L8: ROMÂNIA ȘI EUROPA ÎN SECOLUL XX (II)

1.ROMÂNIA ÎN CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

a)Tragicul an 1940 în istoria României:
- În vara anului 1940, situaţia României era disperată: rămasă singură, fără aliaţi (aceştia fie
dispăruseră de pe hartă, fie nu puteau sau nu voiau să o ajute), România va fi forţată de cele
două mari puteri totalitare - U.R.S.S. şi Germania, care se înţeleseseră între ele încă din anul
anterior - să cedeze teritorii vecinilor revizionişti; Astfel, în iunie 1940 România ceda
U.R.S.S.-ului Basarabia și Nordul Bucovinei, sovieticii ocupând și ținutul Herța; în august
1940, prin Diktatul de la Viena, România era forțată de Germania și Italia să cedeze Ungariei
jumătatea nord-vestică a Transilvaniei; în septembrie 1940, România ceda și Cadrilaterul
Bulgariei. În total, România pierdea o aproape treime din suprafață și din populație, iar Marea
Unire rămânea doar o amintire.
b)România în război alături de Germania:
- Pentru a recupera Basarabia, N. Bucovinei şi ţinutul Herţa, Antonescu a decis ca România
să participe la atacul german asupra U.R.S.S.-ului, început pe 22 iunie 1941; După eliberarea
teritoriilor româneşti de sub ocupaţia sovietică, Antonescu a decis continuarea războiului
dincolo de Nistru, pe teritoriul sovietic, România devenind, astfel, stat agresor; Armata
română a dat lupte grele în sudul Ucrainei şi apoi la Stalingrad, unde a suferit un dezastru de
proporţii;
c)Antonescu a realizat că sovieticii vor câştiga războiul şi în 1943 a început negocieri cu
anglo-americanii pentru scoaterea ţării din război, dar acestea au eşuat deoarece ni se cerea să
capitulăm necondiţionat iar Antonescu se temea că, astfel, România va cădea în mâinile
sovieticilor; Regele Mihai împreună cu partidele din opoziţie a dat o lovitură de stat la 23
august 1944 prin care Antonescu a fost arestat împreună cu guvernul său iar România a ieşit
din războiul contra “Naţiunilor Unite” şi a întors armele contra Germaniei naziste. Se spera,
astfel, că România va avea o soartă mai bună la sfârşitul războiului;
d)România în război alături de Națiunile Unite:
- În perioada septembrie 1944 - 9 mai 1945 (sfârşitul războiului în Europa), armata română a
luptat alături de sovietici pentru eliberarea Transilvaniei, Ungariei, Cehoslovaciei şi unei părţi
a Austriei de sub ocupaţia germană, specialiştii spunând că ajutorul dat de România
“Naţiunilor Unite” a scurtat războiul cu circa şase luni; Aceasta nu a contat, însă, România
rămânând sub ocupația și sub dominația sovietică după 1945.

2.ROMÂNIA POSTBELICĂ - STALINISM ȘI NAȚIONAL-COMUNISM

a)Regimul stalinist din România s-a dezvoltat între anii 1948-1965, când Gheorghe
Gheorghiu-Dej era liderul Partidului Comunist Român și al României.
- Stalinismul s-a manifestat în trei direcții: stalinism politic (partid unic, ideologie unică,
reprimarea brutală a oricărei forme de opoziție și supravegherea permanentă a populației);
stalinism economic (economie de stat, centralizată și planificată, și proprietate de stat sau
colectivă asupra mijloacelor de producție); stalinism cultural (controlul total al statului asupra
culturii, asupra învățământului și asupra bisericilor, toate acestea fiind simple instrumente ale
regimului comunist; cenzura și propaganda ideologizantă erau la putere).
- Din punct de vedere al politicii externe, în perioada stalinistă România a fost total
subordonată Uniunii Sovietice, cu excepția ultimilor ani – după 1958 – când s-a observat o
timidă încercare de a duce o politică externă proprie.
b)Regimul național-comunist al lui Nicolae Ceaușescu (1965-1989) a însemnat, pe plan
extern, îndepărtarea totală a României față de dominația Moscovei și o politică de nealiniere
a lui Ceaușescu față de cele două mari blocuri politico-militare ale timpului (N.A.T.O. și
Tratatul de la Varșovia);
- În politica internă, după câțiva ani de dezvoltare a țării și de creștere a nivelului de trai, în
anii 80 s-a înregistrat o criză economică severă, însoțită de scăderea dramatică a nivelului de
trai și de reapariția represiunii față de opozanți; Astfel, nemulțumirea populației a crescut iar
în decembrie 1989, în urma unor evenimente sângeroase, regimul comunist din România a
fost înlăturat.
- Începând din 1990, România avea să se întoarcă la democrație, iar în politica externă țara
noastră s-a orientat spre vest, aderând ulterior la cele două mari structuri ale lumii
occidentale, N.A.T.O. (2004) și U.E. (2007).

S1:
“Art. 2. Întreaga putere în Republica Socialistă România aparţine poporului, liber şi stăpân
pe soarta sa.[…]
Art. 3. În Republica Socialistă România, forţa politică conducătoare a întregii societăţi este
Partidul Comunist Român;
Art. 5. Economia naţională a României este o economie socialistă, bazată pe proprietatea
socialistă asupra mijloacelor de producţie.
Art. 6. Proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie este fie proprietate de stat-
asupra bunurilor aparţinând întregului popor, fie proprietate cooperatistă-asupra bunurilor
aparţinând fiecărei organizaţii cooperatiste.
Art. 8. Comerţul exterior este monopol de stat.”
[CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, 1965]

- Identificaţi în Constituţia din 1965 o afirmaţie neconformă cu realitatea. Argumentaţi!

- Menţionaţi, pe baza sursei istorice, patru trăsături ale regimului totalitar comunist!
- Comparaţi Constituţia din 1965 cu situaţia de astăzi din România, subliniind trei diferenţe
fundamentale!