Suport RI Cox - 111111

Introducere la relatii Internationale
M. Cox
cu R. Campanaro IR1011
2016
Studii de licență în economie, management, finanțe și

științe sociale
This subject guide is for a 100 course offered as part of the University of London
International Programmes in Economics, Management, Finance and the Social Sciences.
This is equivalent to Level 4 within the Framework for Higher Education Qualifications in
England, Wales and Northern Ireland (FHEQ).
For more information about the University of London International Programmes
undergraduate study in Economics, Management, Finance and the Social Sciences, see:
www.londoninternational.ac.uk
ir1011_2016.indb 1 16/05/2016 14:22:33

Acest ghid a fost scris pentru programele internaționale de la Universitatea din Londra de profesorul
Michael Cox, profesor emerit de relații internaționale, London School of Economics and Political Science.
Profesor Mihai Cox este de asemenea director de LSE IDEI, care, în 2015, a fost clasat pe locul al treilea
în lume al celor mai bune think tank-uri afiliate la universități.
Autor și editor a peste 25 de cărți, a ocupat funcții la universități peste cel lume. El este în prezent in vizita
Profesor la LUISS Şcoală de Guvernul de la Roma și Universitatea Catolică din Milano. Profesorul Cox a ocupat, de asemenea, mai
multe funcții profesionale de rang înalt în domeniul relațiilor internaționale, inclusiv director al Institutului Memorial David Davies
pentru Studiul Politicii Internaționale, Universitatea din Aberystwyth; președinte al Consorțiului European pentru Cercetare Politică
(ECPR); cercetător asociat
la Chatham House, Londra; și om senior, Institutul Nobel, Oslo. El servește și la editorial bord de mai multe academic jurnale și are
fost editor de mai multe conducere reviste în IR, inclusiv: Revizuirea studiilor internaționale și a relațiilor internaționale . Acum este
redactor de Rece Război Istorie, Internaţional Politică și Două de succes carte serie: Regândirea lui Palgrave Lume Politică și a lui
Routledge Rece Război Istorie . Profesor Cox este A vorbitor binecunoscut despre afaceri globale și a ținut prelegeri în SUA, Australia,
Asia și țările din UE. El are vorbit pe A gamă de contemporan global probleme, deşi cel mai recent el sa concentrat asupra rolului SUA
în sistemul internațional, creșterea Asia, și dacă lumea se află sau nu acum în mijlocul unei schimbări majore de putere.
Modificările aduse ediției din 2016 a acestui ghid au fost conduse de Dr. Richard Campanaro, pe baza feedback-ului primit de la
studenții foștilor de la IR1011. Dr. Campanaro își împarte timpul între oferirea de sprijin educațional online pentru Universitatea din
Londra Internațional Programe și predare în cel Politic Ştiinţă Departament de cel Universitate
de Prinţ Edward Insulă (UPEI), Canada. El este un adjunct facultate membru de cel UPEI Institutul de Studii Insulare, și continuă să
lucreze la o varietate de proiecte în relațiile internaționale și educația publică.
Acesta este unul dintr-o serie de ghiduri de subiecte publicate de Universitate. Regretăm că, din cauza presiunii muncii, autorii nu pot
intra în nicio corespondență referitoare la sau ivit din, cel ghid. Dacă tu avea orice comentarii pe acest subiect ghid, favorabil sau
nefavorabil, vă rugăm să utilizați formularul din spatele acestui ghid.
Universitate de Londra Internaţional Biroul de Publicaţii Programe

Casa Stewart 32 Russell Pătrat
Londra WC1B 5DN Regatul Unit
www.londoninternational.ac.uk
Publicat de: Universitate de Londra

© Universitate de Londra 2016
The Universitate de Londra afirmă drepturi de autor peste toate material în acest subiect ghid cu exceptia unde se indică altfel. Toate
drepturile rezervate. Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă sub nicio formă sau prin orice mijloc fără permisiunea scrisă a
editorului. Facem toate eforturile pentru a respecta drepturile de autor. Dacă credeți că am folosit din neatenție materialul dvs. cu
drepturi de autor, vă rugăm să ne anunțați.
ir1011_2016.indb 2 16/05/2016 14:22:34

Cuprins
Cuprins
Introducere ...................................................................................................................................... 1
Introducere la cel subiect zona ............................................................................................................... 1
Traseu harta la subiect ghid .................................................................................................................... 1
Programa .............................................................................................................................................. 2
Scopuri ale acest cursul .......................................................................................................................... 2
Învăţare rezultate ................................................................................................................................... 3
The structura de acest ghid ..................................................................................................................... 3
Prezentare generală a resurselor ............................................................................................ de învățare 4
Pe net studiu resurse ............................................................................................................................ 14
Examinare sfat .................................................................................................................................... 15
Parte 1: Introducere ..........................................................................................................................17
Capitol 1: The origini de internaţional relații ...................................................................................19
Obiective de cel capitolul ...................................................................................................................... 19
Învăţare rezultate ................................................................................................................................. 19
Esenţial lectura ..................................................................................................................................... 19
Mai departe citind si functioneaza citat ................................................................................................... 19
Capitol rezumat ................................................................................................................................... 20
Introducere: IR este născut din cel cenusa de războiul ............................................................................. 20
Anii interbelici (1919–1939): cel criză ......................................................................... de douăzeci de ani 21
Permanent pe umeri a giganților: filozofie politică internațională înainte de 1920 ........................................ 22
Aplicație: folosind politic filozofie la a intelege cel lume ............................................................................ 26
Concluzia ............................................................................................................................................ 29
Prezentare generală de capitolul ........................................................................................................... 29
A aducere aminte de ta învăţare rezultate .............................................................................................. 29
Capitol vocabular ................................................................................................................................. 30
Test ta cunoştinţe și înțelegere ............................................................................................................... 30
Parte 2: The istorie de internaţional relații ......................................................................................31
Capitol 2: Imperii și internaţional societate din 1500 la 1914 .........................................................33
Esenţial citirea ...................................................................................................................................... 33
Capitol rezumat ................................................................................................................................... 34
Introducere .......................................................................................................................................... 34
Imperii și ierarhie: ale Europei imperial extindere ....................................................................................... 35
Din cel Lung Pace la cel Primul Lume Războiul ......................................................................................... 37
The Primul Lume Războiul ...................................................................................................................... 39
Concluzia ............................................................................................................................................ 40
Capitol prezentare generală ................................................................................................................... 41
ir1011_2016.indb 1 16/05/2016 14:22:34

IR1011 Introducere la internaţional relaţii
Capitol 3: The mic de statura al 20-lea secol din 1919 la 1991 .......................................... 43
Obiective de cel capitolul ........................................................................................................... 43
Învăţare rezultate ...................................................................................................................... 43
Esenţial citirea ........................................................................................................................... 43
Mai departe citind si functioneaza citat ........................................................................................ 43
Capitol rezumat ........................................................................................................................ 44
Introducere ............................................................................................................................... 44
Autodeterminare și cel declin de imperialismul ............................................................................. 45
Putere și polaritate din 1919 la 1991: din multipolaritate la bipolaritate .......................................... 46
Guvernare globală: clădire internaţional organizatii în A lume de
state suverane .......................................................................................................................... 49
Concluzia ................................................................................................................................. 51
Capitol prezentare generală ........................................................................................................ 51
A aducere aminte de ta învăţare rezultate ................................................................................... 52
Capitol vocabular ...................................................................................................................... 52
Test ta cunoştinţe și înțelegere .................................................................................................... 52
Capitol 4: The post-Rice Război lume .................................................................................. 53
Capitol rezumat ........................................................................................................................ 54
Introducere ............................................................................................................................... 55
The SUA unipolar moment: 1991–2001 ........................................................................................ 55
Mari puteri în post-Rice Război societatea ............................................................... internațională 57
Tot ceea ce s-a întâmplat la cel global Sud? ................................................................................ 60
Societatea internațională și războiul împotriva terorii .................................................................... 62
Concluzia ................................................................................................................................. 64
Capitol prezentare generală ........................................................................................................ 64
A aducere aminte de învăţare rezultate ....................................................................................... 65
Capitol 5: Globalizarea și cel evoluţie de internaţional societatea .................................. 67
Capitol rezumat ........................................................................................................................ 68
Introducere ............................................................................................................................... 69
Globalizarea la cel Sfârşit de cel Rece Războiul ........................................................................... 70
Globalizarea și NE unipolaritate .................................................................................................. 72
Globalizarea și cel internaţional politic ordinul ............................................................................. 73
Gândire din nou despre globalizarea ........................................................................................... 74
The dubla criză de globalizare? ................................................................................................... 77
Concluzia ................................................................................................................................. 78
Capitol rezumat ........................................................................................................................ 79
A aducere aminte de ta învăţare rezultate ................................................................................... 79
ii
ir1011_2016.indb 2 16/05/2016 14:22:34

Cuprins
Parte 3: Teorii de internaţional relații ..............................................................................................81

