PARTEA I

Anul 175 (XIX) — Nr. 293 LEGI, DECRETE, HOT√R¬RI ™I ALTE ACTE Joi, 3 mai 2007

SUMAR

Nr. Pagina

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAfiIEI PUBLICE CENTRALE
62. — Ordin al pre∫edintelui Autorit„˛ii Na˛ionale
pentru Persoanele cu Handicap pentru aprobarea
Instruc˛iunilor privind legitima˛ia pentru transportul
urban cu mijloace de transport Ón comun de
suprafa˛„ pentru persoanele cu handicap ∫i
modelul acesteia........................................................ 2–4
337. — Ordin al pre∫edintelui Institutului Na˛ional de
Statistic„ privind actualizarea Clasific„rii activit„˛ilor
din economia na˛ional„ — CAEN............................ 5–48

´
Rectific„ri ............................................................................. 48
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAfiIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ™I EGALIT√fiII DE ™ANSE
AUTORITATEA NAfiIONAL√ PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP

ORDIN
pentru aprobarea Instruc˛iunilor privind legitima˛ia pentru transportul urban cu mijloace
de transport Ón comun de suprafa˛„ pentru persoanele cu handicap ∫i modelul acesteia
Av‚nd Ón vedere prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 privind protec˛ia ∫i promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare,
Ón temeiul art. 5 alin. (4) din Ordonan˛a Guvernului nr. 14/2003 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea
Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 239/2003, cu
modific„rile ∫i complet„rile ulterioare,
pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap emite urm„torul ordin:
Art. 1. — Se aprob„ Instruc˛iunile privind legitima˛ia Art. 2. — Direc˛iile generale de asisten˛„ social„ ∫i
pentru transportul urban cu mijloace de transport Ón comun protec˛ia copilului jude˛ene, respectiv locale ale sectoarelor
municipiului Bucure∫ti, vor duce la Óndeplinire prevederile
de suprafa˛„ pentru persoanele cu handicap ∫i modelul
prezentului ordin.
acesteia, potrivit anexei care face parte integrant„ din Art. 3. — Prezentul ordin se public„ Ón Monitorul Oficial
prezentul ordin. al Rom‚niei, Partea I.
Pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap,
Silviu George Didilescu
Bucure∫ti, 23 aprilie 2007.
Nr. 62.
ANEX√
INSTRUCfiIUNI
privind legitima˛ia pentru transportul urban cu mijloace de transport Ón comun de suprafa˛„
pentru persoanele cu handicap
Art. 1. — (1) Pentru a putea circula gratuit, pe Óntreg recunoscut„ de toate regiile sau societ„˛ile comerciale de
teritoriul ˛„rii, persoanele cu handicap se vor legitima cu un transport local.“;
document standard eliberat de direc˛iile generale de asisten˛„ h) pe verso, Ón partea dreapt„, legitima˛ia va con˛ine
social„ ∫i protec˛ia copilului jude˛ene, respectiv locale ale urm„toarele Ónscrisuri:
sectoarelor municipiului Bucure∫ti, denumit Legitima˛ia pentru îConform art. 21 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind
transportul urban cu mijloace de transport Ón comun de suprafa˛„, protec˛ia ∫i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
denumit„ Ón continuare legitima˛ie. cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare prezenta legitima˛ie
(2) Primesc legitima˛ie persoanele cu handicap grav sau este valabil„ ∫i pentru urm„toarele persoane:
accentuat, asisten˛ii personali ai persoanelor cu handicap — Ónso˛itorul persoanei cu handicap grav, Ón prezen˛a
grav ∫i asisten˛ii personali profesioni∫ti ai persoanelor cu acesteia;
handicap grav sau accentuat. — Ónso˛itorul copilului cu handicap accentuat, Ón prezen˛a
Art. 2. — (1) Legitima˛ia, al c„rei model este prezentat Ón acestuia;
anexele nr. 1 ∫i 2*) la prezentele instruc˛iuni, are m„rimea — Ónso˛itorul adultului cu handicap auditiv ∫i mintal
9/12 cm ∫i con˛ine urm„toarele elemente: accentuat, Ón prezen˛a acestuia.“;
a) num„rul ∫i data emiterii legitima˛iei; i) elemente de siguran˛„: legitima˛ia este tip„rit„ pe h‚rtie
b) calitatea posesorului legitima˛iei; se va completa, dup„ de culoare alb„, cu filigran reprezent‚nd simbolul interna˛ional
caz: persoan„ cu handicap, asistent personal sau asistent al persoanei cu handicap Ón masa h‚rtiei, distribuit Ón
personal profesionist; 4 r‚nduri a c‚te 6 simboluri pozi˛ionate la distan˛e egale.
c) datele de identificare ale persoanei: numele ∫i (2) Legitima˛ia este nominal„, netransmisibil„ ∫i este
prenumele persoanei, codul numeric personal, seria ∫i valabil„ pe perioada de valabilitate a documentului de
num„rul actului de identitate, adresa; Óncadrare Ón grad de handicap.
d) num„rul documentului care atest„ Óncadrarea Ón grad Art. 3. — Costurile emiterii legitima˛iei se suport„ de c„tre
de handicap, cu men˛ionarea termenului de valabilitate, direc˛iile generale de asisten˛„ social„ ∫i protec˛ia copilului
gradul de handicap, unde este cazul; jude˛ene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului
e) foto tip act de identitate; Bucure∫ti.
f) emitentul, respectiv direc˛ia general„ de asisten˛„ Art. 4. — Œn cazul pierderii, distrugerii sau furtului
social„ ∫i protec˛ia copilului, semn„tura conduc„torului ∫i legitima˛iei, persoana cu handicap o va declara nul„ Óntr-un
∫tampila acesteia; cotidian ∫i va solicita eliberarea unui duplicat. Pierderea,
g) pe fa˛a legitima˛iei, Ón subsolul acesteia, se vor tip„ri distrugerea sau furtul duplicatului presupune costuri de
urm„toarele: emitere a unei noi legitima˛ii, pe care persoana cu handicap
îConform art. 21 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 privind le va suporta.
protec˛ia ∫i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, Art. 5. — Odat„ cu Óncetarea contractului individual de
cu complet„rile ∫i modific„rile ulterioare, Legitima˛ia pentru munc„, asisten˛ii personali ai persoanelor cu handicap grav
transportul urban cu mijloace de transport Ón comun de ∫i asisten˛ii personali profesioni∫ti au obliga˛ia de a preda
suprafa˛„ este valabil„ pe Óntregul teritoriu al ˛„rii, fiind legitima˛ia.
*) Anexele nr. 1 ∫i 2 sunt reproduse Ón facsimil.
 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 3
ANEXA Nr. 1
la instruc˛iuni
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
ANEXA Nr. 2
la instruc˛iuni
 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 5

INSTITUTUL NAfiIONAL DE STATISTIC√

ORDIN
privind actualizarea Clasific„rii activit„˛ilor din economia na˛ional„ — CAEN

Œn temeiul Ordonan˛ei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicat„, cu modific„rile ∫i
complet„rile ulterioare, ∫i ale Hot„r‚rii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea ∫i func˛ionarea Institutului Na˛ional de
Statistic„,
av‚nd Ón vedere prevederile art. 5 din Hot„r‚rea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasific„rii activit„˛ilor
din economia na˛ional„ — CAEN,

pre∫edintele Institutului Na˛ional de Statistic„ emite urm„torul ordin:

Art. 1. — Se aprob„ actualizarea Clasific„rii activit„˛ilor
din economia na˛ional„ — CAEN, potrivit anexei care face
parte integrant„ din prezentul ordin.
Art. 2. — Actualizarea prev„zut„ la art. 1 a fost
efectuat„ cu respectarea prevederilor Regulamentului
Comisiei Europene nr. 1.893/2006 de modificare a
Regulamentului Consiliului Comunit„˛ii Economice Europene
nr. 3.037/90 privind Nomenclatorul Activit„˛ilor din
Comunitatea European„ — NACE Rev. 2.
Art. 3. — Prezentul ordin intr„ Ón vigoare la data de
1 ianuarie 2008.
Art. 4. — Prezentul ordin va fi publicat Ón Monitorul
Oficial al Rom‚niei, Partea I.

