06-07.

2016 Gratuit|Free|Kostenlos

Best of

Brasov
metropolitan magazine

Cel mai vechi club turistic din România - S.K.V

TransylvanianCarpathiansAssociation-S.K.V.|
Siebenbürgischer Karpatenverein (S. K. V.)
interviu Ada Galeș
AdaGaleșInterview|AdaGaleșInterview

george barițiu (1812-1893)

GeorgeBariţiu(1812-1893)|GeorgeBariţiu(1812-1893)
Cuprins
Content | Inhaltzverzeichnis

04 Știri
News
Nachrichten

06 Interviu Ada galeș

Ada Galeș Interview
Ada Galeș Interview

08 george barițiu (1812-1893)

George Bariţiu (1812-1893)
George Bariţiu (1812-1893)

10 cel mai vechi club turistic din românia - S.K.V.

Transylvanian Carpathians Association - S. K. V. |
Siebenbürgischer Karpatenverein (S. K. V.)

Șirnea
14 Șirnea
Șirnea

Restaurante
20 Restaurants
Gastronomie

Hoteluri
22 Hotels
Hotels
 știri
News|Nachrichten
Musica Barcensis 2016
FestivaluldemuzicăsacrăalŢăriiBârseiseaflăla
a șaptea ediţie și își invită publicul la un tur al
bisericilorfortificatedinzonă.Publiculsevabucura,
înegalămăsură,deartaunornumecunoscute
precumSteffenSchlandtsauIlseMariaReich,şi
deaceafrumuseţeausterăoferitădebisericile
evanghelice ale Ţării Bârsei.
Intrarea e liberă.
Când: 25 iunie – 28 august
Unde: Brașov și împrejurimi
http://www.forumarte.ro/musica-barcensis/
Săptămâna Haferland
HaferlandedenumireagermanăpentruŢara
Ovăzului,zonacaresesuprapunecuscaunulsăsesc
alRupei,înnorduljudeţuluiBraşov,undeclimamai
asprăi-aforţatpelocalnicisăcultivemaialesovăz.
Aflatacumlaapatraediţie,festivalulHaferland
propuneconcerteşiexpoziţii,ateliereşigastronomie
locală,toatepeunfundalautenticdesecol18într-una
dincelemaifrumoasezonealeTransilvaniei.
Când: 10 – 15 august
Unde: Rupea și împrejurimi
www.haferland.ro
04
Musica Barcensis 2016
Theseventheditionofthesacredmusicfestivaltakesatour
ofthefortifiedchurchesofthesurroundingsofBraşov.The
audiencewillenjoyboththetalentofwell-knownartistsuch
asorganplayersSteffenSchlandtorIlseMariaReich,andthe
solemn beauty of Saxon Lutheran churches.
Free entrance.
When: 25th of June – 28th of August
Where: Brașov and surroundings
http://www.forumarte.ro/musica-barcensis/
Haferland Week
HaferlandistheGermannamefor”TheOatCountry”,aregion
whichroughlyoverlapswiththehistoricalSaxonseedofRupea,
northofBrașov,whereaharshclimateforcedlocalstogrow
mainlyoat.Thefourtheditionofthefestivaloffersconcerts,
exhibitions,workshopsandlocalcuisineinanauthenticand
charmingenvironmentinoneofthemostbeautifulregionsof
Transylvania.
When: 10th – 15th of August
Where: Rupea and surroundings
www.haferland.ro
Musica Barcensis 2016
DiesiebenteVeranstaltungdesFestivalsfürheiligeMusikführt
unsdurchdasganzeBurzenland.MeisterderOrgel,wieSteffen
SchlandtoderIlseMariaReich,MusikauseineranderenWelt
unddieschlichteSchönheitdersächsischenKirchenburgen.
Eintritt ist frei.
Wann: 25 Juni – 28 August
Wo: Kronstadt und das Burzenland
http://www.forumarte.ro/musica-barcensis/
Haferland Woche
HaferlandistdasLandumReps(rum.Rupea),60kmnördlich
vonKronstadt(Brașov).DasstrengeKlimahatdieEinwohner
gezwungen,HaferanstellevonGetreideanzubauen.Dievierte
VeranstaltungdesFestivalsbietetKonzerteundAusstellungen,
WorkshopsundlokaleFeinkostineinerderschönsten
Landschaften Siebenbürgens.
Wann: 10 – 15 August
Wo: Rupea und Umgebung
www.haferland.ro
Anim’est la Braşov
Celemainoiproducţiideanimaţie,atelierede
Anim’est in Brașov Anim’est in Kronstadt
creaţiededicatăpentrucopii,muzică,darşidouă Thelatestanimationmovies,workshopsforchildren,music AllesrundumAnimation:Filme,WorkshopsfürKinder,Musik,
nopţispeciale-CreepyAnimationNightșiAnimusic andtwospecialnights-CreepyAnimationNightandAnimusic CreepyAnimationNightundAnimusicNight:amRathausplatz
Night:thethirdeditionoftheAnimationMovieFestivalcomes imZentrumKronstadtspassiertvielesAnfangJuli.Eintrittist
Night:programulceleide-atreiaediţiiaFestivalului to(down)townBrașovanddeliversfourdaysofvisualjoyfor frei.
FilmuluideAnimaţieedensşipromitesăocupe bothdie-hardfansofanimationornewcomers.Freeentrance
la propriu centrul tomovieprojectionsinthe Wann: 30 Juni - 3 Juli 2016
Braşovuluitimpde OpenAirPiaţaSfatului Wo:Kronstadt–Rathausplatz(PiaţaSfatului),CentrulCultural
patruzile.Accesulla area. Reduta
www.animest.ro
proiecţiiledinOpenAir When:30thofJune–3rd
PiaţaSfatuluieliber. of July 2016
Where: Braşov – Piaţa
Când:30iunie-3iulie Sfatului, Reduta
2016 www.animest.ro
Unde:Braşov–Piaţa
Sfatului, Centrul
Cultural Reduta
www.animest.ro

Bakfark 440
CorulMadrigalîlonoreazăpecompozitorul
șiinstrumentistulrenascentistValentinBakfark
(născutlaBraşovîn1507–d.1576)printr-oserie
deconcertesubtitulaturaBakfark440.Bakfark
afostmaestrulincontestabilallăuteimedievale
șiainfluențatenormmuzicaeuropeanăaepocii
sale.TurneulvaajungeîniulieşilaBraşov,pentru
unconcertînBisericaRomano-CatolicădepeStr.
Mureşenilor.
Bakfark 440
TheMadrigalchoirhonorsValentinBakfark(borninBraşovin
1507–d.1576),composerandlutenistoftheRenaissance,by
theBakfark440seriesofconcerts.Bakfarkwasthevirtuoso
oftheluteandahighlyinfluentialmusicianinEurope.Oneof
theconcertswillbehostedbytheRoman-CatholicChurchinthe
Mureşenilor Street, Braşov, in July.
When: 16th of July
Where:Braşov–St.PeterandPaulRoman-CatholicChurch
Str. Mureșenilor
Bakfark 440
DerMadrigal-ChorfeiertdenKomponistenundLautenspieler
derRenaissanceValentinBakfark(geboreninBrașovin1507
–1576)undverwöhntdasPublikummitdenBakfark440-
Konzerten.DieTourneekommtimJulinachKronstadt,inder
Römisch-Katholischen Kirche Sankt Peter und Paul.
Wann: 16 Juli
Wo:Kronstadt–Römisch-KatholischeKirche”SanktPeterund
Paul”
Str. Mureșenilor

