Civilizatii Preelene

Civilizaţia Minoica
 Caracteristici ale civilizaţiei cretane
Dezvoltarea economică:
– Condiţii prielnice pentru dezvoltarea agriculturii şi creşterii
animalelor
– Situaţia de insulă a favorizat dezvoltarea precoce a
navigaţiei şi comerţului: talassocraţia
Organizarea social politică:
– Apărată natural (şi de flota), apar grupări politice conduse
de regi, unite în confederaţii
– Secole de securitate şi prosperitate: viaţă uşoară, destinsă şi
confortabilă
– Tendinţa către individualism, fantezie, varietate
– Situată la distanţă relativ mică de trei continente a favorizat
contactul cu alte civilizaţii
Date istorice:
– Absenţa unor documente scrise
– Legendele greceşti & urmele materiale devin surse istorice
 Periodizare
(după Prof. Sanda Voiculescu, UAUIM Buc.)
PERIOADA / ARHITECTURA /
EVENIMENTE ISTORICE MONUMENTE SEMNIFICATIVE
Creta - locuită din mil. VI îC Urme reduse de arh.:
MINOIANUL VECHI - casa, prototip al palatelor
(2700 - 2000 îC) - mormântul de tip tolos
MINOIANUL MEDIU
(2000 - 1600 îC) construcţia primelor palate
1750-1700 îC-marele cutremur Cnossos, Phaistos, Mallia
MINOIANUL RECENT - reconstr. după cutremur
(1600-1200 îC) - înflorire a artelor
1400 îC dominaţie miceniană - împodobirea palatelor
 Construcţia oraşelor
Homer spunea: “are onameni numeroşi până la infinit şi 90 de
oraşe” (ex: Gurnia, Cnossos)
• Oraşe cu dezvoltare spontană şi tramă stradală neregulată
• Ocuparea intengrală a terenului între străzi
• Străzile converg către un centru, unde se află:
– Palatul
– Spaţiul public
– Gradenele pentru spectacol
• Confort urban (aducţie şi evacuarea apelor, rigole şi drenaje
subterane, străzi pavate etc.
• Lipseşte funcţia de apărare.
Gurnia
 Materiale şi tehnici de construcţie
Piatra, lemnul, cărămida,
• Zidul: - parter din blocuri prismatice de piatră
- etaj din cărămidă sau blocaj de piatră
- legături din lemn
• Elementul de sprijin izolat - crează portice, logii:
- pila de zidărie
- coloana de lemn
• Acoperirea este realizată cu grinzi de lemn.
• Spaţiilor sunt de dimensiuni relativ mici şi intime.
 Programe de arhitectură sacră
Arhitectura religioasă e slab reprezentată, ritualirile
(dansuri, jocuri, lupte cu tauri, procesiuni, ofrande,
plantarea de arbori etc.) petrecându-se în exterior
iar templele făcând parte din ansamblul palatelor:
• Credinţa într-un panteon de zei dominat de o zeiţă
mamă şi de zeul furtunii, simbolizat de labris şi
materializat în taur;
• Sacralizarea unor elemente naturale.
Arhitectura funerară: relativ puţine exemple care
variază ca formă; predomină mormintele tolos, dar
există şi morminte rectangulare.
Programe de arhitectură: locuinţa
Locuinţa trece treptat de la forma de plan ovală
sau circulară din neolitic la cea patrulateră:
– O mare diversitate de alcătuiri şi dimensiuni, reflex
al individualismului;
– Grupări de încăperi pe criterii funcţionale, fiecare
grupare având o oarecare autonomie;
– Grupări de încăperi în jurul unor Curţi interioare;
– Spaţii de tranziţie interior-exterior;
– Apar etaje totale sau parţiale, terase circulabile;
– Dotări de igienă şi confort (băi, bazine).
Knossos, Vila regală
(sec. XV), amplasată
în apropiere de palat;
Compoziţie liberă a
spaţiilor şi influenţe
ale megaronului
Micenian.
Programe de arhitectură: palatul
Palatul princiar dă adevărata măsură a
nivelului civilizaţiei cretane
Cartiere funcţionale:
– Locuinţă a regelui divinizat
– Capele pentru cult
– Apartamente
– Recepţie
– Zonă gospodărească
Lipseşte funcţia de apărare
 Knossos: Palatul Labirint

• Construit în mai multe etape

• 1-3 niveluiri, adaptat la teren
• Terase, logii, trepte
• Curte de dimensiunile unei pieţe (30x50m)
• Mici curţi interioare
• Încăperi de dimesiuni modeste
• Zonă de gradene pentru spectacole
Knossos
 Caracterul arhitecturii cretane
CONCEPŢII SPAŢIALE
• Spaţiul construit conceput în relaţie cu cel natural:
– se urmăresc pantele şi se folosesc denivelările
pentru a crea etaje parţiale şi terase
– între interior şi exterior apare o continuitate,
arhitectura înglobând spaţii descoperite (curţi
interioare) sau deschizându-se spre peisaj
• Formele spaţiilor sunt carteziene, caracterizate prin
claritate şi echilibru
• Spaţiile se raportează la scara umană, intime şi lipsite
de monumentalitate
 PROCEDEE COMPOZIŢIONALE
• Organizarea spaţiilor pe criterii funcţionale, aparent
dezordonate
• Calităţi expresive:
– lipsec la nivel de ansamblu
– preocupări expresive de detaliu
• compunerea spaţiilor cu fantezie şi varietate, reflexie
a unui individualism
• o tranziţie fluentă şi gradată interior-exterior:
– spaţiu închis
– spaţiu acoperit, dar deschis pe o latură
– spaţiul descoperit al curţii
 PLASTICA ARHITECTURALĂ

• Compoziţie organică, asimetrie

• Lipsesc faţadele elaborate
• Interioare intime şi pline de fantezie
• Elemente de vocabular arhitectural şi decorativ:
– ancadramente de piatră
– pile din piatră
– coloane din lemn viu colorate
– fresce viu colorate
– basoreliefuri din ipsos colorate etc.