Pre∫edintele Institutului Na˛ional de Statistic„,

Vergil Voineagu

Bucure∫ti, 20 aprilie 2007.

Nr. 337.

ANEX√
CLASIFICAREA ACTIVIT√fiILOR DIN ECONOMIA NAfiIONAL√
Edi˛ie revizuit„
CAEN Rev. 2
Introducere

Ce este CAEN?
Ce sunt clasific„rile statistice? O clasificare statistic„ prezint„ urm„toarele caracteristici principale:
Integrarea clasific„rilor
la nivel interna˛ional
1) CAEN — Clasificarea activit„˛ilor din economia na˛ional„.
CAEN1) reprezint„ acronimul utilizat pentru a desemna clasificarea statistic„ na˛ional„ a
activit„˛ilor economice din Rom‚nia. Aceast„ clasificare a fost proiectat„ pentru a permite
gruparea pe criterii de omogenitate a datelor referitoare la îunit„˛i statistice“, cum ar fi, de
exemplu, o uzin„ sau un grup de uzine ce constituie o entitate economic„, o Óntreprindere.
Clasificarea asigur„ baza pentru preg„tirea unei game largi de date statistice (produc˛ie,
factori de produc˛ie, formarea de capital ∫i tranzac˛iile financiare) ale acestor unit„˛i.
a) organizare ierarhic„ strict„ ∫i detaliat„ care face posibil„ culegerea ∫i prezentarea
informa˛iilor la diverse nivele de agregare (Ón func˛ie de disponibilitatea datelor);
b) acoperirea exhaustiv„ a domeniului observat;
c) Óncadrarea fiec„rui fenomen sau obiect analizat Óntr-o singur„ entitate de clasificare
(entit„˛i ce se exclud reciproc);
d) clasarea obiectelor analizate pe diverse ramuri ale clasific„rii este guvernat„ de principii
metodologice omogene.
Œn decursul utimului deceniu a avut loc o revizuire complet„ a clasific„rilor statistice
interna˛ionale, iar noile clasific„ri au fost elaborate ca un sistem integrat de clasific„ri
statistice. Astfel, diversele clasific„ri ale produselor au fost armonizate ∫i au fost corelate
cu clasific„rile activit„˛ilor economice, pe criteriul originii economice. Pe l‚ng„ aceast„
integrare la nivel mondial (Ón principal, sub auspiciile Organiza˛iei Na˛iunilor Unite), alte
organiza˛ii regionale, de pild„ Uniunea European„ sau ˛„rile Americii de Nord, ∫i-au aliniat,
Ón grade diferite, clasific„rile proprii la clasific„rile mondiale.
Aceasta a dat na∫tere unui sistem integrat Ón care diversele clasific„ri au fost armonizate ∫i
corelate la nivel mondial, la nivelul Uniunii Europene ∫i fiecare ˛ar„ a realizat sistemul
na˛ional corespunz„tor.
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007

Activit„˛i Produse

Nivelul mondial ISIC Rev. 4 CPC HS SITC

Nivelul UE NACE Rev. 2 CPA PRODCOM CN

CAEN Rev. 2 CPSA TVIR

PRODROM
Nivelul na˛ional (Versiune na˛ional„ a (Versiune na˛ional„ a (Versiune
(Versiune)
NACE Rev. 2) CPA) na˛ional„ a CN)

Comisia de Statistic„ a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite (CS-ONU), cu sprijinul Grupului de

De ce sunt necesare
revizuirile?
De ce o revizuire acum?
2) CPC — Clasificarea central„ a produselor, utilizat„ de Organiza˛ia Na˛iunilor Unite; CPA este clasificarea produselor asociate activit„˛ilor,
utilizat„ de Uniunea European„, derivat„ din CPC.
3) Sistemul armonizat de codificare ∫i descriere a m„rfurilor elaborat ∫i actualizat de Organiza˛ia Interna˛ional„ a V„milor (Ónfiin˛at„ Ón 1952
sub denumirea de Consiliul de Cooperare a V„milor)
exper˛i Ón clasific„ri interna˛ionale economice ∫i sociale, a elaborat o tipologie proprie de
clasific„ri Ón func˛ie de gradul de integrare Ón sistemul revizuit, respectiv clasific„ri de
referin˛„, derivate ∫i conexe.
Clasific„rile de referin˛„ sunt acele clasific„ri economice ∫i sociale care reprezint„ rezultatul
unor acorduri interna˛ionale aprobate de Comisia de Statistic„ a Organiza˛iei Na˛iunilor
Unite sau de alt organism competent, ca de exemplu Biroul Interna˛ional al Muncii (ILO),
Fondul Monetar Interna˛ional (IMF), UNESCO etc., Ón func˛ie de domeniul care face
obiectul acestora. Clasific„rile de referin˛„ au dob‚ndit o larg„ acceptare ∫i un acord oficial
amplu ∫i sunt aprobate ∫i recomandate ca linii directoare pentru elaborarea altor clasific„ri.
Un exemplu de asemenea clasificare Ól reprezint„ Clasificarea Industrial„ Interna˛ional„
Standard a Na˛iunilor Unite, pentru toate activit„˛ile economice, versiunea revizuit„ 4 (ISIC
Rev. 4).
Clasific„rile derivate se bazeaz„ pe clasific„ri de referin˛„. Ele pot fi elaborate prin
adoptarea structurii ∫i categoriilor din clasificarea de referin˛„, ∫i atunci este posibil„
ad„ugarea unor detalii suplimentare fa˛„ de clasific„rile de referin˛„, sau pot fi elaborate
prin reorganizarea sau agregarea unor pozi˛ii din una ori mai multe clasfic„ri de referin˛„.
Clasific„rile derivate sunt adesea Óntocmite pentru utilizarea la nivel na˛ional sau
multina˛ional. Un exemplu de astfel de clasificare Ól reprezint„ clasificarea NACE Rev. 2 a
Uniunii Europene.
Clasific„rile conexe sunt cele care se refer„ par˛ial la clasific„rile de referin˛„ sau care sunt
asociate cu clasific„rile de referin˛„ numai la anumite nivele ale structurii. Exemple de
asemenea clasific„ri sunt Clasificarea Industrial„ Standard a Australiei ∫i Noii Zeelande
(ANZSIC) sau Sistemul Nord-American de Clasificare a Industriei (NAICS).
Schimbarea structurilor economice ∫i tehnologiile noi genereaz„ noi activit„˛i ∫i produse
care le dep„∫esc ca importan˛„ pe cele existente. Aceste schimb„ri reprezint„ astfel o
provocare constant„ pentru clasific„rile statistice. Intervalele dintre revizuiri nu trebuie s„ fie
prea lungi, deoarece relevan˛a clasific„rii se diminueaz„ Ón timp, dar nu trebuie s„ fie nici
prea scurte, Óntruc‚t afecteaz„ negativ comparabilitatea datelor Ón timp. Orice revizuire a
unei clasific„ri, mai ales dac„ include ∫i modific„ri structurale, poate duce la Óntreruperi Ón
seriile de timp.
Avantajele sistemului integrat descris mai sus sunt unanim recunoscute. Totu∫i, un astfel
de sistem impune restric˛ii p„r˛ilor participante.
Segmentul referitor la bunuri transportabile din ISIC/CPC (∫i segmentul european conex din
NACE/CPA)2) se bazeaz„ pe Sistemul armonizat3) (acronimul englez: HS). Atunci c‚nd HS
se modific„, trebuie s„ se modifice ∫i celelalte clasific„ri.
O modificare structural„ major„ Ón CPA, la nivelul de 4 cifre sau superior acestuia,
depinde de o revizuire a NACE Rev. 2, deoarece CPA este direct legat„, Ón structura sa,
de NACE Rev. 2.
NACE Rev. 2 este legat Ón mod direct de structura ISIC Rev. 4. Angajamentul de a
men˛ine un sistem de clasific„ri corelat la nivel interna˛ional impune o revizuire a NACE
Rev. 1.1 concomitent cu ISIC Rev. 3.1.
Prin leg„turile existente Óntre clasific„rile utilizate la nivel european ∫i clasific„rile na˛ionale,
acest proces de revizuire a NACE Rev. 1.1 ∫i creare a versiunii NACE Rev. 2 a impus un
proces similar pentru CAEN Rev. 1, finalizat prin edi˛ia revizuit„ a acesteia, respectiv
CAEN Rev. 2.
 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 7