Capitol 6: The Engleză Şcoală de internaţional relații .....................................................................83
Capitol rezumat ................................................................................................................................... 84
Introducere .......................................................................................................................................... 85
Organizarea principiul ........................................................................................................................... 85
Concepte și ipoteze .............................................................................................................................. 87
Global și regional internaţional societăți ................................................................................................. 89
The Școala de Engleză și Primul Lume Războiul ....................................................................................... 90
Concluzia ............................................................................................................................................ 91
Capitol prezentare generală ................................................................................................................... 92
Capitol 7: Liberalismul ...................................................................................................................... 95
Capitol rezumat ................................................................................................................................... 96
Introducere .......................................................................................................................................... 96
Organizarea principiul ........................................................................................................................... 97
Concepte și ipoteze .............................................................................................................................. 97
Aplicații ............................................................................................................................................... 99
Liberalism și cel Primul Lume Războiul ................................................................................................... 101
Concluzia ........................................................................................................................................... 103
Capitol prezentare generală .................................................................................................................. 103
A aducere aminte de ta învăţare rezultate ............................................................................................. 104
Capitol vocabular ................................................................................................................................ 104
Test ta cunoştinţe și înțelegere .............................................................................................................. 104
Capitol 8: Realism ........................................................................................................................... 105
Obiective de cel capitolul ..................................................................................................................... 105
Învăţare rezultate ................................................................................................................................ 105
Esenţial citirea ..................................................................................................................................... 105
Mai departe citirea ............................................................................................................................... 105
Capitol rezumat .................................................................................................................................. 106
Introducere ......................................................................................................................................... 106
Organizarea principiul .......................................................................................................................... 107
Concepte și ipoteze ............................................................................................................................. 108
Aplicații .............................................................................................................................................. 111
Realism și cel Primul Lume Războiul ...................................................................................................... 112
Concluzia ........................................................................................................................................... 114
iii
ir1011_2016.indb 3 16/05/2016 14:22:34

Capitol 9: Marxismul ........................................................................................................... 117

Obiective de cel capitolul ......................................................................................................... 117
Învăţare rezultate .................................................................................................................... 117
Esenţial citirea ......................................................................................................................... 117
Mai departe citind si functioneaza citat ...................................................................................... 117
Capitol rezumat ...................................................................................................................... 118
Introducere ............................................................................................................................. 118
Organizarea principii ................................................................................................................ 119
Concepte și ipoteze ................................................................................................................. 120
Aplicații .................................................................................................................................. 122
marxism și cel Primul Lume Războiul ......................................................................................... 123
Concluzia ............................................................................................................................... 124
Capitol prezentare generală ...................................................................................................... 124
A aducere aminte de ta învăţare rezultate ................................................................................. 125
Capitol vocabular .................................................................................................................... 125
Test ta cunoştinţe și înțelegere .................................................................................................. 125
Capitol 10: Constructivismul și gen Teoria .........................................................................127
Capitol rezumat ...................................................................................................................... 128
Introducere ............................................................................................................................. 128
Social Constructivismul ............................................................................................................ 129
Gen Teoria ............................................................................................................................. 132
Concluzia ............................................................................................................................... 135
Capitol 11: Internaţional politic economie ........................................................................ 137
Capitol rezumat ...................................................................................................................... 138
Introducere ............................................................................................................................. 139
Origini de cel internaţional economie la 1945 ............................................................................. 139
Bretton Woods ........................................................................................................................ 141
The Consensul de la Washington .............................................................................................. 143
Trei abordari la IPE .................................................................................................................. 144
Global instituţiilor de IPE ......................................................................................................... 146
Concluzia ............................................................................................................................... 147
iv
ir1011_2016.indb 4 16/05/2016 14:22:34

Cuprins
Parte 4: Cheie concepte în internaţional relații ............................................................................. 151

Capitol 12: The starea .................................................................................................................... 153
Mai departe citind si functioneaza citat .................................................................................................. 153
Capitol rezumat .................................................................................................................................. 154
Introducere ......................................................................................................................................... 155
The creştere de cel suveran starea ........................................................................................................ 156
Pacea de Westfalia ............................................................................................................................... 158
Stat succes ......................................................................................................................................... 160
Non-statale actori ............................................................................................................................... 163
Probleme cu suveran afirmă ................................................................................................................. 167
Securitate și cel starea ......................................................................................................................... 168
Concluzia ........................................................................................................................................... 169
Capitol 13: Războiul ....................................................................................................................... 173
Capitol rezumat .................................................................................................................................. 174
Introducere ......................................................................................................................................... 175
De ce luptam 177 _ ...................................................................................................................................
Războaie în în special .......................................................................................................................... 179
Nou razboaiele .................................................................................................................................... 182
Liberal razboaiele ................................................................................................................................ 184
Doar razboaie: jus anunț bellum și jus in bello ........................................................................................ 185
Concluzia ........................................................................................................................................... 188
Capitol 14: Pace ............................................................................................................................. 191
Capitol rezumat .................................................................................................................................. 192
Introducere ......................................................................................................................................... 193
The sens de pace ................................................................................................................................ 193
Teorii de pace ..................................................................................................................................... 195
Pace tratate ......................................................................................................................................... 197
Mișcări ................................................................................................................................... de pace 199
Procese ................................................................................................................................. de pace 200
A Mai mult pașnic lume? ...................................................................................................................... 202
Concluzia ........................................................................................................................................... 204
ir1011_2016.indb 5 16/05/2016 14:22:34


Capitol 15: Puterea ............................................................................................................. 207
Mai departe citirea ................................................................................................................... 207
Capitol rezumat ...................................................................................................................... 208
Introducere ............................................................................................................................. 209
Definire putere ........................................................................................................................ 210
Geografie la fel de putere .......................................................................................................... 211
Relativ putere ......................................................................................................................... 213
Autoritate, moale putere și inteligent putere ............................................................................... 214
Europa: cel limitat superputere ................................................................................................. 216
The STATELE UNITE ALE AMERICII și cel unipolar momentul .................................................... 217
Unipolar în teorie, imperial în practica ....................................................................................... 218
Concluzia ............................................................................................................................... 219
Capitol 16: Global guvernare și internaţional organizații ................................................. 223
Capitol rezumat ...................................................................................................................... 224
Introducere ............................................................................................................................. 225
The Unit Națiunile .................................................................................................................... 226
Nordul atlantic Tratat Organizația ............................................................................................... 228
The Lume bancă și cel Internaţional Monetar Fondul ................................................................... 230
The Internaţional Atomic Energie Agentia ................................................................................... 232
Regional organizații ................................................................................................................. 234
Concluzia ............................................................................................................................... 236
Capitol 17: Nou securitate ................................................................................................. 239
Capitol rezumat ...................................................................................................................... 240
Introducere ............................................................................................................................. 241
Climat schimbare .................................................................................................................... 241
Sănătate ................................................................................................................................ 244
Resurse ................................................................................................................................. 246
vi
ir1011_2016.indb 6 16/05/2016 14:22:34

Cuprins
Securitatea .......................................................................................................................... energetică 247

Demografie ........................................................................................................................................ 248
Concluzia ........................................................................................................................................... 250
Parte 5: The viitor de internaţional relații .................................................................................... 253
Capitol 18: China în creștere eu – analizand contemporan IR literatura ........................................ 255
Scop de cel capitolul ........................................................................................................................... 255
Capitol rezumat .................................................................................................................................. 255
Introducere ......................................................................................................................................... 256
'Putere schimb și cel moarte de cel Vest? Nu inca!' ................................................................................ 257
Concluzia ........................................................................................................................................... 265
Capitol 19: China în creștere II – analizand cel Est și Sud China mările ....................................... 269
Capitol rezumat .................................................................................................................................. 269
Introducere ......................................................................................................................................... 270
State ................................................................................................................................................. 270
Națiunile ............................................................................................................................................. 272
Țări ................................................................................................................................................... 273
Est asiatic și Pacific internaţional societatea ........................................................................................... 273
Est Asia și cel Pacific: Kant, Locke și Hobbes .......................................................................................... 275
Conflicte în cel Est și Sud China mări ..................................................................................................... 276
Concluzia ........................................................................................................................................... 277
Capitol 20: Analizand cel internaţional comanda ......................................................................... 279
Lucrări citat ......................................................................................................................................... 279
Capitol rezumat .................................................................................................................................. 279
Introducere ......................................................................................................................................... 280
The internaţional Ordin azi ................................................................................................................... 281
Opt perspective pe cel internaţional ordinul ............................................................................................ 282
Aplicație și analiza .............................................................................................................................. 288
vii
ir1011_2016.indb 7 16/05/2016 14:22:34

Note
viii
ir1011_2016.indb 8 16/05/2016 14:22:34

Introducere
Introducere
„Dintre toți studenții de științe sociale predați în universități, cei preocupați de IR întâlnesc probabil cel mai mare grad de
neînţelegere și ignoranţă, și se angajează în Mai mult
curățarea terenului, conceptual, faptice și etic, decât orice alte.'
Halliday, F. Regândirea relațiilor internaționale . (Londra: MacMillan, 1994) p.5.
Introducere în domeniul subiectului

