Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
ma
tem
ate
ma
28 februarie 2015
Cuv
ant nainte
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
ma
ma
tem
ate
Subiectul I
Rezolvare.
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
ate
ma
Metoda 2 O metoda mult mai laborioasa s, i nerecomandata ar fi sa ridicam ntai la patrat binomul (z 1)
cu ajutorul formulei de calcul prescurtat (a + b)2 = a2 +
2ab + b2 s, i abia apoi sa facem nlocuirile lui z cu 1 + i.
Desigur, am avea mult mai mult de lucru.
(z 1)2 = z 2 2z + 1 = (1 + i)2 2(1 + i) + 1 =
2
1 + 2i + i2 2 2i + 1 = i2 = 1.
tem
Problema 2: Ar
atat, i c
a
3(x1 + x2 ) 4x1 x2 = 3, unde x1 s, i x2 sunt
solut, iile ecuat, iei x2 5x + 3 = 0.
ma
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
ma
tem
ate
ma
5 13
5+ 13
Am avea mai departe x1 = 2 s, i x2 = 2 .
Adunand aceste solut, ii va va ramane 5, iar nmult, indule s, i folosindu-va eventual de formula de calcul prescurtat
ate
ma
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
ma
tem
As, adar, ecuat, ia noastra exponent, iala devine n totalitate o ecuat, ie banala s, i dragut, a de gradul doi:
t2 3t + 2 = 0.
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
ate
ma
ma
tem
ma
tem
ate
ma
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
ma
tem
ate
ma
Rezolvare. Pentru a rezolva aceasta problema elevului trebuie sa-i sara n minte o cunos, tint, a indispensabila:
ecuat, ia dreptei de panta data care trece printr-un punct
dat. Fara aceasta cunos, tint, a, rezolvarea devine un chin
s, i nu putem insista ntr-o asemenea direct, ie gres, ita. Daca
am continua sa ne chinuim, n cel mai bun caz, am putea
redescoperi aceasta cunos, tint, a elementara s, i indispensabila.
As, adar, haidet, i sa vedem despre ce cunos, tint, a este
vorba, mai concret. Deci, care este ecuat, ia dreptei de
panta m care trece prin punctul A(x0 , y0 )?
Iat-o: y y0 = m(x x0 ). Ea mai poate fi regasita s, i
sub forma echivalenta
y y0
= m,
x x0
iar aceasta ultima forma ne aduce aminte de legatura cu
derivata sau cu tangenta unghiului pe care l face dreapta
ma
tem
ate
ma
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
10
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
AB = 12 s, i c
a unghiul C are 6 radiani.
ma
tem
ate
ma
11
s, i cercul sau circumscris desenat cu ros, u exista urmatorul
set de egalitat, i
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
b
c
a
=
=
= 2R.
sin A
sin B
sin C
ate
ma
Daca nu cunoas, tet, i aceasta teorema la bac, at, i ncurcato! Pentru ca nu vad pe unde v-at, i mai putea scoate
camas, a ca sa rezolvat, i aceasta minunat, ie de problema.
Dar s, i invers, daca s, tit, i aceasta teorema us, or de ret, inut,
atunci suntet, i cas, tigat, i, caci avet, i tot ce va trebuie pentru a rezolva problema.
Problema noastra ne da drept cunoscute pe AB (deci
pe c mic) s, i unghiul C mare s, i ne cere raza R mare.
As, adar, din teorema sinusurilor noi vom ret, ine doar ceea
ce implica aceste date, adica vom ret, ine egalitatea
c
= 2R.
sin C
tem
12
= 2R.
sin 6
ma
12
din tabelul trigonometric pentru sinus
sinusul=
0
0
1
30
2
45
3
60
2
2
3
2
4
90
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
numar
gradele
q
num
ar
2
0
2
=0
1
2
1
2
4
2
=1
1
.
2
ate
ma
24
= 12.
