Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Buget Și Contabilitate Bugetară Unitatea 4
Buget Și Contabilitate Bugetară Unitatea 4
Buget Și Contabilitate Bugetară Unitatea 4
Creditele bugetare
4.1. Definiție și destinație
4.2. Execuția bugetului public
4.3. Modificarea creditelor bugetare aprobate
4.4. Teme de referate
4.5 Evaluare
4.6. În concluzie
4.7. Bibliografie
73
Unitatea de învăţare 4. – Creditele bugetare
74
Din analiza definiţiei creditelor bugetare rezultă câteva trăsături caracteristice ale
acestora, şi anume:
previziunea bugetară iniţială constituie doar o estimare care poate fi modificată
dacă anumite circumstanţe o justifică, dar nu poate depăşi plafonul fixat prin legea
bugetară;
nici o plată nu poate fi efectuată dacă nu există un angajament aprobat anterior în
cadrul unui program economic înscris în bugetul public;
creditele bugetare aprobate pentru anumite destinaţii reprezintă limite maxime de
cheltuieli, ce nu pot fi depăşite;
creditele bugetare sub forma subvenţiilor, puse la dispoziţia unor unităţi economice
altele decât instituţiile publice au o singură sursă de finanţare, veniturile bugetare;
alocarea fondurilor bugetare se face de către Ministerul Finanţelor Publice pentru
instituţiile publice conduse de către ordonatorii principali de credite.
75
Comentați destinația creditelor bugetare:
00:15
76
1. angajarea;
2. lichidarea;
3. ordonanţarea;
4. plata.
78
primul rând, al legalităţii suportării de la buget a cheltuielilor propuse, chiar
în condiţiile în care în bugetul aprobat există disponibilităţi de credite ce pot
fi angajate;
aplicarea hotărârilor consiliilor locale, cu privire la modul de utilizare a
creditelor bugetare pot fi aplicate numai dacă angajarea cheltuielilor are la
bază prevederi legale care să permită plata de la buget a acestora;
încadrarea corectă a veniturilor şi cheltuielilor pe elementele clasificaţiei
bugetare (capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate) condiţie a
respectării prevederilor bugetare şi a repartizării reale a tuturor operaţiunilor
efectuate de fiecare instituţie publică beneficiară de credite bugetare.
Legea nr. 500/2002, privind finanţele publice detaliază aceste principii generale
care stau la baza execuţiei bugetare. Dintre cele mai importante prevederi de detaliu, se
menţionează următoarele:
pentru fiecare instituţie publică condusă de ordonator principal de credite se
aprobă credite bugetare la nivelul necesarului pe anul în curs, care nu pot fi
utilizate în cazul în care din diferite motive, nu sunt integral consumate, la
finanţarea cheltuielilor altei instituţii publice.
79
Lunar, conducătorii instituţiilor publice al căror buget a suferit modificări ca
urmare a virărilor de credite, vor transmite Ministerului Finanţelor Publice, în termen de
cinci zile de la încheierea lunii în care au fost efectuate, situaţia completă a modificărilor şi
justificarea necesităţii acestora.
fondurilor bugetare aprobate prin bugetul public pot fi utilizate, la cerea
ordonatorilor principali de credite, numai după parcurgerea următoarelor
operaţiuni:
deschiderea de credite bugetare;
repartizarea creditelor bugetare;
alimentarea, cu sumele aprobate, a conturilor deschise la nivelul
instituţiilor publice.
00:30
80
4.3. Modificarea creditelor bugetare aprobate
00:40
Din diferite motive, pe parcursul unui an financiar, pot apare unele situaţii care
impun redimensionarea valorii iniţiale a anumitor credite bugetare, aprobate prin legea
bugetară, pe structura clasificaţiei bugetare.
Redimensionarea fondurilor financiare structurate conform clasificaţiei bugetare se
poate efectua prin două metode:
modificarea alocaţiilor iniţiale;
virări de credite bugetare.
81
De asemenea, în acelaşi cadru instituţionalizat al limitelor aprobate prin legea
finanţelor publice, ordonatorilor de credite le mai este conferit dreptul de a efectua anumite
operaţiuni de virare a unor credite bugetare de la un articol sau alineat la altul dar numai în
cadrul aceluiaşi articol.
Tot în cadrul sistemului de competenţe conferit de Legea nr.500/2002, privind
finanţele publice, ordonatorii principali de credite mai pot aproba şi unele modificări ale
alocaţiilor trimestriale dar numai în cadrul prevederilor anuale.
