Să Înțelegem Regula de 3 Simpla

________________________________________Georgiana Popescu
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1
REGULA DE TREI SIMPLĂ
na
Cuprins Pagina
ia
Competenţele Unităţii de învăţare 1 20
21
rg
1.1. Descrierea metodei
1.2. Studiu individual (probleme propuse)

eo 42
G
Test de autoevaluare 59
Rezumatul Unităţii de Învăţare 1 60
u
TEST DE EVALUARE – notat de tutore / titular curs 61

sc
Indicaţii, sugestii de rezolvare, răspunsuri pentru

63
Sarcinile de lucru ale Unităţii de Învăţare 1
pe
Po
19
REGULA DE TREI SIMPLĂ____________________________________
COMPETENŢELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 1
na
După studiul acestei unităţi de învăţare, veţi reuşi…
ia
... să vă însuşiţi metoda proporţiilor;
rg
… să vă însuşiţi reducerea la unitate;
… să aplicaţi reducerea la unitate pentru mărimi

eo
direct proporţionale şi pentru mărimi invers
proporţionale, fără a fi nevoie să cunoaşteţi, de fapt,
aceste noţiuni;
G
… să urmaţi logic rezolvarea unei probleme folosind
regula de trei simplă.
u
sc
pe
Po
20
I. REGULA DE 3 SIMPLĂ
Descrierea metodei
na
Problemele care se rezolvă cu ajutorul acestei metode
sunt destul de tipice. Metoda stă la baza multor altor calcule şi
ia
metode cu care elevul se confruntă pe parcursul studierii
matematicii, motiv pentru care am ales ca aceasta să fie prima
metodă prezentată .
rg
Problemele din această secţiune conţin două mărimi.
Aceste două mărimi pot depinde una de cealaltă în două
moduri:
eo
- atunci când una dintre mărimi creşte, creşte si cea
de-a doua mărime (de exemplu, dacă dorim să
G
cumpărăm cartofi, cu cât cumpărăm mai mulţi
cartofi, cu atât vom plăti mai mulţi bani); spunem
că aceste mărimi sunt direct proporţionale;
u
- atunci când una dintre mărimi creşte, cea de-a doua

mărime scade sau invers, când una dintre mărimi
sc
scade, cea de-a doua creşte (de exemplu, dacă

avem o anumită sumă de bani, dacă preţul
cartofilor este mai mare – preţul creşte – putem
pe
cumpăra mai puţini cartofi cu banii avuţi –

cantitatea scade); spunem că aceste mărimi sunt
invers proporţionale;
Po
Având în vedere aceste două situaţii în care se pot

regăsi două mărimi, şi problemele care se rezolvă cu regula de
trei simplă au fost împărţite în două categorii:
- probleme cu mărimi direct proporţionale;
- probleme cu mărimi invers proporţionale.
21
Această împărţire este corectă şi clară dar nu

întotdeauna este necesar să se vadă în care dintre cele două
categorii se încadrează o anumită problemă pentru a putea
trece la rezolvarea acesteia. Considerăm că este util să se poată
na
sări, măcar uneori, peste această analiză, deoarece pot exista
elevi care nu reuşesc să înţeleagă proporţionalitatea directă şi
indirectă. Astfel aceşti elevi ar avea şansa de a se putea
descurca cu regula de 3 simplă.
ia
Observaţie
rg
Deşi suntem de acord că elevii trebuie să ajungă să
înţeleagă toate - sau cât mai multe dintre - legăturile între
eo
diversele aspecte matematice şi să rămână cu cât mai putţine
goluri (idealul fiind - evident - 0 goluri), trebuie să
recunoaştem că de foarte multe ori ei ajung să nu poată
înţelege o anumită metodă, o anumită noţiune, pentru că
G
aceasta se bazează pe alte lucruri pe care nu au reuşit să şi le
însuşească. Din acest motiv preferăm ca - atunci când este
posibil – să oferim şi variante de sine stătătoare, care să necesite
u
cât mai puţine elemente anterioare.

sc
Regula de trei simplă poate fi aplicată în două variante:

- rezolvarea prin proporţii (este neapărat necesar să
pe
se cunoască proporţionalitatea directă şi inversă);

- reducerea la unitate (poate fi aplicată atât prin
analizarea proporţionalităţii mărimilor cât si
Po
făcând abstracţie de aceasta şi parcurgând logic

etapele problemei).
Vom exemplifica fiecare din aceste variante prin

intermediul unor exemple.
22
Indiferent de varianta aleasă pentru rezolvare, primul

pas – după înţelegerea enunţului – este de a scrie datele
problemei într-o formă simplă, uşor de urmărit şi care va fi
extrem de utilă pentru a afla răspunsurile căutate. Este vorba
na
de aşa-numita scriere cu puncte – puncte.
Exemplul 1
Patru litri de lapte costă 16lei. Cât vor costa 7 litri de
ia
lapte?
rg
Rezolvare
Aşa cum am precizat mai sus, începem prin a scrie
eo
datele problemei într-o formă simplificată. Observăm că
problema conţine o afirmaţie şi o întrebare. În ambele situaţii
este vorba de cantitatea de lapte precum şi de costul plătit
G
pentru a anumită cantitate. Astfel, cele două mărimi din
problemă sunt identificate: litri de lapte şi lei.
Atunci când scriem datele problemei ne interesează să
u
preluăm din enunţ – pe de o parte – valorile numerice cu care

lucrăm, pe de altă parte, legăturile care există între aceste
sc
valori. Dacă am prelua numai valorile numerice, datele

problemei ar arăta astfel:
4l lapte
pe
16 lei
7l lapte
? lei
Po
Este destul de evident faptul că aceste valori numerice

nu sunt suficiente pentru a putea înţelege nici ce spune de fapt
problema, nici ce cere problema. Mai sunt de precizat şi
legăturile, de exemplu faptul că cei 16 lei corespund celor 4l
lapte.
23
Pentru aceasta nu vom scrie toate elementele una sub

alta, ci le vom scrie „legate”, astfel încât să se înţeleagă despre
ce e vorba. Am spus că cei 16 lei sunt legaţi de cei 4 l lapte.
Vom scrie această informaţie pe un singur rând. Este necesar
na
să „scăpăm” de toate cuvintele care nu sunt neapărat necesare.
Aceste cuvinte le vom înlocui cu „puncte-puncte”. Obţinem:
4 l lapte ................... 16 lei.
ia
Observaţie
Am fi putut scrie şi sub alte forme, de exemplu:
rg
4 l lapte 16 lei
Această variantă ar fi însă mai neplăcută atât din punctul de
eo
vedere al scrierii cât şi al vizualizării informaţiilor. Din acest
motiv a fost preferată scrierea iniţială cu puncte-puncte.
Revenind la datele problemei, vedem că am scris până

G
acum informaţiile cunoscute. Mai trebuie să indicăm şi cerinţa
problemei. O vom scrie şi pe aceasta exact ca afirmaţia de mai
sus, imediat sub primul rând. Vom avea grija să scriem
u
mărimile unele sub altele dar nu oricum, ci litri de lapte sub

sc
litri de lapte, lei sub lei. Astfel datele problemei vor fi cât se
poate de ordonate şi explicite. Problema care apare este că
pentru cerinţă se cunoaşte numărul de litri de lapte (avem 7 l
pe
lapte), dar nu se cunoaşte „numărul” de lei. Ce vom scrie în

dreptul acestora? Avem următoarele 2 variante:
Po
4 l lapte ................... 16 lei.