Disponibilitatea RAMON, serverul Eurostat con˛in‚nd clasific„ri, are drept scop s„ pun„ la dispozi˛ie c‚t
clasific„rilor europene mai multe informa˛ii Ón leg„tur„ cu principalele clasific„ri statistice interna˛ionale utilizate Ón
∫i na˛ionale diverse domenii: analiz„ economic„, mediu, Ónv„˛„m‚nt, ocupa˛ii, conturi na˛ionale etc.
Sunt disponibile informa˛ii care acoper„ urm„toarele aspecte: descriere general„; structura
clasific„rilor (care const„ Ón coduri ∫i titluri); note explicative; tabele de coresponden˛„ Óntre
clasific„ri; documente metodologice, alte informa˛ii generale referitoare la clasific„ri.
Ori de c‚te ori sunt disponibile, informa˛iile sunt prezentate Ón toate limbile oficiale ale
Uniunii Europene.
Obiectivul este acela de a construi un loc central de referin˛„ pentru utilizatorii care solicit„
diverse informa˛ii despre clasific„rile statistice interna˛ionale.
ISIC/CPC ∫i NACE/CPA, actualizate, sunt disponibile pe serverul RAMON.
Serverul RAMON poate fi accesat public pe Web la urm„toarea adres„:
http://www.europa.eu.int/comm/eurostat/ramon/
SENIN, serverul con˛in‚nd clasific„rile na˛ionale elaborate de Institutul Na˛ional de
Statistic„, este pus la dispozi˛ia utilizatorilor, pe site-ul INS, la rubrica Nomenclatoare
statistice.
Sistemul de codificare Sistemul de codificare pentru CAEN Rev. 2 cuprinde:
al clasific„rii CAEN — un prim nivel, const‚nd Ón titluri identificate printr-un cod alfabetic (sec˛iuni);
— un al doilea nivel, const‚nd Ón titluri identificate printr-un cod numeric de dou„ cifre
(diviziuni);
— un al treilea nivel, const‚nd Ón titluri identificate printr-un cod numeric de 3 cifre (grupe);
— un al patrulea nivel, const‚nd Ón titluri identificate printr-un cod numeric de 4 cifre
(clase).
Rela˛ia cu alte clasific„ri de activit„˛i
CAEN Rev. 2 NACE reprezint„ Nomenclatorul de activit„˛i utilizat Ón cadrul Comunit„˛ii Europene. Actuala
NACE Rev. 2 versiune a CAEN, respectiv CAEN Rev. 2, asigur„ un raport de 1:1 cu NACE Rev. 2.
CAEN Rev. 2 ISIC Rev. 4 reprezint„ Clasificarea interna˛ional„ standard a activit„˛ilor economice
ISIC Rev. 4 elaborat„ de Comisia de Statistic„ a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite.
Av‚nd Ón vedere raportul 1:1 dintre CAEN Rev. 2 ∫i NACE Rev. 2, rezult„:
— CAEN Rev. 2 este o clasificare detaliat„ a ISIC Rev. 4;
— primul nivel din ISIC Rev. 4 (sec˛iune) este identic cu cel din CAEN Rev. 2;
— la nivel de diviziune, CAEN Rev. 2 este identic cu ISIC Rev. 4;
— la nivel de grup„ ∫i clas„, ISIC Rev. 4 este detaliat de CAEN Rev. 2 Ón conformitate
cu cerin˛ele impuse de NACE Rev. 2.
Rela˛ia cu clasific„rile de produse
CPSA 2008 Clasificarea produselor ∫i serviciilor asociate activit„˛ilor, elaborat„ Ón conformitate cu
prevederile art. 4 din Hot„r‚rea Guvernului nr 53/1999 privind aprobarea Clasific„rii
produselor ∫i serviciilor asociate activit„˛ilor — CPSA.
Leg„tura Óntre CPSA 2008 ∫i CAEN Rev. 2 apare Ón cadrul codului CPSA. La toate
nivelurile din CPSA 2008, codificarea primelor 4 cifre este identic„ cu cele 4 cifre ale
clasei corespunz„toare din CAEN Rev. 2.
PRODROM Nomenclatorul de produse ∫i servicii industriale este elaborat de Institutul Na˛ional de
Statistic„ ∫i este utilizat pentru anchetele statistice de produc˛ie. Nomenclatorul PRODROM
este armonizat cu nomenclatorul PRODCOM utilizat Ón cadrul Comunit„˛ii Europene ∫i
reprezint„ o detaliere a acestuia.
Leg„tura CAEN Rev. 2 cu PRODROM este asigurat„ la nivel de 4 cifre (clas„), Óntruc‚t
pozi˛iile PRODROM au fost realizate prin detalierea subclaselor elementare CPSA 2008.
TVIR Tariful vamal de import al Rom‚niei, aprobat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 120/1993
privind detalierea ∫i clasificarea m„rfurilor Ón Tariful vamal la import al Rom‚niei de la 6 la
8 cifre, cu modific„rile ulterioare, asigur„ un raport de 1:1 cu NC Nomenclatorul combinat
utilizat Ón Uniunea European„.
TVIR este corelat cu PRODROM (fiecare pozi˛ie PRODROM are ata∫at unul sau mai
multe coduri TVIR) asigur‚ndu-se comparabilitatea rezultatelor din sfera produc˛iei cu cele
din sfera comer˛ului exterior.
Istoric
CAEN Clasificarea activit„˛ilor din economia na˛ional„ a fost elaborat„ de c„tre Institutul Na˛ional
de Statistic„ (INS) pentru o ordonare specific„ a informa˛iilor corespunz„toare cerin˛elor
economiei de pia˛„ ∫i trecerii la sistemul conturilor na˛ionale.
CAEN substituie Clasificarea ramurilor economiei na˛ionale — CREN utilizat„ Ón Rom‚nia
din 1963 Ón baza HCM nr. 483/1962.
Introducerea CAEN Ón sistemul statistic ∫i economic na˛ional a fost realizat„ treptat Ón
perioada 1993—1997, beneficiind de colaborarea Oficiului Na˛ional al Registrului Comer˛ului
∫i Camerei de Comer˛ ∫i Industrie a Rom‚niei.
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
CAEN Rev. 2
Criterii pentru diviziuni
∫i grupe CAEN
Criterii pentru clase CAEN
Forma de proprietate ∫i
forma juridic„
Omologarea ∫i implementarea CAEN la nivel na˛ional prin Hot„r‚rea Guvernului
nr. 656/1997 satisfac obiectivul prioritar, conform prevederilor Hot„r‚rii Guvernului
nr. 575 bis/1992 cu privire la realizarea unor nomenclatoare unitare de interes general
prev„zute Ón concep˛ia general„ a informatiz„rii Ón Rom‚nia, de armonizare cu
Nomenclatorul activit„˛ilor din Comunitatea European„ (NACE).
CAEN a cunoscut Ón perioada 1997—2007 dou„ actualiz„ri:
— Ón 2002 — actualizarea CAEN ∫i implementarea Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2003 a CAEN
Rev. 1 (Ordinul pre∫edintelui Institutului Na˛ional de Statistic„ nr. 601/2002);
— Ón 2007 — actualizarea CAEN ∫i implementarea Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2008 a CAEN
Rev. 2 (Ordinul pre∫edintelui Institutului Na˛ional de Statistic„ nr. 337/2007).
Principiile de elaborare a CAEN ˛in seama de coresponden˛a cu clasific„rile interna˛ionale
∫i, Ón special, cu cea european„ (NACE), Ón cadrul unui sistem integrat.
Prin utilizarea CAEN, datele statistice sunt culese pe baza aceleia∫i structuri de clasificare
(na˛ional„ ∫i european„), CAEN fiind transpus direct Ón ISIC Rev. 4 (Clasificarea
interna˛ional„ standard a activit„˛ilor elaborat„ de Comisia de Statistic„ a Organiza˛iei
Na˛iunilor Unite) prin intermediul tabelelor de trecere.
Av‚nd Ón vedere necesit„˛ile impuse de evolu˛ia economiei rom‚ne∫ti ∫i principiile de
armonizare cu clasific„rile europene, Institutul Na˛ional de Statistic„ a elaborat versiunea
revizuit„ a CAEN, respectiv CAEN Rev. 2.
Aceast„ versiune asigur„ un raport de 1:1 Óntre CAEN Rev. 2 ∫i NACE Rev. 2
(implementat la nivel european Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2008), raport necesar av‚nd Ón
vedere at‚t politica de globalizare, c‚t ∫i dorin˛a de a m„ri convergen˛a dintre clasific„rile
europene ∫i cele utilizate Ón ˛„rile din America de Nord.
Prin aceast„ realizare se asigur„ armonizarea total„ cu cerin˛ele acquis-ului comunitar Ón
domeniul clasific„rilor economice.
Din experien˛a utiliz„rii clasific„rii CAEN, a reie∫it c„ economia Rom‚niei nu prezint„
particularit„˛i fa˛„ de economia Uniunii Europene ∫i, Ón consecin˛„, men˛inerea unor
diferen˛e Óntre CAEN Rev. 2 ∫i NACE Rev. 2 nu se justific„.
CAEN Rev. 2 este implementat Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2008 prin prezentul ordin, Ón
conformitate cu prevederile art. 5 pct. 2 din Hot„r‚rea Guvernului nr. 656/1997 privind
aprobarea Clasific„rii activit„˛ilor din economia na˛ional„ — CAEN.
Principii utilizate Ón elaborarea CAEN
Principalele criterii utilizate Ón delimitarea diviziunilor ∫i a grupelor CAEN (nivel de detaliere
de dou„ ∫i, respectiv, 3 cifre) se refer„ la caracteristicile activit„˛ilor unit„˛ilor productive,
care joac„ un rol decisiv Ón determinarea gradului de similitudine dintre structurile unit„˛ilor
∫i anumite rela˛ii economice. Principalele aspecte de grupare pentru activit„˛i sunt
urm„toarele:
(i) caracterul bunurilor ∫i al serviciilor realizate;
(ii) utiliz„rile c„rora sunt destinate produsele ∫i serviciile;
(iii) mijloacele, procesul ∫i tehnologia de produc˛ie.
Ponderile atribuite acestor criterii variaz„ de la un domeniu la altul. Œntr-un num„r de
cazuri, de exemplu: industria alimentar„, textil„, de confec˛ii ∫i piel„rie, industria
construc˛iilor de ma∫ini ∫i echipamente ∫i domeniul serviciilor, criteriile sunt at‚t de
echilibrate Óntre ele, Ónc‚t problema atribuirii ponderilor Ó∫i pierde semnifica˛ia.
Œn cazul produselor intermediare, componen˛a fizic„ ∫i stadiul de fabrica˛ie cap„t„ adesea
o pondere important„.
Œn cazul produselor care implic„ procese de produc˛ie complicate, se acord„ Ón mod
frecvent prioritate utiliz„rii finale, tehnologiei ∫i fluxului de produc˛ie al produselor
respective, Ón detrimentul compozi˛iei fizice a produselor.
Criteriile privind maniera Ón care sunt grupate activit„˛ile Ón cadrul Óntreprinderilor ocup„
locul central Ón definirea claselor (nivel de 4 cifre). Practic, clasele permit Ón majoritatea
cazurilor caracterizarea sectorului economic al unit„˛ilor de produc˛ie sau al Óntreprinderilor
Ón func˛ie de tipul de activitate, iar din alt punct de vedere, toate unit„˛ile clasificate Óntr-o
clas„ sunt asem„n„toare Ón privin˛a tipului de activitate exercitat„.
Clasele CAEN Rev. 2 sunt definite astfel Ónc‚t s„ fie Óndeplinite c‚t mai bine urm„toarele
dou„ condi˛ii:
(i) categoria de produse ∫i servicii care caracterizeaz„ o clas„ dat„ s„ reprezinte
marea mas„ a produc˛iei unit„˛ilor clasificate Ón acea clas„;
(ii) o clas„ s„ con˛in„ unit„˛ile care produc cea mai mare parte din categoria de
m„rfuri ∫i servicii ce o caracterizeaz„.
CAEN nu face distinc˛ii Ón func˛ie de forma de proprietate ∫i forma juridic„, deoarece astfel
de criterii nu au leg„tur„ cu caracteristicile activit„˛ii Ón sine. Unit„˛ile angajate Ón acela∫i
tip de activitate economic„ sunt clasificate Ón acela∫i mod, chiar dac„, de exemplu,
societatea comercial„ apar˛ine unor proprietari particulari sau guvernului, respectiv
Óntreprinderea-mam„ este sau nu este format„ din una sau mai multe unit„˛i.
 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 9