Când: 16 iulie
Unde:Braşov–BisericaRomano-Catolică”Sf.Petru
și Pavel”
 interviu ada galeș
Ada Galeș interview |
Ada Galeș interview
GalaPremiilorUNITER,echivalentulOSCAR-ului
înRomânia,ajunsălaceade-aXXIV-aediţie,
a adusactriţeiAdaGaleşdelaTeatrul„Sică
Alexandrescu”Braşov,PremiulpentruDebut
IatăceadeclaratAdaGaleşpentrusite-ul
UNITER
„Euamnevoiederevoltă.Deorevoltăconstructivă.
Deamăîndoidelucrurişidemine.Deasumareaunei
deciziicuprivirelacinesunt.Nucredcăştiusăfac
diferenţaîntreomşiartist.Eusunttotceeacesunt.
Poatecăsunttâmpităavândimpresiacăviaţameaeşi
drumulcătremeseriaasta,darnusimtcăaşfacevreun
sacrificiusaucămăîmpiedicăînvreunfel,dimpotrivă.
Amnevoiedeocomunicarecâtmaisincerăşicâtmai
cucărţilepefaţă.Amnevoiesăîmispunpărerea,am
nevoiedeoamenicaresămăajutesămi-odezvolt,să
caut.Credcămeseriaastaîmifaceacestcadou.Sunt
plătităsăfiueu,iarmienuîmiestefricădeasta,cu
toatecăsuntunomcarenuaremareîncredereînel“.
IatăunfragmentdininterviulcuAdaGaleşpentrurevista you and how did you get the message?
BestofBraşov.Interviulintegralînediţiaurmătoare. GalesAda:Itmeansthatmyworkisrecognizedbypeoplethat Sie in der nächsten Ausgabe.
TibiRuczui:CeînseamnăpentrutinePremiul
UNITERdinacestanșicumaiprimitvestea?
AdaGaleş:Înseamnărecunoaştereamunciimeledin
parteaunoroamenipecareîirespectfoartetare:juriul
de nominalizare şi juriul final.
06
AttheXXIVtheditionofthe“UNITERAwardsGala“,the
romanianequivalenttotheOSCAR,actressAdaGales
fromBrasov’s“SicăAlexandrescu”theaterwonanaward
for her debut.
InaninterviewwiththewebsiteUNITERAdaGalesstated:
“Ineedtheriot.Theconstructiverebellion.Ihavetodoubt
meandthethings.TakeadecisionwhoIam.IdonotthinkI
canmakeadifferencebetweenhumanandtheartist.I’mallI
am.MaybeI’mstupidbecauseIhavetheimpressionthatmy
lifewouldbethewaytothisprofession,butIdonotfeelthat
Isacrificesomething,quitetheopposite.Ineedsincere,open
communication.Ihavetospeakmymind,Ineedpeoplewho
helpmetodevelopmyself,tocontinuesearching.Forme,this
jobisagift.I’mpaidtobemyselfandthatdoesnotevenscare
me.AlthoughIamnotapersonwhohasparticularlygreat
confidence. “
BeholdanexcerptfromaninterviewAdaGalesgaveBestof
Brasov.Thefulllengthinterviewwillbepublishedinthefollowing
issue.
TibiRuczui:Whatdoesthisyear’sUNITERpricemeanto
fürdieZeitschriftBestofBrasov.DaskompletteInterviewlesen
Ireallyappreciate.Thejurythatnominatedmeandthefinal
jury.
ButIthinkI’llbeabletotalkaboutthiseasierinacoupleof
years.Idonotbelieveinawards.Ithinkthatitisimportantto
exploitouropportunitiesatwork.Iamnotincompetitionwith
Foto: Larisa Baltă
DieXXIV.Ausgabeder„UNITERAwardsGala“,dem
rumänischenÄquivalentzumOSCAR,brachteder
SchauspielerinAdaGalesvom„SicăAlexandrescu”
Theater Kronstadt einen Preis für ihr Debut.
IneinemInterviewmitderWebsiteUNITERsagteAda
Gales:
“IchbraucheAufruhr.KonstruktiveRebellion.Ichmussanmir
unddenDingenzweiflen.EineEntscheidungtreffe,werich
eigentlichbin.Ichglaubenicht,dassicheinenUnterschied
zwischendemMenschunddemKünstlermachenkann.Ich
binalles,wasichbin.Vielleichtbinichjaauchdummweilich
denEindruckhabe,meinLebenwäreauchderWegzudiesem
Beruf,aberichhabenichtdasGefühl,dassichirgendeinOpfer
bringenmüssteoderdassesmichbehindernwürde,ganzim
Gegenteil.Ichbraucheaufrichtige,offeneKommunikation.
IchmussmeineMeinungsagen,ichbraucheMenschen,die
mirhelfen,michzuentwickeln,weiterzusuchen.Fürmichist
dieserBerufeinGeschenk.Ichwerdedafürbezahlt,ichselbst
zuseinunddasmachtmirkeineAngst.ObwohlichkeinMensch
bin,derübersonderlichgroßesSelbstvertrauenverfügt.”
ImFolgendeneinAuszugauseinemInterviewmitAdaGales
TibiRuczui:WasbedeutetderdiesjährigeUNITER-Preisfür
dich und wie hast du die Nachricht erhalten?
GalesAda:ErbedeutetAnerkennungmeinerArbeitdurch
Menschen,dieichsehrschätze.DieJury,diemichnominiert
hat und die eigentliche Jury.
Ichdenkeaber,dassichdirdieseFrageineinpaarJahren
Credcaaş puteacel maibinesăîţirăspundla
întrebarea asta peste câţiva ani.
Nucredînpremii.Credcăesteimportantsănefie
valorificatămunca.Număafluîntr-ocompetiţiecu
nimeni.ÎnceeacepriveşteUNITER-ul,acceptaceastă
formăîncareseconcretizează,pentrucăaccept
păreridiferitedealemele,darmăgândesccăeste
nevoiedemaimultenominalizărilafiecaresecţiune,
nudoarde3.Credcăsuntomiseniştecategorii
foarteimportanteprintrecare:lightdesign-ul,
coregrafia,păpuşi–marionete,costume,muzicăde
teatru...
TibiRuczui:Cumaidescrieteatrulșipublicul
brașovean?Există în Braşov şi un teatru TibiRuczui:Yousaidthattheatergivesyouakindoftrust
independent? inlife.Canyougiveusanexampleofwhatthatmeans?
AdaGaleş:Credcăexistăceva,darsincer,nuam
văzutnimic.Ştiucăauvenitcevaprieteniinvitaţi
înHofCafé.M-artentaşizonadeteatruindepend-
ent,mailipsitdeconvenţii.Publicdeschisşifoarte
prezentlaBraşov,cevamailiniştitdecâtînBucureşti
şicevamaitimid,darşiîlsimtdispussăseangajeze
într-oconversaţiecumine,atâtatimpcâtşieusunt
autentică.
Tibi Ruczui: Spui că teatrul îţi dă un soi de
încredereînviaţă…Nepoţidadetalii,exemple
cumanumeseîntâmplaasta.Neajutăteatrulsă
scoatempotenţialuldinnoi?
Ada Galeş: Depinde de
spectacol.Chiardepindede
spectacol.
Credcăpoatefivorbadeo
întâlnirepecareopoţiavea
cutineînsuţi,caspectator.
Credcăarputeasătefacăsă
gândeşti,săstabileştituceea
ceecorectsaugreşitpentru
tine.
Întâlnirea aceasta este
deopotrivăresponsabilitatea
meacaartistşiatacaspecta-
tor.
anyone.RegardingUNITER,itisokformethatitconcretized
thisway,asIalsoacceptopinionsthataredifferentfrommy
own.ButIthinkthereshouldbemorethanthreenomineesin
eachsection.Inmyopinion,someveryimportantcategories
suchaslightingdesign,choreography,puppets,costumesand
musical theater are missing.
TibiRuczui:Howwouldyoudescribetheateranditsaudience
inBrasov?Istheresomethinglikeanindependenttheater
in Kronstadt?
GalesAda:Ithinkthereissomethinglikethis,butfrankly,I
havenotreallyseenit.IknowthattheHofCaféinvitedsomeof
myfriends.Iwouldbefairlyinterestedinindependenttheater,
whichismorefreefromconventions.Somethingpubliclyacces-
sible,alittlequieterthaninBucharest,alittleshyer.Iwouldbe
quitewillingtotalkaboutitaslongasIremainauthentic.
Cantheaterhelpustootoexposeourpersonalpotential?
AdaGales:Thatdependsontheperformance.Itreallydepends
ontheperfomance.Ithinkitislikeameetingthatyouasa
spectatorhavewithyourself.Itmightmakeyoutothinkabout
whatisrightandwhatiswrongforyou.Exactlythismeetingis
theresponsibilityofbothofus:measanartistandyouasthe
spectator.
besserwerdebeantwortenkönnen.Ichglaubenichtan
Auszeichnungen.Ichdenke,dasseswichtigist,dasswirbei
derArbeitunsereMöglichkeitenausschöpfen.Ichbinmit
niemandemimWettbewerb.WasUNITERbetrifftistesfür
michinOrdnung,dassessichaufdieseArtkonkretisierthat,
weilichauchMeinungenakzeptiere,dievonmeinereigenen
abweichen.Aberichdenke,esmüsstemehralsdreiNomin-
ierungeninjedemBereichgeben.MeinerMeinungnachfehlen
einigesehrwichtigeKategorienwiebeispielsweiseLichtdesign,
Choreografie, Puppen-, Kostüm- und Musiktheater.
TibiRuczui:WiewürdestdudasTheaterunddasPublikumin
Kronstadtbeschreiben?Gibtessoetwaswieeinunabhängiges
Theater in Kronstadt?
GalesAda:Ichdenke,dassessoetwasgibt,aberehrlich
gesagt,habeichhabenichtwirklichetwasgesehen.Ichweiß,
dassdasHofCaféeinigeFreundeeingeladenhat.Reizenwürde
michdasunabhängigeTheaterschon,dasfreiervonKonven-
tionenist,schon.Etwasöffentlichzugängliches,etwasruhiger
alsinBukarest,etwasschüchterner.Ichwäredurchausbereit
füreinGesprächsolangeichdabeiauthentischbleibenkann.
TibiRuczui:Dusagst,dassdirdasTheatereineArt
VertrauenfürDeinLebengibt.KannstduunseinBeispiel
dafürgeben,wasdasbedeutet?KannTheaterauchuns
helfen,unserpersönlichesPotentialfreizulegen?
AdaGales:DashängtvonderAufführungab.Eshängtwirklich
ganzvonderAuffführungab.Ichdenke,wieeinTreffensein,
dasdualsZuschauermitdirselbsthast.Ichglaube,eskann
dichdazubringen,darübernachzudenken,wasfürdichrichtig
undwasfalschist.GenaudiesesTreffenistsowohlmeine
VerantwortungalsSchauspielerinalsauchdeinealsZuschauer.
Foto:AdiBolboacă
07
 George Bariţiu (1812-1893)
sau cum a început presa românească din Transilvania
GeorgeBariţiu(1812-1893)|GeorgeBariţiu(1812-1893)oder
WiedierumänischePresseinSiebenbürgenbegann)
Primulziarromânesc,orevoluţie,o ThefirstRomaniannewspaperinTransylvania, DieersterumänischeZeitung,eineRevolution,
stradădinBraşov–toatesuntlegate arevolutionandastreetinBraşov–George eineStraßeinKronstadt-allesindmitdem
de numele lui George Bariţiu Bariţiu is the link . Namen George Bariţiu verknüpft.

