Stilul Beletristic

Stilul artistic (beletristic)

Stilul beletristic are drept caracteristica fundamentala

functia poetica a limbajului(expresiva, sugestiva);
(artistic) se foloseste in operele literare.

CUPRINDE:

operele literare în proză, versuri şi operele dramatice; tot

aici pot fiincluse eseurile, jurnalele, memoriile, amintirile.

Afară-i toamnă – Mihai Eminescu

Afară-i toamnă, frunza împrăştiată,
Iar vântul zvârlă-n geamuri grele picuri;
Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri
Şi într-un ceas gândeşti la viaţa toată.
 
Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri,
N-ai vrea ca nimeni ‘n uşa ta să bată;
Dar şi mai bine-i, când afară-i zloată,
Să stai visând la foc, de somn să picuri.
 
Şi eu astfel mă uit din jeţ de gânduri,
Visez la basmul vechi al zânei Dochii,
În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri;
De odată aud foşnirea unei rochii,
Un moale pas abia atins de scânduri…
Iar mâni subţiri şi reci mi-acopăr ochii.
 Stilul Științific
Se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte,
fenomene, fapte,investigatii, cercetari, caractere tehnice etc, cu alte
cuvinte, in lucrarile stiintifice;comunicarea este lipsita de incarcatura
afectiva; accentul cade pe comunicare de notiuni,cunostinte, idei etc.,
astfel ca functia limbajului este cognitiva;

CUPRINDE:

 articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti,

persoanecreditabile in domeniul stiintific. Textele stiintifice urmaresc sa
exploreze, sa explice, saargumenteze cunostinte factuale.

Floarea Soarelui
Floarea-soarelui este una dintre cele mai răspândite plante oleifere de la
noi din țară. Din semințele ei se obține un ulei cu răspândire mare atât în
România, cât și peste hotare. Cererea ridicată de ulei de floarea-soarelui,
dar și multiplele întrebuințări ale acestei plante determină mai mulți fermieri
să se îndrepte către cultivarea ei. Îți arătăm mai jos toate informațiile pe
care trebuie să le știi despre cultivarea acestei plante.

Floarea-soarelui face parte din ordinul Compositales (Asterales), familia

Compositae (Asteraceae), subfamilia Tubuliflorae, tribul Heliantheae,
subtribul Helianthinae, genul Helianthus1 L. Este nativă în America
Centrala și de Nord și răspândită pe tot globul în special pentru obținerea
uleiului. Este o plantă ce se cultivă pe suprafețe mari în țara noastră, mai
ales în Dobrogea, Câmpia Română și de Vest.

Prin industrializare se obține, în primul rând, uleiul, iar în urma acestui

proces rămân șroturile, utilizate în hrana animalelor. De asemenea,
pălăriile rămase în urma treierării și turtele de calitate inferioară rămase în
urma extragerii uleiului se folosesc ca furaje pentru animale. Turtele de
calitate superioară se folosesc pentru prepararea halvalei. Pentru că
floarea-soarelui este o plantă cu mult polen, cultura este folosită și pentru
producerea mierii de albină. Din cojile semințelor se fabrică carbonat de
potasiu, furfurol, dar și drojdie furajeră, plăci fibro-lemnoase, alcool etilic,
bioxid de carbon lichid și lignină.
 Rezumat
Toiagul Pastoriei de Ion Druță
În opera „Toiagul păstoriei” de Ion Druţă, autorul descrie viaţa unui singuratic şi
trist păstor ce-şi arerădăcinile bine înfipte în pământul strămoşesc şi se trage
dintr-un neam ne păstori cinstiţi şi deştepţi.

Deoarece era înalt şi voinic, puternic şi iscusit în toate, îşi construise o căsuţă
ciobănească pe vârfuldealului în sătucul în care a ajuns. Era tăcut şi trist, iar la
întrebările sătenilor despre viaţa sa găsea doarcuvântul „bine”. Precum era
respectat şi cinstit în acel sat, astfel era şi invidiat pentru faptul că aveamulte oi,
ceea ce evident a fost o invenţie a sătenilor, căci bietul om avea doar acea hrană
spirituală pecare şi-o crea cântând în nopţile de vară la fluier, îndrumând şi
povăţuind lumea satului atunci cândcobora în vale la petrecerile ei.Invidia
consătenilor a fost cauza care i-a pricinuit sărmanului păstor o viaţă grea. Pe
vremurileimpozitelor oamenii i-au scris ciobanului o avere mare pentru care
trebuia să plătească, iar lipsa desurse a cauzat deportarea ciobanului pe
pământurile reci ale Siberiei, unde acesta a fost supus la muncigrele. Însă şi
acest obstacol păstorul l-a depăşit.