7 l lapte ................... ? lei.
sau
4 l lapte ................... 16 lei.
7 l lapte ................... x lei.
24
Observaţii
• Dintre cele două variante preferabilă este varianta cu „?”.
Aceasta indică foarte clar faptul că acolo se regăseşte
întrebarea pentru care trebuie găsit un răspuns. În plus,
na
introducerea unei variabile x implica deja calcul algebric,
nu aritmetic. Un alt neajuns al variabilei x este că uneori
astfel de probleme pot avea mai mult de o cerintă. De
exemplu, problema de mai sus putea să mai aibă cerinţa:
ia
„Dar cât costă 3 litri de lapte?”. În acest caz, pentru a fi
riguroşi din punct de vedere matematic, ar fi trebuit
rg
introdusă încă o variabilă, y. Elevii ar putea fi tentaţi – din
obişnuinţă - să folosească tot variabila x. Ar ajunge astfel la
eo
o problemă în care variabila x ar avea două valori diferite.
Chiar şi în cazul unei singure cerinţe ar putea ajunge să fie
nevoiţi să introducă mai multe variabile, lucru care poate
G
genera, din nou, probleme. Semnul întrebării poate fi folosit
ori de câte ori este nevoie, fără restricţii.
• Deşi am explicat mai sus de ce ar fi indicat să se folosească
u
semnul întrebării, trebuie precizat faptul că, pentru a putea

folosi rezolvarea prin proporţii este necesar să se folosească
sc
variabila x (acest tip de rezolvare duce la fracţii şi nu putem

pune semnul întrebării la numitor sau la numărător).
• Ca o concluzie a celor de mai sus, putem spune că, în funcţie
pe
de cunoştinţele şi nivelul elevilor, se poate începe prin

varianta cu „?”, urmând ca apoi, după ce s-au pus bazele
metodei, să se treacă şi la varianta cu x.
Po
Observaţie
Ordinea în care se trec mărimile în scrierea cu puncte-
puncte poate fi oarecare. Am fi putut să scriem:
16 lei.................... 4 l lapte
x lei...................... 7 l lapte
25
Singurul lucru la care trebuie să fim întotdeauna foarte atenţi

este ca leii să fie pe aceeaşi coloană iar litrii de lapte pe aceeaşi
coloană.
na
Rezolvarea prin proporţii
Pornim de la datele problemei:
ia
4 l lapte ................... 16 lei.
7 l lapte ................... x lei.
rg
Dacă se cumpără mai mult lapte, este evident că se vor
eo
plăti mai mulţi lei. Cu alte cuvinte, dacă numărul de litri de
lapte creşte, va creşte şi costul. Mărimile sunt astfel direct
proporţionale.
În acest caz, raportul dintre două valori ale aceleiaşi
G
mărimi este egal cu raportul dintre valorile corespunzătoare
celeilalte mărimi.
Ceea ce avem de făcut este să scriem proporţia
u
corespunzătoare datelor problemei. Astfel, vom avea o fracţie

sc
corespunzătoare litrilor de lapte şi o fracţie corespunzătoare

sumei de bani, pe care le vom egala. Fracţiile le scriem exact
4
aşa cum le vizualizăm din datele problemei: pentru lapte şi
pe
7
16
pentru lei. Egalând cele două fracţii obţinem proporţia:
x
Po
4 16
=
7 x
Evident, am fi putut scrie proporţia şi sub o altă formă,
x 7
de exemplu: = . Am preferat varianta de mai sus deoarece
16 4
se vede mult mai uşor cum au fost preluate datele problemei
26
din scrierea cu puncte-puncte şi cum au fost ele apoi „traduse”

pentru a forma proporţia căutată.
4 16
Revenind la relaţia obţinută, avem = , de unde
7 x
7  16
na
rezultă x = = 28lei .
4
Răspunsul la cerinţa problemei este astfel că 7 litri de
lapte costă 28 de lei.
ia
Exemplul 2
rg
O familie merge la supermarket şi observă o mare
reducere la laptele pe care îl consumă de obicei. Familia
eo
decide, astfel, să cumpere mai mult lapte. Laptele cumpărat
le-ar ajunge 16 zile dacă familia ar avea 3 membri. Câte zile le-
ar ajunge laptele dacă familia ar fi alcătuită din 4 persoane?
(presupunem că toate persoanele consumă aceeaşi cantitate de
G
lapte zilnic).
Rezolvare
u
Mai întâi vom scrie datele problemei:

sc
16 zile................... 3 persoane.
x zile ................... 4 persoane.
pe
Se observă că, de această dată, „ordinea” în care au fost

trecute datele problemei diferă de problema precedentă, în
Po
sensul că ceea ce trebuie determinat (x-ul) apare pe prima

coloană, nu tot pe a doua. Această alegere nu are nici o altă
motivaţie decât aceea de a arăta practic că ordinea datelor nu
contează, atâta timp cât, aşa cum am precizat anterior, păstrăm
zile sub zile şi persoane sub persoane.
27
Problema ne spune că avem de-a face cu o anumită

cantitate de lapte, una determinată, care nu se modifică pe
parcurs. Este evident faptul că, dacă numărul de persoane care
consumă din acea cantitate creşte, atunci laptele va ajunge mai
na
puţin timp. Avem astfel concluzia: numărul de persoane
creşte, atunci numărul de zile scade. Cele două mărimi din
problemă vor fi deci invers proporţionale.
Pentru rezolvarea problemei vom scrie din nou fracţiile
ia
obţinute din datele problemei. Rescriem datele pentru a
vizualiza aici valorile care vor forma fracţii (această rescriere
rg
nu este, în mod normal, necesară):
16 zile................... 3 persoane.
eo
x zile ................... 4 persoane.
Fracţile obţinute vor fi:
16
- pentru numărul de zile:
G
x
3
- pentru numărul de persoane: .
4
Atunci când mărimile au fost direct proporţionale, am
u
egalat pur şi simplu fracţiile. De această dată, mărimile sunt