2
ma
tem
Adica, raza cercului circumscris triunghiului este tocmai egala cu latura AB. Asta mai nseamna (ca exemplu,
deci nu-i musai sa mai adaugat, i asta la bac) ca triunghiul
ABO este echilateral, O fiind centrul cercului circumscris. Aceasta adaugire are menirea sa va arate cam
care ar fi fost metoda de rezolvare bazata pe not, iunea
de unghi la centru s, i pe faptul ca acest unghi la centru
13
Subiectul II
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
Problema 1a:
1
1
1
a
a + 1 ,
Se consider
a matricea A(a) = 0
2 a+2 a+3
unde a este un num
ar real. Calculat, i determinantul acestei matrice.
ma
tem
ate
ma
14
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
1
1
1
a
a + 1
det A = 0
2 a + 2 a + 3
1
1
1
0
a
a+1
s, i calculam produsele de pe liniile oblice paralele cu diagonala principal
a (diagonala care pornes, te din stangasus s, i ajunge n dreapta-jos) pe care le adun
am, dupa care
calculam produsele de pe liniile oblice paralele cu diagonala secundar
a (diagonala care pornes, te din dreapta-sus
s, i ajunge n stanga-jos) pe care le sc
adem.
Am obt, ine atunci ca
det A = a(a + 3) + 2(a + 1) 2a (a + 2)(a + 1).
ma
tem
ate
ma
15
ate
ma
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
A = 5a + 9b 3c + 6y 8z.
ma
tem
16
ma
tem
ate
ma
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
17
plex, cont, inand termeni mai lungi.
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
Problema 1b:
1
1
1
a
a + 1 ,
Se consider
a matricea A(a) = 0
2 a+2 a+3
unde a este un num
ar real. Determinat, i num
arul
2
natural n astfel nc
at 2A(n ) A(n) = A(6).
ma
tem
ate
ma
1
1
1
n
n + 1
A(n) = 0
2 n+2 n+3
.
Altfel spus, n toata ecuat, ia matriceala nu ne intereseaza altceva decat ceea ce se ntampla cu termenul din
18
ma
tem
ate
ma
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
19
Parantez
a
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
2. numitorul fract, iei printre divizorii termenului dominant (coeficientul care se afla n fat, a lui x de la
puterea cea mai mare).
ma
ate
ma
tem
liber
.
dominant
20
ma
tem
ate
ma
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
Am cam lungit aceasta paranteza (pe care am scriso cu font italic), dar vreau din tot sufletul sa ret, inet, i
aceasta proprietate fascinanta a numeroaselor ecuat, ii polinomiale cu coeficient, i ntregi.
Sa revenim atunci, dupa aceasta paranteza, la rezolvarea ecuat, iei noastre banale 2n2 n 6 = 0, pe
care as, fi putut-o rezolva babes, te cu delta s, i sa ma scap
repede de voi. Dar nu, eu am vrut sa o rezolvam mult
mai elegant, mult mai eficient.
Noua ne trebuie radacinile naturale ale ecuat, iei 2n2
n 6 = 0. Ca as, a cere problema. As, adar, ne trebuie
fract, iile care au la numitor numarul 1. As, adar, vom
21
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
Problema 1c:
1
1
a
Se consider
a matricea A(a) = 0
2 a+2
unde a este un num
ar real. Ar
atat, i c
a
infinitate de matrice
X
M
(R)
care
3,1
0
relat, ia A(2015) X = 0.
0
1
a + 1 ,
a+3
exist
a o
verific
a
tem
ate
ma
X = y ,
z
ma
22
ma
tem
ate
ma
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
liniar ) pe r
and liniile matricei din st
anga cu
coloanele matricei din dreapta (aceasta asimetrie face
ca produsul matricelor sa fie aproape ntotdeauna necomutativ).
23
As, adar
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
1
1
1
x
1x+1y+1z
= 0 x + 2015 y + 2016 z .
2 x + 2017 y + 2018 z
Aceasta matrice
coloana rezultata va trebui egalata
0
x+y+z
0
2015y + 2016z = 0 .
2x + 2017y + 2018z
0
ma
tem
ate
ma
y
+
z
=0
x +
2015y + 2016z = 0
2x + 2017y + 2018z = 0
Acum, avand acest sistem n fat, a, sa ne reamintim
ce ne cere problema. Ea zice sa demonstram ca exista
o infinitate de matrice bla, bla, bla. Deci, ne cere sa
aratam de fapt ca exista o infinitate de solut, ii ale
acestui sistem, deci sa aratam ca exista o infinitate de
posibilitat, i n care putem alege valori pentru x, y s, i z. Ei
bine, cum aratam asta?