El a revenit în ţară şi sat, stabilindu-se cu traiul pe un alt deal, căci casa i-a fost
dărâmată şi pământulluat. Starea rea a sănătăţii după chinurile din Siberia a
influenţat asupra lui. Era slăbit şi sleit de puteri,iar frigurile iernii au provocat o
boală de care nu a putut scăpa.

Satul s-a încumetat să-l înmormânteze. A vrut să-i depună şi un monument la

mormânt, însă nu aadunat surse şi locul a rămas aşa părăsit şi uitat de toţi. Iar
într-o zi de primăvară friguroasă, când încănu se dezmorţise bine ţărâna, sătenii
au observat că pe locul mormântului acestui păstor a apărut uncovoraş verde de
iarbă deasă. Toţi se minunau. Însă nimeni nu şi-a dat seama că acel cioban fără
oi le-afost ca un înger păzitor şi un adevărat îndrumător.
 Romanul adolescentului miop
De Mircea Eliade
(caracterizarea personajului
principal)
Pentru el toate dorintele neîmplinite erau mai pretioase decât anii risipiti in
jocuri.
Se gândea ca cititorii nu vor fi impresionati de un scriitor miop daca acesta nu
este îndragostit si nu sufera.
„Romanul adolescentului miop” va scrie despre sufletul adolescentilor portrete,
impresii.
Fiind miop, Mircea, eroul romanului, avea locul în prima banca.
Ca sa nu ramâna corigent la matematica s-a gândit sa scrie cartea iar profesorii
sai credea el, il vor respecta, si se vor opune corigentei la mate si germana.
Era trist ca nu este mai îndraznet, era slab, timid si nehotarât.
Cum era miop si citea carti cu coperti cenusii, colegii l-au poreclit „doctorul”.
Din cauza miopiei si a urateniei, Mircea era timid printre fete, îi era frica sa nu
fie respins, se arata dispretuitor si retras, gândindu-se ca mai tarziu se va putea
impune prin munca.
Relatia adolescentului cu prietenii:
Între colegi el vrea sa para un geniu dar colegii îl izoleaza deoarece era urât si
miop.
Colegii nu îl inteleg deoarece el vroia sa para mai destept si mai superior decât
ei.
Relatiile cu scoala si profesorii:
Adolescentul avea o atitudine nejusta fata de examene si sistemul de
învatamânt.
Era un elev mediocru dând dovada de nonconformism.
Are o atitudine ostila fata de profesori, conside rându-se mai bun ca ei.
Este superficial, refuza sa învete, intra in competitie cu profesorii dorind sa fie
peste ei.
Vrea sa-si construiasca singur personalitatea.
Relatiile dintre adolescent si familie:
Sunt destul de bune.
Comunica foarte putin cu parintii sai.
Este independent.
Parintii nu-i impun sa învete, nu-l cearta, ramân în umbra lui.
Familia ii
 Rezumat
Tentatiile unui tânăr miop de Mircea Eliade
Se intimplase ca nu avea prea bune relatii cu profesorul
de matematici Banciu,toti elevii,profesorii si parintii il
considerau pe Banciu un profesor model,ei spuneau ca
e imposibil sa nu intelegi cind iti explica Banciu.Insa el
era pasionat de carti,citea la lectii ce nu dovedea
acasa,raminea la lectii dar nu asculta.Iar intr-o zi Banciu
la  scos la tabla si vazind ca nu stie cum sa rezolve
probleme  ia explicat inco o data numai lui.El a inceput
iar cu cititul la lectii Banciu la prins cu cartea si ia
confiscato  si la avertizat ca daca il mai prinde o data il
elimina pe o saptamina de la ore,el a crezut ca
glumeste.Citva timp inurma Banciu iar la prins,ia pus
trei si la eliminat de la ore la chemat si in cancelarie si
ia tras doua perechi de palme.De acum el invata de frica
mai ales in preajma examenelor.Peste putin timp sa
hotarit sa treaca la modern,a dat un examen si a fost
transferat  la cursurile moderne.Cu timpul i sa scazut
vederea,citea fara ochelari ca sa nu isi strice vederea
mai tare,citea foarte mult incit a inceput sa isi
programeze somnul pe untimp scur.A inceput sa isi
scrie si un jurnal,scria foarte mul in jurnalul acela cite
vrio zece cinsprezece pagini pe zi,il scria noaptea tirziu
ca sa nu il vada tatal sau.Incepuse crizele
melancoliei,avea niste sentimente triste,ca pierduse
ceva de ne inlocuit se chinuia sa indentifice ce pierduse
si uneori i se parea ca e vorba de copilaria sa,avea
oroare de lacrimi incerca sa se apere de aceasta
umilinta.Curind copilaria lui,avea oroare de lacrimi
.Curind a descoperit ca neinteleasa lui tristete este
sentimentul trecutului