sc
INVERS proporţionale. Din acest motiv, înainte de egalare este

necesar să INVERSĂM una dintre fracţii. Să inversăm, de
16
exemplu, prima fracţie: avem care, prin inversare va
pe
x
x
deveni . Cealaltă fracţie rămâne exact aşa cum este. Fracţiile
16
Po
vor fi astfel:
16
- pentru numărul de zile: prin inversare devine
x
x
16
28
3
- pentru numărul de persoane: .
4
Egalăm acum aceste două fracţii şi obţinem proporţia
căutată, de unde se poate afla valoarea lui x:
na
x 3 3 * 16
= , de unde x = , deci x = 12 .
16 4 4
Rezultă că dacă familia ar avea 4 persoane, atunci
laptele cumpărat le-ar ajunge pentru 12 zile.
ia
Temă de reflecţie 1
rg
Dacă am inversa ambele fracţii, am ajunge la
acelaşi rspuns? De ce credeţi că se întâmplă acest
eo
lucru?
G
u
De reţinut
Pentru rezolvarea prin proporţii parcurgem
sc
următoarele etape:
- se scriu datele problemei sub forma convenabilă,
pe
având grijă ca mărimile din problemă să se

găsească unele sub altele;
- se scriu fracţiile obţinute pentru fiecare dintre
mărimi, exact în ordinea în care apar ele în datele
Po
problemei;
- pentru mărimi direct proporţionale, cele două
fracţii se egalează; se determină spoi valoarea lui x;
- pentru mărimi invers proporţionale, una dintre
fracţii (oricare dintre ele, dar numai una) trebuie
mai întâi inversată şi apoi se egalează fracţiile
29
a
obţinute (prin inversarea unei fracţii se obţine
b
b
fracţia , adică se schimbă numărătorul cu
a
numitorul şi numitorul cu numărătorul); se
na
determină Apoi valoarea lui x.
Rezolvarea prin reducerea la unitate
ia
Înainte de a trece la aplicarea reducerii la unitate,
rg
dorim să stabilim o legătură între anumite exprimări din
limbajul uzual şi operaţiile matematice pe care acestea le
eo
implică. Putem spune că este vorba de un mic „dicţionar” de
termeni care sunt „traduşi” din vorbirea uzuală în „limba
matematică”. Astfel avem următoarele relaţii:
- „cu atât mai mult/mai mare” – adunare;
G
- „cu atât mai puţin/mai mic” – scădere;
- „de atâtea ori mai mult/mai mare” - înmulţire;
- „de atâtea ori mai puţin/mai mic” - împărţire;
u
sc
Observaţie
• Legăturile de mai sus între exprimări uzuale şi
operaţiile matematice pe care le implică sunt foarte
pe
utile şi în cadrul metodelor care vor urma; ele nu sunt

specifice numai regulii de trei simplă; de altfel, în
majoritatea enunţurilor problemelor tipice de
Po
aritmetică găsim astfel de exprimări.
30
Identificaţi câte probleme conţin astfel de
exprimări în cadrul problemelor propuse de la
unitatea de învăţare dedicată metodei figurative.
na
Determinaţi procentul dintre problemele în care
se regăsesc exprimările de forma celor de mai sus
şi totalul problemelor (de la capitolul precizat:
ia
probleme propuse – metoda figurativă).
rg
eo
G
Am precizat mai sus că expresiile de genul „cu
atât mai puţin/mai mic” se transformă în scăderi. Este
totuşi posibil să transformăm în adunare enunţul:
u
„fiul are cu 20 de ani mai puţin decât tatăl”? De ce

credeţi că se întâmplă aşa? Generalizaţi concluzia
sc
trasă pentru cele 4 exprimări din „dicţionarul” de mai

sus.
pe
Po
31
Rezolvarea prin reducerea la unitate
Pentru a prezenta ideea de bază a reducerii la unitate

vom rezolva mai întâi două probleme simple care se rezolvă
na
printr-o operaţie. În mod normal, pentru aceste probleme nu
ar fi necesar să se folosească regula de 3 simplă şi scrierea
datelor problemei cu puncte-puncte. Noi le vom rezolva însă
ca exemple de regulă de trei simplă.
ia
Exemplul 3
rg
22 bilete la cinema costă 462lei. Cât costă 1 bilet?
Rezolvare
eo
Scriem mai întâ datele problemei (acestea se scriu la fel,
indiferent de modalitatea de rezolvare aleasă - singura
deosebire va fi aceea că vom prefera să folosim semnul
G
întrebării în loc de x):
22 bilete ................... 462 lei.

u
1 bilet........ ................... ? lei.

sc
Ştim că 22 bilete costă 462lei şi vrem să aflăm cât costă

un bilet. Vom pune nişte întrebări intermediare pentru a
pe
ajunge la rezultatul dorit.

Un bilet va costa mai mult sau mai puţin faţă de 22 de
bilete? Este evident că un singur bilet costa mai puţin. Ne
Po
întrebăm apoi: de câte ori mai puţin? Răspunsul va fi: de 22 de

ori mai puţin.
Am aflat că un bilet costă de 22 de ori mai puţin decât 22
de bilete (pentru care se plătesc 462lei).
32
Din dicţionarul de mai sus ştim că „de atâtea ori mai

puţin” implică operaţia de împărţire. Astfel, pentru a găsi
rezultatul dorit trebuie să facem împărţirea pe care am găsit-o:
462 : 22 = 21lei costă un bilet.
na
Răspunsul la problema considerată va fi: 1 bilet costă
21 lei.
Exemplul 4
ia
Un bilet la cinema costă 21lei. Cât costă 21 de bilete?
rg
Rezolvare
Scriem datele problemei:
eo
1 bilet ................... 21 lei.
21 bilete .................. ? lei.
G
Şi de această dată vom pune întrebări intermediare
pentru a ajunge la rezultatul căutat.
u
Ştim că un bilet costă 21 de lei. 21 de bilete vor costa

mai mult sau mai puţin?. Vor costa mai mult. De câte ori mai
sc
mult? De 21 de ori mai mult. Această exprimare implică

operaţia de înmulţire şi vom obţine:
21  21 = 441lei costa 21 de bilete.
pe
Am aflat răspunsul dorit şi pentru această problemă.

