„ N-A Ș SC HIM BA

S Ă RA CA M OL D OV Ă
NIC I P ENTRU ÎNT Â I U L
T RON DIN L U M E”
 MIHA I L
KOGĂ LNICEA NU –
UN ARHITECT AL
ROMÂNIEI MODERNE
STUDIU DE CAZ
DATE
BIOGRAFICE.
STUDII.
(1817- 1891)
• “Literator distins, istoric fruntaş, mare orator şi ALEXANDRU D.
încă mai mare om de stat, Mihail Kogălniceanu a XENOPOL
fost una din acele naturi alese ce greu încap câte
două alăturea în un veac; pentru care timpul cât „”Mihai
l-a trăit a fost prea scurt şi spaţiul în care i-a fost
învoit să se mişte prea neîncăpător, spre a Kogălniceanu a
dezvolta uriaşa putere a concepţiunilor,
cugetărilor şi năzuinţelor lui. Puternicei firi a lui
umplut cu înalta
Kogălniceanu i-ar fi trebuit, spre a sa deplină sa personalitate
desfăşurare, un teatru de lucrare mare şi întins;
el ar fi trebuit să se nască în sânul unei mari mai bine de 50
împărăţii şi să conducă destinele ei. Dacă însă
extensiv bogata lui natură cerea o mai largă sferă
de ani din istoria
de lucrare, greutăţile prin care a trecut poporul neamului
nostru, tocmai în vremea celei mai spornice a
sale activităţi, au dat acestei naturi geniale românesc.”
putinţa de a dezvolta intensiv toată plenitudinea
însuşirilor sale; şi dacă Kogălniceanu nu s-a putut
înălţa atât de sus, precum o merita, în istoria
 Casa cu absidă,
Iași
http://curierul-iasi.ro/romantica-poveste-a-%E2%80%9Ecasei-cu-absida
%E2%80%9D-1923
„Tatăl meu a fost vornicul Ilie Kogălniceanu, muma mea a fost soţia
sa Catinca, născută Stavilă, familie românească din Basarabia; de pe
tată şi de pe mumă, din moşi şi strămoşi, mă fălesc, dară, că sum
român moldovan, şi cu mândrie recunosc că familiea mea nu a căutat
niciodată originea sa în ţări şi neamuri străine”
Prefaţă la Cronicile României sau Letopiseţele Moldaviei şi Valahiei,
vol. I, București, 1872

Ilie Kogălniceanu Catinca Stavilla

STUDII

Kogălniceanu a
fost educat la
Mănăstirea „Trei
Ierarhi” din Iași,
înainte de a fi
instruit de către
Gherman Vida, un
călugăr care
aparținea Școlii
Ardelene și care
era asociat cu
STUDII

În timpul şcolii
primare, la pensio¬nul
francezului Cuénim din
Miroslava, a devenit
pasionat de istorie şi i-
a cunoscut pe trei
dintre viitorii săi
prieteni, Vasile
Alecsandri, Alexandru
Ioan Cuza şi Costache
Negri.
 STUDII
La un examen, a fost remarcat
şi distins cu un premiu de
vistiernicul M. Sturdza, viitorul
domn al Moldovei, care îl va
trimite apoi să studieze mai
departe, în Franţa, împreună
cu beizadelele (Dimitrie şi
Grigore) şi alţi fii de boieri, pe
cheltuiala statului, ceea ce
înseamnă că domnul ţării se
gândea la constituirea unui
nucleu de colaboratori fideli şi
Luneville, France
competenţi.