Un clujean la Brașov. Ein Klausenburger in Kronstadt

GeorgeBariţiu(BaritinmanchenDokumenten),wurdeam4.
GeorgeBariţiu(Bariţînuneledocumente)s-anăscut
Juni 1812 in Jucu de Jos geboren.
ladatade4iunie1812,înlocalitateaclujeanăJucu
deJos,într-ofamiliedepreoţigreco-catolici.

Astudiatîntre1831-1835laFacultateadeTeologie
dinBlaj,darnuaurmatcarierapreoţească.Atras
laBraşovdeputernicaşiprosperacomunitate
româneascădinŞchei,afuncţionatiniţialcaprofesor
laŞcoalaComercialăRomâneascădeaici,apoia
întemeiat,alăturideIacobMureşianu,înanul
1838primulziarromânescdinArdeal,Gazeta
deTransilvania,şitotînacelaşianaînceput
laBlajpublicareaFoiipentruminte,inimăşi
literatură,primulziarliterarromânescdin
toate timpurile.

Revoluţionar, literat,
antreprenor…
GeorgeBariţiuaparticipat,camulţi
alţiintelectualiromânidinArdeal,la
Revoluţiadela1848,camembrual
ComitetuluiNaţionalRomânalesdeAdunarea
delaBlajdin3/15mai1848,.AlăturideAndrei
Şaguna,TimoteiCipariuşiSimionBărnuţiuapar-
ticipatlaîntemeierea,în1867aAstrei(Asociaţiunea
TransilvanăpentruLiteraturaRomânăşiCultura
PoporuluiRomân).ÎncădelabunînceputGeorge
BariţiuadeţinutfuncţiadesecretaralAsociaţiunii,
iarîntreanii1888-1893afostpreşedinteleacesteia.
Înanul1852GeorgeBariţiufacepartedingrupul
negustorilorbraşovenicarepunbazeleFabriciide
hârtiedelaZărneşti,investiţienefericită,careîl
costă mare parte din avere.
ÎnultimaparteavieţiiatrăitlaSibiu,undeafondat
From
Cluj to Brașov
GeorgeBariţiu(Bariţinsomedocuments)wasbornonthe4th
of June 1812 in Jucu de Jos in a priest’s family.
HestudiedtheologyinBlaj,butwentontobecomeateacher
whenhewasinvitedtoBrașovbythepowerfulandprosperous
localRomaniancommunity.Therehefoundedthefirst
RomaniannewspaperinTransylvania,GazetadeTransilvania
(1838).
HewasoneofmanyRomanianintellectualstoparticipateat
the1848Revolutionandwasactuallyoneofmainfigures.He
wasoneofthefoundersoftheimportantRomaniancultural
associationcalledAstraandwentontobecomeitschairman.
Er stammte
auseinerFamilievongriechisch-
katholischenPriestern.ErstudierteTheologie,
nahmabernichtdiepriesterlicheLaufbahn.Angezogenvon
KronstadtswohlhabenderrumänischerGemeinschaftaus
Schei,arbeiteteerzuerstalsProfessoranderrumänischen
Handelsschuleundgründete1838mitIacobMuresianudie
ersterumänischeZeitunginSiebenbürgen,die„Gazetade
Transilvania“.