Po
Din cele două probleme de mai sus observăm că,

atunci când una dintre mărimi are valoarea 1, rezolvarea este
imediată, fiind necesară o operaţie: o înmulţire sau o
împărţire, în funcţie de situaţie.
33
Dacă ne uităm, însă, la exemplele 1 şi 2 (de la

rezolvarea prin proporţii), nici una dintre mărimi nu are
valoarea 1.
na
Reducerea la unitate se referă la faptul că, pentru a
ajunge la răspunsul dorit, vom introduce un pas intermediar şi
afla mai întâi ce se întâmplă când avem de-a face cu o unitate.
Deci trebuie să alegem una dintre mărimi şi să o reducem la
ia
valoarea 1 (1 reprezintă unitatea). Avem două mărimi în
problemă, dar numai pe una dintre ele o vom reduce la
rg
unitate.
Să considerăm un nou exemplu.
Exemplul 5
eo
22 bilete la cinema costă 462lei. Cât costă 21 de bilete?
G
Rezolvare
u
22 bilete ................462 lei.

sc
21 bilete ................... ? lei.
Să încercăm să vedem dacă am putea ajunge la

pe
rezultate folosind direct întrebările ajutătoare de la exemplele

precedente.
21 de bilete vor costa mai mult sau mai puţin decât 22
Po
de bilete? Este uşor de răspuns că vor costa mai puţin. Acum

ar trebui să ne întrebăm de câte ori mai puţin? La această
întrebare nu mai putem să răspundem însă în mod direct. Deci
nu putem să procedăm exact ca la exemplele 3 şi 4.
DiferenţA faţă de acele exemple constă în faptul că
atunci ne foloseam de valoarea 1. Din acest motiv, pentru
34
rezolvarea problemei, vom introduce noi o întrebare

intermediară.
Dacă am şti cât costă un bilet, am putea afla cât costă 21
de bilete? Da, aşa cum am făcut la exemplul 4. Atunci nu ne
na
rămâne decât să aflăm mai întâi cât costă un bilet.
Rescriem datele iniţiale ale problemei pentru a urmări
mai uşor metoda:
22 bilete ................462 lei.
ia
21 bilete ................... ? lei.
Am decis să aflăm mai întâi cât costă 1 bilet. Deci într-o
rg
primă etapă nu ne va interesa întrebarea problemei. Rescriem
astfel datele problemei indicând ceea ce ştim (că 22 de bilete
eo
costă 462 de lei) şi indicând noua întrebare: cât costă un bilet?
Vom obţine:
22 bilete ................... 462 lei.
G
1 bilet........ ................... ? lei.
Această problemă am rezolvat-o mai sus (exemplul 3).
Folosind raţionamentul de acolo am aflat că 1 bilet costă 21 de
u
lei.
În acest moment am aflat răspunsul la întrebarea
sc
intermediară. Nu trebuie să uităm faptul că cerinţa problemei

era alta, anume să aflăm cât costă 21 de bilete.
Vom rescrie cu puncte-puncte informaţiile utile şi
pe
întrebarea problemei. Este evident faptul că nu mai este nevoie

să scriem că 22 de bilete costă 462lei. Am aflat între timp o
informaţie mai clară şi cu care se lucrează mai uşor, anume
Po
faptul că 1 bilet costă 21 de lei. Vom folosi această ipoteză şi

întrebarea din problemă. Obţinem:
1 bilet ................... 21 lei.
21 bilete .................. ? lei.
Conform exemplului 4 ajungem la concluzia că 21 de
bilete costă 441lei.
35
Încercaţi să rezolvaţi problema de la exemplul 5
reducând la unitate nu numărul de bilete, ci
na
cealaltă mărime din problemă, leii. Ce observaţi?
De ce credeţi că se întâmplă acest lucru?
ia
rg
eo
G
u
Observaţie
sc
O problemă care poate fi întâlnită în cadrul reducerii la

unitate este legată de faptul că în problemă există două mărimi
şi nu ştim pe care să o reducem la valoarea 1. Ca regulă
pe
generală, se reduce la unitate mărimea care este cunoscută în

ambele şiruri cu puncte-puncte; nu reducem la unitate
mărimea cu x sau semnul întrebării.
Po
Exemplul 6
8 muncitori termină o lucrare în 15 zile. În câte zile ar
termina lucrarea o echipă formată din 10 muncitori?
36
Rezolvare
8 muncitori ................15 zile
na
10 muncitori ............... ? zile.
Observăm că nici una din mărimi nu are valoarea 1,

deci vom introduce întrebarea intermediară care ne va ajuta să
ia
„reducem la unitate”. În problemă avem două mărimi: număr
de zile şi număr de muncitori. Numărul de zile este cunoscut
rg
numai în prima linie a datelor problemei. Dacă am reduce
zilele la 1, am ajunge să ne blocăm pentru că nu am mai putea
eo
avansa. Vom alege să reducem la unitate numărul de
muncitori, care este cunoscut şi pe prima linie şi pe a doua
linie a datelor problemei.
G
Întrebarea intermediară pe care ne-o vom pune va fi: în
câte zile ar termina lucrarea 1 singur muncitor?
u
Scriem:
8 muncitori ................15 zile
sc
1 muncitor ................. ? zile.
Ne întrebăm: un muncitor ar avea nevoie de mai multe

pe
sau mai puţine zile pentru a termina lucrarea, comparativ cu 8

muncitori? Mai multe zile. De câte ori mai multe? De 8 ori.
Folosim astfel operaţia de înmulţire şi obţinem:
Po
8  15 = 120 zile ar fi necesare unui muncitor pentru a

termina lucrarea.
Revenim acum la întrebarea problemei, folosindu-ne
de informaţia tocmai aflată:
1 muncitor ................120 zile
10 muncitori ............... ? zile.
37
10 muncitori vor putea termina lucrarea mai rapid, mai

exact de 10 ori mai rapid. Operaţia folosită va fi cea de
împărţire:
120 : 10 = 12 zile ar fi necesare echipei de 10 muncitori
na
pentru a termina lucrarea.
Observaţie
Uneori ideea de rezolvare a reducerii la unitate se
ia
poate aplica şi fără a reduce la 1.
rg
Exemplul 7
2 bilete la cinema costă 38 lei. Cât costă 4 bilete?
Rezolvare
eo
2 bilete ................38lei
4 bilete ..................?lei
G
4 bilete vor costa mai mult decât două bilete. Putem
spune de câte ori mai mult? Da, vor costa de două ori mai
mult. Deducem de aici faptul că aplicăm operaţia de înmulţire
u
şi obţinem:
sc
38  2 = 76lei costă 4 bilete.
Exemplul 8
pe
4 muncitori termină o lucrare în 10 zile. În câte zile ar

termina lucrarea o echipă formată din 8 muncitori?
Po
Rezolvare
4 muncitori ................10 zile
8 muncitori ................. ? zile.
38
Dacă echipa ar avea 8 muncitori în loc de 4, atunci ei ar

munci de două ori mai rapid. Timpul necesar va fi astfel de 2
ori mai mic, deci folosim operaţia de împărţire:
10 : 2 = 5 zile ar fi necesare echipei de 8 muncitori
na
De ce nu a mai fost necesar să reducem la unitate
ia
la exemplele 7 şi 8?
rg
eo
Exemplul 9
G
Din 4kg de prune se obţin 10 borcane cu marmeladă.
Câte kilograme de prune ar fi necesare pentru a se obţine 15
borcane cu marmeladă?
u
Rezolvare
sc

4kg prune ................10 borcane
pe
?kg prune ............... 15 borcane.
Pentru această problemă, dacă am aplica în mod

