imagineaza diverse
creme/pomezi/adjuvante capabile sa le confere invizibilitatea sau alte calitati
fantastice si mai ales pentru ca unii dintre maturi nu uita aceste meandre imaginative,
ba chiar le cultiva in continuare, Peter exceleaza si el in aceste directii. Astfel incat cele
mai captivante capitole sunt, dupa gustul meu, cele numite Motanul si Crema
invizibila.

Motanul este un cumul de duiosie si tristete, devotament si prietenie, intelegere si

intelepciune.

Printr-un straniu transfer de personalitate (fizica si psihologica), intre baiat si batranul

motan William, are loc o experienta de viata incarcata de mister si de adanci intelegeri
intelepte.

William, in pragul unei batraneti conturate a fi din ce in ce mai neajutorate, isi

recastiga respectul de sine si pozitia pisiceasca, iar baiatul intelege ca viata poate fi
oricand o aventura in care sa ii cunosti pe ceilalti, o aventura care se continua cu o
noua aventura oricat de dureros ar fi sa te desparti de o lume si sa o iei de la capat
in alta.
Modul in care Ian McEwan ne spune aceasta poveste prin gura celor doua personaje
este extrem de emotionant si dovedeste o adanca si tandra cunoastere a puritatii
gandirii si simtirii copilariei (si de ce nu deopotriva si a batranetii, cu ultimele ei
dorinte si visuri)

Aflam despre William ca: Motanul era mai putin nebunatic La scurt timp dupa ce a
implinit varsta de paisprezece ani, a renuntat sa mai lupte si nu si-a mai aparat cu mandrie
teritoriul.

Aflam despre despre comuniunea creata intre baiat si motan, un motan care ridica
uneori capul, privindu-te in continuare, mieuna doar o data si tu stiai ca ii spune ceva
important si intelept, ceva ce n-aveai cum sa intelegi vreodata.

Si intelegem ca tocmai aceasta comuniune empatica face posibil fenomenul magic

care are loc intre cele doua personaje Peter intra in pielea motanului (ca intr-o
salopeta paroasa cu fermoar), motanul intra in pielea neteda si curata a lui Peter. Si
amandoi isi traiesc aventura vietii.

Pe masura ce placerea de a fi pisica i se intetea, ii crestea inima si furnicatura din adancul

gatului deveni atat de puternica, incat putu chiar sa se auda. Peter torcea. Devenise Peter
Motanul, iar alaturi se afl a William Baiatul. In noaptea aceea Peter a fost prea nelinisti t, prea
agitat, prea pisica pentru a dormi.

Ce fericire sa iti aperi demnitatea pe cale de a fi strivita. William motanul-baiat plin de

forta plenitudinii ti nereti i lupta si isi recucereste teritoriul:

Ce senzati e splendida sa poata scuipa acum aceste insulte! (Sobolan balonat ce esti ! Asta-i
zidul meu, m-ai inteles? Iar tu nu esti decat un rahat moale de caine bolnav!

Dar pentru ca ceasul ti caie ti c-tac-ti c-tac biologic fantasti ca aventura are un sfarsit
poate nu chiar un sfarsit poate un nou inceput o noua aventura:

Motanul-baiat si baiatul-motan se inti nsera impreuna in fata focului din camera de zi. Pret
de o clipa, cele doua spirite, pisica si om au stat fata in fata, suspendate deasupra covorasului.
Dedesubt, trupurile lor asteptau linisti te, ca niste taxiuri gata s-o porneasca la drum cu pasagerii
lor. O oarecare tristete plutea in aer.

Cateva cuvinte sfasietoare de fi nal, ale motanului recunoscator:

Trebuie s-o pornesc intr-o alta aventura. Iti multumesc ca m-ai lasat sa fi u baiat. Am invatat
multe lucruri care-mi vor fi de folos in ti mpul ce va sa vina. Dar cel mei mult iti multumesc ca ai
purtat ultima batalie pentru mine.
 Coperta Editiei Engleze
Amuzanta si plina de invataminte moralizatoare este, cum spuneam si Crema invizibila.
Acolo unde Peter, defulandu-si dorinta de a fi liber, stapan pe sine, pe casa, pe ti mp, isi
doreste ca, ungandu-i pe membrii familie sale cu miraculoasa crema gasita in fundul unui
sertar, sa ramana singur. Spre buna intelegere insa, Peter isi iubeste tatal, isi iubeste mama,
isi iubeste chiar si sora agasanta uneori, insa vrea, pur si simplu, sa ramana singur, sa faca
orice ii trece prin cap, orice nu are voie in mod obisnuit orice i se acorda doar cu porti a
masurata. Acum putea in sfarsit sa inceapa sa-si inventeze inventi ile

Insa Peter incepe sa inteleaga ca nu este nicio fericire aceasta libertate-singuratate pe care
si-o dorise si ca ea este populata de primejdii si monstrii. Intunericul singuratati i aduce
monstrii. Noroc insa ca efectul cremei invizibile nu este permanent. Efectul a ti nut doar
atata ti mp cat a fost necesar ca Peter in urma dezinvizibilizarii tuturor celor
invizibilizati sa inteleaga cat de important este sa ii ai alaturi de ti ne pe toti cei dragi. Si
sa apreciezi viata asa cum iti este data, cu familia alaturi si cu obligati ile zilnice fi resti , de
bun simt si de buna crestere.