08
revistaTransilvania,organuloficialalAstrei,pe
careacondus-opânălamoarte,înparalelcuziarul
Observatorul,careafiinţatîntre1878şi1885.
Apublicat,înstilulepocii,olucrare
fundamentalădeistorie,“Părţialese
dinistoriaTransilvanieipe200deani
înurmă”,redactatăîntreivolume
întreanii1889-1891.Afostmem-
brufondatoralAcademieiRomâne
(1867),iarcucâtevaluniînaintede
moarte,a fost ales preşedinte al
acesteia,fiindaldoileaardelean,
dupăTreboniu-Laurian,careaocupat
aceastăfuncţie.AmuritlaSibiu,ladata
de 2 mai 1893.
Pe strada George Barițiu din Brașov
In Bariţiu’s footsteps |
Auf der George Bariţiu Strasse in Kronstadt
ÎnBrașov,stradaGeorgeBariţiuîncepe
dinPiaţaSfatului,înprelungireaStrăzii
Mureșenilor,iesedinvecheaCetateşise
terminăînsensulgiratoriucareducespre
Șchei.Arhitecturacaseloresteceatipicăbur-
gului,casetransilvănene,neoclasice
sau baroce.
Scurta stradă are câteva clădiri
importantepentruBrașov:Facultatea
deSilvicultură,BastionulFierarilor,care
acumadăposteșteArhiveleStatului,Ma-
ternitateașiBisericăOrtodoxăGrecească,
construităîninteriorulCetăţiiînsecolulal
XVIII-leapentrucomunitateanegustorilor
grecișilevantini.TotpestradaBariţiuse
aflăcasajudeluiValentinWagner,unde
afostgăzduitMihaiViteazullaunadin
trecerile sale prin Braşov.
GazetadeTransilvania,ziarulfondatde
BariţiușicondusulteriordefamiliaMureșenilor,
arededicatemaimulteexpoziţiiîncadrulMuzeului
Mureșenilor.
http://muzeulmuresenilor.ro/
Muzeul Mureşenilor
Bariţiutriedhisluckasabusinessmanaswell:in1852he
becamepartofthegroupofinvestorsthatfoundedapaper
productionfactoryinZărneşti.Thebadinvestmentwouldcost
him most of his fortune.
HespenthisfinalyearsinSibiu,publishing
magazinesandwritinghisfundamental
”HistoryofTransylvaniaforthepast200
years”.Oneofthefoundingmembersofthe
RomanianAcademy(1867),hewentonto
becomeitschairman.Hediedonthe2ndof
May, 1893.
ThereisaBariţiuStreetdowntownBrașov,whichconnectsthe
Saxon Old City with the Romanian quarter Șchei.
Thestreetalthoughshorthostssomeofthemainbuildingsof
historicalBraşov:StateArchives(formerSmithsBastion),
theGreekOrthodoxChurch,builtinthe17thcenturybythe
greekmerchants,andtheValentinWagnerHouse,whereiconic
historicalpersonalityMihaiViteazulspentsometimeduringhis
visits to Braşov.
GazetadeTransilvania,Bariţiu’snewspaper,isthefocusof
someexhibitionsofthenearbyMureșenilorMuseum.
http://muzeulmuresenilor.ro/
Muzeul Mureşenilor
Revolutionäre, Literat,
Unternehmer ...
GeorgeBariţiunahm,wievielerumänischeIntellektuelleaus
Siebenbürgen,anderRevolutionvon1848teil.Spätergründete
erdie„SiebenbürgischeVereinigungfürrumänischeLiteratur
undrumänischeVolkskultur“.1852legteerdenGrundsteinfür
diePapierfabrikinZernen(Zarnesti),wasihneinenGroßteil
seines Vermögens kostete.
SeinenLebensabendverbrachteerinHermannstadt,woer
dieZeitschrift„Translivania“gründeteundeinebedeutende
Geschichtsarbeitveröffentlichte.ErwarGründungsmitgliedder
RumänischenAkademieundwurdekurzvorseinemTodals
zweiterSiebenbürgerzuderenPräsidentgewählt.Erstarbin
Hermannstadt am 2. Mai 1893.
InKronstadt,istdieGeorgeBariţiuStrassedieFortsetzungder
MuresenilorStrassenachdemRathausplatz.Sieführtheraus
ausderAltstadtundendetamKreisverkehrderzumSchei
geht.DieArchitekturderHäuserentlangderStrasseisttypisch
fürdiesiebenbürgischenHäuser,neo-klassischoder
Barock.AufdiesekurzenStraßebefindensich
mehrerewichtigeGebäudewiedieForsthochschule
Schmielebastei,diealte,inderheutedasStaatsarchiv
ist,dieFrauenklinikunddiegriechisch-orthodoxe
Kirche.DieKirchestehtimInnerenderZitadelle
dieimachtzehntenJahrhundertvongriechischen
KaufleutenundderLevantinerGemeindeerbaut
wurde.EbenfallsaufderBariţiuStrassebefindet
sichauchdasHausdesRichtersValentinWagner,
wosogarMichaelderTapfere(MihaiViteazul)bei
seinerDurchreisebeherbergtwurde.Mehrere
AusstellungenimMuseumMureşenilorsindder
Zeitung„GazetadeTransilvania“vonBaritiu,
gegründetundspäterwurdedasMuseumvonder
Mureşenilor-Familie geführt.
http://muzeulmuresenilor.ro/
Mureşenilor Museum
09
 Cel mai vechi club turistic din România - S.K.V.
Transylvanian Carpathians Association - S. K. V. |
Siebenbürgischer Karpatenverein (S. K. V.)
TurismulmontandinTransilvaniaaluatnaştere
înaugust1873laBraşovprinAsociaţiaAlpină
Ardeleană.Afostprimasocietatedeprofildin
Româniacare,fărăorgoliimărunte,s-aafiliatpeste
şapteanicumultmaiputernicaSKVînfiinţatăla
Sibiu.Din1880pânălacomunism,SKVaînsemnat
pionieratpeschiuri,mecenat,antrprenoriatşi
respectpentrumunte.Aconstruitcabane,amarcat
trasee,atraspoteci,aînfiinţatstaţiunişiasalvat
vieţi.Şi,maipresusdeorice,aprilejuitîntâlnirea
oamnilorcumuntelecastare,paradisşimiraj
făcându-l sigur, primitor şi accesibil.
Istoric timpuriu
SKValuatfiinţăînanul1880laSibiu,dupămodelul
DOA–AsociaţiaAlpinăGermano-Austriacă,fiind
astfelcelmaivechiclubalturiştilordinRomânia,
înfuncţiune.Cucâţivaaniînainte,înaugust1873
luaseînsăfiinţălaBraşovAsociaţiaAlpinăArdeleană
/SiebenbürgischeAlpenverein,ceacarepoatefi
consideratăastfelprimasocietatedeturismdin
Româniaşicares-aafiliatîn1881laSKV,devenind
astfelSectiuneaBraşovaacesteiAsociaţii.Scopul
Asociaţieiestepromovareaturismuluimontan
(excursii,drumeţii,expediţii,etc.),aactivităţilor
sportivemontane(schi,turismsportiv,orientare,
alpinism,snowboard,etc.),susţinereadeacţiuni
decercetarealezonelormontanedinRomânia
(speologie,etnografie,ecologieetc.),organizarea
şisusţinereaunoracţiunideprotecţieamediului
înconjurătorşi,înmodspecial,azonelormontane.
10
MountaintourisminTransylvaniawasborninBrasovinAugust
1873bytheTransylvanianAlpineAssociation.Itwasthefirst
companyinRomaniathatpartneredmorethansevenyears
laterwithmightierSKV,thatwasfoundedinSibiu.From1880
tocommunistperiod,SKVmeantskiing,entrepreneurialpatron-
ageandrespectforthemountains.Theybuilthuts,marked
routes,pulledpaths,establishedresortsandsavedlives.And,
mostimportant,theygavepeoplethechancetoencounterwith
themountainsasaparadisemakingthemsafer,welcoming
and affordable.
Early History
SKVwasfoundedin1880inSibiu,modeledbyDOA-German-
AustrianAlpineAssociation,thusmakingittheoldestclubfor
touristsinRomaniastillinoperation.Afewyearsearlier,inAugust
1873,theTransylvanianAlpineAssociation/Siebenbürgische
AlpenvereinwasfoundedinBrasov,whichcanbeconsidered
asthefirsttourcompanyinRomania,thatwasaffiliatedin
1881toSKV,becomingtheBrasovSectionforthisassocia-
tion.Thepurposeoftheassociationistopromotemountain
tourism(hiking,mountaineering,expeditions,etc.),mountain
sportsactivities(skiing,hiking,sportstourism,rockclimbing,
snowboarding,etc.),supportofresearchactionsofmountain
areasinRomania(speleology,ethnography,ecology,etc.)and
organizingandsupportingactionstoprotecttheenvironment,
particularly mountain areas.
From ski pioneering to mountain
rescuers
AsDr.CarlWolfexpressedduringtheinauguralsessionthis
associationwouldbeaccessibletoanypersonthat„isinteger
andhonest”andapolitic.Itshouldpromoteahealthylifestyle
throughtrips,buildinghutsandtrails,supportscientific
researchofnatureandeditprofilepublications.SKVeditedits
owntouristmapsandprintedpresentationbrochuresforhiking