„clasic” reducerea la unitate, ar trebui să aflăm câte kilograme
Po
de prune ar fi necesare pentru a obţine un borcan cu

marmeladă. În această situaţie am ajunge, însă, la concluzia că
pentru un borcan este nevoie de 0.4kg prune. S-ar obţine însă
numere raţionale, părăsind mulţimea numerelor naturale,
lucru care trebuie evitat.
39
Chiar dacă în acest exemplu am putea face

transformarea kilogramelor în grame, şi atunci nu ar mai fi
probleme, vom indica modul în care se rezolvă o astfel de
problemă chiar şi atunci când folosirea unei alte unităţi de
na
măsură nu este posibilă.
Rescriem datele problemei:
4kg prune ................10 borcane
ia
?kg prune ............... 15 borcane.
rg
În exemplele 7 şi 8 am văzut că nu întotdeauna este
necesar să reducem mărimea cunoscută la 1. Privind cu atenţie
eo
datele problemei, căutăm să reducem la o altă valoare, care să
ne ajute în găsirea răspunsului dorit.
Căutăm, mai exact, un divizor comun al mărimilor
cunoscute, 10 şi 15. Divizorul 1 nu ne poate ajuta. Un alt
G
divizor comun este 5.
Ne întrebăm:
- am putea afla câte kilograme de prune sunt
u
necesare pentru a obţine 5 borcane? Da;

sc
- dacă am şti câte kilograme sunt necesare pentru a

obţine 5 borcane, am putea afla necesarul pentru 15
borcane? Da.
pe
Cum ambele întrebări au primit răspuns afirmativ,

decidem să reducem numărul de borcane la 5 (nu la unitate).
Întrebarea intermediară pe care ne-o punem va fi: câte
Po
kilograme de prune sunt necesare pentru a obţine 5 borcane cu

marmeladă?
Avem:
4kg prune ................10 borcane
?kg prune .................. 5 borcane
40
Pentru 5 borcane vom avea nevoie de mai puţine prune

decât pentru 10 borcane, mai exact de două ori mai puţine
prune. Avem operaţie de împărţire:
4 : 2 = 2kg de prune sunt necesare pentru a obţine 5 borcane
na
Pornind de la informaţia tocmai aflată, revenim la
întrebarea problemei:
2kg prune ..................5 borcane
ia
?kg prune ............... 15 borcane.
Pentru a obţine 15 borcane vom avea nevoie de 3 ori
mai multe prune decât pentru 5 borcane. Folosind operaţia de
rg
înmulţire obţinem:
2  3 = 6kg de prune sunt necesare pentru a obţine 15 borcane.
De reţinut
eo
Pentru rezolvarea prin reducerea la unitate parcurgem
G
următoarele etape:
- se scriu datele problemei sub forma convenabilă,
având grijă ca mărimile din problemă să se
u
găsească unele sub altele;

- se introduce cerinţa intermediară, reducând la
sc
unitate (sau la o altă valoare convenabilă) mărimea

care are valori cunoscute în ambele linii ale datelor
problemei;
pe
- pornind de la punctul anterior se revine la

întrebarea iniţială a problemei.
- Pentru rezolvarea celor două etape se folosesc
Po
întrebări ajutătoare pentru a afla dacă avem „mai

mult” sau „mai puţin”, apoi aflăm de câte ori „mai
mult” sau „mai puţin”. De aici se deduc operaţiile
necesare pentru rezolvare (înmulţire sau
împărţire).
41
Studiu individual
na
1. Patru caiete costă 8 lei. Cât costă 3 caiete?
2. 7 pisici consumă într-o zi 7 conserve de peşte. Câte
ia
conserve ar consuma 3 pisici? Dar 4?
3. Când face salată pentru cei doi copii, mama
rg
foloseşte 4 roşii. Câte roşii ar folosi dacă ar avea 3
copii?
eo
4. Trei saci identici cu cartofi cântăresc 66kg. Cât
cântăresc 7 saci?
G
5. În 7 lădiţe sunt 42 kg de mere. Câte kilograme sunt
în 5 lădiţe?
6. Un tren parcurge 480km în 6 ore. Câţi kilometri
u
parcurge în 8 ore?
sc
7. 8kg de morcovi costă 16 lei. Cât costă 3kg de

morcovi?
pe
8. 3 apartamente identice au împreună o suprafaţă

de 210m2. Ce suprafaţă au 5 astfel de apartamente?
9. Pentru petrecerea lui Luca, părinţii vor să asigure
Po
suficiente baloane pentru toţi copiii prezenţi.

Ştiind că vor fi 5 copii şi că părinţii lui Luca au
cumpărat 15 baloane, aflaţi câte baloane revin
fiecărui copil.
10. Bunica a pregătit fursecuri pentru nepoţii ei.
42
Studiu individual
na
Printre alte ingrediente, ea a folosit în compoziţie 2
ouă pentru a obţine 30 de fursecuri. Câte fursecuri
ar fi obţinut daca făcea compoziţia din 4 ouă?
ia
11. Andrei construieşte un castel din piese lego. El a
rg
construit 3 turnuleţe identice, folosind 48 de piese.
Câte piese ar fi fost necesare dacă ar fi vrut să
eo
construiască 5 turnuleţe identice?
12. Patru caiete costă 8 lei. Cât costă 3 caiete?
13. 48 de vaci consumă într-o perioadă de timp 24kg
G
de mâncare. Cât vor consuma, în aceeaşi perioadă,
96 de vaci?
u
14. Un biciclist parcurge 210 km în 9 ore. Câţi

sc
kilometri parcurge în 6 ore?

15. 6 caiete de matematică costă 9 lei. Cât costă 8
caiete?
pe
16. În 8 saci sunt 82kg de făină. Câte kilograme de

făină sunt în 12 saci?
Po
17. Un automobil parcurge 210km în 4 ore. Câţi

kilometri va parcurge în 6 ore?
43
Studiu individual
na
18. 7 iepuri consumă într-o zi 14 morcovi. Câti
morcovi ar consuma 3 iepuri? Dar 6?
ia
19. Când face tartine pentru cei doi copii, mama
foloseşte 8 felii de salam. Câte felii de salam ar
rg
folosi dacă ar avea 3 copii?
20. Pentru petrecerea de sfârsit de an, doamna
eo
cumpara baloane pentru toţi copiii prezenţi. Ştiind
că vor fi 25 copii şi că doamna a cumpărat 75
baloane, aflaţi câte baloane revin fiecărui copil.
G
Cate baloane ar fi trebuit sa cumpere daca ar fi fost
27 de copii?
u
21. Bunica a pregătit prajituri pentru nepoţii ei.

Printre alte ingrediente, ea a folosit în compoziţie 2
sc
ouă pentru a obţine 50 de prajituri. Câte prajituri

ar fi obţinut daca făcea compoziţia din 4 ouă?
pe
22. Andreea construieşte mese din piese lego. Ea a

construit 3 mese identice, folosind 48 de piese.
Câte piese ar fi fost necesare dacă ar fi vrut să
Po
construiască 5 mese identice?