Pe măsură ce începeți studiul relațiilor internaționale - adesea menționate simplu la fel de „IR” – aceasta este in
valoare de întrebând niste de bază întrebări. Ce do studenți la studii IR? Ceea ce deosebește relațiile
internaționale de studiu
de istorie, drept, economie sau științe politice? Când a apărut ca disciplină academică, cu departamente și
publicații universitare proprii? Cum s-au schimbat relațiile internaționale de-a lungul timpului? Ce contribuie RI
la suma cunoștințelor umane? Și de ce a devenit una dintre cele mai populare științe sociale din secolul 21, în
ciuda faptului că – potrivit profesorului Fred Halliday – studenții IR trebuie să petreacă mai mult timp decât
majoritatea apărându-și și definindu-și materia?
Scopul acestui curs este de a vă ajuta să răspundeți la aceste întrebări fundamentale. Aceasta voi do asa de de
familiarizarea tu cu cheie internaţional probleme de relații și vă prezintă unele dintre subiectele de specialitate
IR pe care ați putea alege să le studiați în următorii ani. Vom analiza în detaliu atât problemele din lumea reală
pe care le abordează IR, cât și unele dintre teoriile esențiale pe care le folosește pentru a înțelege sistemul
internațional. Nu aveți nevoie de cunoștințe de specialitate în afaceri internaționale pentru a începe acest curs.
Pe de altă parte, trebuie să aveți un interes real pentru evenimentele mondiale și o dorință de a vă extinde
cunoștințele despre istoria și geografia globală. Acest ghid de subiect voi te ajută să iei deplin avantaj de
IR1011 Introducere la internaţional relatii . Este capitolele au fost organizat la introduce tu la A larg
gamă de internaţional
probleme acea avea preocupat scriitori și factorii de decizie politică pentru ani, decenii – chiar secole. Vă va
ajuta să vă gândiți la evenimente internaționale din
o modă sistematică și critică, ajungând la concluzii bine fundamentate pe A combinaţie de empiric observatii și
conceptual claritate. Scopul, cu alte cuvinte, este să informeze și să stimuleze – să te determine să pui întrebări și
să ajungi la concluzii la care poate nu te-ai gândit niciodată înainte.
Traseu Hartă la cel subiect ghid

Acest ghid de subiect este împărțit în 20 de capitole, acoperind o gamă largă de subiecte din relațiile
internaționale. Începe prin a se uita la academic și filozofic fundatii de internaţional relaţii, ajungând înapoi în
secolul al XVII-lea pentru concepte care rămân indispensabile în secolul al XXI-lea. Capitolele 2 până la 5
investighează momentele și evoluțiile cheie
în istoria internațională de la pacea din Westfalia din 1648 până la lumea interconectată și extrem de
neuniformă în care trăim astăzi. Capitole 6 la 11 sunt ta poarta de acces la cel lume de IR teorii – modele de
comportament internațional care răspund la întrebări specifice despre lume.
ir1011_2016.indb 1 16/05/2016 14:22:1

Fiecare capitol își va ilustra ideile analizând cauzele și efectele cel Primul Lume Război – A decisiv eveniment în
internaţional istorie și A
convenabil laborator pentru ta teoretic experimente. Capitole 12 la 15 adânci Mai mult profund în stat, război,
pace și putere – patru concepte care continuă să modeleze evenimentele lumii în moduri puternice și
neașteptate.
Capitole 16 la 19 considera global guvernare, nou Securitate și cel creştere a Chinei. Capitolul 20 încheie cursul
folosind instrumentele teoretice ale IR pentru a gândi despre cel viitor, dând tu A jumping oprit punct pentru ta
Următorul curs de relații internaționale.
Programă
Acest curs introduce studenții în studiul relațiilor internaționale (RI), concentrându-se în special pe actorii și
sistemele internaționale din inima de cel disciplina. În face asa de aceasta consideră mai multe subiecte de
interes. Acestea includ evoluția IR în cursul secolului al XX-lea; impactul evenimentelor istorice cheie asupra
dezvoltării disciplinei, inclusiv
pacea din Westfalia, imperialismul european și primul război mondial; schimbări în sistemul internațional de la
sfârșitul Războiului Rece; istoria de globalizarea și este influență pe cel evoluţie de cel principalele teorii și
concepte ale disciplinei; semnificația anarhiei și a sistemelor în înțelegerea lumii de către IR; unele dintre
asemănările și diferențele dintre abordările principale ale RI – în special liberalismul, realismul și marxismul;
teorii alternative ale politicii mondiale prezentate de unii
a noilor școli teoretice din IR – în special constructivism, post-colonialism și economia politică internațională;
dificultăţile implicite în definirea și limitarea războiului între și în interiorul statelor; locul litigiului de pace în
internaţional societate; cel rol și responsabilități de statul _ la fel de unu actor printre mulți în cel internaţional
sistem; al nostru schimbarea înțelegerii puterii internaționale ; impactul globalizării și cel Sfârşit de cel Rece
Război pe actorilor definiții de Securitate ; cel dificultăți ale guvernării globale într-o societate internațională
anarhică; și impactul probabil al creșterii Asiei (în special a Chinei) asupra unităților, proceselor și structurilor
sistemului internațional.
Obiective de acest curs

Acest curs obiective la:
• explora cel evoluţie de cel disciplina de internaţional relaţii (IR) de-a lungul secolului trecut prin examinarea
înțelegerilor noastre în schimbare a ordinii în lumea modernă
• considera cel impact de major istoric evenimente pe cel evoluţie de IR, inclusiv tratatele din 1648, expansiunea
imperială a Europei, Primul Război Mondial și influența continuă a globalizării
• introduce tu la A gamă de teoretic unelte acea voi Ajutor tu să analizeze comportamentul actorilor internaționali
și natura sistemelor internaționale
• definiți și discutați câteva concepte principale din cadrul disciplinei, inclusiv război, pace, stat și putere
• să evalueze critic provocările cu care se confruntă societatea internațională contemporană, inclusiv Securitate,
global guvernare și cel creştere de Est asiatic actori.
ir1011_2016.indb 2 16/05/2016 14:22:2

Introducere
Învăţare rezultate
La cel Sfârşit de cel curs, și având efectuat cel Esenţial citind și activități, ar trebui să fiți capabil să:
• descrie cel evoluţie de internaţional relaţii la fel de un disciplina academica
• explica cel relevanţă de cheie termeni în internaţional relaţii
• identifica cel punctele forte și puncte slabe de IR-uri variat abordări teoretice
• a analiza contemporan și istoric internaţional evenimente din o varietate de puncte de vedere teoretice.
The structura de acest ghid

Capitolele din acest ghid de subiect urmează un format standard. Fiecare începe prin a enumera obiectivele și
rezultatele învățării propuse. Citiți acestea cu atenție. Deoarece relațiile internaționale (RI) este un subiect prea
mare pentru a fi acoperit într-un singur curs, fiecare capitol al acestui ghid acoperă o gamă foarte largă de
subiecte. Obiectivele și rezultatele învățării vă vor ajuta să vă concentrați asupra celor mai importante părți de
fiecare lecţie. După aceste, tu voi găsi A rezumat de Lectura esențială a capitolului. Este recomandat să efectuați
aceste citiri atunci când vi se solicită casetele de citire Esențială din fiecare capitol al acestui ghid de subiect.
Fiecare cutie de lectură Essential include un set de întrebări sau activități menite să vă ajute să vă conectați cu
materialul, împreună cu material explicativ înainte și după. Marea majoritate a lecturii tale esențiale va fi în
manualul acestui curs: Baylis, Smith și Owens Globalizarea politicii mondiale: o introducere în relațiile
internaționale (vezi Lectură esențială de mai jos), cu câteva articole de jurnal selectate pe care le vei putea
accesa prin Biblioteca online din Portalul Studenților (vezi Prezentare generală de învăţare resurse de mai jos).
Dacă nu in caz contrar a spus, toată lectura pentru activități este preluată din acest manual
. Fiecare capitol va include, de asemenea, o listă de lecturi suplimentare luate în principal din articolele
academice care abordează puncte specifice ridicate în acest ghid de subiect. Tu poate sa citit unu sau Mai mult
de aceste o singura data tu avea a lucrat ta drum printr-un întreg capitol, inclusiv lecturile și activitățile sale
esențiale. Lecturile ulterioare vă vor oferi surse suplimentare din care să extrageți în timp ce pregătiți eseuri și
întrebări de examen. Nu ești așteptat
la do toate de lor, asa de face strategic alegeri despre care voi fi cel cel mai util atunci când luați în considerare o
întrebare cheie IR.
Pe tot parcursul acest subiect ghid, tu vor găsi termeni cheie evidențiat cu caractere aldine și enumerate în
secțiunea de vocabular capitol de la sfârșitul fiecărui capitol. Notați acești termeni într-un glosar și urmăriți
definițiile lor pe parcursul cursului. Mulți termeni folosiți în IR sunt puternic contestați. Acea este la Spune,
Acolo este Nu singur ne-am înțeles asupra definiție acea puteți memora și aplica de fiecare dată când este folosit
un cuvânt. Aveți două surse gata făcute din care să vă extrageți definițiile: manualul dvs. și dicționarul Griffith,
O'Callaghan și Roach de concepte IR (vezi Lectură esențială mai jos). Unul dintre scopurile glosarului este de a
urmări cum se schimbă semnificația unui termen pe măsură ce vă familiarizați mai bine cu subiectul, așa că
notați definițiile concurente și gândiți-vă la punctele forte și la punctele slabe ale acestora. Limba este un
instrument puternic în IR și merită să vă investiți timpul în înțelegerea semnificațiilor multiple ale termenilor și
conceptelor.
ir1011_2016.indb 3 16/05/2016 14:22:3

