M-am gandit sa va povestesc despre o figura deosebit de reprezentiva in istorie si care m-a fascinat prin destinul si frumusetea acesteia.

In plus, aaceasta figura iconica a avut un impact asupra orasului in care locuiesc. Povestea frumoasei Sissi, devenita la 16 ani Imparateasa unuia din cele mai puternice Imperii mi-a fost spusa prima data de catre Opa cand eram copil.Fusese in Austria si adusese un teanc de vederi cu Palatul Schnbrunn, cu Sissi, si cu imparatul Franz Josef, iar fiecare capitol al povestii era exemplificat vizual. Elisabeta de Bavaria (de Wittelsbach) sau Sissi cum ii spuneau apropiatii,s-a nascut in 24 Decembrie 1837,in Mnchen,fiind crecsuta de excentricul ei tata, Maximilian Josef, Duce de Bavaria, intr-un mod liber, nonconformist, iubind natura si animalele , calarind si umbland de un singura prin paduriile Bavariei, interactionand cu oamenii simplii. In 1853, la 16 ani, o insoteste pe sora sa, Helene, la Bad Ischl unde era aranjata o intalnire intre aceasta si tanarul imparat Franz Josef invederea logodnei(cel putin asa sperau mamele celor doi).Ce a iesit a tinut de destin , soarta sau intamplare. Vazand-o pe tanara de o frumusete naturala desavarsita, cu parul deosebit de lung si ondulat, slabuta dar zvelta,rebela si nedand importanta etichetei, imparatul se indragosteste de ea si o cere de sotie.Spre stupefactia tuturor, Franz Josef anunta logodna sa cu Sissi.

Ramane o enigma de ce tanarul imparat a preferat o adolescenta frumoasa si nonconformista uneia rafinate si manierate.Si totusi naturaletea a invins diplomatia. In 24 Aprilie 1854 are loc cununia celor doi in Biserica Sfantului Augustin (Augustinerkirche) din Viena. Pentru frumoaa adolescenta greul abia incepea.Nefamiliarizata cu rigorile curtii austriece, a trebuit sa invete mult pentru a-si invata rolul de imparateasa.A invatat limbile imperiului: italiana, sarba si maghiara precum si limbile celor mai importante state ale Europei; franceza si engleza dar si greaca veche. Dintre toate, cel mai mult i-a placut maghiara pe care va invata s-o vorbeasca fluent.De fapt, aceasta tara , poporul acesta simplu si mandru, o atragea si ii simpatiza cauza. Avea sa socheze Curtea, deoarece mergea la cumparaturi prin Viena, isi populase apartamentele cu deferite animale: papagali , caini si caprioare. Vizita orfelinate si azile , aducea la Curte copii sau oameni nevoiasi care erau hraniti si imbracati,si cu care statea mult de vorba reusind sa isi faca o imagine despre starea Imperiului.

Desi va avea patru copii, Sissi isi va mentine toata viata aceeasi greutate de 50 kg si talia de 40 de cm la o inaltime 1,72m. Frumusetea ei era naturala si nu facea nimic s-o accentueze, insa dadea o mare importanta parului ei deosebit de bogat, lung pana la genunchi, a carui pieptanare dura cate doua ore.Se spune ca pentru a-i pastra nuanta, o data la pe luna il spala cu un coniac deosebit de scump. Nu purta podoabe decat rareori.Podoapa care o facuse celebra era formata din din 27 de piese in forma de stea realizate din diamante cu cate o perla in mijloc cu care isi imbodobea parul.