Clasific„rile îforma de proprietate“ ∫i îforma juridic„“ sunt construite Ón mod independent de

clasificarea activit„˛ilor.
Œn mod similar, unit„˛ile de produc˛ie sunt clasificate dup„ activitatea principal„ Ón care sunt
angajate, fie c„ munca este executat„ de ma∫ini electrice sau manual, fie c„ ea este
prestat„ Óntr-o fabric„ sau Óntr-o gospod„rie; modernul fa˛„ de tradi˛ional nu reprezint„ un
criteriu.
Scop comercial Œn structura CAEN Rev. 2 distinc˛ia dintre scop comercial sau necomercial (market ∫i
sau necomercial nonmarket) nu reprezint„ un considerent. De∫i exist„ unele clase care Ón mod normal sunt
nonmarket, pot exista altele c‚teva care sunt de obicei efectuate at‚t de societ„˛i
comerciale, c‚t ∫i de institu˛ii de stat.
Defini˛ii
Defini˛ia activit„˛ilor
Activitate Se spune c„ o activitate are loc atunci c‚nd prin combina˛ia de resurse—echipamente,
for˛„ de munc„, tehnici de produc˛ie, fluxuri de informa˛ii sau produse — se realizeaz„
bunuri sau servicii. Orice activitate se caracterizeaz„ prin intr„rile de produse (bunuri sau
servicii), procesul de produc˛ie ∫i ie∫irile de produse (bunuri sau servicii).
Œn practic„, majoritatea unit„˛ilor de produc˛ie efectueaz„ activit„˛i cu caracter mixt.
Identificarea unei activit„˛i principale este necesar„ pentru a clasa o unitate Óntr-o anumit„
pozi˛ie din CAEN Rev. 2.
Activitate principal„ Activitatea principal„ este identificat„ prin metoda ordinii descresc„toare (de sus Ón jos), ca
fiind acea activitate care contribuie Ón cea mai mare m„sur„ la valoarea ad„ugat„ total„ a
unit„˛ii luate Ón considerare. Activitatea principal„ astfel identificat„ nu reprezint„, Ón mod
necesar, 50% sau mai mult din valoarea ad„ugat„ total„ a unit„˛ii.
Activitate secundar„ O activitate secundar„ este oricare alt„ activitate a unit„˛ii, activitate care produce bunuri
sau servicii.
Activit„˛i auxiliare Activit„˛ile principale ∫i secundare sunt efectuate, Ón general, cu ajutorul unui num„r de
activit„˛i auxiliare, cum sunt: contabilitatea, transportul, depozitarea, achizi˛ionarea,
condi˛ionarea, promovarea, repararea ∫i Óntre˛inerea etc. Astfel, activit„˛ile auxiliare sunt
acelea care exist„ doar pentru a sprijini activit„˛ile productive principale ∫i secundare ale
unei unit„˛i. Activit„˛ile auxiliare asigur„ bunuri ∫i servicii consumabile pentru uzul acelei
unit„˛i.
Œns„, dac„ activit„˛ile unei unit„˛i statistice ∫i activit„˛ile auxiliare corespunz„toare (de
exemplu, un centru de calcul) se desf„∫oar„ Ón zone geografice diferite, atunci poate fi
recomandabil„ culegerea separat„ de date despre aceste unit„˛i pentru a se ob˛ine
categorii de date care s„ fie clasificate Ón func˛ie de zona geografic„.
Ce este o activitate O activitate auxiliar„ trebuie s„ Óndeplineasc„ urm„toarele condi˛ii:
auxiliar„? a) s„ serveasc„ unitatea sau unit„˛ile de care apar˛ine; bunurile sau serviciile realizate nu
trebuie s„ fac„ obiectul tranzac˛iilor pe pia˛„;
b) o activitate similar„ s„ se desf„∫oare Ón unit„˛i de produc˛ie similare independente;
c) s„ realizeze servicii sau, Ón cazuri excep˛ionale, bunuri consumabile care nu fac parte
din produsul final al unit„˛ii;
d) s„ contribuie la costurile curente ale unit„˛ii Ón sine, adic„ s„ nu genereze formarea
brut„ de capital (active imobilizate).
Ce nu este o activitate Trebuie remarcat faptul c„, Ón conformitate cu defini˛ia de mai sus, urm„toarele activit„˛i
auxiliar„? nu trebuie s„ fie considerate drept activit„˛i auxiliare:
a) producerea de bunuri ∫i servicii care fac sau contribuie la formarea brut„ de capital; de
exemplu, activitatea de construc˛ii pe cont propriu, care va fi clasificat„ separat la
construc˛ii, dac„ exist„ date disponibile privind volumul activit„˛ii;
b) produc˛ia, din care o parte important„ este comercializat„ chiar dac„ o mare parte a sa
este consumat„ Ón cadrul activit„˛ii principale;
c) produc˛ia de bunuri care ulterior devin parte integrant„ a produc˛iei realizate de
activit„˛ile principale sau secundare (de exemplu, produc˛ia de cutii a unei sec˛ii dintr-o
Óntreprindere, utilizat„ pentru ambalarea produselor proprii);
d) produc˛ia de energie (dintr-o central„ electric„ sau uzin„ de cocsificare integrat„), chiar
dac„ Óntreaga produc˛ie este consumat„ Ón unitatea produc„toare;
e) achizi˛ia de bunuri pentru rev‚nzare ca atare;
f) cercetarea ∫i dezvoltarea, deoarece aceast„ activitate nu asigur„ un serviciu care este
consumat Ón cursul produc˛iei curente.
Œn toate aceste cazuri, acolo unde exist„ date separate pentru aceste activit„˛i, trebuie
considerate unit„˛i separate ∫i ele trebuie considerate ca fiind unit„˛i cu un tip de activitate
propriu ∫i clasificate Ón conformitate cu activitatea lor.
Unit„˛i statistice
Disponibilitatea datelor Este necesar„ o gam„ larg„ de informa˛ii pentru a construi o imagine statistic„ complet„ a
activit„˛ii economice, dar nivelul organizatoric la care este posibil„ culegerea de informa˛ii
variaz„ Ón func˛ie de tipul de date. De exemplu, datele privind profitul pentru o societate
comercial„ pot fi disponibile doar la sediul central ∫i ele acoper„ activitatea centralizat„ a
tuturor sucursalelor (loca˛iilor), Ón timp ce datele privind v‚nz„rile pot fi disponibile pentru
fiecare sucursal„ (loca˛ie). Pentru a observa ∫i a analiza Ón mod satisf„c„tor datele este,
 10
Tipuri de unit„˛i statistice
Comparabilitatea