Fiecare capitol din acest ghid de subiect include mai multe Activități menite să vă ajute să vă gândiți la idei
importante în relațiile internaționale.
Aceste Activități ar trebui finalizate pe măsură ce vă parcurgeți fiecare capitol. Fiecare capitol se încheie cu un
set de întrebări Testați-vă cunoștințele și înțelegere. Încercați să răspundeți la fiecare dintre acestea într-un scurt
eseu între 500 și 1.000 cuvinte. Ta răspunsuri poate sa fi impartit cu colegii si un academic moderator pe cel VLE,
Unde cel întrebări voi de asemenea formă baza pentru un set de podcasturi și discuții.
Prezentare generală de învăţare resurse

The subiect ghid
Parte 1 de acest subiect ghid prevede A scurt Prezentare generală de Cum IR primul a luat ființă ca materie
academică și rădăcinile sale în filosofia politică.
Unul dintre primele lucruri pe care le veți observa este că IR este un subiect relativ „nou”. – numai despre 100
ani vechi. Acea a spus, mulți de cel întrebări acea ea încearcă să se descurce cu sunt mult mai vechi. Prin urmare,
IR se bazează pe idei mult mai vechi despre natura umană, societate și putere. Analiza relațiilor internaționale
necesită, prin urmare, mai mult decât o cunoaștere a evenimentelor actuale, necesită, de asemenea, o
înțelegere a istoriei și o anumită familiaritate cu ideile importante despre cum funcționează lumea și de ce
oamenii se comportă așa cum procedăm noi.
Partea 2 oferă o schiță în miniatură a istoriei RI contemporane, inclusiv dezvoltarea unor concepte importante
precum statul, războiul și drepturile omului. Capitolele sale se concentrează pe episoade cheie din istoria
internațională: evoluții în societatea internațională din jurul anilor 1500 până în 1914 (Capitolul 2); așa-numitul
secol al XX-lea „scurt” care a cuprins anii dintre 1914 și 1991 (capitolul 3); lumea care a ieșit din Războiul Rece
după 1991 (Capitolul 4); și valul în creștere al globalizării care se întinde înapoi cel puțin până la expansiunea
imperială de peste mări a Europei după 1500 (Capitolul 5). Partea 2 joacă un rol dublu: contextualizarea celor
în continuă schimbare lume de IR, și furnizarea tu cu A a stabilit de istoric cazuri pe care le puteți folosi pentru a
vă susține analizele ulterioare.
În partea a 3-a, „trecem teoretic” examinând teoriile cheie IR. Nu vă lăsați intimidați! Teorii sunt doar
simplificând dispozitive acea noi utilizare în IR la trageți concluzii generale dintr-un număr limitat de exemple.
Diferite teorii răspund la diferite tipuri de întrebări și subliniază diferite aspecte ale
lumea. Acest curs nu vă va pierde timpul argumentând că orice teorie este absolut corectă. Așa cum necesită
diferite probleme din casa ta instrumente diferite, întrebări diferite la nivel internațional relaţiile necesită teorii
diferite. A te baza pe o teorie cu excluderea tuturor celorlalte este mai degrabă ca un instalator care sosește să
rezolve o problemă la tine acasă înarmat doar cu un ciocan! Capitolul 6 analizează Școala Engleză – o abordare
largă a internaţional relaţii acea îmbrățișează cel idee de un internaţional societate și importanța istoriei.
Capitolul 7 analizează ceea ce a fost teoria dominantă a relațiilor internaționale: liberalismul. Aceasta se
concentrează asupra modalităților în care putem gestiona conflictele internaționale și cooperarea într-o lume
extrem de interdependentă. Capitolul 8 discută despre realism, care se concentrează pe motivul pentru care
conflictele persistă în afacerile internaționale. Această focalizare unică a condus la un model convingător de
comportament internațional, dar unul care ignoră multe aspecte ale RI care nu sunt preocupate de conflict și
război.
Capitolul 9 prezintă teoriile marxiste ale relațiilor internaționale. Marxismul se concentrează pe cel relaţie între
economic și politic putere, deschizând calea unor noi tipuri de analiză pe care nici liberalismul, nici realismul
poate realiza. Capitolul 10 analizează constructivism și teoria genului, doi mai nou teorii de IR care se
concentreze pe aspecte de IR acea mainstream
4
ir1011_2016.indb 4 16/05/2016 14:22:4

Introducere
tind modele precum Şcoala Engleză, Realismul, Liberalismul şi Marxismul la ignora. In cele din urma, Capitol 11
introduce internaţional politic economie, o subdisciplină relativ nouă a relaţiilor internaţionale care se
concentrează pe
cel relaţie între politică și economie și include – dar este nu este limitat la – idei introdus de Marxism.
Parte 4 arata la niste de cel cheie global concepte în internaţional relații: cel stat, război, pace, putere, global
guvernare și noi definiții ale securității. Fiecare dintre aceste concepte a fost esențial pentru istoria IR și continuă
la avea A foarte real impact pe actual evenimente în jurul cel glob. Capitole 12 la 15 voi uite la cel stat, război,
pace și putere în întoarce prin trasarea istoricului lor dezvoltare, definindu-le în lumea modernă și luând în
considerare impactul lor asupra lumii în care trăim. Capitolul 16 ia în considerare cele mai bune modalități de a
gestiona rețeaua din ce în ce mai complexă de relații locale, regionale și globale care definesc RI modern.
Capitolul 17 se referă la noile amenințări de securitate cu care se confruntă societatea internațională, trecând
dincolo de securitatea statului pentru a ne gândi la instabilitatea care decurge din schimbările climatice, boli,
insecuritate energetică și demografie.
Parte 5 conchide acest curs de întrebând tu la utilizare ta nou găsit aptitudini să analizeze literatura IR, un set de
dispute teritoriale în curs și ordinea generală a societății internaționale. Capitolul 18 prezintă un eseu al
profesorului Michael Cox, în care el susține că puterea în creștere a Chinei se confruntă cu mai multe
constrângeri care ar putea limita ascensiunea sa ca mare putere. Capitolul 19 întreabă
să analizați disputele teritoriale din mările Chinei de Est și de Sud și să recomandați direcții de politică pentru a
gestiona forma hobbesiană de anarhie a regiunii. Capitolul 20 încheie cursul reflectând asupra diferitelor tipuri
de Ordin acea coexista în internaţional societate – din Realist polaritate la interdependenţa liberală şi nu numai.
Esenţial citind
The manual pentru IR1011 Introducere la internaţional relaţii
poate sa fi cumparat folosind cel ca urmare a bibliografic informație:
Baylis, J., S. Smith și P. Owens Globalizarea politicii mondiale: an introducere la internaţional relatii . (Oxford: Oxford
Universitate Press, 2014) ediția a șasea [ISBN 9780199656172]. (Denumit în continuare „BSO”.)
La fel de tu muncă ta cale prin cel Următorul 20 capitole, tu voi fi solicitat să citească anumite secțiuni din acest
manual. Dacă nu se specifică altfel, toate lecturile esențiale pentru acest ghid provin din
manual . Toate numerele de pagină enumerate în casetele de citire esențiale din acest ghid se referă la cel
ediție de cel manual enumerate de mai sus. A nou ediție Mai au fost publicate până în momentul în care
studiați acest curs. Puteți folosi o ediție mai recentă a cărții folosind titlurile detaliate ale capitolelor și
secțiunilor și indexul pentru a identifica lecturile relevante. De asemenea, verificați în mod regulat VLE pentru
îndrumări actualizate privind utilizarea noilor ediții.
Tu poate sa aprofunda ta înţelegere de specific teme și concepte de către accesând cel ca urmare a carte prin
intermediul cel IR1011 Introducere la
internaţional relaţii pagină pe cel virtual învăţare mediu inconjurator (VLE):
Griffiths, M., T. O'Callaghan și SC Babuşcă Relatii Internationale: conceptele cheie . (Abingdon: Routledge, 2007) ediția a doua
[ISBN 9780415774376]. (De aici în continuare GCR.)
Orice lecturi esențiale care nu pot fi găsite în manualul dvs. vor fi disponibile fie în cel Pe net Bibliotecă (OL) ,
cel cursului VLE pagină sau pe net. Acestea includ:
Galtung, Johan 'Violenţă, pace și pace cercetare', Jurnal de Pace Cercetare
6(3) 1969, pp.166–91. (OL)
5
ir1011_2016.indb 5 16/05/2016 14:22:5

