Arta antică

REALIZAT:N.ARSENI
 Apariția artei antice în civilizațiile antice
• În Mesopotamia, arhitectura are un caracter monumental. În sudul Mesopotamiei, lipsit de piatră şi lemn, dar bogat în argilă, s-a construit din cărămidă
nearsă. Edificiile publice şi religioase construite prin alternanţa cărămizilor albastre, albe, verzi, galbene aveau o înfăţişare deosebită. În Mesopotamia
arta era pusă în serviciul regelui şi al templelor. Construcţii monumentale, care uimeau prin dimensiunile lor, erau templele-turn, numite zigurate.

• În epoca elenistică sculptura se diversifică, figurile prezentînd sentimente umane, fără nuanţe religioase. Chipuri noi, graţioase sînt sculptate în
marmură de Praxitele care creează statuile Eros, Hermes ţinîndu-l în braţe pe Dionysos, Afrodita din Cnidos. Lisip este maestru în turnarea bronzului ş
în reprezentarea mişcării, realizînd o serie de portrete-busturi ale lui Alexandru cel Mare, dar şi statui ale zeilor. 

• În China antică dezvoltarea arhitecturii a căpătat amploare în mileniul I î.Hr. Ca materialele de construcţie chinezii au folosit pe larg lemnul şi
cărămida. Templele, pagodele, aveau mai multe etaje cu balustrade şi terase. O construcţie defensivă impresionantă este Marele zid chinezesc
construit în 215 î.Hr. de către 300 000 de oameni mobilizaţi de împăratul Qin Shihuangdi, în scopul apărării Chinei de «popoarele din nord»,
care întreprindeau atacuri devastatoare. Avînd lungimea de circa 2000 km, zidul era atît de gros încît pe el putea merge 7 călăreţi unul lîngă
altul. Marele zid a fost restaurat în secolul al XV-lea căpătînd aspectul actual.
 Cele mai originale arte ale epocii antice

• Piramidele Ghiza din Egipt •  Marele Zigurat al Urului

Arta antică în Roma
• Un domeniu al artei în care romanii au înregistrat realizări deosebite a fost arhitectura, care îşi are rădăcinele în
perioada etruscă, aceasta avea un caracter urban şi funcţional, fiind supusă utilităţii publice. Romanii introduc
elemente arhitecturale noi, bolta şi cupola, pe larg folosite la construcţia edificiilor de mari dimensiuni.
• Viaţa publică la Roma se concentrează în piaţa centrală, numită Forum. Aici se construiesc palatul senatului,
edificiile administrative, bazilica, unde se desfăşurau şedinţele de judecată şi se încheiau afacerile. Urbanismul
roman tinde să concentreze în acelaşi loc toate elementele necesare vieţii publice, religioase şi politice.
• Toţi împăraţii împodobesc Roma cu foruri monumentale. În amintirea victoriilor repurtate în războaie romanii
înalţă arcuri de triumf şi columne monumentale (Columna lui Traian, Columna lui Marcus Aurelius).
Amfiteatrele romane reprezentau construcţii impunătoare, care cu ocazia spectacolelor publice adunau mulţimi
mari de oameni. Printre acestea Colosseumul din Roma, unde circa 50 000 de spectatori veneau să asiste la
luptele gladiatorilor.