S-a apropiat de fostii revolutionari maghiari reusind sa ii intelega.In 1867, reuseste sa-i convinga pe unguri , dar si pe sotul sau sa lase orgolile deoparte si sa realizeze Acordul austro-ungar ce avea sa duca la creearea Imperiului cu aceasi nume. Ajungand la Buda, Sissi era aclamata de maghiari. Pentru prima data se simtea in largul ei alturi de un popor care o adora si o nobilime care prefera sa spuna lucrurilor pe nume fara a se ascunde in spatele unor etichete inutile. Ce a reusit sa faca cu poporul maghiar va reusi si cu italienii , unde va juca un rol major in stabilirea obiectivelor comune italo-austrice.Imparateasa Sissi era un foarte bun negociator, fiind deoseit de empatica. In mod ciudat pentru o imparateasa, ea credea ca republica era o forma mai buna de guvernanmant decat Imperiul.

Viata ei a fost ca o roman. A fost iubita si l-a iubit pe Franz Josef avand impreuna patru copii : Sophie, Gisela, Rudoldf si Maria Valeria numita copilul ungur deoarece se nascuse la Buda.Poate ca fericirea in cuplu ar fi durat mai mult daca Franz Josef nu ar fi fost dependent de mama sa, careia neplacandu-i nora, o blama luandu-i copii sa ii creasca si neacordandu-i lui Sissi nici macar dreptul de a-i alapta, creste sau de a interveni in educatia lor. Nesprijinindu-si sotia in demersul ei legitim de a-si avea copiii langa ea, a indepartat-o, astfel ca Sissi, iubita de popor dar privita circumspect de nobilime, avea sa isi gaseasca linistea in calatorii. Sissi va vizita: Morocco, Algeria, Malta,Turcia, Egipt, Elvetia Grecia, in insula Corfu va construi o resedinta pe care o va numi Achilleion , in Franta, Anglia si Elvetia.A ajuns si la Baile Herculane unde se intalnea cu regina Carmen Sylva, mergea prin sate discutand cu oamenii, intreband femeile despre portul pe care acestea le purtau.Exista si un pisc langa Herculane numit Piscul Elisabeta.

Dupa sinuciderea fiului ei Rudolf, la Mayerling,Sissi se va indeparta si mai mult de Curtea Imperiala.Dupa acest incident tagic (1889), ea se va imbraca doar in negru iar afectiunea si prietenia pe care o avea fata de sotul ei se va transforma in indiferenta.

Destinul a facut ca frumoasa Sissi sa parasesca aceasta lume fiind asasinata (1898) de un anarhist italian al carui scop a fost sa ucida un cap incoronat. Fire sensibila, Sissi nu s-a adaptat rigorilor Curtii, refugiindu-se in literatura scriind poezii si impresii de calatorie.A fost considerata o ciudata pentru ca se intelegea extrem de bine cu varul eiLudwig al II-lea al Bavariei , pentru ca era noncorfomista, libertina, si se simtea bine intre oammeni simpli.

Bustul mprtesei Sisi nu are ce cuta pe pmntul romnesc

n dorina de a menine vie perioada de trist aducere aminte pentru romni, cnd Transilvania era administrat de unguri, acetia ne innd seama de sensibilitile romnilor, pun tot felul de nsemne ungureti care s ntrein tensiunea interetnic ntr e romni i ungurii din Romnia, meninnd o stare de tensiune permanent prin tot comportamentul lor. n aceast categorie de aciuni se nscrie i propunerea recent fcut de liderul formaiei CNMT, Gergely Balasz, ca la reabilitarea podului Elisabeta de peste rul Some din municipiul Cluj Napoca s se amplaseze la captul acestuia bustul nprtesei Sisi. Fosta mprteas a Austriei Sisi pe numele ei ntreg este Prinesa Elisabeta Amalia Eugenia de Wittelsbach cunoscut mai ales sub numele Sisi s -a nascut pe data de 24 decembrie 1837, la Munchen. Prinesa nu avea dect 16 ani cnd la 24 aprilie 1854, s -a cstorit la Viena cu mpratul Austriei Franz Joseph. Sisi i cu Franz erau erau veri aa c le -a trebuit dispensa Papei, care dealtfel le-a fost acordat. n afar de limba matern, germana, Sisi, vorbea franceza (nvat cu greu n puinul timp dintre logodn i cstorie, Elisabeta neavnd aptitudinile necesare pentru limbi strine), iar dup un timp a nvat i limba ungar. n 1855, prinesa Elisabeta i-a luat un profesor de limba ungar, iar un an mai trziu vorbea fluent aceast limb. Elisabeta a devenit cu timpul o persoan foarte popular n Ungaria, deoarece

