Chirita in provintie

1.Date despre autor si opera

Vasile Alecsandri (născut la 21 iulie 1821, sau 14

iunie(1818 sau

1819), la Bacău

- se stinge din via

ă la 22 august 1890, la Mirceşti, judeţul Roman), poet şi dramaturg, membru fondator al Academiei
Române, om politic, diplomat. Exponent al generaţiei paşo

ptiste, a fost puternic implicat în evenimentele re

voluţionare de la 1848 şi în mişcarea unionistă. Lui Alecsandri i

-a fost oferit tronul Moldovei

însă acesta l

-a refuzat pentru a înlesni calea spre Unirea

Principatelor sub sceptrul unui domn mai puţin criticat de politica

vremii. Ca ministru al Afacerilor

Străine în primii ani ai domniei lui

Alexandru Ioan Cuza, a colindat cancelariile occidentale pentru a

face cunoscută cauza unionistă a românilor.

fost în primul rând un poet important şi un dramaturg original.

S-

a bucurat de recunoaştere şi admiraţie atât în ţară cât şi peste hotare, fiind deosebit de apreciat de
lumea francofonă, devenind laureat al premiului Ginta latină” la Montpellier în 1878.

2.Tema

operei

este critica instituţiilor şi moravurilor societăţii feudale.

3.Subiectul
este comic şi critică arivismul micilor boieri rurali,

care-

şi dau aere de

nobili. Chirita, comedie de moravuri surprinde modul de viata, moravurile unei epoci. Autorul apare
in mod indirect in text prin intermediul actiunii si al

personajelor.

Chirita este structurata pe doua acte . Actul intai se

Rezumat:
Se afla cucoana Chirița în provinție, la moşia Bârzoieni. În ograda casei boiereşti intrară cucoana
Chiriţa Bârzoi, călare, şi o ceată de ţărani. Aceştia îşi strigau supărarea împotriva fiului Chiriţei. Guliţă
ori le aducea felurite pagube, ori le ţinea calea fiicelor lor.
Chiriţa îi izgoni pe ţărani. Începu să-l strige pe Ion, feciorul boieresc, să vină să o dea jos de pe cal.

Cum Ion nu venea, începu să-i strige la rând pe Guliţă și pe Luluţa, fiica răposatei văduve Afin, care
acum stătea la ea. Îi strigă apoi pe "monsiu Şarlă" (Charles), profesorul francez al lui Guliţă, şi pe
cumnata ei, Safta.
Aceştia apărură cu toţii. Ion ţinu calul și profesorul Şarl o prinse pe cucoana Chirița când sări de pe
cal. Guliţă ceru să-l lase şi pe el călare. Mama lui îl trimise să înveţe franceza cu monsiu Şarlă. Îi
promise că îi va cumpăra un cal când va ajunge tată-său ispravnic.
Chiriţa se trase cu Safta la umbră şi îi spuse că abia aşteaptă să se facă isprăvniceasă. După ea, soţul
ei avea toate drepturile să fie numit ispravnic. Trecuseră prin multe la '48: le pieriseră vreo zece vite,
Bârzoi avusese friguri şi îl apucase şi groaza, iar pe ea o duruse o măsea...
Cucoana îi mărturisi apoi cumnatei că pusese ochii pe Luluţa şi pe zestrea ei, pentru Guliţă, deși
acesta era mai mic cu un an decât fata. Îi făcu apoi un fel de examen de limba franceză lui Guliţă.
Află, spre disperarea profesorului, că furculiţa, învârtita şi trânta se spun "furculision", "învârtision" şi
respectiv " trântision" !
Ion aduse un răvaş de la Iaşi, aşezându-l exact pe dos, sub un şervet deasupra căruia era şi o tavă. În
răvaş, Grigori Bârzoi o anunţa că fusese numit ispravnic. Îi spunea să ia toată gospodăria şi tot
neamul şi să vină la târg, nu departe de Bârzoieni. Aminti să fie luat și curcanul. Femeia se bucură că
acum poate pleca la Paris. Se plictisise cucoana Chirița în provinție și voia să mai meargă și în alte
locuri.
Profitând de zăpăceala iscată de veste, Guliţă porni călare pe calul furat din grajd. Nu putu să îl
stăpânească și toată lumea alergă să îl salveze. În acest timp Luluţa se întâlni cu Leonaş, un tânăr din
Iaşi care o iubea şi pe care îl iubea. Când îl aduseră pe Guliţă, pe cei doi îi umflă râsul. Cucoana
Chiriţa se înfurie şi îl goni pe Leonaş de acolo. Leonaş promise că se va răzbuna pentru asta.