24
Pentru orice sistem exista urmatoarele trei posibilitat, i:
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
1. Sistemul are zero solut, ii. Deci nu are nicio solut, ie.
Un asemenea sistem se mai numes, te incompati
bil. El cont, ine ecuat, ii care se contrazic, ducand
la egalitat, i absurde, precum 1 = 2.
tem
ate
ma
cont, ine ecuat, ii necesare s, i suficiente, care nu se contrazic. Fiecare dintre ecuat, ii aduce informat, ie suplimentara n sistem, necesara pentru a gasi toate
necunoscutele. Observat, i cu aceasta ocazie ca nu
trebuie sa confundam solut, ia cu necunoscutele. Solut, ia
nseamna un set de numere care corespund necunoscutelor. De exemplu, solut, ia unica a unui sistem
de trei ecuat, ii cu trei necunoscute x, y, z ar putea
arata as, a S = (1, 2, 3) care nseamna ca x = 1,
y = 2 s, i z = 3.
ma
25
ma
tem
ate
ma
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
as, a ca orice sistem omogen are aceasta solut, ie? Caci daca
punem 0 n locul tuturor necunoscutelor, obt, inem n total evident 0. Deci, orice sistem omogen este compatibil,
caci are cel put, in solut, ia banala.
Ei bine, sistemul nostru este tocmai un sistem omogen.
Deci este s, i compatibil. As, adar, am terminat cu compatibilitatea. Mai trebuie sa aratam ca este nedeterminat.
Pentru a arata ca sistemul este nedeterminat este
suficient sa aratam ca el nu se poate rezolva cu metoda
26
ma
tem
ate
ma
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
lui Cramer. Metoda lui Cramer ne spune ca necunoscutele sunt egale cu nis, te fract, ii care au la numitor
acelas, i num
ar, bine definit s, i, evident, nenul. Iar acest
numar este tocmai determinantul principal al sistemului, adica determinantul matricei care este formata
din coeficient, ii necunoscutelor. Daca acest determinant
este nul, am ncurcat-o, caci atunci sistemul nu se mai
poate rezolva cu Cramer. S, i tocmai asta-i s, mecheria de
care avem noi nevoie aici.
Vrem sa aratam ca determinantul sistemului este nul
s, i atunci putem trage concluzia ca sistemul nostru nu se
poate rezolva cu Cramer, deci nu are solut, ie unica. Este
oare nul determinantul principal al sistemului? Pai, care
este determinantul principal al sistemului nostru? Tocmai determinantul matricei A(2015)! S, i noi am calculat
deja acest determinant la punctul a). s, i am aratat ca el
este nul, indiferent cat ar fi numarul a. Deci s, i determinantul matricei A(2015) este nul.
In concluzie, sistemul nostru este omogen (deci compatibil) s, i are determinantul nul (deci este nedeterminat).
As, adar, are o infinitate de solut, ii. S, i astfel am rezolvat
problema.
Mai puteam observa ca a treia linie se obt, ine daca
adunam la a doua linie dublul primei linii. Astfel, puteam
deduce din start ca a treia ecuat, ie este inutila, deci sistemul este nedeterminat. Eliminand apoi aceasta ecuat, ie
s, i fixand necunoscuta z ca fiind egala cu , am fi obt, inut
un sistem de doua ecuat, ii cu doua necunoscute x s, i y, a
27
. In consecint, a,
; 2016
carui solut, ie ar fi fost S = 2015
2015
matricea X este dependenta de numarul real s, i are
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
2015
forma X() = 2016
.
2015
Problema 2a:
tem
ate
ma
ma
f (1) = 13 + 2 1 3 = 1 + 2 3 = 0,
28
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
Problema 2b:
ma
tem
ate
ma
29
a, unde a este un numar oarecare:
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
1. Metoda b
abeasc
a, mpart, irea propriu-zisa a celor
doua polinoame s, i aflarea restului la finalul mpart, irii.
Aceasta este cea mai primitiva metoda de calcul al
restului s, i nu face cinste unui elev de M1. De aceea,
elevul de M1 va trebui sa se gandeasca imediat la
alta metoda, mult mai eficienta.