interna˛ional„
Unit„˛ile
Una sau mai multe activit„˛i
O singur„ activitate
Valoarea ad„ugat„
Doar Óntr-o clas„ CAEN?
Œn mai multe clase?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
prin urmare, necesar s„ se defineasc„ o îfamilie de unit„˛i statistice“. Acestea reprezint„
elementele de baz„ pentru o Óncadrare corect„ Ón activitatea corespunz„toare ∫i
determinarea datelor care pot fi culese.
Diferitele tipuri de unit„˛i statistice sunt utilizate pentru a r„spunde unei diversit„˛i de
cerin˛e, dar fiecare unitate este o entitate specific„, care este definit„ Ón a∫a fel Ónc‚t s„
poat„ fi recunoscut„ ∫i identificat„. Ea poate fi o unitate legal„ sau fizic identificabil„ ori,
ca de pild„ Ón cazul unit„˛ii de produc˛ie omogene, o îunitate“ statistic„.
Pentru a asigura comparabilitatea interna˛ional„, defini˛iile adoptate Ón cadrul Uniunii
Europene sunt legate Ón mod direct de cele formulate Ón îIntroducerea la Clasificarea
industrial„ interna˛ional„ standard a tuturor activit„˛ilor economice a Organiza˛iei Na˛iunilor
Unite“ (ISIC Rev. 4) ∫i Sistemul conturilor na˛ionale al Organiza˛iei Na˛iunilor Unite.
Unit„˛ile descrise Ón Regulamentul Consiliului CEE nr. 696/1993, cu privire la unit„˛ile
statistice, sunt urm„toarele:
— grupul de Óntreprinderi;
— Óntreprinderea;
— unitatea cu activitate (UTA);
— unitatea local„;
— unitatea local„ cu activitate (UTA local„);
— unitatea institu˛ional„;
— unitatea de produc˛ie omogen„ (UPO);
— unitatea local„ de produc˛ie omogen„ (UPO local„)
Rela˛ia dintre diferitele tipuri de unit„˛i statistice este ilustrat„ Ón tabelul urm„tor:
Una sau mai multe subunit„˛i (loca˛ii) O singur„ loca˛ie
Œntreprindere Unitate local„
Unitate institu˛ional„
UTA UTA local„
UPO UPO local„
Reguli de clasificare pentru unit„˛i
Unit„˛ile incluse Ón registrul statistic sunt clasificate conform CAEN Rev. 2 — nivel clas„.
Fiecare unitate este clasificat„ pe baza activit„˛ilor efectuate. Œn anumite cazuri, o unitate
nu poate fi clasificat„ independent, av‚nd Ón vedere rela˛iile acesteia cu alte unit„˛i de
care trebuie s„ se ˛in„ seama.
Unit„˛ile trebuie s„ fie clasificate (Óncadrate) Ón pozi˛ia care le descrie cel mai bine
activitatea, ˛in‚ndu-se cont nu numai de natura produselor, ci ∫i de structura materiilor
prime, inclusiv a procesului de produc˛ie.
Reguli fundamentale de clasificare
Valoarea ad„ugat„ reprezint„ indicatorul de baz„ utilizat pentru determinarea activit„˛ii
principale a unei unit„˛i, conform CAEN Rev. 2. Reprezent‚nd diferen˛a dintre produc˛ie ∫i
consumul intermediar, valoarea ad„ugat„ este o m„sur„ a contribu˛iei fiec„rei unit„˛i
economice la produsul intern brut (PIB). Evaluarea acestei contribu˛ii se face prin valoarea
ad„ugat„ brut„ la costul factorilor. Valoarea ad„ugat„ brut„ la costul factorilor reprezint„
suma salariilor ∫i a altor elemente legate de costul factorilor de munc„, a profitului, a
subven˛iilor de exploatare, a amortiz„rii capitalului fix, total din care se scad impozitele
legate de produc˛ie.
Activit„˛ile economice sunt definite Ón CAEN Rev. 2. O unitate poate presta una sau mai
multe activit„˛i care apar˛in uneia ori mai multor pozi˛ii din CAEN Rev. 2. Unit„˛ile sunt
clasificate conform activit„˛ii lor principale. Activitatea principal„ este activitatea care
contribuie Ón cea mai mare m„sur„ la valoarea ad„ugat„ a unit„˛ii.
Œn cazul simplu Ón care o unitate desf„∫oar„ doar o singur„ activitate, clasificarea activit„˛ii
acelei unit„˛i este determinat„ de pozi˛ia din CAEN Rev. 2 ce acoper„ acea activitate la
nivel de clas„.
Acolo unde o unitate desf„∫oar„ mai mult de o activitate, dar toate acestea apar˛in
aceleia∫i pozi˛ii din CAEN Rev. 2, la nivel de clas„, atunci clasificarea activit„˛ii acelei
unit„˛i este determinat„ de clasa CAEN Rev. 2 Ón care sunt cuprinse toate aceste
activit„˛i.
Œn cazul Ón care o unitate desf„∫oar„ activit„˛i care ocup„ pozi˛ii diferite Ón CAEN Rev. 2,
la nivel de clas„, sunt necesare reguli pentru determinarea activit„˛ii principale. Œn cazul
simplu Ón care, la nivel de clas„, o activitate contribuie cu mai mult de 50% din valoarea
ad„ugat„, aceasta determin„ activitatea principal„.
Acolo unde o unitate desf„∫oar„ activit„˛i care ocup„ dou„ pozi˛ii diferite Ón CAEN Rev. 2,
va exista Óntotdeauna o pozi˛ie care s„ reprezinte mai mult de 50% din valoarea ad„ugat„,
cu excep˛ia cazului foarte pu˛in probabil Ón care ambele activit„˛i cu pozi˛ii diferite Ón CAEN
Rev. 2 au ponderi egale de 50%.
Œn cazul mai complex Ón care o unitate desf„∫oar„ mai mult de dou„ activit„˛i care apar˛in
mai multor pozi˛ii diferite din CAEN Rev. 2, la nivel de clas„, f„r„ ca vreuna dintre ele s„
 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
Metoda ordinii
descresc„toare (de sus
Ón jos)
Toate nivelele concordante
P‚n„ la ce nivel cobor‚˛i?
Dar dac„ nu se cunoa∫te
valoarea ad„ugat„?
Substitute bazate
pe produc˛ie
Substitute bazate
pe cheltuielile de produc˛ie
(input)
Dar acestea reprezint„
doar aproxima˛ii
Probleme Ónt‚mpinate
Ón leg„tur„ cu substitutele
bazate pe produc˛ie
Probleme legate
de substitutele criteriilor
referitoare la cheltuielile
de produc˛ie
11
reprezinte peste 50% din valoarea ad„ugat„, stabilirea activit„˛ii principale a acelei unit„˛i
se face prin utilizarea metodei ordinii descresc„toare (top-down).
Metoda ordinii descresc„toare (top-down) urmeaz„ principiul ierarhic: Óncadrarea unei