La Luneville, Franța studiază

între 1834-1835. Este nevoit să
STUDII
1834-1838 – studiază în
Berlin

În timpul perioadei
petrecute la Berlin, i-a
cunoscut și a fost influențat
de juristul hughenot
Friedrich Carl von
Savigny, de Alexander
von Humboldt, Eduard
Gans și în special de
profesorul Leopold von
Ranke, ale cărui idei asupra
necesității politicienilor de a
fi la curent cu știința istoriei
au fost rapid adoptate de
Kogălniceanu.
ACTIVITATEA
ACTIVITATEA POLITICĂ
Activitate Mandat
Deputat 1866
Preşedintele Consiliului
11 octombrie 1863 – 26 ianuarie 1865
de Miniştri
11 octombrie 1863 – 19 iulie 1864
16 noiembrie 1868 – 24 ianuarie 1870
Ministru de Interne
17 noiembrie 1878 – 25 noiembrie 1878 (ad-
interim)
11 iulie 1879 – 17 aprilie 1880
Ministru de Interne,
Agricultură şi Lucrări 19 iulie 1864 – 26 ianuarie 1865
Publice
26 august 1869 – 28 noiembrie 1869 (ad-
interim)
Ministru de Externe 27 aprilie 1876 – 23 iulie 1876
3 aprilie 1877 – 25 noiembrie 1878
Ministrul Lucrărilor
6 mai 1864 – 19 iulie 1864 (ad-interim)
Publice
ACTIVITATEA ȘTIINȚIFICĂ
Membru titular al Societăţii Academice Române
(16 septembrie 1868)
Vicepreşedinte (5 aprilie 1886 – 28 martie 1887),
preşedinte (28 martie 1887 – 27 martie 1890) al
Academiei Române,
Preşedinte al Secţiunii Istorice a Academiei
Române (1891)
 ACTIVITATEA SA DE JURNALIST ŞI EDITOR DE PRESĂ
În 1838 a preluat de la Gh. Asachi ”Alăuta Românească”, iar în 1840 a publicat revista
”Dacia literară”, care, în celebra sa « Introducţie », punea bazele unei literaturi
moderne în Principatele Române. Totodată, a editat ”Foaia Sătească a Prințipatului
Moldaviei” şi a înființat o tipografie și o editură proprie.

În literatură, a scris, mai ales, proză autobiografică (”Iluzii pierdute”, ”Un întâiu amor”,
1841), istorică (”Trii zile din istoria Moldaviei”), satirică (”Fiziologia provincialului la Iași”).

Ca istoric, în 1837 a publicat, la Berlin, ”Histoire de la Valachie, de la Moldavie et

des Valaques transdanubiens”, iar în 1841 a fost promotorul primei colecții de
documente istorice, ”Arhiva românească”, urmată de ”Letopisețele Țării Moldovii” în care
apăreau pentru prima dată cronicile lui Miron Costin și Ion Neculce.
 „DACIA LITERARĂ”
• La 30 ianuarie 1840 ia fiinţă la Iaşi revista „Dacia literară”,
din iniţiativa şi sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu
(1817-1891), fiind „întâia revistă de literatură organizată”
(G. Călinescu). „Dacia literară” este aşadar prima revistă
literară, în jurul căreia s-a manifestat un curent naţional-
popular şi prin care s-au afirmat primii noştri scriitori
moderni.
• În primul număr al revistei, Mihail Kogălniceanu, în vârstă
de numai 23 de ani, publică articolul-program sub titlul
„Introducţie”, în care evidenţiază principalele idei care vor
sta la baza creării şi orientării literaturii româneşti şi care
este considerat primul manifest al romantismului
SURSE VIDEO

• https://www.youtube.com/watch?v=bu79zt_BpYw
• https://www.youtube.com/watch?v=DX29JYMhl_I
 “NU E O SINGURĂ REFORMĂ, UN SINGUR ACT NAŢIONAL ÎN CARE SĂ NU
FIGURE NUMELE MEU. TOATE LEGILE CELE MARI SUNT FĂCUTE ŞI
CONTRASEMNATE DE MINE.” MIHAIL KOGĂLNICEANU

1863-
1848 1877
1864
Evenim Evenim Evenime
ent: ent: nt:

Explicația și Explicația și Explicația și

importanța importanța importanța
evenimentului evenimentului evenimentului
„Să ne ținem de obicieurile strămoșești - atât cât nu sunt împotriva dreptei
cugetări. Să ne ținem de limba, de istoria noastră, cum se ține un om în
primejdie de a se îneca de prăjina ce i se aruncă spre scăpare. Istoria
românească mai ales să ne fie cartea de căpetenie (...). Întrebați dar istoria și
veți ști ce suntem, de unde venim și unde mergem.”
Mihail Kogălniceanu

https://glasulistoriei.ro/index.php/2019/09/07/mihail-kogalniceanu-202-ani-
de-la-nasterea-sa/