23. Un copil parcurge 800 de metri în 8 minute. Ce
distanţă ar parcurge în 15 minute?
44
Studiu individual
na
24. Alexia îşi ajută mama să aranjeze masa pentru
familie. Mama ei îi spune că, având în vedere că
vor fi 4 persoane, va trebui să pună pe masă 12
ia
farfurii. Câte farfurii ar fi trebuit să pună Alexia pe
masă dacă ar fi fost 5 persoane? Câte farfurii revin
rg
fiecărei persoane?
eo
25. 3 copii joacă macao. La începutul jocului ei îşi
împart în total 15 cărţi de joc. Câte cărţi ar fi
împărţit dacă jucau 5 copii?
G
26. Alex termină de citit o carte de 56 de pagini în 7
zile. Câte zile i-ar fi necesare pentru a citi o carte
de 72 de pagini?
u
27. O cantitate de porumb este suficientă pentru a

sc
hrăni 7 porci timp de 32 de zile. Cât timp ar ajunge

porumbul pentru 8 porci?
pe
28. 10 muncitori termină de renovat o casă în 21 de

zile. Câte zile ar fi necesare pentru renovare dacă
ar lucra 14 muncitori?
Po
29. 6 robinete au acelaşi debit şi pot umple un

rezervor în 6 ore. În câte ore ar umple rezervorul 1
robinet? Dar 4 robinete?
30. Triplul unu număr este 264. Care este dublul
numărului?
45
31. O echipă formată din 20 de muncitori termină de
construit un pod în 18 zile. De câte zile ar fi avut
nevoie echipa dacă ar fi fost 12 muncitori?
Studiu individual
na
32. Tudor este foarte mândru de colecţia sa de
cartonaşe cu personajele preferate şi doreşte să le
expună într-un album. Dacă ar pune câte 8
ia
cartonaşe pe pagină, ar avea nevoie de 21 de
pagini. De câte pagini ar avea nevoie dacă ar aşeza
rg
câte 12 cartonaşe pe pagină?
33. Elevii unei clase au fost împărţiţi în 5 grupuri de
eo
câte 6 copii. Câte grupuri ar fi fost obţinute dacă
doamna învăţătoare i-ar fi împărţit câte 3 în
G
grupă? Câţi elevi are clasa considerată?
34. Pentru a juca „Nu te supăra, frate”, trei copii au
nevoie de 12 pioni. Câţi pioni ar fi necesari 4 copii
u
care ar dori să joace acest joc?

sc
35. Pentru a pune nasturi celor 2 oameni de zăpadă pe

care i-au construit, sunt necesare 16 măsline. Câte
măsline ar fi necesare pentru încă trei oameni de
pe
zăpadă?
36. Într-o zi, câţiva copii au adus la şcoală acvarii cu
Po
peştişori. Doamna i-a rugat pe fiecare să aducă

acelaşi număr de peşti. În total au fost 5 acvarii şi
20 de peştişori. Câţi peşti ar fi fost în total dacă
Bogdan nu ar fi uitat acvariul său acasă?
46
Studiu individual
na
37. Maria îşi ajuta bunica la udatul plantelor. Pentru a
uda 12 plante, ea avut nevoie să îşi umple
stropitoarea de 3 ori. De câte ori va trebui să îşi
ia
mai umple ea stropitoarea pentru a termina de
udat plantele de care Maria are grijă, acestea fiind
rg
în total în număr de 144?
eo
38. În prima zi de şcoală, doamna învăţătoare aduce
noile manuale pentru a le oferi copiilor. Pentru a le
transporta mai uşor, doamna pune manualele în
G
cutii identice. Ea a împărţit cele 96 de manuale în 8
cutii. Câte cărţi a reuşit să aducă după ce a
transportat 7 cutii? Câte cărţi mai are de adus?
u
39. Mergând cu 90km/oră, un automobil parcurge o

sc
anumită distanţă în 4 ore. În cât ore ar parcurge

aceeaşi distanţă dacă ar merge cu 120km/oră?
pe
40. Mama Dianei a cumpărat mărgele pentru a realiza

steluţe. Ea are două modele de steluţe: un model
pentru care foloseşte 40 de mărgele şi un model
Po
pentru care foloseşte 60 de mărgele. Dacă ar face

numai steluţe cu 40 de mărgele, ar putea obţine
exact 12 steluţe. Câte steluţe ar obţine din
mărgelele cumpărate dacă ar folosi modelul cu 60
de mărgele?
47
Studiu individual
na
41. Un copil îşi ajută mama să scoată cărţile din
bibliotecă pentru a putea curăţa rafturile. El
aranjează cărţile în teancuri de 12 cărţi, obţinând
ia
12 teancuri. Câte teancuri ar obţine dacă ar pune 9
cărţi în fiecare teanc?
rg
42. Pentru a culege prunele dintr-o livadă, 14
persoane muncesc 12 ore. În cât timp ar culege
eo
prunele 8 persoane?
43. Bunica le cumpără celor 4 nepoţi lozuri. Ea
G
cumpără în total 8 lozuri, pe care plăteşte 16 lei.
Câţi lei ar trebui să mai plătească bunica dacă
fiecare nepot mai doreşte încă un loz?
u
44. O clasă merge în vizită la o fabrică de produse de

sc
panificaţie. Cei de la fabrică, neştiind sigur câţi

copii vor participa, au pregătit pentru aceştia 40 de
pachete cu câte 3 cornuri. Când au văzut că sunt
pe
doar 24 de copii, angajaţii fabricii au decis să

redistribuie cornurile astfel încât întreaga cantitate
Po
să revină acestora în mod egal. Câte cornuri va

primi fiecare din cei 24 de elevi?
45. Un avion care merge cu 400km/oră parcurge o
distanţă în 4 ore. În cât timp ar parcurge aceeaşi
distanţă un automobil care circulă cu 80km/oră?
48
Studiu individual
na
46. Părinţii cumpără pentru cei trei copii 3 îngheţate
identice, în total 12 cupe de îngheţată. Câte cupe ar
fi fost în total dacă părinţii şi-ar fi cumpărat şi ei
ia
îngheţată?
rg
47. Mergând pe jos, Rareş parcurge 4km într-o oră iar
cu bicicleta parcurge 12km într-o oră. Mergând pe
eo
jos până la bunica lui, el ar avea nevoie de 3 ore. În
cât timp ar ajunge dacă ar merge cu bicicleta?
48. Mama, tatăl şi cei doi copii decid să facă împreună
G
ordine în casă şi îşi împart sarcinile în mod egal. Ei
termină ce au avut de făcut în 6 ore. Cât timp ar fi
fost necesar parinţilor să facă ordine dacă cei doi
u
copii nu i-ar fi ajutat?

sc
49. Trei fraţi au împreună 66 de cartonaşe cu

personaje, fiecare având acelaşi număr de
pe
cartonaşe. Unul dintre băieţi îşi pierde 8 cartonaşe.