Hirst, Paul 'The optzeci ani' criză, 1919–1999 – putere', Recenzia Internațională Studii 24(5) 1998, p. 133–48. (OL)
Hobbes, Toma, și Edwin Curley Leviathan: cu variante selectate din ediţia latină din 1668 . Vol. 8348. (Indianapolis: Hackett
Editura, 1994) [ISBN 9780872201774] Capitolul XIII. Disponibil la: https://
scholarsbank.uoregon.edu /xmlui/bitstream/handle/1794/748/leviathan. pdf?sequence=1
Uman Securitate Raport Proiect Raport privind securitatea umană 2009/2010: cauzele pace și cel micşorându-se cheltuieli de
război . (Nou York, Oxford: Oxford University Press, 2011) [ISBN 9780199860814]. www.hsrgroup.org/docs/Publications/
HSR20092010/20092010HumanSecurityReport-CoverPage.pdf
Proiect Raport privind securitatea umană Raport privind securitatea umană 2013 – Declinul în global violenţă: dovezi, explicaţie și
contestatie (Vancouver: Human Security Press, 2013) [ISBN 9780991711116].
Medcalfe, R. și R. Heinrichs Criză și încredere: mari puteri și maritime securitate în Asia Indo-Pacific. (Double Bay, Australia:
Institutul Lowy pentru Politică Internațională, 2011) [ISBN 9780987057051]. www.lowyinstitute.
org/files/pubfiles/Medcalf_and_Heinrichs%2C_Crisis_and_confidence- revised.pdf
Xiang, L. 'China și cel "Pivot"', Supravieţuire 54(5) Octombrie noiembrie 2012, p.113–28. (OL)
Mai departe citind

Vă rugăm să rețineți că nu trebuie să citiți toate aceste surse. După ce ați finalizat lecturile esențiale, nu ezitați să
utilizați aceste surse pentru a justifica ta creanțe și aprofunda ta înţelegere de A dat IR subiect. A ajuta tu citit pe
larg, tu avea gratuit acces la cel VLE și Biblioteca online a Universității din Londra (vezi mai jos).
General Prezentare generală

Brown, C. și K. Ainley Înțelegerea relațiilor internaționale . (Londra: Palgrave Macmillan, 2009) ediția a patra [ISBN
9780230213111]. Un concis, dacă oarecum avansat, text, focalizarea pe cel relaţie între teoriile relaţiilor internaţionale şi
evenimentele din secolul al XX-lea.
Burchill, S., A. Linklater, R. Devetak et al. Teorii ale relațiilor internaționale . (Londra: Palgrave MacMillan, 2009) ediția a patra
[ISBN 9780230219236]. Un editat volum cu individual capitole care se ocupă de abordările teoretice majore ale studiului
relaţiilor internaţionale.
Cox, M. și D. Stokes (eds) politica externă a SUA . (Oxford: Oxford Universitate Presă, 2012) al doilea ediție [ISBN
9780199585816]. Un editat volum cu capitole de conducere gânditori în cel camp, acoperire toate aspecte de NE politica
externa , inclusiv este relatii cu cel diferit regiuni de cel lume.
Dunne, T., M. Cox și K. Stand (eds) Criza de optzeci de ani: internațională relaţiile 1919–1999 . (Cambridge: Cambridge
University Press, 1999) [ISBN 9780521667838]. A cuprinzător editat volum examinând influența evenimentelor din secolul
al XX-lea asupra dezvoltării IR.
Halliday, F. Regândirea relațiilor internaționale . (Londra: MacMillan, 1994) [ISBN 9780333589052]. A concis, bine scris și
introducere de gândire în studiul IR, acoperind o gamă largă de abordări, dezbateri și evenimente istorice.
Cărți
Înger, N. Marea iluzie: un studiu al relației dintre puterea militară și națională avantaj . (Londra: Obscure Books,
2006) [ISBN 9781846645419].
Abdollohian M., C. Alsharabati, B. Efird et al. Tranziții de putere: strategii pentru secolul 21 . (Chatham Casa:
Șapte Poduri Presa, 2000) [ISBN 9781889119434].
ir1011_2016.indb 6 16/05/2016 14:22:6

Introducere
Beeson, M. și N. Bisley Probleme în politica mondială a secolului XXI . (Londra: Palgrave Macmillan, 2010) [ISBN
9780230594524].
Booth, KT Dunne și M. Cox Cum am putea trăi? Etica globală în noul secol . (Cambridge: Cambridge Universitate Presa, 2001)
[ISBN 9780521005203].
Maro, C, T. Nardin și N. Rengger Relațiile internaționale în gândirea politică: texte de la grecii antici până la primul război
mondial . (Cambridge: Cambridge University Press, 2002) [ISBN 9780521575706].
Taur, H. Societatea anarhică . (Basingstoke: Palgrave Macmillan, 2002) ediția a treia [ISBN 9780333985878].
Majordom, S. Războiul este o rachetă . (Port Townsend, STATELE UNITE ALE AMERICII: Sălbatic Publicare, 2003) [ISBN
9780922915866].
Buzan, B. De la societatea internațională la societatea mondială? Teoria școlii engleze și structura socială a globalizării.
(Cambridge: Cambridge Universitate Press, 2010) [ISBN 9780521541213].
Buzan, B. și A. Gonzalez-Pelaez Societatea internațională și Orientul Mijlociu: Teoria școlii engleze la nivel regional . (Londra:
Palgrave Macmillan, 2009) [ISBN 97802030537644].
Buzan, B. și R. Mic Sistemele internaționale în istoria lumii . (Oxford: Oxford University Press, 2000) [ISBN 9780198780656].
Campbell, D. Securitate scrisă: politica externă și politica Statelor Unite de identitate . (Minneapolis: University of Minnesota
Press, 1998) [ISBN 9780816631445].
Carr, EH The douăzeci ani' criza . Editat de M. Cox. (Nou York: Palgrave, 2001) [ISBN 9780333963777].
Chomsky, N. Noul umanism militar: lecții din Kosovo . (Londra: Pluto Press, 1999) [ISBN 9780745316338].
Clark, eu. Legitimitatea în societatea internațională . (Oxford: Oxford Universitate Press, 2005) [ISBN 9780199219193].
Cox, M., K. Stand și T. Dunne The interregn: controverse în lume politică 1989–1999 . (Cambridge: Cambridge University Press,
2000) [ISBN 9780521785099]. Notă: acest este cel carte formă de A număr special al Review of International Studies 25(5)
1999.
Cox, M., T. Dunne și K. Stand Imperii, sisteme și state: grozav transformări în politica internațională . (Cambridge: Cambridge
University Press, 2002) [ISBN 9780521016865]. Notă: aceasta este forma de carte a unui număr special al Review of
International Studies 27(5) 2001.
Darwin, J. Tamerlan: istoria globală a imperiului . (Londra: Pinguin Cărți, 2007) [ISBN 9781596913936].
Donnelly, J. Realism și relații internaționale . (Cambridge: Cambridge University Press, 2000) [ISBN 9780521597524].
Doyle, M. Liberal pace: selectat eseuri . (Londra: Routledge, 2012) [ISBN 9780415781756].
Dunne, T. și T. Flockhart (eds) Liberal lume Comenzi . (Oxford: Oxford University Press, 2013) [ISBN 9780197265529].
Dunne, T., M. Kurki și S. Smith (eds) Teorii relaţiilor internaţionale: disciplină și diversitate. (Oxford: Oxford University Press,
2010) ediția a doua
[ISBN 9780199548866].
Falkner, R. Afaceri putere și conflict în internaţional politica de mediu .
(Londra: Palgrave, 2008) [ISBN 9780230572522].
Cremene, C. Introducere în geopolitică . (Londra: Routledge, 2011) al doilea ediție [ISBN 9780415667739].
Frieden, J., D. Lake și L. Broz (eds) Economie politică internațională: perspective pe puterea și bogăția globală. (Nou York: WW
Norton, 2010) ediția a cincea [ISBN 9780415222792].
Friedman, T. Lumea este plată: o scurtă istorie a secolului XXI. (New York: Farrar, Strauss & Giroux, 2005) [ISBN
9780374292881].
ir1011_2016.indb 7 16/05/2016 14:22:7