trailsandtipsfortourists.Toensurethesafetyofhikers,
DerBergtourismusinSiebenbürgenwurdeimAugust1873
durchdenSiebenbürgischenGebirgsvereininKronstadt
geboren.
EswardasersteUnternehmeninRumänien,dasohne
kleinlichemEgo,einePartnerschaftüber7Jahremitdem
mächtigerenSKVausHermannstadteinging.Von1880bis
zumKommunismus(1989)verkörpertederSKVSkifahren,
Schirmherrschaft,UnternehmertumundRespektvordem
Gebirge.ErbauteBerghütten,markierteWege,erschlossneue
Wanderpfade,gründeteKurorteundretteteLeben.Abervoral-
lemermöglichtederSKVdieBegegnungderMenschenmitden
BergeninFormvonZustand,ParadiesoderZauberundmachte
siesomitsicherer,freundlicherunderschwinglicher.
Frühgeschichte
DerSKVwurde1880inHermannstadt(Sibiu)gegründet,nach
demVorbilddesDOA-deutsch-österreichischenAlpenvereins,
undistsomitderältestefunktionierendeTourismusvereinin
Rumänien.EinpaarJahrezuvor,imAugust1873,wurdeallerd-
ingsinKronstadtschonderSiebenbürgischeGebirgsverein
gegründet.DieserVereinkannalserstesReiseunternehmenin
Rumäniengesehenwerdenwelchessich1881demSKVange-
schlossenhat.DadurchwurdeerzurKronstädterZweigstelle.
DerZweckdesVereinsistdieUnterstützungdesBergtourismus
(Wandern,Bergsteigen,Expeditionen,usw.),derBergsportak-
tivitäten(Skifahren,Wandern,Orientierung,Klettern,Snow-
boarden,etc.)sowiedieFörderungvonForschungsmaßnahmen
(Höhlenkunde,Ethnographie,Ökologie,usw.)derBerggebiete
inRumänien.EinewichtigeAufgabeistauchderUmweltschutz,
und ganz besonders der der Bergregionen.
Vom Skilaufpionier zum Vorläufer
der Bergretter
WieDr.CarlWolfinderGründungssitzungzumAusdruck
brachtesolltedieserVereinfürjede“unbescholteneund
ehrliche”sowieunpolitischePersonzugänglichsein.
 mountainguidesweretrained,mostlyresidentsofvillages ErsollteeinengesundenLebensstilförderndurchWandern,
De la pionieratul schiului la fromthefoothills.SKVinitiatedthefirststepsofclimbingunder HüttenbauenundWegezugänglichmachen.Ersollteauchzur
theleadershipofDOAVexperiencedmembers’andregarding UnterstützungderwissenschaftlichenForschungderNaturund
precursorul Salvamontului theuseofskis,theywerereal„slopeopeners”.In1904SKV derAusgabevonPublikationendienen.DerSKVhateigene
begantoorganizemountainrescueactivities,thusbeingthe WanderkartenherausgegebenundumfassendeBroschürenmit
Dupăcums-aexprimatDr.CarlWolflasedinţa precursor to the Mountain Rescue nowadays. WanderwegenundTippsfürTouristendruckenlassen.
constitutivă,aceastăAsociaţieurmasă
fieaccesibilăoricăreipersoane“integre
şicinstite”şisăfieapolitică,urmândsă
promovezeunstildeviaţăsănătosprin
organizareadeexcursii,construireade
cabaneşipoteci,săsprijinecercetarea
ştiinţificăanaturiişisăeditezepublicaţii
deprofil.SKVaeditathărţituristice
propriişiatipăritbroşurideprezentare
atraseelormontanecuprinzîndşisfaturi
pentruturişti.Pentruaasigurasecuritatea
excursioniștiloraufostpregătiţighizimon-
tani,preponderentdintrelocuitoriisatelor
de la poalele munţilor. SKV a iniţiat
primeleacţiunideescaladă,subconduc-
ereaunormembriexperimentaţiaiDOAV
iarînceeacepriveşteutilizareaschiurilor
afostunadevărat“deschizătordepârtie”.
Din1904dateazăînceputurileactivităţilor
organizatedesalvaremontană,SKVfiind
precursor al Salvamontului.
SKV a construit peste 60 de
cabane. și Poiana Braşov...
SKVafostasociaţiacareaconstruitcelemaimulte
dintrecabaneleşicaseledeadăpostdinRomânia:
Postăvaru,Curmătura,Omu,Mălăieşti,Bolboci,Vâr-
fulcuDor,Diham,Urlea,Sâmbăta,Podragu,Bâlea,
Negoiu,Suru,Bărcaciu,Prejba,Şurianu,Parângşi
alteleşicareapusbazelestaţiunilorPoianaBraşov
şiPăltiniş.Majoritateaconstrucţiilorausuferitdistru-
geriimportantede-alungulanilor,astfelcăistoria
consemneazăîntotal60decabaneconstruiteşi
refăcute.Pânălaaldoilearăzboimondialnumărul
membrilorSKVacrescutcontinuu,ajungândlaun
maximde6.000,organizaţiîn16Secţiuni.Celemai
activeşimariSecţiuniaufostceledinSibiu,Braşov,
Bucureşti,Sighişoara,BistriţaşiValeaJiului.Marea
majoritateamembriloraufostdenaţionalitate
germană.DeînfiinţareaşidezvoltareaAsociaţiei
suntlegatenumeleunormembrimarcanţiai
comunităţiisăseşti:Dr.CarlWolff,AlfredProx,E.A.
Bielz,JuliusRömer,EmilvonBömches,Dr.Hugo
Schuster,Dr.HansMarkus,Dr.WilhelmBruckner,
KarlLehmann,Prof.Dr.PaulPhilippi,WalterGutt,
ReinholdGutt,darşiromâniiAcad.EmilRacoviţă,
TakeIonescu,Dr.IoanMeşotă,GheorgheDima,Iosif
Puşcariu,TiberiuBrediceanu.Dupăofuncţionarea
neîntreruptăde64deani,în1945,SKVafostscosîn
afaralegiiiarcabanelesaleaufostnaţionalizateşi
exploatateulteriordeONT.Asociaţiaestereînfiinţată
decătrevechiimembriSKV,dupărăzboi,pepământ
germanşidevineSecţiaCarpaţiîncadrulDAV
(Clubul Alpin German).
1996: SKV reloaded
DininiţiativaacesteiAsociaţii,împreunăcuForumul
DemocratGermandinRomânia,esteexprimată
ideeareînfiinţăriiSKVînRomânia,faptcearelocîn
1996laSibiu.Înprezent,înceledouăsecţiuniactive
aleSKV,ceadinBraşovşiceadinSibiu,suntcuprinşi IfSKVhadn’texisted,certainly,itwouldhavebeentobe
peste300demembri.Singuracabanăcarea invented ...
reintratînposesiaSKVpânăînprezentestecabana CătălinBădulescu
Postăvaru„IuliusRömer“lacaredecâţivaanise
faccontinuulucrăridereparareşimodernizare.SKV
esteprimaasociaţiedeturismdinRomâniaafiliată
laERA–AsociaţiaEuropeanăpentruDrumeţieşi
urmeazăsăseimpliceîndefinireaşirealizareamag-
istralelorturisticeeuropeneE3/E4şiE8adusedeja
pânălagraniţeleţării(Ungaria,Serbia,Bulgaria).
SKVşi-apropuscaînparalelcuorganizareade
excursiisăcontinuetradiţiaşisăseimpliceînrefac-
ereacabanelordealtitudinedinmunţiiRomâniei.
ÎnacestscopSKVsebazeazăpebogatamoştenire
decabaneşiterenuriînlegăturăcucareaufost
demarate procese de restituire.
DacăSKVnuarfiexistat,cusiguranţăarfitrebuit
inventată ...
Cătălin Bădulescu
12
SKV built more than 60 huts
and ...Poiana Brasov
SKVwastheassociationthatbuiltmostofthehutsandhome
sheltersinRomania:Postăvaru,Curmatura,Omu,Malaiesti,
Bolboci,peakDor,Diham,Urlea,Sambata,Podragu,Balea,
Negoiu,Suru,Bărcaciu,Prejba,Şurianu,Parangandothers
thatfoundedPoianaBrasovandPaltinisresort.Mostbuildings
sufferedsignificantdamageovertheyears,sothathistory
recordsatotalof60hutsbuiltandrebuilt.UntiltheSecond
WorldWar,thenumberofSKVmembershassteadilyincreased,
reachingapeakof6000,organizedinto16sections.The
mostactiveandlargesectionswerethoseofSibiu,Brasov,
Bucharest,Sighisoara,BistritaandJiuValley.Mostmembers
wereGermans.TheestablishmentanddevelopmentoftheAs-
sociationisrelatedtothenamesofprominentmembersofthe
Saxoncommunity:Dr.CarlWolff,AlfredProx,EABielz,Julius
Römer,EmilvonBömches,Dr.HugoSchuster,Dr.HansMarkus,
Dr.WilhelmBruckner,KarlLehmann,Dr.PaulPhilippi,Walter
Gutt,ReinholdGutt,butRomanianstoolikeEmilRacovita,Take
Ionescu,Dr.JohnMesota,GheorgheDima,JosephPuşcariu
andTiberiuBrediceanu.Afteranuninterruptedfunctionfor64
years,in1945SKVwasoutlawedanditshutswerenationalized
andlateroperatedbyONT.Theassociationwasreestablished
byitsoldmembersofSKVafterthewarinGermanyand
becomesCarpathianDepartmentinDAV(GermanAlpineClub).
1996: SKV reloaded
Bytheinitiativeofthisassociation,togetherwiththeGerman
DemocraticForuminRomania,theideaofreconstitutingSKV
inRomaniaisexpressedandtakesplacein1996inSibiu.
CurrentlySKVisactiveintwosections,oneinBrasovandone
