Sunteți pe pagina 1din 3

SYLLABUS DE CURS + SEMINAR

Psihologia Muncii
(Anul 2, Semestrul 2, februarie-iulie 2023)

Profesor: Dragoș Iliescu, dragos.iliescu@fpse.unibuc.ro


Asistent: Drd. Sergiu Condrea (sergiu-mihail.condrea@drd.unibuc.ro)
Drd. Ana Toma (ana-maria.toma.20@drd.unibuc.ro)
Ore de curs: (vezi orar)
Ore de seminar: (vezi orar)
Ore de consultație: Luni, 10:00-12:00

Descrierea generală a cursului

Cursul este destinat introducerii în psihologia muncii și industrială. Nu este un curs dificil, ci
mai degrabă un curs dedicat prezentării principalelor teme și concepte ale domeniului, cu
scopul de a familiariza studenții cu principalele teme și constructe vehiculate în acest domeniu
al psihologiei. Cursul nu tinde în mod special la dezvoltarea de competențe practice, dar
tragem nădejde că studenții vor înțelege atât principiile practicii bazate pe dovezi (evidence-
based practice), cât și principiile intervențiilor bazate pe teorie (theory-drivcn interventions),
ambele acestea bazându-se pe cunoștințe teoretice precum cele care vor fi acoperite în acest
curs. Cursul va presupune de asemenea parcurgerea unui bibliografii consistente, necesară
acumulării de cunoștințe relevante de către studenți.

Structura cursului (principalele teme abordate)

1. Introducere
2. Analiza muncii (job analysis)
3. Designul posturilor (job design) si elemente privind cariera
4. Diferențe individuale și utilitatea lor în psihologia muncii
5. Selecția de personal
6. Performanța în muncă
7. Evaluarea performanței
8. Formarea profesională la locul de muncă: training, coaching, mentoring, shadowing
9. Motivația pentru muncă și atitudinile legate de muncă
10. Psihologia sănătății ocupaționale: starea de bine la locul de muncă
11. Dezvoltare organizațională/Schimbare organizațională
12. Aspecte și provocări etice în psihologia muncii

Înrolare în curs

În caz că nu au fost înrolați încă, studenții sunt rugați ca în cursul primei săptămâni a celui de-
al doilea semestru să se înroleze în curs accesând adresa cursului in Google Classroom.
Modalități de evaluare

Nota finală este bazată pe (1) examenul de evaluare finală, (2) nota obținută pentru proiectul
de curs și (3) participare activă la minimum 80% din activitățile din timpul seminarului.

(1) Evaluarea de final se va baza pe un test grilă. Testul grilă conține 200 de itemi. Fiecare
item este compus dintr-o întrebare și un număr de 3 sau 4 alternative de răspuns, din care una
singură este corectă (una și numai una). Durata de administrare este de 2 ore (120 minute).
Evaluarea finală constituie 40% din nota finală.

(2) Proiectul de curs este un proiect individual. Fiecărui student îi va fi alocată o temă
individuală, pentru care va avea de redactat un proiect teoretic. Proiectul va conține între 3000
și 3500 de cuvinte (fără referințe și anexe), în format APA7. Proiectul va prezenta o discuție a
respectivei teme, pe baza literaturii științifice ce va fi căutată de studenți, cu cel puțin
următoarele detalii: stadiul actual al cunoașterii pentru acea temă (modele teoretice
consacrate), dileme și limite ale cunoașterii pentru acea temă (aspecte care sunt încă dezbătute
sau neclare), semnificație practică (cum se poate implementa în practică). Notarea pentru
proiect va constitui 30% din nota finală.

Calendar: Un fișier Excel cu lista temelor și alocarea acestora pe studenți va fi pus la


dispoziția studenților în cadrul primului seminar, iar termenul limită pentru predarea
proiectelor este de 1 mai 2022.