2. Schema lui Horner. Aceasta metoda consta ntrun algoritm minunat de recurent, a pentru mpart, irea
cu X a, bazat pe un tabelas, dragut, n care apar
numai coeficient, i. La finalul calculului apare tocmai restul mpart, irii.
ate
ma
tem
ma
30
ma
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
ate
tem
ma
31
Problema 2c:
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
ma
tem
ate
ma
32
ma
tem
ate
ma
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
33
ma
tem
ate
ma
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
34
cul prescurtat
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
Ne apropiem acum de finalul rezolvarii, caci n expresia de mai sus vom folosi relat, iile lui Vi`ete. Relat, iile lui
Vi`ete ne spun, printre altele, ca
ma
ate
s, i
x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 =
s, i
ma
tem
Asta nseamna ca
0
x1 + x2 + x3 = = 0
1
x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 =
m
= m.
1
35
Atunci,
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
ma
tem
ate
ma
36
Subiectul III
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
Problema 1a:
Se d
a funct, ia f (x) : R R, dat
a de f (x) =
0
Calculat, i f (x).
x+1
.
ex x
ma
tem
ate
ma
37
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
1 (ex x) (x + 1)(ex 1)
.
(ex x)2
ma
ate
1 xex
.
(ex x)2
ma
tem
38
Problema 1b:
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
Se d
a funct, ia f (x) : R R, dat
a de f (x) = ex+1
x x .
Determinat, i ecuat, ia tangentei la graficul acestei
funct, ii n punctul de pe grafic a c
arui abscis
a
este x0 = 0.
tem
ate
ma
ma
sau, echivalent,
f (x1 ) f (x0 )
y f (x0 )
=
.
x x0
x1 x0
39
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
ma
tem
ate
ma
40
calculam iar!), adica ea este
1 xex
.
(ex x)2
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
f 0 (x) =
1 0 e0
= 1,
(e0 0)2
0+1
= 1.
e0 0
As, adar, putem scrie ca ecuat, ia tangentei cautate este
f (x0 ) = f (0) =
y1
= 1.
x0
ate
ma
tem
Problema 1c:
ma
Se d
a funct, ia f (x) : R R, dat
a de f (x) =
Calculat, i limx+ f (x).
x+1
.
ex x
41
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
+ 1
x + 1
=
=
= .
x
x+
x+ e
+x
e
+
0+
culeaza prin derivarea separata a numaratorului s, i separata a numitorului. Mai precis, n cazul acestor dou
a
nedetermin
ari, avem regula lui lHopital
tem
ate
ma
f0
f
= lim 0 .
xceva g
xceva g
lim
ma
42
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
1
1
=
= 1.
x
x+ 1 e
10
x+
ma
Problema 2a:
ate
ma
tem
f (x) =
=
.
x2 + 4
( x2 + 4)2
43
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
( 7)2 = 7 7 = 7 7 = 49 = 7.
Prin urmare,
12
1
f 2 (x) =
= 2
.
2
2
x +4
( x + 4)
ma
ate
Zb
a
b
1
x
1
dx = arctan .
x 2 + a2
a
a a
ma
tem
44
Z2
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
f (x)dx =
0
1
dx =
2
x +4
Z2
x2
1
dx.
+ 22
Z2
f (x)dx =
0
Adica
ma
2
1
x
1
2
1
0
2
f (x)dx = arctan =
arctan
arctan
.
2
2 0
2
2
2
2
ate
Z2
2
1
x
1
dx = arctan .
x2 + 2 2
2
2 0
ma
tem
tangenta de c
at ne da 0?. Din nou, raspunsurile sunt
45
= .
2 4
8
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
Z2
0
Problema 2b:
legea f (x) = x2 +4 . Ar
atat, i c
a orice primitiv
a a
funct, iei f este funct, ie cresc
atoare pe R.
ma
tem
ate
ma
46
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
F0 + + +
F
% % %
ma
tem
ate
ma
47
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
vad Rce obt, in. Ci, pur s, i simplu, ma pot folosi de faptul
ca ( f )0 = fR .
S, i cum f = F , avem ca F 0 = f . Prin urmare,
tabelul nostru poate fi scris, de fapt, ca
x
f
+ + +
F % % %
ma
tem
ate
ma
48
Problema 2c:
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
c
a nIn = 5 4(n 1)In2 , oricare ar fi num
arul
natural n 3.