inSibiu,encompassingmorethan300members.Theonly
hutthathasbeenreturnedtoSKVisthehutPostăvaru“Julius
Römer”whichhasbeeninworkformendingandmoderniza-
tionforseveralyears.SKVisthefirstassociationoftourismin
RomaniaaffiliatedwithERA-EuropeanAssociationforHiking
andisabouttoengageindefiningandimplementingEuropean
touristroutesE3/E4andE8alreadybroughttotheborders
withHungary,Serbia,Bulgaria.SKVhasproposedtoorgan-
izetripsandalsocontinuethetraditiontoengageinrebuild
altitudehutsinthemountainsofRomania.TothisendSKVis
basedontherichheritageofhutsandlandsleftheritageand
started processes of regaining them back.
UmdieSicherheitfürdieWandererzugewährleisten,wurden
Bergführergeschult.DiewarenmeistensBewohnerausden
Bergdörfern.
SiebenbürgischerKarpatenverein(SKV)initiiertdieersten
KletterkurseunterderLeitungvonerfahrenenMitgliedern
derDeutscherAlpenvereinOrganisation(DOAV)undwasdas
Skifahren betrifft so war er ein regelrechter Pionier.
1904begannmanmitdenorganisiertenAktionenzur
MenschenrettungindenBergen.SKVwurdezumVorläuferder
Bergrettung.
Vom SKV gebaut: Mehr als 60
Schutzhütten. Und die Schulerau…
SKVwarderVerein,derdiemeistenderSchutzhüttenwie
Postavarul,Sattel,Omu,MalaiestiBolbociVarfulcuDor,Diham,
Urlea,Sambata,Podragu,Balea,Negoiu,Suru,Barcaciu,Prejba
Surianu,ParanginRumäniengebauthatunddieSchulerau
(PoianaBrasov)gegründet.DiemeistenGebäudeerlittenerhebliche
SchädenimLaufederJahre,sodassmanvoninsgesamt
60gebautenund/oderumgebautenHüttensprechenkann.
BiszumZweitenWeltkriegistdieZahlderMitgliederstetig
gestiegenumdanneinenSpitzenwertvon6000zuerreichen.
EswarenMitgliederder16Zweigstellen.Dieaktivstenund
meistenMitgliederkamenausHermannstadt(Sibiu),Kronstadt
(Brasov),Bukarest,Schassburg(Sighisoara),Bistritz(Bistrita)
undausdemJiu-Tal.DiemeistenMitgliederwarendeutscher
Nationalität.DerAufbauunddieEntwicklungdesVereins
werdenmitNamenvonprominentenMitgliederndersächsischen
Gemeindeverknüpft,wieDr.CarlWolff,AlfredProx,EABielz,
JuliusRömer,EmilvonBömches,Dr.HugoSchuster,Dr.Hans
Markus,Dr.WilhelmBruckner,KarlLehmann,Dr.PaulPhilippi,
WalterGutt,ReinholdGutt,aberauchmirRumänenwieAcad.
EmilRacovita,TakeIonescu,Dr.IoanMesota,GheorgheDima,
JosephPuscariu,TiberiuBrediceanu.Nachununterbrochenen
64JahrenwurdederSKV1945verbotenunddieHüttenwurden
verstaatlichtundspätervonderStaateterenTurismus
Organisation(ONT)betrieben.NachdemKriegwurdederVerein
voneinigenseineraltenMitgliedernaufdeutschemBoden
wiederhergestelltundistjetztdieAbteilungKarpatenverein
des DAV (Deutscher Alpenverein)
1996: SKV reloaded
DerVerbandäussertedenWunsch,denSKVzusammenmitdem
DeutschenDemokratischenForumwiederzueröffnen.Dasfand
dann1996inHermannstadt(Sibiu)statt.Derzeitsindüber
300MitgliederindenzweiKlubsvonSKV,eineinBrasovund
eineinSibiu,registriert.DieeinzigeSchutzhütte,diewieder
demSKVgehört,istdie“JuliusRömer”HütteaufdemSchuler
(Postavaru).SeitJahrenwerdendaModernisierungenund
Reparationendurchgeführt.DerSKVistderersteTourismusverband
inRumäniendermitERA(dieEuropäischeVereinigungfür
Wandern)verbundenenist.Esistgeplant,dassderSKVsichan
derFestlegungundUmsetzungdereuropäischenTouristenwege
E3/E4undE8beteiligt.DieseStreckensindschonbisandie
Grenzen(Ungarn,Serbien,Bulgarien)ausgebautworden.
SKVhatsichvorgenommenparallelmitdemOrganisieren
vonAusflügenauchmitderTraditiondesWiederaufbausvon
Schutzhüttenfortzusetzen.ZudiesemZweckbasiertsichSKV
auf ein reiches Erbe von Hütten und Land, für die die
Erstattungsverfahren schon eingeleitet wurde.
WennesdenSKVnichtschongäbe,müssteererfunden
werden...
CătălinBădulescu
 Şirnea, primul sat turistic din România. Din 1968...
Șirnea: the mountain village | Touristisches Dorf Şirne
CuloarulRucăr-Branestedefinitoriupentrumatricea
stilisticăromânească,aceapendularemolcomăşi
mioriticădintredealşivale.SatulŞirnea,veche
aşezaredepăstoriliberi,lagraniţaBraşovuluicu
Argeşul,năuceşteprinfrumuseţeapeisajului,puri-
tateatradiţiilorşimăsuratullaptelui.Afostprimul
satturisticdinRomânia,dinanul1968.Acuma
rămasunreperşiunmusthavealturismuluirural,
datorităadoiFrunteşcareaudoveditcănudoar
Banatul e ... fruncea.
Începuturi comuniste:
mai întâi au testat apa
Fostulprofesordebiologie,NicoloaeFrunteşa
înfiinţatunmuzeulaşcoaladinsat,aobţinuttoate
aprobărilenecesareşi,astfel,Şirneaadevenitunsat
cunoscutpestehotare.„Aprobărileoficialecareau
transformatŞirneaînsatturisticauvenitîn1968.
Casăobţiioastfeldetitulaturătrebuiauîndeplinite
maimultecondiţii.Eranevoie,înprimulrând,deo
poziţionaregeograficăîntr-ozonăcupeisajesuperbe
şi,totodată,liniştită“,povesteşteRaduFrunteş(67
deani),fiulluiNicolaeFrunteş,careduceastăzimai
departemuncatatăluisău.„Turiştiierauaduşila
Şirneaşierauîntâiinvitaţilaşcoalăsăvadămuzeul,
iarapoilisearătaufrumuseţilesatului.Presavremii
scriaatuncicăexperimentulŞirneaafostunsucces
şi,în1973,altezecesateauprimittitulaturadesat
turistic“, adaugă Radu Frunteş.
14
ThereisavillageattheborderoftheBraşovcountythatgoes
wellbeyondpicturesquebeautyandancienttraditions.Şirnea
wasnamedin1968thefirsttouristicvillageinRomaniaandis
amusthavefortheoneslookingforagenuinelocalexperience.
FormerbiologyteacherNicolaeFrunteşwasthemanbehind
Șirnea’ssuccessstory.Hisson,Radu,now67yearsold,
remembersthatduetohisfather’sstruggle,thesmallvillage
some45kilometersfarfromBraşovbecamein1968thefirst
„touristicalvillage”ofRomania.„Touristswerebroughtto
Şirneaandwereshownthebeautiesofthevillage.Sincethe
experimentwasasuccess,afurthertenvillagesweregranted
the same status in 1973”, recalls Radu Frunteş.
Backthen,authoritiestestedthewaterand,ratherunsurprisingly,
ŞirneaspringwaterwasnamedpurestinSouth-EastEurope.
Thereareotherfirstsaswell:Şirneahostedthefirstnightsky
slopeinRomania,builtinDecember1968,anditisstill
working.Everyyear,RaduFrunteşrentsandinstallsbyhimself
ababyskyliftontheslope,hopingthatsomeday,infrastructure
will become permanent.
Şirnea,seiteheralseinederältestenSchäfersiedlungen
bekannt,liegtanderGrenzeKronstadts(Braşov)mitdem
benachbartenKreisArgeş.ImJahr1968wurdeesofizielldas
ersteFeriendorfinRumänienundistbisheuteWahrzeichendes
Landtourismus geblieben.
Bestes Wasser
DemehemaligenBiologielehrerNicolaeFrunteşisteszuver-
danken,dasssämtlicheerforderlicheGenehmigungenerhalten
wurden.SohnRaduFrunteş(67)führtheutedasWerkseines
Vatersweiter.“DieTouristenwurdennachŞirneagebrachtund
siewurdenzuerstindieSchuleeingeladen,umdaslokaleMu-
seumzubesuchen.ErstdanachzeigtemanihnendieSchönheit
desDorfes.DiePresseschrieb,dassdasŞirneaExperiment
einErfolgwarundsomiterhielten1973weiterezehnDörfer
denselben Titel“, fügt Radu Frunteş hinzu.
AlsŞirneaeintouristischesDorfwurde,habendiedamali-
genBehördendasTrinkwassergründlichgeprüft.Dasklare
BergquellwasservonȘirneawurdesogarzumreinstenTrink-
wasser der Region erklärt.
ImDezember1968wurdehiersogardieerstebeleuchtete
SkipisteinRumänienangelegt.Die600-MeterlangePiste
funktioniertbisheutenoch.JedesJahrimWintermietet
FrunteşauseigenenMittelneinenBaby–Skiliftundinstalliert
ihninŞirnea,”weilichnichtwill,dassdieseSkipisteungenutzt
bleibt“.
ea