unit„˛i la nivelul cel mai detaliat al clasific„rii trebuie s„ fie Ón concordan˛„ cu clasificarea
unit„˛ii la nivelele superioare. Pentru a Óndeplini aceast„ condi˛ie, procesul Óncepe cu
identificarea pozi˛iei relevante la nivelul cel mai Ónalt ∫i evolueaz„ descendent, prin nivelele
de clasificare, Ón modul urm„tor:
Identificarea sec˛iunii care are cea mai mare contribu˛ie relativ„ la valoarea ad„ugat„.
Œn cadrul acestei sec˛iuni se identific„ diviziunea care are relativ cea mai mare contribu˛ie
la valoarea ad„ugat„.
Œn cadrul acestei diviziuni se identific„ grupa care are relativ cea mai mare contribu˛ie la
valoarea ad„ugat„.
Œn cadrul acestei grupe se identific„ clasa care are relativ cea mai mare contribu˛ie la
valoarea ad„ugat„.
Metoda top-down respect„ principiul c„ la nivelele inferioare ale clasific„rii activitatea
principal„ este Ón conformitate cu activitatea considerat„ principal„ la nivelele superioare.
La nivelele inferioare ale clasific„rii, contribu˛ia valorii ad„ugate a pozi˛iei care rezult„ din
utilizarea metodei nu va reprezenta, Ón mod necesar, mai mult de 50% din valoarea
ad„ugat„ total„ a acelei unit„˛i. Cu c‚t se opereaz„ mai mult, de la nivelele superioare
c„tre cele inferioare ale structurii ierarhice a CAEN Rev. 2, cu at‚t mai frecvent se va
constata aceast„ situa˛ie.
Œn principiu, metoda top-down permite stabilirea activit„˛ii principale a unei unit„˛i p‚n„ la
nivelul minim al clasific„rii ierarhice a activit„˛ilor.
Pentru a determina activitatea principal„ a unei unit„˛i trebuie s„ fie cunoscute contribu˛iile
la valoarea ad„ugat„ pentru activit„˛ile care ocup„ diverse pozi˛ii Ón CAEN Rev. 2. Œn
practic„ Óns„ adeseori nu este posibil„ ob˛inerea informa˛iilor despre valoarea ad„ugat„ a
diferitelor activit„˛i desf„∫urate ∫i determinarea activit„˛ii trebuie s„ fie f„cut„ prin utilizarea
altor indicatori (substitute). Ace∫tia pot fi:
• produc˛ia brut„ a unit„˛ii care este atribuit„ m„rfurilor ∫i serviciilor asociate fiec„rei
activit„˛i;
• valoarea v‚nz„rilor acelor grupe de produse apar˛in‚nd fiec„rei activit„˛i.
• c‚∫tiguri ∫i salarii ce se pot atribui diferitelor activit„˛i;
• num„rul de angaja˛i Ón activit„˛i, respectiv propor˛ia personalului angajat Ón diverse
activit„˛i ale unit„˛ii.
Trebuie utilizate variabilele de Ónlocuire pentru datele necunoscute privind valoarea
ad„ugat„, astfel Ónc‚t s„ ob˛inem cea mai bun„ aproxima˛ie posibil„, Ón compara˛ie cu
rezultatul care ar fi fost ob˛inut pe baza valorii ad„ugate. Utilizarea criteriilor de substituire
nu schimb„ metodele de determinare a activit„˛ii principale. Ele reprezint„ doar aproxim„ri
opera˛ionale ale datelor despre valoarea ad„ugat„.
Totu∫i, utilizarea simpl„ a criteriilor de substitu˛ie enumerate mai sus poate duce uneori la
confuzii, dac„ structura criteriilor de substitu˛ie nu este propor˛ional„ cu valoarea ad„ugat„
(necunoscut„).
Folosind criteriile referitoare la v‚nz„ri (cifra de afaceri), devine evident faptul c„ Ón
anumite cazuri propor˛ionalitatea cifrei de afaceri ∫i a valorii ad„ugate nu este valabil„. De
exemplu, cifra de afaceri din comer˛ are de obicei o contribu˛ie mult mai mic„ la valoarea
ad„ugat„ din activitatea productiv„. Alte exemple sunt cifra de afaceri a intermediarilor sau
a antreprenorilor generali. Chiar Ón cazul procesului de produc˛ie rela˛ia dintre cifra de
afaceri ∫i valoarea ad„ugat„ rezultat„ poate varia Óntre activit„˛i ∫i Ón interiorul lor. Œn unele
cazuri, o cifr„ de afaceri nu are niciun sens sau nu exist„, de exemplu, Ón cazul
activit„˛ilor de intermediere financiar„ sau al activit„˛ilor de asigur„ri. Acelea∫i considerente
trebuie avute Ón vedere atunci c‚nd se utilizeaz„ drept criteriu de substitu˛ie date privind
produc˛ia brut„.
Multe unit„˛i se ocup„ de comer˛ ∫i de alte activit„˛i. Œn astfel de cazuri cifra de afaceri
din comer˛ nu este indicatorul cel mai adecvat pentru Ónlocuirea valorii ad„ugate
(necunoscut„) a activit„˛ii comerciale. Œn astfel de cazuri trebuie ˛inut cont de faptul c„
trebuie luate Ón considerare regulile de clasificare specifice pentru comer˛ul cu am„nuntul,
a∫a cum sunt stabilite Ón cele ce urmeaz„.
Atunci c‚nd se aplic„ criteriile de substitu˛ie bazate pe cheltuielile de produc˛ie, trebuie
avute Ón vedere precau˛ii similare. Propor˛ionalitatea dintre salarii sau num„rul de angaja˛i
∫i valoarea ad„ugat„ nu este sigur„ dac„ intensitatea capitalului pentru diverse activit„˛i
este diferit„. Intensitatea mai mare a capitalului implic„ Ón mod normal o depreciere mai
mare ∫i o contribu˛ie mai sc„zut„ a salariilor la valoarea ad„ugat„. Intensitatea capitalului
variaz„ Ón mod substan˛ial Óntre diferite activit„˛i economice, precum ∫i Óntre activit„˛i din
aceea∫i clas„ a CAEN Rev. 2. De exemplu, activitatea de colectare a de∫eurilor va avea,
probabil, o intensitate a capitalului mai sc„zut„ dec‚t activitatea de incinerare a
reziduurilor. Totu∫i, ambele activit„˛i intr„ Ón aceea∫i clas„ din CAEN Rev. 2.
Schimb„ri Ón clasificarea unit„˛ilor
Unit„˛ile Ó∫i pot schimba activitatea principal„ fie dintr-o dat„, fie Ón mod treptat, pe
parcursul unei perioade de timp. Activitatea principal„ se poate schimba Ón cursul unui an
de la o perioad„ statistic„ la urm„toarea. Aceasta fie din cauza factorilor sezonieri, fie
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007