Cu câte cartonaşe a mai rămas? Câte cartonaşe au
împreună cei doi fraţi ai lui?
Po
50. Mergând cu bicicleta într-un ritm constant, David

parcurge într-un sfert de oră 4km. Câţi kilometri ar
parcurge în 75 de minute, dacă ar reuşi să păstreze
acelaşi ritm?
49
Studiu individual
na
51. Din cei 12 stupi pe care îi are, bunicul a scos 25kg
de miere. Câte kilograme de miere ar scoate
bunicul în total dacă ar mai avea încă 15 stupi?
ia
52. Elevii unei clase pleacă cu trenul într-o excursie.
rg
Împreuna cu doamna învăţătoare şi cu părinţii, ei
sunt în număr de 48. În total au ocupat 6
compartimente. Câţi participanţi au renunţat la
eo
excursie dacă, în afară de cele 6 compartimente,
mai rezervaseră încă două?
G
53. Din 3 kilograme de de caise mama pregăteşte 6
borcănele cu gem. Câte kilograme de caise ar fi
fost necesare dacă ar fi dorit să obţină 16 borcănele
u
de gem?
sc
54. Din 10 kilograme de roşii bunica obţine 4 litri de

suc. Ştiind că ea îşi doreşte să aibă pentru iarnă în
total 30 de litri de suc de roşii, câte kilograme de
pe
roşii va trebui să mai cumpere?

55. Matei doreşte să cumpere îngheţată pentru
Po
prietenii lui care vin în vizită. El ştie că mama lui a

cumpărt cu câteva zile înainte 5 îngheţate cu 10 lei.
Matei aşteaptă 7 copii să vină la el şi vrea ca
fiecare copil prezent să primească o îngheţată.
Mama lui îi dă 20 de lei. Ce rest va primi Matei
după ce va cumpăra îngheţata dorită?
50
Studiu individual
na
56. De ziua ei, Bianca doreşte să îşi servească colegii
cu bomboane. În total în clasă sunt 23 de copii. Ea
îşi roagă mama să îi cumpere 46 de bomboane. Cât
ia
bomboane a dorit Bianca să servească fiecărui
copil? Câte bomboane va avea Bianca pentru ea
rg
dacă 2 colegi lipsesc în ziua respectivă?
eo
57. Un vapor parcurge în 8 ore 300 de kilometri. În
câte ore ar parcurge 450 de kilometri?
58. Un elev a avut de rezolvat în vacanţă 120 de
G
probleme. El a rezolvat 64 de probleme în primele
8 zile. De câte zile va mai avea nevoie pentru a
rezolva şi restul de probleme, ştiind că în fiecare zi
u
rezolvă acelaşi număr de probleme? Câte zile îi

sc
sunt necesare în total pentru a face tema?

59. Teodora doreşte să realizeze din hârtie colorată
pe
steluţe pentru pomul de Crăciun. Dacă ar face

steluţe cu 6 vârfuri, hârtia pe care o are i-ar ajunge
pentru 36 de steluţe.
Po
a. Teodora ar dori să facă steluţe cu 8 vârfuri.

Câte astfel de steluţe ar obţine?
b. Teodora s-a decis şi în final a obţinut 24 de
steluţe. Câte vârfuri au steluţele realizate de
ea?
51
Studiu individual
na
60. Cu beţişoarele colorate pe care le are, Laura poate
construi 63 de pătrate (fiecare latură fiind realizată
dintr-un beţişor). Ea mai găseşte nişte beţişoare –
ia
jumătate din cele iniţiale. Câte triunghiuri ar putea
ea construi cu toate beţişoarele? Dar dacă ar mai
rg
avea încă o jumătatedin beţişoarele iniţiale?
61. Pentru o întâlnire cu familia, Miruna vrea să facă
eo
celor două bunici ale ei buchete de flori. Pentru
cele 2 buchete a cumpărat 14 flori. Ea află că la
G
întâlnire vot fi prezente şi cele 3 mătuşi ale ei şi
doreşte să le pregătească şi lor buchete de flori
identice. Câte flori va trebui să mai cumpere
u
Miruna?
sc
62. La o fermă sunt 30 de iepuri care au mâncarea

asigurată pentru 60 de zile. După 10 zile mai sunt
aduşi la fermă încă 20 de iepuri. Câte zile le va mai
pe
ajunge maăâncarea acum iepurilor de la fermă?

63. Din 2kg de făină, mama face 6 cozonaci. Câte
Po
kilograme de făină ar fi necesare pentru 15

cozonaci?
52
Studiu individual
na
ia
rg
eo
G
u
sc
pe
Po
53
Studiu individual
na
ia
rg
eo
G
u
sc
pe
Po
54
Studiu individual
na
ia
rg
eo
G
u
sc
pe
Po
55
Studiu individual
na
ia
rg
eo
G
u
sc
pe
Po
56
Studiu individual
na
ia
rg
eo
G
u
sc
pe
Po
57
na
ia
rg
eo
G
u
sc
pe
Po
58
Test de autoevaluare
1. 14 carţi costă 210lei. Cât costă 10 cărţi?
na
2. 8 zugravi termină de zugrăvit o casă în 14
ore. În cât timp ar zugrăvi casa 14 zugravi?
ia
3. Din 6kg de vinete se pot obţine 20 de
borcane de zacuscă. Câte kilograme de vinete
rg
sunt necesare pentru 50 borcane de zacuscă?
eo
4. Mergând cu viteza de 60km/oră un
automobil parcurge o distanţă în 6 ore. În
câte ore ar parcurge distanţa respectivă dacă
G
ar merge cu 80km/oră?
u
sc
pe
Po
59
REZUMATUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 1
na
ia
În unitatea de învăţare 1 au fost parcurse următoarele aspecte:
rg
• a fost prezentată metoda proporţiilor;
•
eo
a fost prezentat un mic „dicţionar” care face legătura
între câteva exprimări uzuale şi operaţiile elementare;
• a fost prezentată reducerea la unitate pentru mărimi

G
direct proporţionale;
• a fost prezentată reducerea la unitate pentru mărimi

u
invers proporţionale;
sc
• au fost prezentate exemple pentru care reducerea la

unitate se aplică uşor modificată, reducând mărimile la
pe
o altă valoare, nu la valoarea 1.