Cândsatuladevenitunulturisticcuacteînregulă,
comuniştiiautestatrigurosapadelaŞirneapentru
aseasiguracanucumvavreunstrăinsăpăţească
ceva.Faptulcăapaveneadinizvoaredemunte
afăcut-osăfieextremdecuratăşiafostluatăla
vremearespectivădreptunetalonpentruEuropade
Sud-Est,fiinddeclaratăceamaipurăapădinaceastă
zonă.

CumŞirneadevenisedejasatturistic,îndecembrie
1968,aicis-aamenajatşiprimapârtiedeschicu
nocturnădinRomânia.Pârtiaare600demetrişi
estefuncţionalăşiacum.Încăsemaivădfoştiistâlpi
deelectricitatedinlemn.Nuesteopârtiedetalia
celordinPoianaBraşov,daresteîntr-ozonăliniştită,
departedeaglomeraţiamarilorstaţiuni.„Înfiecare
an,aducunbaby-schi,pecareîlînchiriezdinPoiana
Braşovcu2.400deleipean.Baniiîidaudinpensia
mea,darnuamvrutcapârtiasărămânănefolosită.
Estepăcatcăautorităţilenuaufăcutaiciinvestiţii.
Eutotspercaaceastăinstalaţiesăfiecasatăde
ceidinPoianaBraşovşisăne-olasenouăaici,la
Şirnea“, mai spune Radu Frunteş.
Noaptea de Sânziene,
Măsuratul laptelui şi
Focul lui Sumedru
Toatăsuflareasatuluiparticipălaslujbăpe23
iunieseara,iarapoi,turiştiişilocalniciimergsă
culeagăfloridepedealuriledinsat.Sespunecă
florileculeseînaceastănoapte,de23spre24iunie,
adicădeSânziene,auputerimagice.Acesteasepun
noapteapepernă,iaradouaziseagaţălaicoanele
dincasă.Sefolosescapoitotanulpentruvindecarea
anumitorboli.Totlasfârşitulluniiiunie,îngeneral
pedatade25,secelebreazăMăsuraLaptelui,oaltă
sărbătoaretradiţională.Vitelesatuluisuntmulsede
proprietariilor,iarcantitateamăsuratădelapteva
determinacantitateadebrânzăpecareaceştiaovor
primicândanimalelesuntadusedelastână.Turiştii
potlualecţiidedansuripopulareşipotparticipala
jocurilepastoraletradiţionale.Ţurcasautrasulfrâng-
hieisuntdoarcâtevadintreatracţiilezilei.Seara,
toatălumeasepoatedelectacuunspectacolfolcloric
tradiţional.
Unadincelemaiinteresantesărbătoripastoraleeste
FoculluiSumedrucelebratpe25octombrie.Înjurul
unuiimensrugfunerar,aprinsdetineriîntr-unloc
înaltalsatuluişiîntreţinutculemneuscateşiresturi
vegetale,seadunăîntreagasuflareasatuluişise
strigă,încor,formulaconsacrată„HailaFocu’lui
Sumedru!“.Femeileîmpartcovrigi,nucişimere.
Laplecare,participanţiiiaucărbuniaprinşicucare
fertilizeazăgrădinileşilivezile.Estefoculpurificator
al intrării în iarnă, cu funcţii ritualice.
Cătălin Bădulescu
șirnea:
cum ajungi, unde te cazezi
SatulŞirneaestesituatla44dekilometrideBraşov
şi47dekilometrideCâmpulungpeDN73.Înainte
săajungeţilaFundata(dacăveniţidinspreBraşov)
saudupăcetreceţideFundata(dacăveniţidinspre
Argeş)sefaceundrumcarevăvaducelaŞirnea.
Are5kilometri,nuestemodernizat,darestepracticabil
petoatăperioadaanului.Văveţiputeacazala
unadinpensiuniledinsatsauîncaselelocalnicilor
caresuntextremdeprimitori.Cazareacostăîntre
50-100deleipenoapte.Veţifiserviţicupreparate
tradiţionaledinbrânză,Şirneafiindrenumitpentru
produsele lactate 100% naturale.
16
Old customs never die
Everyyearonthe23rdofJune,peoplewouldgatherinthe
churchandwouldgotopickflowersonthesurroundinghills.
ThisistheNightoftheSânziene,whenflowersaresupposedto
havehealingpowers.Aroundthe25thofJune,localscelebrate
the”MăsuraLaptelui”(MeasureofMilk),whenownersofcattle
andshepherdssettleupontheamountofcheesetheformerwill
getintheautumn.Andonthe25thofOctober,onemaywit-
nessSumedru’sFirecelebration:ahugefirelitbyyoungsters
gathersallthevillagers,localwomensharepretzels,walnuts
andapples.Thefireissupposedtopreparethevillageforthe
upcoming winter.
CătălinBădulescu
how to get there
Şirneaisabout44kilometersfromBraşovand47kilometers
fromCâmpulung,onDN73.Youhavetodriveoffthemain
roadforabout5kilometersonadirtroad(openallyear).
Accomodationisavailableinguesthousesorevenatlocals.
Şirneaisfamousforit’sdairyproducts,somakesuretotaste
local cheese before you leave.
Sommersonnenwende, Milchmessen
und Sumedru’s Feuer
AmAbenddes23.JuninehmenalleimDorfandemGottesdi-
enstteilumdanachgemeinsamBlumenaufdenumliegenden
Hügelnzusammeln.MansagtdiesenBlumen,dieinderNacht
vom23.aufden24.Juni(Sommersonnenwende)gepflückt
werden, magische Heilkräfte nach.
EndeJuni,inderRegelam25.,istdasberühmteMilchmessen.
KüheundSchafewerdengemolken,Milchwirdgemessen.
AnschließendbestimmenHirtenundBauern,wiederKäseim
Herbst,nachderBergweide,verteiltwird.Volkstänze,Hirten-
spieleunddasherzhaftelokaleEssenrundendasFestab.
DasSumedru’sFeuerfindetam25.
Oktoberstatt.UmeinenriesigenScheit-
erhaufen,dervondenJugendlichendes
DorfesaufeinerAnhöheangezündet
wirdversammelt,sammeltsichdas
ganze Dorf. Die Frauen verteilen
Brezeln,NüsseundÄpfel.BeimVerlas-
sendesFestesnehmenalleTeilnehmer
KohlemitumdamitihreObstgärten
undFelderzubefruchten:derstrenge
Winterkannjetztruhigkommen.
CătălinBădulescu
Wie kommt man hin
ȘirnealiegtaufderDN73:44kmvonKronstadt(Brașov)
entferntbiegteine5Kilometer lange,auchimWinter
befahrbareStaubstraßenachrechts.Unterkunftwirdentweder
ineinerderPensionenoderinprivatenZimmernangeboten.
ŞirneastehtfürGastfreundlichkeit,traditionellenKäseprodukten