datorit„ unei decizii a conducerii de a schimba structura produc˛iei. Œn fiecare caz apare o
schimbare destul de brusc„ Ón echilibrul activit„˛ilor. De asemenea, o schimbare Ón
structura produc˛iei sau a v‚nz„rilor poate avea loc Ón mod treptat, Ón decurs de c‚˛iva
ani. Aceste cazuri impun schimbarea Óncadr„rii unit„˛ii. Schimb„rile prea frecvente
distorsioneaz„ statistica, p‚n„ la a face interpretarea extrem de dificil„.
Regula de stabilitate Pentru a evita schimb„rile frecvente este necesar„ o regul„ de stabilitate. F„r„ o astfel de
regul„ ar exista schimb„ri aparente Ón demografia economic„ a Óntreprinderilor active, care
nu ar fi altceva dec‚t ni∫te artificii statistice. Regula de lucru este aceea c„ o activitate
secundar„ trebuie s„ dep„∫easc„, timp de 2 ani, activitatea principal„ a unit„˛ii Ónainte ca
Óncadrarea s„ fie schimbat„.
Schimb„rile de Óncadrare a unit„˛ilor, Ón scopul anchetelor statistice, nu se fac mai des
dec‚t o dat„ pe an sau la date fixe ori pe m„sur„ ce informa˛iile devin disponibile.
Schimb„rile mai frecvente ar duce la o neconcordan˛„ Óntre statisticile pe termen scurt
(lunare sau trimestriale) ∫i cele pe termen lung.
Glosar
Acest glosar ofer„ o descriere mai detaliat„ a unora dintre termenii utiliza˛i Ón introducerea
la CAEN Rev. 2. S-au f„cut toate Óncerc„rile de a asigura concordan˛a descrierilor cu
defini˛iile termenilor utiliza˛i Ón alte lucr„ri, dar aceste descrieri nu urm„resc s„ ofere
sensuri definitive, valabile Ón toate Ómprejur„rile. Scopul acestui glosar este doar acela de
a-l ajuta pe utilizatorul de CAEN Rev. 2 s„ fac„ interpret„ri corecte.
Produse destinate Un produs destinat exclusiv consumului intermediar, denumit produs exclusiv, este un
consumului intermediar produs legat tehnologic de produc˛ia altor produse din aceea∫i grup„, dar care nu este
produs Ón nicio alt„ grup„ (de exemplu, melasele legate de produc˛ia zah„rului). Produsele
destinate exclusiv sunt utilizate ca materii prime pentru fabricarea altor produse.
Un produs destinat consumului intermediar, denumit produs obi∫nuit (adic„ un produs care
nu este exclusiv apar˛in„tor unei singure grupe), este un produs legat din punct de vedere
tehnologic de producerea altor produse, dar el nu este realizat Ón mai multe grupe
(de exemplu, hidrogenul produs Ón timpul rafin„rii petrolului este legat tehnologic de cel
produs Ón industria petrochimic„ ∫i Ón cocsificarea c„rbunelui ∫i este identic cu cel produs
Ón grupa care cuprinde alte produse chimice de baz„).
Bunuri de capital Bunurile de capital sunt bunuri, altele dec‚t materiile prime ∫i combustibilul, utilizate pentru
produc˛ia altor bunuri ∫i/sau servicii. Ele includ cl„dirile, utilajele, locomotivele, camioanele,
tractoarele etc. Terenul nu este considerat, de obicei, un bun de capital.
Marf„ Marfa este un bun transportabil cu care se poate face schimb. Poate fi un articol dintr-o
serie ob˛inut„ la o linie de produc˛ie, un articol unic sau suportul material pentru un
serviciu (CD-ul pentru software). Acesta este un concept utilizat pentru clasific„rile vamale.
Proces industrial Un proces de transformare (fizic, chimic, manual sau de orice natur„) utilizat Ón fabricarea
de noi produse (fie ele bunuri de consum, intermediare sau de investi˛ii), Ón prelucrarea
produselor uzate sau pentru furnizarea de servicii industriale.
Aparatur„ casnic„ sau Aparatur„ ∫i echipament de un anumit tip, destinat Ón principal utiliz„rii Ón gospod„riile
de uz gospod„resc private, de exemplu, ma∫ini de sp„lat pentru menaj.
Echipamente industriale Ma∫ini ∫i echipamente cunoscute Ón principal pentru alt„ utilizare dec‚t Ón gospod„rii (de
exemplu, ma∫ini-unelte ∫i ma∫ini de sp„lat pentru sp„l„torii).
Industria prelucr„toare Œn sec˛iunea C îIndustria prelucr„toare“ sunt incluse at‚t mica industrie, c‚t ∫i activit„˛ile de
mare anvergur„. Trebuie remarcat faptul c„ utilizarea instala˛iilor ∫i ma∫inilor grele nu este
exclusiv„ sec˛iunii C.
Produs Un produs este rezultatul activit„˛ii economice. Este termenul generic aplicat bunurilor ∫i
serviciilor.
Produs finit Produse pentru care prelucrarea s-a Óncheiat.
Produs semifabricat Produse realizate printr-o serie de prelucr„ri, dar necesit‚nd o prelucrare ulterioar„, Ónainte
de a fi gata pentru Óntrebuin˛are. Ele pot fi v‚ndute altor fabrican˛i pentru prelucrarea
ulterioar„. Exemplele tipice ar putea include piesele brute, din metal turnat, v‚ndute pentru
a fi finisate Ón alt„ parte.
Produc˛ie Produc˛ia este o activitate care are drept rezultat un produs. Termenul este utilizat cu
referire la Óntreaga gam„ a activit„˛ilor economice. Termenul nu este exclusiv pentru
sectorul agricol, extractiv sau de prelucrare, ci este folosit, de asemenea, ∫i pentru
sectorul serviciilor. Œn func˛ie de ramura de activitate se pot utiliza termeni mai specifici
pentru a defini produc˛ia: prestare de servicii, prelucrare, fabricare etc. Produc˛ia poate fi
m„surat„ Ón diverse moduri, fie Ón unit„˛i fizice, fie Ón termeni valorici.
Transformare Transformarea este un proces care modific„ natura, compozi˛ia sau forma materiilor prime
ori a produselor semifabricate Ón scopul ob˛inerii de produse noi.
Tratare Un proces care este executat, Óntre altele, Ón scopul protej„rii anumitor produse pentru a le
conferi anumite propriet„˛i sau pentru a preveni orice efecte d„un„toare care ar putea
rezulta din utilizarea lor. Exemple: tratarea culturilor, a lemnului, a materialelor ∫i
reziduurilor.
Valoare ad„ugat„ Valoarea ad„ugat„ brut„ este valoarea produc˛iei brute minus costul materialelor ∫i al altor
costuri intermediare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 13
14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 15
16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 17
18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 19
20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 21
22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 23
24 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 25
26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 27
28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 29
30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 31
32 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 33
34 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 35
36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 37
38 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 39
40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 41
42 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 43
44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 45
46 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007 47
 48 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA I, Nr. 293/3.V.2007