Gaddis, J. Pacea lungă: anchete în istoria Războiului Rece . (Oxford: Oxford University Press, 1989) [ISBN 9780195043358].
Gellner, E. Plugul, cartea și sabia: structura istoriei omenirii . (Chicago: University of Chicago Press, 1988) [ISBN
9780226287027].
Griffiths, M. Regândirea teoriei relațiilor internaționale . (Basingstoke: Palgrave, 2011) [ISBN 9780230217799].
Halliday, F. The Mijloc Est în internaţional relaţii: putere, politică și ideologie . (Cambridge: Cambridge University Press, 2005)
[ISBN 9780521597418].
ținut, D. și A. McGrew Globalizarea teorie: abordari și controverse . (Cambridge: Polity Press, 2007) [ISBN 9780745632117].
ținut, D. Cosmopolitismul: idealuri și realități . (Cambridge: Politică Presa, 2010) [ISBN 9780745648361].
Hobsbawm, E. Epoca extremelor: scurtul secol al XX-lea 1914–1991 . (Londra: Abacus Books, 1994) [ISBN 9780349106717].
Hobsbawm, E. Despre istorie . (Londra: Abac cărți, 1997) [ISBN 9780349110509].
Hobson, J. Statul și relațiile internaționale . (Cambridge: Cambridge University Press, 2000) [ISBN 9780521643917].
Hoffman, S. Janus și Minerva: eseuri în teoria și practica internațională politică . (Boulder, CO: Westview Press, 1987) [ISBN
9780813303918].
Holsti, K. Îmblanzirea suveranilor: schimbarea instituțională în politica internațională . (Cambridge: Cambridge Universitate
Presa, 2004) [ISBN 9780521834032].
Huntington, S. Ciocnirea civilizațiilor și refacerea lumii Ordin. (New York: Simon and Schuster, 2002) Ediție reeditare [ISBN
9780743231497].
Ikenberry, GJ După victorie: instituții, reținere strategică și reconstrucție de ordine după războaie majore . (Princeton: Princeton
University Press, 2000) [ISBN 9780691050911].
Jackson, R. și G. Sorensen Introducere în relațiile internaționale: teorii și abordări. (Oxford: Oxford University Press, 2007) ediția
a treia [ISBN 9780199285433].
Kagan, D. Despre originile războiului și păstrarea păcii. (Nou York: First Anchor Books, 1995) [ISBN 9780385423755].
Kaldor, M. Războaie noi și vechi: violența organizată într-o eră globală . (Cambridge: Polity Press, 2006) ediția a doua [ISBN
9780745638645].
Kennedy, P. Pregătirea pentru secolul XXI . (Nou York: Aleatoriu House, 1993) [ISBN 9780006862987].
Kennedy, P. Ascensiunea și căderea marilor puteri: schimbarea economică și conflict militar din 1500–2000. (Waukegan, IL:
Fontana Press, 1989) [ISBN 9780006860525].
Keohane, R. Neorealismul și este critici . (Nou York: Columbia Universitate Press, 1986) [ISBN 9780231063494].
Khanna, P. Cum la alerga cel lume: cartografiere A curs la cel Următorul renașterea . (New York: Random House, 2011) [ISBN
9781400068272].
Krasner, S. Regimuri internaționale . (Itaca, NY: Cornell Universitate Presa, 1983) [ISBN 9780801492501].
Krasner, S. Suveranitate: ipocrizie organizată . (Princeton: Princeton University Press, 1999) [ISBN 9780691007113].
Lebow, RN De ce luptă națiunile: motivele trecute și viitoare pentru război . (Cambridge: Cambridge University Press, 2010) [ISBN
9780521170451].
Lenin, VI Imperialism: cel cel mai inalt etapă de capitalism. (Nou York: International Publishers, 1969) Ediție retipărită [ISBN
9780717800988].
Linklater, A. și H. Suganami Școala engleză de relații internaționale: a reevaluare contemporană. (Cambridge: Cambridge
Universitate Presa, 2006) [ISBN 9780521675048].
Luard, E. Războiul în societatea internațională . (Londra: IB Tauris, 1987) [ISBN 9781850430124].
ir1011_2016.indb 8 16/05/2016 14:22:8

Introducere
Mackinder, HJ Idealurile democratice și realitatea . Editat de S. Mladineo. (Londra: Constable Publishers, 1942.
Malthus, T. Un eseu despre principiul populației . (Boston: IndyPublish, 2002) [ISBN 9781404302273].
Marx, K. și F. Engels Manifestul comunist. (Radford, VA: Wilder Publications, 2007) Ediție reprint [ISBN 9781934451632].
McNeill, WH Ascensiunea Occidentului: o istorie a comunității umane . (Chicago: University of Chicago Press, 1992) [ISBN
9780226561417].
Morgenthau, H. Politică printre națiunile . (Londra: McGraw-Hill Învățământ superior, 2006) ediția a VII-a [ISBN
9780072895391].
Morris, I. De ce guvernează Occidentul – deocamdată: tiparele istoriei și ceea ce dezvăluie despre viitor . (Londra: Profil cărți, 2011)
[ISBN 9781846682087].
Nye, J. Obligat să conducă: schimbarea naturii puterii americane. (Nou York: Cărți de bază, 1991) [ISBN 9780465007448].
Organski, AF și J. Kugler Registrul de război . (Chicago: Chicago Universitate Press, 1980) [ISBN 9780226632797].
Pictor, D. Războiul Rece: o istorie internațională . (Londra: Routledge, 2005) [ISBN 9780415341103].
Parmar, eu. și M. Cox (eds) Politica externă a SUA și soft power: teoretic, istoric și contemporan perspective . (Londra: Routledge,
2010) [ISBN 9780415492041].
Powell, J. Ură mare, încăpere mică: a face pace în Irlanda de Nord . (Londra: The Bodley Head, 2008) [ISBN 9780099523734].
Richmond, OP A post-liberal pace . (Londra: Routledge, 2011) [ISBN 9780415667845].
Roberts, JM Noua istorie a pinguinilor a lumii . (Londra: Pinguin Cărți, 2007) ediția a 5-a [ISBN 9780141030425].
Robertson, R. Cele trei valuri ale globalizării: o istorie a unei globalizări în curs de dezvoltare constiinta . (Londra: Zed Books,
2003) [ISBN 9781856498616].
Rousseau, JJ O pace durabilă prin Federația Europei . Tradus de CE Vaughn. (ETH Zurich: ISN Primary Resources in Security
Affairs, 2008).
Scheurman, NOI Cazul realist pentru reformă globală . (Cambridge: Politică Press, 2011) [ISBN 9780745650302].
Sheehan, J. Monopolul violenței: de ce europenii urăsc să meargă la război . (Londra: Faber, 2008) [ISBN 9780571220854].
Smith, A. O anchetă asupra naturii și cauzelor bogăției națiunilor . (Londra: Everyman, 1991) [ISBN 9780679405641].
Spykman, N. Geografie de cel pace . (Nou York: Harcourt, Bretele și Co., 1944).
Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm Anuarul SIPRI 2010: armament, dezarmare și internaţional Securitate .
(Oxford: Oxford University Press, 2010) [ISBN 9780199581122].
Strange, S. State și piețe . (Londra: Pinter, 1988) [ISBN 9780861879922]. Swain, G. și N. Swain Europa de Est din 1945 .
(Londra: Macmillan, 1993)
[ISBN 9780333545447].
Thompson, EP Dincolo de Războiul Rece . (Londra: Merlin presa și SFÂRŞIT, 1982) [ISBN 9780850362862].
Tilly, C. Formatia de naţional state în occidental Europa . (Princeton: Princeton University Press, 1975) [ISBN 9780691007724].
Tilly, C. Coerciția, capitala și statele europene 990–1990 d.Hr. (Oxford: Wiley Blackwell, 1992) ediția a doua [ISBN
9781557863683].
UNAIDS Global raport UNAIDS raport pe global epidemia de SIDA 2010 .
Disponibil la: www.unaids.org/globalreport/Global_report.htm [accesat 20 martie 2016].
Van Șuncă, P. Social putere în internaţional politică . (Abingdon: Routledge, 2010) [ISBN 9780415564229].
9
ir1011_2016.indb 9 16/05/2016 14:22:9

Wallerstein, eu. Teoria sistemelor mondiale: o introducere . (Durham, NC: Duke University Press, 2007) ediția a cincea [ISBN
9780822334422].
Walt, SM Revoluție și război. (Itaca, NY: Cornell Universitate Presa, 1996) [ISBN 9780801482977].
Vals, K. Omul, statul și războiul. (Nou York: Columbia Universitate Presa, 2001) ediția a II-a [ISBN 9780231125376].
Vals, K. Teorie de internaţional politică . (Nou York: McGraw-Hill Învățământ superior, 1979) [ISBN 9780075548522].
Valsator, M. Războaie drepte și nedrepte: un argument moral cu ilustrații istorice . (Londra: Basic Books, 2006) [ISBN
9780465037070].
Westad, OA Războiul rece global: intervențiile în lumea a treia și facerea timpului nostru. (Cambridge: Cambridge Universitate
Presa, 2007) [ISBN 9780521703147].
Wheeler, NJ Economisire străini . (Oxford: Oxford Universitate Presa, 2000) [ISBN 9780199253104].
Lume Comision pe Mediu inconjurator și Dezvoltare Al nostru uzual viitor . (Oxford: Oxford University Press, 1987) [ISBN
9780192820808].
Jurnal articole
'Dincolo ipocrizie? Suveranitate revizitat', Special emisiune de Internaţional Politică
46(6) 2009, pp.657–752.
Adler, E. — Sechestrarea cel mijloc sol: constructivism în lume politică', european Journal of International Relations 3(3) 1997,
pp.319–63.
Armstrong, D. „Globalizarea și cel social stat', Recenzia Internațională Studii 24(4) 1998, pp.461–78.
Ashworth, L. 'Făcut cel Realist-Idealist dezbate vreodată lua loc?: A istoria revizionistă a relațiilor internaționale”, Relații
internaționale 16(1) 2002, pp.33–51.
Ayres, RW 'A lume zbor în afară? Violent naţionalist conflict și cel Sfârşit de frigul _ Război', Jurnal de Pace Cercetare 37(1) 2000,
pp.105–17.
Ba, A. și M. Hoffman — A face și refacere cel lume pentru IR101: A resursă pentru predarea constructivismului social în orele
introductive', Internațional Studies Perspectives 4(1) 2002, pp.15–33.
Baldwin, D. 'Putere analiză și lume politică', Politica mondială 31(2) 1979, p.161–94.
Bellamy, AJ 'Este cel război pe teroare doar?', Relații internaționale 19(5) 2005, p.275–96.
Bennett, A. 'The pistoale acea nu a făcut-o fum: idei și cel sovietic neutilizare de forța în 1989', Journal of Cold War Studies 7(2)
2005, pp.81–109.
Brooks, S. și W. Wohlforth 'Putere, globalizarea și cel Sfârşit de cel Rece Război: reevaluarea unui caz de referință pentru studiul
ideilor”, Securitate internațională 25(3) 2000–1, pp.5–54.
Taur, H. 'Internaţional teorie: cel caz pentru A clasic abordare', Lume Politică
18(3) 1966, pp.20–38.
Buzan, B. 'A lider fără adepți? The Unit state în lume politică după Bush', International Politics 45 2008, pp.554–70.
Buzan, B. 'A lume Ordin fără super puteri: decentrat globalism',
Internaţional Relaţii 25(1) 2011, pp.3–25.
Buzan, B. și R. Little „De ce relațiile internaționale au eșuat ca proiect intelectual și ce să facă în privința lui”, Millennium 30(1)
2001, pp.19–39.
Cha, VD „Globalizarea și cel studiu de internaţional Securitate', Jurnal de Pace Cercetare 37(3), 2000, pp.391–403.
Checkel, JT 'The constructivist întoarce în internaţional relaţii teorie', Lume Politică 50(1) 1998, pp.324–48.
Collins, R. — Explicând cel antisovietic revoluţie de stat dărâma teorie and geopolitical theory', International Politics 48(4/5)
2011, pp.575–90.
Cox, M. 'O alta transatlantic Despică?' american și european narațiuni și the end of the Cold War', Cold War History 7(1) 2007,
pp.121–46.
10
ir1011_2016.indb 10 16/05/2016 14:22:10