undwunderschöneLandschaftinmittenderKarpaten.
18
 restaurante
Restaurants | Restaurants
Dei Frati
RestaurantulaflatînPiaţaEnescu
respectăcustricteţereţetade
succesagastronomieiitaliene:
întreprinderefamilială,paste
făcuteîncasă,deserturidesezon,
bucătăriedeschisăîncelmaipurstil
mediteranean.UnbucătardinModena
seasigurășineasigurăcăînvechiulPrundal
Rozelor-numeleistoricalPieţeiEnescu-ladolce
vita e în fiecare zi.
Piata Enescu 16
La Ceaun
Unconceptinteresantșicurajos,
pentrucaremaipuţinînseamnă
sigurmaibun.Douăceaunecu
câteociorbăclasică(cuovariantă
vegetariană),plusaltedouăfeluri
principale:unmeniuscurtcarenepune
înfaţăomâncarerobustă,simplășigustoasă. http://laceaun.com/
Variantacevamaicomplicată,LaCeauntihnit, Michael Weiss 27
oferăunmeniumailung,completatdeolistămai
consistentă de băuturi.
http://laceaun.com/
Michael Weiss 27
Tipografia
Unbarcaree,defapt,ocafenea
undepoţibeaceaiuribune,stând
cu urechile ciulite la lansări
decartesaudiscuţiisavante.
În serile delectură,eplinochi,
dovadăcăromânilorîncălemaiplace
combinaţiadecartebunășicafeaaromată.
http://www.tipo-grafia.ro/
Postăvarului 1
20
Dei Frati
ThesmallrestaurantclosetotheCoun-
cilHallgoesstrictlybytheItalianbook
ofgastronomy:familyrunsit,pasta
arealwayshomemade,kitchenisopen
inthefinestmediterraneantradition.The
Modena-bornchefmakessurethatladolce
vita is delivered on a daily basis and plate.
Piata Enescu 16
La Ceaun
Interestingandbraveconceptwhere
less means definitely more.Two
choicesofsoups(thelocalciorba)plus
twotraditionalmaincoursescoming
literallyoutofthepot:shortmenuwith
aheartyandtastyfood.Thenexthouse
harboursthemorestylishLaCeauntihnit,
offeringalongermenuandwinestogoalong.
Tipografia
Abarnamed„PrintingHouse”whichis
actuallyacoffeeshopwhereonecan
enjoyanicecupofteabylistening
toabooklaunching.Crowdedduring
culturalevents,itprovesthatlocalsstill
enjoy culture with a good coffee.
http://www.tipo-grafia.ro/
Postăvarului 1
Dei Frati
DerkleineRestaurantamRosenanger(rum.PiaţaEnescu)
isteinStückItalien:allesläuftinderFamilie,Pastasind
hausgemacht,Kücheistoffen.UndderinModenageborene
Chefsorgtdafür,dassladolcevitatag-täglichaufdenTellern
kommt.
Piata Enescu 16
La Ceaun
SoganznachdemMotto”kleinaberfein”funktioniertdas
einfacheLokalinderMichaelWeiss–Gasse,unweitvom
Rathausplatz(rum.PiaţaSfatului).ZweiSuppen(Tschorba)
undzweitraditionelleHauptgerichtekommenregelrechtaus
demTopf(rumänischCeaun)raus:herzhaftundleckerheisst
eshier.DasnächsteHausbeherbergtdieetwasvornehmere
Version, die u.a. auch eine Weinliste anbietet.
http://laceaun.com/
Michael Weiss 27
Tipografia
Die”Druckerei”isteigentlicheinKaffeehauswoderKunde
auchmitTee,süßeKleinigkeitenund...tja,Kulturverwöhnt
wird.AllepaarTagesindSchriftstelleroderKünstlerhierzu
Gast.
http://www.tipo-grafia.ro/
Postăvarului 1
 hoteluri
Hotels | Hotels
casa viorel
Hotelulfermecătorşiconfortabil
CasaViorelestesituatîntr-o
zonăliniştităşipitoreascădin
PoianaBraşov,oferindrelaxare
completăîntr-unpeisajluxuriant,
plin de flori.
http://www.casaviorel.com/
classic inn
Situatîntr-ozonăverdedinBraşov,
lapoaleleMunteluiTâmpa,acest
hoteloferăunrestaurantînstil
clasiccupreparatedinbucătăria
internaţională,Wi-Figratuitşio
sală de jocuri.
http://classic-inn.ro/
teleferic grand hotel
SituatînstaţiuneamontanăPoiana
Braşov, la doar 50 de metri de
teleschi,TelefericGrandHotel
oferăacceslapârtiichiardin
faţaproprietăţii,intraregratuită
launcentruspamodern,precum
şivederefrumoaselamunte,într-o
combinaţiedeelementerusticeşielegante.
http://telefericgrandhotel.ro/
22
casa viorel
ThecharmingandcomfortableCasa
Viorelislocatedinaquietandpictur-
esqueareainPoianaBrasov,providing
completerelaxationinalushlandscape
full of flowers.
http://www.casaviorel.com/
classic inn
LocatedinagreenareaofBrasovat
thefootofMountTampa,thishotel
featuresaclassic-stylerestaurant
withinternationalcuisine,Wi-Fianda
games room.
http://classic-inn.ro/
teleferic grand hotel
LocatedinPoianaBrasovmountainresort
only50metersfromtheskilift,Teleferic
GrandHotelprovidesaccesstothe
slopesrightoutsidetheproperty,free
entrancetoamodernspa,wonderful
mountainviewsandacombinationof
rustic and elegant furnishing.
http://telefericgrandhotel.ro/
casa viorel
Diecharmante,komfortableCasaViorelliegtineinerruhigen
undmalerischenGegendderSchulerau(PoianaBrasov)und
bietetEntspannungineinerüppigenLandschaftvollerBlumen.
http://www.casaviorel.com/
classic inn
GelegenamFußedesTampa,ineinerdergrünstenGegenden
vonKronstadt(Brasov),offeriertdiesesHoteldemGastein
RestaurantmitinternationalerKüche,Wi-FiundeinSpielezimmer.
http://classic-inn.ro/
teleferic grand hotel
DurchseinefantastischeLageimFerienortPoianaBrasovnur
50MetervomSkiliftentfernt,offeriertdasTelefericGrand
HoteldirektenZugangzudenPisten,kostenfreienZugangzu
einemmodernenWellnessbereich,einenwunderbarenBlick
aufdieBergesowieeinenMixausrustikalerundeleganter
Einrichtung.
http://telefericgrandhotel.ro/