Z1
In =
xn f (x)dx =
tem
ate
ma
Rezolvare.
Pentru a putea demonstra relat, ia ceruta
fie rezultatul a ceva cu x2 + 4 |10 . Aha! Deci, ni se sugereaza sa ncercam sa calculam integrala. Haidet, i, atunci,
sa vedem ce putem face pentru a calcula integrala. Desigur, va fi un calcul de recurent,
a, adica nu un calcul
complet, ci unul part, ial, n care integrala de ordinul mare
depinde de integralele de ordin mai mic. Ia sa vedem...
Integrala de calculat ar fi
Z1
xn
x2
dx.
ma
+4
x2 + a s, tie ca
u0
(x2 + 4)0
( x2 + 4)0 = ( u)0 = =
=
2 u
2 x2 + 4
49
As, adar
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
x
2x
=
.
=
2 x2 + 4
x2 + 4
x
( x2 + 4)0 = ( u)0 =
.
x2 + 4
S, i cum
Z1
x2
+4
dx =
xn1
x
dx.
+4
x2
x
= ( x2 + 4)0 ,
x2 + 4
integrala devine de fapt
ate
ma
Z1
In =
tem
ma
Iar aceasta integrala poate fi abordata prin part, i. Desigur, elevul cu experient, a n spate a vazut din start toata
aceasta desfas, urare a rat, ionamentului s, i de aceea a luato pe aceasta cale. Altfel, nu s, tiu ce ar mai fi ncercat
neavand experient, a.
50
Ok. Deci, sa calcul
R am atunciRintegrala noastra prin
part, i dupa formula f g 0 = f g f 0 g. Avem atunci
Z1
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
xn1 ( x2 + 4)0 dx =
In =
=x
n1
1
2
x + 4 |0 (xn1 )0 x2 + 4dx.
0
Deci,
n1
In = 1
12
n1
+40
2
0 + 4 (xn1 )0 x2 + 4dx.
0
ate
ma
In =
Z1
(xn1 )0 x2 + 4dx.
Z1
n1 0
2
(x ) x + 4dx = 5(n1) xn2 x2 + 4dx.
ma
In =
tem
51
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
R1
integrala xn2 x2 + 4dx ca sa putem folosi pentru ea
notat, ia cu Ik .
Dar notat, ia cu Ik cont, ine radicalul la numitor, nu
la numarator. As, a ca va trebui sa prelucram cumva in
R1
tegrala xn2 x2 + 4dx n as, a fel ncat radicalul sa ne
0
a a
= aa .
ratorul s, i anume a = 1a =
a
Astfel, radicalul din integrala noastra devine
ma
x2 + 4
x2 + 4 =
.
x2 + 4
In =
Z1
5 (n 1)
x2 + 4
xn2
dx.
x2 + 4
tem
ate
In =
ma
Z1
5 (n 1)
x
0
n2
x2
4
+
x2 + 4
x2 + 4
dx.
52
Inmult, ind apoi cu xn2 avem
Z1
5 (n 1)
4xn2
xn2 x2
+
dx.
x2 + 4
x2 + 4
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
In =
Z1
5 (n 1)
4xn2
xn
+
dx.
x2 + 4
x2 + 4
ma
Z
Z1
n
n2
x
x
In = 5 (n 1)
dx + 4
dx .
2
x +4
x2 + 4
0
tem
ate
ma
1
Z
Z
n
n2
x
x
In = 5 (n 1)
dx + 4
dx =
x2 + 4
x2 + 4
0
53
5 (n 1)(In + 4In2 ).
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro
5 4(n 1)In2 ,
ma
tem
ate
ma
aici.
a a
a . Dimbuie sa detaliat, i faptul ca a = 1a =
=
a
a
potriva, pentru examinator este important sa ment, ionat, i
doar etapele principale ale calculului, chiar daca restul
lucrat, i pe ciorna.
54
Sf
ars, it
ma
tem
ate
ma
tic
ati
a p
ca
en
pe
nt
tru
ru
n
inc
cep
ep
ato
ato
ri
ri.
blo
gsp
ot.
ro