Introducere
Cox, M. 'Este cel Unit state în declin – din nou?', Afaceri Internaționale 83(4) 2007, pp.643–53.
Cox, M. 'De ce făcut noi obține cel Sfârşit de cel Rece Război gresit?', Jurnalul Britanic al Politică și relații internaționale 11(2)
2009, pp.161–76.
Cox, M. 'Putere schimb și cel moarte de cel Vest? Nu inca!', european Politic Science 10(3) 2011, pp.416–24.
Cox, M. 'The utilizări și abuzuri de istorie: cel Sfârşit de cel Rece Război și Colapsul sovietic', International Politics 48(4/5) 2011,
pp.627–46.
De Alcantara, CH „Utilizări și abuzuri de cel concept de guvernare',
Internaţional Social Ştiinţă Jurnal 50(155) 1998, pp.105–13.
Deudney, D. 'The caz împotriva legarea de mediu degradare și securitate națională”, Millennium 19(3) 1990, pp.461–76.
Deudney. D. și GJ Ikenberry 'The internaţional surse de sovietic Schimbare',
Internaţional Securitate 13(3) 1991/2, pp.74–118.
Se eschiva, T. 'The ideologic rădăcini de eșec: cel aplicarea de cinetică neo-liberalism to Iraq', International Affairs 86(6) 2010,
pp.1269–86.
Dorussen, H. și H. Ward — Comerţ retelelor și cel kantian pace', Jurnalul de Peace Research 47(1) 2010, pp.29–42.
Doyle, M. 'Liberalism și lume politică', The american Politic Ştiinţă Revizuire
80(4) 1986, pp. 1151–69.
Dupont, A. 'The strategic implicatii de climat Schimbare', Supraviețuire 50(3) 2008, p.29–54.
Engleză, RD — Doar un peste medie produs de cel sovietic nomenklatura? Evaluarea conducere în cel Rece De război Sfârşit',
Politică internațională 48(4/5) 2011, pp.607–26.
Falkner, R., S. Hannes și J. Vogler „Politica climatică internațională după Copenhaga: către A „cladire blocuri” abordare', Politica
globală 1(3) 2010, pp.252–62.
Ferguson, N. „Sinking globalization”, Foreign Affairs 84(2) 2005, pp.64–77. Freedman, L. „Epoca războaielor liberale”,
Review of International Studies 31(S1)
2005, pp.93–107.
Gaddis, JL 'The lung pace: elemente de stabilitate în cel postbelic sistem internaţional', International Security 10(4) 1986, pp.92–
142.
Garrett, G. 'Global pieţelor și naţional politică: coliziune curs sau cerc virtuos?”, Organizația Internațională 52(4) 1998, pp.787–
824.
Gartze, E. 'The capitalist pace', american Jurnal of Political Science 51(1) 2007, pp.166–91.
Glaser, C. 'Voi a Chinei creştere conduce la război?', Străin Afaceri 90(2) 2011, pp.80–91.
Grader, S., 'The Engleză Şcoală de internaţional relaţii: dovezi și evaluare', Review of International Studies 14(1) 1988, pp. 29–44.
Haas, ML 'A geriatric pace? The viitor de NE putere în A lume de aging populations', International Security 32(1) 2007, pp.112–
47.
Halliday, Fred 'Internaţional relaţii: este Acolo A nou agendă?', Mileniu
20(1) 1991, pp.57–72.
prostie, B. 'Pe Trei dimensională putere', Studii politice 24(3) 1976, p.229– 333.
Hoffman, S. 'Un american social ştiinţă: internaţional relaţii', Daedelus
106(3) 1977, pp.41–60.
Hoffman, S. — Hedley Taur și a lui contribuţie la internaţional relaţii',
Internaţional Afaceri 62(2) 1986, pp.179–95.
Hoge, JF 'A global putere schimb în cel facand', Străin Afaceri 83(4) 2004, p.2–7.
Homer-Dixon, T. 'Pe cel prag: de mediu schimbări la fel de cauze de conflict acut”, International Security 16(2) 1991, pp.76–116.
Homer-Dixon, T. 'De mediu penurie și violent conflict: dovezi din cazuri”, International Security 19(1) 1994, pp.5–40.
Horborn, L. și P. Wallensteen 'Armat conflict, 1989–2006”, Jurnal de Pace Research 44(5) 2007, pp.623–34.
11
ir1011_2016.indb 11 16/05/2016 14:22:11

Houweling, H. și JG Stevens 'Putere tranziție la fel de A cauză de război', Jurnalul de Rezolvarea conflictelor 32(1) 1998, pp.87–
102.
Ikenberry, GJ 'Liberal internaţionalism 3.0: America și cel dileme of liberal world order', Perspective in Politics 71(1) 2009,
pp.71–87.
Ikenberry, GJ 'A criză de global guvernare', Istoricul curent 109(730) 2010, p.315–21.
Ikenberry, GJ 'The viitor de cel liberal lume Ordin internaţionalism after America', Foreign Affairs 90(3) 2011, pp.56–68.
James, A. 'The practică de suveran statalitate în contemporan societate internaţională', Political Studies 47(3) 1999, pp.457–73.
Jellisen, SM și FM Gottheil 'Marx și engleză: în laudă de globalizare',
Contribuții la Politic Economie 28(1) 2009, pp.35–46.
Jones, R. 'The Engleză Şcoală de internaţional relaţii: A caz pentru închidere',
Review of International Studies 7(1) 1981, pp.1–13. Kagan, R. 'Putere și slăbiciune', Revizuirea politicii 113 2002.
Kaysen, C. „Este războiul învechit?”, International Security 14(4) 1990, pp.42–64. Kende, eu. 'The istorie de pace: concept și
organizare din cel târziu Mijloc
Vârste la cel anii 1870, Jurnal de Pace Cercetare 26(3) 1989, pp.233–47.
Kennedy, P. 'The Primul Lume Război și cel internaţional putere sistem',
Internaţional Securitate 9(1) 1984, pp.7–40.
Keohane, RO și JS Nye „Globalizarea, ceea ce este nou? Ceea ce este nu? (Și deci ce?)', Foreign Policy 118 2000, pp.104–19.
Khong, YF 'Război și internaţional teorie: A comentariu pe cel stat de arta ', Review of International Studies 10(1) 1984, pp.41–63.
Kivimaki, T. 'The lung pace de ASEAN', Jurnal de Pace Cercetare 37(5) 2000, p.635–49.
Knutsen, TL 'A pierdut generaţie? IR Bursa de studiu inainte de Lume Război eu',
Internaţional Politică 45(6) 2008, pp.650–74.
Korf, B. 'Resurse, violenţă și cel teluric geografii de mic razboaie',
Progres în Uman Geografie 35(6) 2011, pp.733–56.
Krahmann, E. 'Naţional, regional și global guvernare: unu fenomen sau multe?, Global Governance 9(3) 2003, pp.323–46.
Layne, C. 'Impotent putere? Reexaminarea cel natură de al Americii putere hegemonică?', The National Interest 85 2006, pp.41–
47.
Le Billon, P. 'The geopolitice economie de "resursă războaie”', Geopolitică 9(1) 2004, pp.1–28.
Lebow, RN 'The lung pace, cel Sfârşit de cel Rece Război și cel eșec de realism', Organizația Internațională 48(2) 1994, pp.249–77.
Taxă, M. 'Este cel mediu inconjurator A naţional Securitate emisiune?', Internaţional Securitate
20(2) 1995, pp.35–62.
Little, R. „Școala engleză vs. realismul american: o întâlnire de minți sau divizate de A uzual limba?', Review of International Studies
29(3) 2003, pp.443– 60.
Mackinder, HJ 'The geografice pivot de istorie', The geografice Jurnal
23(4) 1904, pp.421–37.
Mann, M. 'Are globalizarea încheiat cel creştere și creştere de cel naţiune stat?', Revizuire of International Political Economy 4(3)
1997, pp.472–96.
Moravcik, A. — Luând preferințe Serios: A liberal teorie de politică internaţională', Organizaţia Internaţională 51(4) 1997,
pp.513–53.
Morton, A. 'Nou nebunii pe cel stat de cel globalizarea dezbate', Revizuire de Studii Internaționale 30(1) 2004, pp.133–47.
Osiander, A. — Recitirea din timp al 20-lea secol IR teorie: idealism revizitat',
Internaţional Studii Trimestrial 42(3) 1998, pp.409–32.
Osiander, A 'Suveranitatea, relaţiile internaţionale şi mit Westfalian',
Internaţional Organizare 55(2) 2001, p.251–87.
Pang, T. și GE Guindo „Globalizarea și riscuri la sănătate', Știință și societate, Rapoartele EMBO 5(1) 2004, pp.S11–16.
12
ir1011_2016.indb 12 16/05/2016 14:22:12