Va propun sa va aplecati si asupra capitolului Hotul, plin de savoare, scris intr-un sti l
aproape thriller, plin de imaginati e si cu un parcurs palpitant. Si dincolo de toate acestea,
inca o experienta fantasti ca a lui Peter, inca o experienta pe muchea fi cti unii, dar posibila a
fi reala, inca o morala privind existenta capcanelor si a aparentelor

Cartea aceasta a fost pentru minte ca o pilula magica, care a reusit sa ma spele pe
dinauntru de funinginea coti diana asezata peste copilul visator din mine.
Pacat ca editi a romaneasca nu benefi ciaza si de o ilustrati e pe masura, asa cum am vazut in
cazul unor apariti i din afara tarii.

Peter Fortune trebuie sa devina eroul copiilor nostri si sa-i ajute ca visand, sa invete cate
ceva despre viata pe care o traiesc si care ii asteapta.

Dup prefa, capitolul S-l cunoatem pe Peter ne introduce direct n lumea lui Peter Fortune, un bieel
dificil de 10 ani, cu o fa palid i pistruiat, care avea o sor mai mic (pe care o trata la fel de oribil
cum l trata i ea pe el), mergea zilnic la coal i nu avusese parte de evenimente foarte grave. Singurele
lui probleme: era prea tcut i-i plcea s-i petreac timpul singur. i mai era ceva: visa cu ochii deschii.
Altfel spus, i prsea trupul i pleca n aventuri mii i mii. Prima aventur pe care ne-o va povesti, spre
ilustrare, naratorul omniscient, va fi legat de ziua n care vistorul nostru va primi nsrcinarea s-i duc
sora la coal i o va uita n mijlocul de transport n comun. De ce? Pentru c i imaginase cum ar fi
salvat-o de o hait de lupi dac s-ar fi aflat, cum necum, singuri ntr-o trectoare de munte. Sigur, i va
recupera sora din autobuz, dar va fi nevoit s renune la banii lui de buzunar pentru ca ea s nu-l spun
prinilor. De aici i pn la un test de matematic neterminat pentru c se gndea la cel mai mare numr
din univers a fost doar un pas.

Acestui capitol i urmeaz alte apte povestiri: () Peter a nvat i el c, din moment ce lumea n-are
cum s vad ce-i trece prin cap, cel mai bine este s le spui tu dac vrei s te neleag. Aa c a nceput
s scrie despre unele din lucrurile care i se ntmplau cnd privea pe geam sau sttea ntins pe spate,
uitndu-se la cer. Cnd s-a fcut mare, a devenit inventator i scriitor de poveti i a avut o via fericit. n
aceast carte vei afla unele din ciudatele aventuri care s-au petrecut n mintea lui Peter, scrise ntocmai
cum s-au ntmplat (pp. 25-26).
n ordinea din volum, Peter trece, pe scurt, prin urmtoarele aventuri: un rzboi cu ppuile lui Kate,
condus de Ppua Mater, care-i dorete camera biatului; schimbul de corpuri dintre Peter i motanul
William (fascinant descriere a metamorfozei!); crema invizibil pe care bieelul i-o imagineaz, unguent
care, ntins pe trupurile membrilor familiei sale, i face s dispar; confruntarea dintre btuul colii, Barry
Tamerlane, i ndrzneul Peter (care, evident, reuete s se pun n locul lui Barry, la propriu, i s vad
c e un copil ca oricare altul); detectivul Peter care ncearc s prind neobinuitul ho care d iama n
cartierul su; transformarea (din nou, din punct de vedere fizic, dar pstrndu-i contiina) n bebeluul
Kenneth, veriorul pe care biatul nu l suport, dar este nevoit s locuiasc o vreme cu el; pe final, n
ultimul capitol, lui Peter i este permis s cltoreasc n timp se va trezi, dintr-o dat, n corpul adultului
Peter, care va tri experiena ndrgostirii i va avea ocazia de a-i nelege mai bine prinii.

Absolut toate experienele pe care le are Peter Fortune, prin intermediul imaginaiei sale, se termin cu
bine. Iar n finalul povestirilor se afl, de obicei, i cheia, morala, cci personajul nostru simpatic nva
mereu cte ceva din greelile pe care le face.

Ian McEwan este, fr doar i poate, un povestitor excelent i un stilist desvrit (pn i aici, ntr-o carte
scris simplu i limpede). Este adevrat c laitmotivul metamorfozei (anunat nc din motto i din prefa),
care revine i revine pe parcursul crii, s-ar putea s i se par, la un moment dat, obositor. Dar, dac intri
n joc, sunt convins c te va acapara i fascina universul creat de autor. Cu siguran i va aduce aminte
de momentele n care i tu te jucai cu imaginaia i-i nchipuiai c poi lua diverse forme i te poi
transforma n orice i doreti. Vistorul este, una peste alta, o carte fain, o evadare cu totul i cu totul
special n lumea copilului din tine
Descriere
In sapte povesti legate intre ele, Peter Fortune isi aminteste diferite intimplari din timpul
copilariei sale ciudate. Traind la granita dintre vis si realitate, el trece prin aventuri fantastice,
traieste in trupul batrinei sale pisici si al unui copil rautacios, se lupta cu o papusa rea care s-a
trezit la viata si cauta razbunare, gaseste intr-un sertar plin cu fleacuri o crema care face
oamenii sa dispara etc. In cele din urma se trezeste, copil de unsprezece ani fiind, in trupul
unui adult si incepe cea mai mare aventura a vietii sale: se indragosteste.

Ian McEwan izbuteste sa imbine cu simplitate sclipiri in stare pura ale marii literaturi. S-ar
putea spune ca romanul sau evolueaza pe doua registre cel al copiilor si cel al adultilor ,
dar, in realitate, falia dintre acestea e greu de distins. Visatorul este o carte despre nostalgii
neimpartasite, iar copiii nu-si pot aroga monopolul acestora. (The Independent)

O proza limpede si plina de viata Cititi cu voce tare aceste povestiri copiilor
dumneavoastra; va vor bulversa. (Evening Standard)