RECTIFIC√RI

Œn anexa nr. 1 la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 136/2002 privind stabilirea unor m„suri pentru
asigurarea sediilor Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie ∫i instan˛elor judec„tore∫ti care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea
Ón Palatul de Justi˛ie din municipiul Bucure∫ti, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 779 din
25 octombrie 2002, se face urm„toarea rectificare (care nu apar˛ine Redac˛iei îMonitorul Oficial Partea I“):
— la pct. 2 din coloana a doua, Ón loc de: î2. Cl„dire S + P + 2E (Eugeniu Carada nr. 2)“ se va citi:
î2. Cl„dire S + P + 2E (Eugeniu Carada nr. 3)“.

Œn Hot„r‚rea Guvernului nr. 189/2007 pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimb de
scrisori semnate la Bucure∫ti la 30 octombrie 2006 ∫i 10 noiembrie 2006 Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Banca
Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare la Acordul de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca
Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare privind finan˛area Proiectului pentru sprijinirea serviciilor din
agricultur„, semnat la Bucure∫ti la 27 martie 2000, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I,
nr. 163 din 7 martie 2007, se face urm„toarea rectificare (care nu apar˛ine Redac˛iei îMonitorul Oficial
Partea I“):
— la Graficul de amortizare, Ón coloana îScaden˛„ revizuit„“, r‚ndul 5, la data scaden˛ei 15 mai 2007,
Ón loc de: î249.450,00“ se va citi: î249.540,00“.

EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR

îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti
∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23
&JUYDGY|152700]
Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 293/3.V.2007 con˛ine 48 de pagini. Pre˛ul: 3,10 lei ISSN 1453—4495