Excepţie de la prevederile sus menţionate fac alocaţiile bugetare destinate
cheltuielilor de personal şi de capital, aprobate pe instituţii publice şi, în cadrul acestora, pe
capitole care nu pot fi majorate şi nici utilizate în cadrul altor articole de cheltuieli.
O regulă aparte este instituită de Legea nr.500/2002, privind finanţele publice
pentru creditele bugetare aprobate pentru o instituţie publică condusă de un ordonator
principal în sensul că aceste fonduri financiare nu pot fi utilizate sub nici o formă la
finanţarea cheltuielilor altei instituţii publice de acelaşi rang (condusă tot de un ordonator
principal de credite).
Aceleaşi prevederi legale mai stabilesc unele restricţii în sensul că, nici o cheltuială
aprobată în cadrul unui capitol nu poate fi utilizată la finanţarea cheltuielilor altui capital
decât în anumite condiţii.
În ceea ce priveşte activitatea de virări de credite bugetare între celelalte
subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, legea finanţelor publice stabileşte competenţe
fiecărui ordonator de credite atât pentru bugetul propriu cât şi pentru cele ale unităţilor
subordonate dar numai cu condiţia de a fi efectuate înainte de angajarea cheltuielilor,
începând cu trimestrul al III-lea al anului financiar.
În legătură cu virările de credite bugetare se mai face precizarea că sunt interzise
operaţiunile de virare pentru fondurile provenite de la capitolele la care prevederile iniţiale
au fost majorate de la Fondul de rezervă bugetară, la dispoziţia Guvernului, sau din Fondul
de investiţii, la dispoziţia Guvernului.
82
în cadrul fiecărui capitol, de la un articol la altul sau între articolele bugetare, cu
excepţia cheltuielilor de personal şi de capital. Această operaţie de virare de credite să
poată fi efectuată numai cu aprobarea ordonatorului principal de credite atât pentru bugetul
propriu cât şi pentru bugetele instituţiilor publice din subordine conduse de ordonatori
secundari sau terţiari de credite.
01:10
83
02:00
5
84
unde se transferă concomitent cu majorarea corespunzătoare a prevederilor
existente la articolul la care se transferă;
c) acţiunea prin care transferul de la un articol bugetar la altul, în cadrul
aceluiaşi capitol, sau de la un alineat la altul în cadrul aceluiaşi articol bugetar se
realizează prin diminuarea totală a creditelor bugetare la articolul sau alineatul de
unde se transferă concomitent cu majorarea corespunzătoare a prevederilor
existente la articolul la care se transferă;
d) acţiunea prin care transferul de la un articol bugetar la altul, în cadrul
aceluiaşi capitol, sau de la un alineat la altul în cadrul aceluiaşi articol bugetar se
realizează prin majorarea totală a creditelor bugetare la articolul sau alineatul de
unde se transferă concomitent cu majorarea corespunzătoare a prevederilor
existente la articolul la care se transferă.
3. Modificările de alocaţii bugetare sunt operaţiuni prin care:
a) repartizarea iniţială a creditelor bugetare se modifică pe trimestre
în sensul că în cadrul unui articol sau a mai multora se operează un transfer de
credite din trimestrul IV în trimestrele III sau II, respectiv din trimestrul III în II,
concomitent cu efectuarea operaţiunii inverse în cadrul altui articol dar numai
pentru acelaşi capitol;
b) repartizarea finală a creditelor bugetare se modifică pe trimestre în
sensul că în cadrul unui articol sau a mai multora se operează un transfer de credite
din trimestrul IV în trimestrele III sau II, respectiv din trimestrul III în II,
concomitent cu efectuarea operaţiunii inverse în cadrul altui articol dar numai
pentru acelaşi capitol;
c) repartizarea iniţială a creditelor bugetare se modifică pe semestre în
sensul că în cadrul unui articol sau a mai multora se operează un transfer de credite
din trimestrul IV în trimestrele III sau II, respectiv din trimestrul III în II,
concomitent cu efectuarea operaţiunii inverse în cadrul altui articol dar numai
pentru acelaşi capitol;
d) repartizarea iniţială a creditelor bugetare se modifică pe trimestre
în sensul că în cadrul unui articol sau a mai multora se operează un transfer de
credite din trimestrul II în trimestrele III sau II, respectiv din trimestrul III în IV,
concomitent cu efectuarea operaţiunii inverse în cadrul altui articol dar numai
pentru acelaşi capitol.