(3) Notarea pentru activitatea din cadrul seminarului va constitui 30% din nota finală (3
puncte). Notarea pentru activitatea din cadrul seminarului va fi realizată de asistentul care va
organiza seminarele. Notarea va fi realizată pe baza: a) mini-testelor de la începutul fiecărui
seminar (1.5 puncte) și b) activității din cadrul seminarului (1.5 puncte).

La fiecare dintre cele trei componente ale evaluării este necesară obținerea notei 5.00 pentru
promovare. Notele nu se rotunjesc (nota cinci-zero-zero este obligatorie, cu 4.99 nu se
promovează). Re-examinarea se va face doar sub formă de examen grilă, în sesiunea de
restanțe.

Condiții de prezență

Atât cursul cât și seminarul sunt realizate în cadrul învățământului la zi (cu frecvență). La
ambele activități se contorizează prezența. O prezență mai redusă de 50% la oricare din aceste
două activități (curs și seminar) duce la imposibilitatea de a participa la examen.

Condiții de promovare

Definirea corectă a conceptelor de bază ale fiecărei teme, recunoașterea principalelor teorii şi
paradigme, operarea minimală cel puțin la nivel de definiție cu fiecare din conceptele
prezentate. Realizarea proiectului de seminar.
Bibliografia cursului

Pentru fiecare prelegere, studenții vor primi bibliografie specifică, direct în format PDF. Cea
mai mare parte a bibliografiei este în limba engleză: acesta este un domeniu în care se scrie
puțin în limba română și nu la nivelul de competență în care sunt scrise marile tratate sau cele
mai importante articole publicate în limba engleză. Pentru studenții care nu reușesc să
consulte deloc bibliografia în engleză, vor fi indicate surse bibliografice în limba română, cu
mențiunea că acestea nu se ridică la nivelul celor în engleză și că multe din surse în limba
engleză nu vor putea fi compensate în nici un fel prin surse în limba română. Studenții vor
primi bibliografia specifică fiecărui curs și seminar săptămânal, în funcție de tematica
abordată în fiecare săptămână.

O parte din bibliografia minimală pentru acest curs este indicată mai jos.

Anderson, N. (2001). Handbook of industrial, work and organizational psychology. London:


SAGE.

Bakker, A. B., Schaufeli, W. B., Leiter, M. P., & Taris, T. W. (2008). Work engagement: An
emerging concept in occupational health psychology. Work & Stress, 22(3), 187-200.
10.1080/02678370802393649

Cascio, W. F., & Aguinis, H. (2005). Applied psychology in human resource management
(6th ed.). Upper Saddle River, N.J: Pearson Prentice Hall.

Judge, T. A., Heller, D., & Mount, M. K. (2002). Five-factor model of personality and job
satisfaction: A meta-analysis. Journal of Applied Psychology, 87(3), 530-541.
10.1037/0021-9010.87.3.530

Koppes, L. L. (2007). Historical perspectives in industrial and organizational psychology.


Mahwah, N.J: Erlbaum.

Organ, D. W., Podsakoff, P. M., & MacKenzie, S. B. (2006). Organizational citizenship


behavior: Its nature, antecedents, and consequences (1st ed.). Thousand Oaks, Calif.;
London: SAGE.

Peterson, N. G., Mumford, M. D., Borman, W. C., Jeanneret, P. R., Fleishman, E. A., Levin,
K. Y., . . . Dye, D. M. (2001). Understanding work using the occupational information
network (O*Net): Implications for practice and research. Personnel Psychology, 54(2),
451-492. 10.1111/j.1744-6570.2001.tb00100.x

Sonnentag, S. (2002). Psychological management of individual performance. New York;


Chichester: Wiley.

Spector, P. E. (2006). Industrial and organizational psychology: Research and practice (4th
ed.). Hoboken, NJ: J. Wiley & Sons.

Zedeck, S., & American Psychological Association. (2011). APA handbook of industrial and
organizational psychology (1st ed.). Washington, DC: American Psychological
Association.

S-ar putea să vă placă și