Amintiri din copilarie-rezumat

În prima parte autorul ne povestește cum părinții se certau din cauza lui.
Mama sa, Smaranda, voia neapărat să-l dea la școală ca să ajungă preot
iar tatăl său nu voia spunând că nu are bani pentru asta. Situația s-a
schimbat într-o duminică, când a venit în vizită David Creangă, bunicul
lui Nică. Acesta a spus că îl ia pe băiat și îl va duce la școală, la Broșteni.
David le-a explicat că e bine să știi carte și că este păcat de omul
neînvățat. Pe lângă aceasta, Creangă ne mai povestește și alte întâmplări.

In a doua parte,scriitorul narează câteva din întâmplările foarte cunoscute

ale copilăriei sale: La cireșe, Pupăza din tei, La scăldat.
La cireșe – Într-o vară prin luna iunie Nică se hotărăște să se ducă
la moș Vasile, fratele cel mare al tatălui său pentru a fura cireșe. S-a dus
la el acasă și s-a prefăcut că îl caută pe vărul lui, Ion, ca să meargă la
scăldat. Mătușa Mărioara i-a spus că e plecat cu tatăl său la adus de
sumani. Bucuros de cele auzite, Nică își ia rămas bun de la mătușă, după
care se strecoară în grădina casei și se urcă în cireș. A început să-și umple
cămașa cu cireșe până când l-a văzut mătușa Mărioara cu o jordie în
mână. Atunci, repede, băiatul sare repede din pom direct în stratul de
cânepă. Mătușa a început să fugă și ea tot prin cânepă. Într-un moment
în care mătușa se împiedică și cade, băiatul sare gardul casei și fige
acasă. Spre seară a venit moș Vasile împreună cu vornicul și paznicul la
părinții lui Nică pentru a cere daune pentru cânepă și cireșe. La sfârșit
băiatul primește o bătaie zdravănă de la tatăl său pentru stricăciunile
produse de el.

In partea a treia,autorul își descrie satul natal și împrejurimile acestuia și

amintește de istoria acelor locuri. Nică urmează cursurile Școlii Domnești
din Târgu Neamț și apoi pe cele de la Școala de Catiheți din Fălticeni. În
perioada următoare urmează procesul de formare al băiatului din punct
de vedee social în relațiile cu colegii de școală, cu vărul Ion sau cu Pavel
Ciubotarul. Acesta îi ține pe bîieți în gazdă pe timpul cursurilor. Aici, cei
doi, îșiaduceau mâncare de acasă iar iarna se îngrijeau de lemne de foc.
Autorul amintește și de prietenul lui Trăsnea pentru care gramatica era de
neînțeles. Nică mai povestește și de serile petrecute la crâșmă împreună
cu prietenii lui, unde mâncau plăcinte și găini fripte, beau vin și se distrau
pe cinste.

Matilda- rezumat
Matilda este o fetiță foarte deșteaptă. A învățat singură să citească și să
socotească. Până la vârsta de 5 ani citise deja toate cărțile pentru copii de la
bibliotecă, cât și cele mai importante opere ale unor scriitori de renume,
precum: Charles Dickens, Jane Austen, Charlotte Bronte, George Orwell,
Hemingway, etc.

În ciuda inteligenței sale ieșite din comun, familia Matilde nu o prețuiește prea
mult, ci adesea o ia peste picior.

Tatăl Matildei vinde mașini la mâna a doua și se crede din cale afară de
deștept, iar mama ei este preocupată doar de aspectul fizic. Matilda are și un
frate, care îi calcă pe urmele tatălui. Întreaga familie iubește televizorul și
detestă cărțile.

Dl. Goe-rezumat

Pentru a nu mai rămâne repetent, mam’mare, mamiţica şi tanti Miţa îl ducpe Goe de 10 Mai la
Bucureşti. În dimineaţa acelei zile, foarte devreme, aceştia aşteaptă trenul pe peronulgării. Goe
este nerăbdător, iar mam’mare îl linişteşte alintându-l. În timpuldiscuţiei despre corectitudinea
unor cuvinte, Goe întrerupe obraznic, iarcucoanele îl admiră pentru ştiinţa sa de carte. La sosirea
trenului, cucoanele găsesc loc într-un compartiment dar Goerămâne pe coridor cu bărbaţii.
Neţinând cont de sfaturile unui tânăr, scoatecapul pe fereastră şi îi zboară pălăria cu biletul de
călătorie înfipt sub panglică. Când vine controlorul, îl găseşte fără bilet şi, cu toate
protesteledoamnelor, acesta le taie un bilet nou şi le aplică o amendă. Furioasă, mamiţicaîl
scutură pe Goe, iar acesta se loveşte de clanţa uşii cu nasul, şi zbiară dedurere. Mam’mare îi ia
apărarea şi îi scoate din geantă un beret nou, apoi îlalintă sărutându-l. pentru a-l împăca, mamiţa
îi oferă ciocolată, iar Goe iese cuea pe coridor sub privirile admirative ale cucoanelor. După un
timp mam’mare iese pentru a-l căuta şi, negăsindu-l, strigăsperiată, dar îl aude ţipând din toaleta
vagonului, unde se blocase. Sosind cubiletul, conductorul îl descuie pe Goe şi cucoanele îl
îmbrăţişează foartebucuroase. Apoi mam’mare rămâne cu el, aşezată pe un geamantan
străin,pentru a nu mai face ceva rău. Dar Goe vede firul semnalului de alarmă, se urcăpe un
geamantan străin şi trage mânerul. Trenul se opreşte dintr-o dată,zguduindu-se puternic,
alarmând toţi pasagerii şi personalul trenului. În timp ceîntreg personalul controlează trenul
pentru a afla cauza opririi, mam’mare sepreface că doarme cu Goe în braţe. După câteva minute,
trenul pleacă şi ajunge la Bucureşti cu o întârzieremică. Cucoanele şi Goe por nesc cu trăsura
spre centru.