4. Execuţia bugetului înseamnă:
85
a) realizarea veniturilor prevăzute şi efectuarea cheltuielilor, iar responsabilitatea
pentru execuţia bugetului, în condiţiile aprobate de către Parlament, revine Guvernului,
rezultatele în acest domeniu depind de procedurile financiare utilizate;
b) realizarea veniturilor prevăzute şi efectuarea cheltuielilor aprobate.
Responsabilitatea pentru execuţia bugetului, în condiţiile aprobate de către Parlament,
revine Guvernului, iar rezultatele în acest domeniu depind de procedurile financiare
utilizate;
c) realizarea veniturilor prevăzute şi efectuarea cheltuielilor aprobate, responsabilitatea
pentru aprobarea bugetului, în condiţiile aprobate de către Parlament, revine Guvernului,
iar rezultatele în acest domeniu depind de procedurile financiare utilizate; 02:20
5
d) realizarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor aprobate, responsabilitatea pentru
execuţia bugetului, în condiţiile aprobate de către Parlament, revine Ministerului
Finanțelor, iar rezultatele în acest domeniu depind de procedurile financiare utilizate.
86
se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru
celelalte acţiuni”.
Execuţia bugetului înseamnă realizarea veniturilor prevăzute
şi efectuarea cheltuielilor aprobate. Responsabilitatea pentru
execuţia bugetului, în condiţiile aprobate de către Parlament,
revine Guvernului, iar rezultatele în acest domeniu depind de
procedurile financiare utilizate;
Prevederile de venituri din buget sunt considerate sarcini
minime (cu excepţia acelora privind veniturile din
împrumuturi, care sunt maxime), iar cheltuielile aprobate sunt
limite maxime. De asemenea, cheltuielile se pot efectua
numai pe destinaţiile aprobate;
Angajarea, reprezintă actul care generează obligaţia unei
instituţii publice de a plăti o suma de bani unui terţ (contract,
decizie ministeriala, hotărâre judecătoreasca etc.), altfel spus
poate fi considerată şi consecinţa deciziei luate, în mod
deliberat, de un organ al administraţiei de stat existând, însă,
şi cazuri în care angajarea cheltuielilor se produce datorită
unor decizii ale Parlamentului (majorarea salariilor
funcţionarilor publici, a pensiilor etc.) sau unor cauze
fortuite, competenţa în angajarea cheltuielilor revenind, de
regulă, conducătorilor instituţiilor publice. Angajarea
reprezintă, de asemenea, etapa cea mai importantă în
efectuarea unei cheltuieli, de care depinde încadrarea în
limitele aprobate prin buget;
Lichidarea reprezintă operaţia prin care se constată serviciul
făcut în favoarea instituţiei publice, determinându-se şi suma
de plată, precum şi operaţiunea bazată pe acte justificative în
vederea efectuării reale a livrărilor de mărfuri şi a serviciilor
pentru instituţiile publice.
Ordonanţarea constă în emiterea unei dispoziţii (ordin) de
plată a unei sume de bani de la buget în favoarea unei terţe
persoane.;
87
Plata reprezintă operaţia de achitare propriu-zisă a sumei de
bani datorată de instituţia publică.;
Activitatea administraţiei publice este organizată şi se
desfăşoară prin intermediul funcţionarilor publici, numiţi în
funcţie de conducătorul instituţiei publice respective;
Metoda virării creditelor bugetare constă în acţiunea prin
care transferul de la un articol bugetar la altul, în cadrul
aceluiaşi capitol, sau de la un alineat la altul în cadrul
aceluiaşi articol bugetar se realizează prin diminuarea totală a
creditelor bugetare la articolul sau alineatul de unde se
transferă concomitent cu majorarea corespunzătoare a
prevederilor existente la articolul la care se transferă.
Efectuarea acestei mutaţii de credite bugetare se face numai
cu condiţia ca plata ce urmează a se angaja din suma rezultată
ca urmare a virării, să fie legală pentru a putea fi suportată
din credite bugetare.
Modificările de alocaţii bugetare sunt operaţiuni prin care
repartizarea iniţială a creditelor bugetare se modifică pe
trimestre în sensul că în cadrul unui articol sau a mai multora
se operează un transfer de credite din trimestrul IV în
trimestrele III sau II, respectiv din trimestrul III în II,
concomitent cu efectuarea operaţiunii inverse în cadrul altui
articol dar numai pentru acelaşi capitol.
1. d; 2. c; 3. a; 4. B.
89