a luptat pentru libertatea acestei ri. nclinaiile ei ctre aceast ar provene au de la profesorul ei de istorie de origine ungar, care a jucat un rol foarte important n opiniile politice ale mprtesei. Elisabeta ca om politic a luptat pentru Ungaria. n activitatea diplomatic era excelent, Ungaria era prioritatea ei i avea o mn de fier. La semnarea acordului Austro-Ungar din 1867 Elisabeta a avut un rol important n realizarea sa. n 8 iunie 1867 Elisabeta cu Francisc Iosif au plecat la Buda acolo au fost ncoronai, dup acordul Austro-ungar, ca regi ai Ungariei. Dealtfel acest lucru nu era deosebit de important la timpul respectiv, fostul mprat al Austriei din Casa de Habsburg, a fost din 1848 pn n 1916 investit cu titlurile de rege al Ungariei i Boemiei, rege al Croaiei, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania, marchiz de Moravia, mare voievod al Voievodatului Serbia etc., toate acestea fiind formaiuni organizatorice n cadrul imperiului fr atribuii statale. Ca urmare a implicrii ei n activitile politice ale imperiului, n 10 septembrie 1898 n timp ce Elisabeta era n trecere prin Geneva a fost njunghiat de anarhistul italian Luigi Lucheni, cu toate c mprteasa era inregistrat la hotel sub o alt identitate. Acasta a njunghiat -o tocmai cnd se pregtea s urce impreun cu doamna sa de onoare, contesa unguroaic Irma Sztaray, pe vaporul spre Montreux. Implicarea ei n semnarea acordului din 1867 i activitatea ei ulterioar pentru creterea influenei ungare n cadrul imperiului, o face indezirabil pentru poporul romn. Ca urmare a acestui acord ia natere imperiul dualist Austro Ungar n cadrul cruia ungurii ncep un progrom mpotriva romnilor din Transilvania n vederea desnaionalizrii lor. Sunt desfiinate toate colile romneti de stat, este ntrudus limba ungar n colile confesionale romneti i n grdinie, se dau nume ungureti tuturor satelor i oraelor, se ungurizeaz numele romnilor. Pe acest fond juridic implementat pentru dezvoltare a ungarismului au loc masacre n mas i crime mpotriva romnilor, hungarismul la nceputul secolului XX ajungnd ntr-o stare de ferocitate delirant. Numai n perioada 1902-1912 jandarmii unguri au mpucat fr motive 300 de romni, mii de romni fiind trimii n pucrii sau primind amenzi mari numai pentru faptul c i manifestau apartenena la naia romn prin afiarea de cocarde tricolore sau pentru c au cntat cntece romneti. Dualismului Austro Ungar constituie o pagin neagr pentru poporul romn , n cei 51 de ani ct a durat acest mariaj, romnii au fost supui unui adevrat genocid ce un poate fi uitat. De aceea orice persoan care i leag numele de nfptuirea acestui act se face vinovat de toate aceste crime, fiind considerat pesona non grata pe pmntul Romniei. Cu att mai mult mprteasa Sisi care era considerat n epoc susintoare frenetic a ungurilor i care a dat natere n 23 aprilie 1868 unei fete Maria Valeria numit i copilul ungur ce era pregtit s fie consoart pentru viitorul rege al Ungariei. Dealtfel mprteasa Sisi nu are nici o legtur cu localitatea noastr i nici n Transilvania, singura descindere n timpul vieii ei pe pmnt romnesc pare s fi avut loc la Bile Herculane.