Po
60
TEST DE EVALUARE – notat de tutore / titular curs
1. Rezolvaţi următoarea problemă prin două metode
na
(folosind metoda proporţiilor şi reducerea la
unitate):
ia
Mircea doreşte să facă ordine la dvd-urile pe care
le are. El are suporturi cu capacitatea de 15 dvd-uri
rg
fiecare. Ar avea nevoie de exact 7 astfel de suporturi,
dar are numai 3. Pentru restul de dvd-uri el este nevoit
eo
să cumpere suporturi noi. Suporturile noi au o
capacitate mai mare, fiecare putând conţine 20 de dvd-
uri. Câte astfel de suporturi trebuie să cumpere Mircea?
G
Câte dvd-uri are?
În evaluare vor fi analizate: metoda proporţiilor (4,5p), reducerea

u
la unitate (4,5p). Se acordă 1p din oficiu.

sc
2. Compuneţi 2 probleme – una cu mărimi direct

proporţionale şi una cu mărimi invers proporţioneăale –
pornind de la acelaşi set de date (aceleaşi valori
pe
numerice). Rezolvaţi fiecare problemă prin proporţii şi

reducere la unitate.
Po
În evaluare vor fi analizate: compunerea enunţurilor astfel încât în

ambele cazuri să se lucreze cu numere naturale (3p), rezolvarea
primei probleme (3p), rezeolvarea celei de-a doua probleme (3p). Se
acordă 1p din oficiu.
61
3. Alcătuiţi un test prin care să verificaţi gradul de

înţelegere de către elevi a regulii de trei simplă. Testul va
conţine maxim 3 itemi. Menţionaţi timpul de lucru necesar,
baremul de evaluare şi modul în care aţi putea analiza
na
rezultatele obţinute în urma corectării testului.
În evaluare vor fi analizate: alcătuirea testului (3p), baremul de

evaluare (3p), analiza rezultatelor (3p). Se acordă 1p din oficiu.
ia
rg
eo
G
u
sc
pe
Po
62
INDICAŢII, SUGESTII DE REZOLVARE, RĂSPUNSURI

PENTRU SARCINILE DE LUCRU ŞI TESTELE DE
AUTOEVALUARE ALE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 1
na
Dacă am inversa ambele fracţii, am ajunge la
x 4 16 * 4 64
= deci x = = . Este clar un răspuns
ia
16 3 3 3
diferit de cel obţinut anterior. Prin inversarea
rg
ambelor fracţii ajungem, de fapt, la aceeaşi
proporţie ca şi în situţia în care nu am fi inversat
nici una dintre fracţii, situaţie care apare la
eo
mărimile direct proporţionale, nu la cele invers
proporţionale, aşa cum sunt cele din problema
considerată.
G
u
Putem traduce expresia fiul are cu 20 de ani mai puţin

decât tatăl în tatăl are cu 20 de ani mai mult decât fiul.
sc
Am obţinut astfel o adunare. Acest lucru se

întâmpla datorită faptului că scăderea este de
fapt o formă de adunare. La fel se întâmplă în
pe
cazul înmulţirilor şi împărţirilor.
Po
Am putea să aflăm câte bilete se pot cumpăra cu

un leu – lăsăm la o parte faptul că numerele
obţinute nu sunt naturale. Problema este că faptul
că ştim ce putem face cu 1 leu nu ne ajută mai
departe, deoarece nu ştim câţi lei trebuie să
63
considerăm.
Mărimea care ar fi trebuit să fie redusă la unitate
na
avea una dintre valori multiplu faţă de cealaltă
valoare.
ia
Test de autoevaluare
1. 150 lei; 2. 8 ore; 3. 15kg vinete; 4. 4 ore şi jumătate
rg
eo
G
u
sc
pe
Po
64

Să Înțelegem Regula de 3 Simpla

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Să Înțelegem Regula de 3 Simpla

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

________________________________________Georgiana Popescu

REGULA DE TREI SIMPLĂ

1.2. Studiu individual (probleme propuse)

TEST DE EVALUARE – notat de tutore / titular curs 61

Indicaţii, sugestii de rezolvare, răspunsuri pentru

COMPETENŢELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 1

… să aplicaţi reducerea la unitate pentru mărimi

- atunci când una dintre mărimi creşte, cea de-a doua

scade, cea de-a doua creşte (de exemplu, dacă

cumpăra mai puţini cartofi cu banii avuţi –

Având în vedere aceste două situaţii în care se pot

Această împărţire este corectă şi clară dar nu

cât mai puţine elemente anterioare.

Regula de trei simplă poate fi aplicată în două variante:

se cunoască proporţionalitatea directă şi inversă);

făcând abstracţie de aceasta şi parcurgând logic

Vom exemplifica fiecare din aceste variante prin

Indiferent de varianta aleasă pentru rezolvare, primul

preluăm din enunţ – pe de o parte – valorile numerice cu care

valori. Dacă am prelua numai valorile numerice, datele

Este destul de evident faptul că aceste valori numerice

Pentru aceasta nu vom scrie toate elementele una sub

Revenind la datele problemei, vedem că am scris până

mărimile unele sub altele dar nu oricum, ci litri de lapte sub

lapte), dar nu se cunoaşte „numărul” de lei. Ce vom scrie în

4 l lapte ................... 16 lei.

semnul întrebării, trebuie precizat faptul că, pentru a putea

variabila x (acest tip de rezolvare duce la fracţii şi nu putem

de cunoştinţele şi nivelul elevilor, se poate începe prin

Singurul lucru la care trebuie să fim întotdeauna foarte atenţi

Pornim de la datele problemei:

corespunzătoare datelor problemei. Astfel, vom avea o fracţie

corespunzătoare litrilor de lapte şi o fracţie corespunzătoare

din scrierea cu puncte-puncte şi cum au fost ele apoi „traduse”

Mai întâi vom scrie datele problemei:

Se observă că, de această dată, „ordinea” în care au fost

sensul că ceea ce trebuie determinat (x-ul) apare pe prima

Problema ne spune că avem de-a face cu o anumită

egalat pur şi simplu fracţiile. De această dată, mărimile sunt

INVERS proporţionale. Din acest motiv, înainte de egalare este

având grijă ca mărimile din problemă să se

Rezolvarea prin reducerea la unitate

utile şi în cadrul metodelor care vor urma; ele nu sunt

aritmetică găsim astfel de exprimări.

„fiul are cu 20 de ani mai puţin decât tatăl”? De ce

trasă pentru cele 4 exprimări din „dicţionarul” de mai

Rezolvarea prin reducerea la unitate

Pentru a prezenta ideea de bază a reducerii la unitate

22 bilete ................... 462 lei.

1 bilet........ ................... ? lei.

Ştim că 22 bilete costă 462lei şi vrem să aflăm cât costă

ajunge la rezultatul dorit.

întrebăm apoi: de câte ori mai puţin? Răspunsul va fi: de 22 de

Din dicţionarul de mai sus ştim că „de atâtea ori mai

Ştim că un bilet costă 21 de lei. 21 de bilete vor costa

mult? De 21 de ori mai mult. Această exprimare implică

Am aflat răspunsul dorit şi pentru această problemă.

Din cele două probleme de mai sus observăm că,

Dacă ne uităm, însă, la exemplele 1 şi 2 (de la

22 bilete ................462 lei.

21 bilete ................... ? lei.

Să încercăm să vedem dacă am putea ajunge la

rezultate folosind direct întrebările ajutătoare de la exemplele