Introducere
Pelletier, N. „A legilor și a limitelor: o perspectivă economică ecologică asupra remedierii cel eșec de contemporan global de
mediu guvernanță”, Global Environmental Change 20(2) 2010, pp.220–28.
Rise, T. 'Idei, discurs putere și cel Sfârşit de cel Rece Război: 20 ani pe',
Internaţional Politică 48(4/5) 2011, pp.591–606.
Rosenberg, J. „Globalizarea teorie: A post-mortem', Politică internațională 42(1) 2005, pp.3–74.
Schmidt, B. „Lecții din trecut: reevaluarea istoriei disciplinare interbelice a relațiilor internaționale”, International Studies
Quarterly 42(3) 1998, pp.433–59.
Schmidt, B. 'Anarhie, lume politică și cel naștere de A disciplina', Internaţional Relații 16(1) 2002, pp.9–32.
Schmidt, B. „Știința politică și imperiul american: o istorie disciplinară a cel "politică" secțiune și cel discurs de imperialism și
colonialism', International Politics 45(6) 2008, pp.675–87.
Scholte, JA 'Global capitalism și cel stat', Afaceri internaționale 73(3) 1997, p.427–52.
Schroeder, PW 'The 19 secol internaţional sistem: schimbări în the structure', World Politics 39(1) 1986, pp.1–26.
Schweller, R. și W. Wohlforth 'Putere Test: actualizare Realism în raspuns la the end of the Cold War', Security Studies 9(3) 2000,
pp.60–108.
Cântăreaţă, PW — Corporativ războinici: cel creştere de privatizat militar industrie și ramificațiile sale pentru securitatea
internațională”, International Security 26(3) 2001–2, pp.186–220.
Singh, R. 'The excepţional imperiu: De ce cel Unit state voi nu declin – din nou', International Politics 45 2008, pp.571–93.
Smith, S. „Disciplina relațiilor internaționale: încă o știință socială americană”, British Journal of Politics and International
Relations 2(3) 2000, p.374–402.
Smith, S. „Statele Unite şi disciplina relaţiilor internaţionale: hegemonic țară, hegemonic disciplina', International Studies Review
4(2) 2002, pp.67–85.
Snyder, J. 'The intern politic logică de a lui Gorbaciov nou gândire în politică externă', International Politics 48(4/5) 2011,
pp.562–74.
Sofka, JR `The al optsprezecelea secol internaţional sistem: paritate sau primatul?',
Revizuire de Internaţional Studii 27(2) 2001, pp.147–63.
Sterling-Folcker, J. 'Realism și cel constructivist provocare', Internaţional Studies Review 4(1) 2002, pp.73–100.
Strange, S. „The westfailure system”, Review of International Studies 25(3) 1999, pp.345–54.
Stringham, E. 'Comerţ, piețe, și pace: Richard a lui Cobden lecții de durată ', The Independent Revizuire _ 9(1) 2004, pp.105–
16.
Suganami, H. — Explicând război: niste critic observatii', Internaţional Relații 16(3) 2002, pp.307–26.
Suganami, H. „Școala engleză pe scurt”, Revizuirea anuală a Ritsumeikan Studii Internaționale 9 2010, pp.15–28.
Tickner, JA „Tu pur și simplu nu înțelegi: angajamente tulburi între feminism și teoreticienii IR”, International Studies Quarterly
41(4) 1997, pp.611–32.
Van Evera, S. 'Delict, apărare, și cel cauze de război', Internaţional Securitate
22(4) 1997, pp.5–43.
Van Șuncă, P. 'The putere de război: De ce Europa are nevoie aceasta', Internaţional Politică
47(6) 2010, pp.574–95.
Waever, O. 'The sociologie de A nu asa de internaţional disciplina: american și european evoluții în internaţional relaţii',
Internaţional Organizația 52(4) 1998, pp.687–727.
Walt, SM 'Internaţional relaţii: unu lume, mulți teorii', Străin Politică
110 1998, pp.29–47.
13
ir1011_2016.indb 13 16/05/2016 14:22:13

Vals, K. „NATO extindere: A ale realistei vedere', Contemporan Securitate Politică

21(2) 2000, pp.23–38.
Weiss, L. „Globalizarea și cel mit de cel neputincios stat', Nou Stânga Revizuire
225 1997, pp.3–27.
Wendt, A. 'Anarhie este ce state face de aceasta: cel social constructie de power politics', Organizația Internațională 46(2) 1992,
pp.391–425.
Alb, DH 'The natură de lume putere în american istorie: un evaluare la _ Sfârşit de Lume Război II', Istorie diplomatică 11(3)
1984, pp.181–202.
Williams, M. 'The imperiu scrie înapoi (la Mihai Cox)', Relatii Internationale
83(5) 2007, pp.945–50.
Wohlforth, William 'Nu unu iubiri A Realist explicaţie', Internaţional Politică
48(4/5) 2011, p.441–59.
Youngs, G. „De la practică la teorie: relații internaționale feministe și „mainstreaming de gen””, International Politică 45(6) 2008,
pp.688–702.
Xiang, L. 'China și cel "Pivot"', Supravieţuire 54(5) Octombrie noiembrie 2012, pp.
113–28.
Pe net studiu resurse

În plus la cel subiect ghid și ta Esenţial citind, aceasta este important să profitați de resursele de studiu care sunt
disponibile online, inclusiv pe VLE și în Biblioteca online.
Tu poate sa acces cel VLE, cel Pe net Bibliotecă și ta Universitate de Cont de e-mail din Londra prin portalul
studenților la: http://my.londoninternational. ac.uk
Ar fi trebuit să primiți detaliile dvs. de conectare pentru Portalul Studenților cu oferta dvs. oficială, care a fost
trimisă prin e-mail la adresa pe care ați indicat-o pe dvs. aplicarea formă. Tu avea probabil deja logat în la cel
Portalul Studenților pentru a vă înregistra. De îndată ce v-ați înregistrat, vi se va acorda automat acces la VLE,
Biblioteca online și contul dvs. de e-mail complet funcțional al Universității din Londra.
Dacă tu a uita ta log in Detalii la orice punct, Vă rog clic pe cel Linkul „V-am uitat parola” de pe pagina de
conectare.
The VLE
VLE, care completează acest ghid de subiect, a fost conceput pentru a vă îmbunătăți experiența de învățare,
oferind sprijin suplimentar și un sens de comunitate. Aceasta forme un important parte de ta studiu experiență
cu Universitatea din Londra și ar trebui să o accesați în mod regulat.
The VLE prevede un interval de resurse pentru Cursuri EMFSS :
• Autotestare Activități: Face aceste permite tu la Test ta propria înțelegere a materialului subiect.
• Studiu electronic materiale: The materialele tipărite pe care le primiți de la Universitate de Londra sunt disponibil
la Descarca, inclusiv liste de citire și referințe actualizate.
• Trecut examinare hârtii și Comentariile examinatorilor : Aceste oferiți sfaturi despre modul în care s-ar putea
răspunde cel mai bine la fiecare întrebare de examen.
• A forum de discuții pentru studenți: Acesta este un spațiu deschis pentru ca dvs. să discutați despre interese și
experiențe, să căutați sprijin de la colegii dvs., să lucrați în colaborare pentru a rezolva probleme și să discutați
materialele subiectului.
• Videoclipuri: Există introduceri academice înregistrate la subiect, interviuri și dezbateri și, pentru niste cursuri,
audio-vizual tutoriale și concluzii.
14
ir1011_2016.indb 14 16/05/2016 14:22:14

Introducere
• Înregistrate prelegeri: Pentru niste cursuri, Unde potrivit, cel sesiuni de la anterior ani' Studiu Weekend-uri avea
fost înregistrate și puse la dispoziție.
• Studiu abilități: sfaturi de specialitate despre pregătirea pentru examene și dezvoltarea abilităților de
alfabetizare digitală.
• Părere forme.
Unele dintre aceste resurse sunt disponibile numai pentru anumite cursuri, dar noi suntem extinzându-se al
nostru dispoziţie toate cel timp și tu ar trebui să Verifica cel VLE în mod regulat pentru actualizări.
Făcând utilizare de cel Pe net Bibliotecă

The Pe net Bibliotecă conţine A imens matrice de jurnal articole și alte resurse care să vă ajute să citiți pe larg și
pe larg.
Pentru a accesa majoritatea resurselor prin Biblioteca online, veți avea nevoie fie la utilizare ta Universitate de
Londra Student Portal log in Detalii, sau vi se va solicita să vă înregistrați și să utilizați un login Atena:
http://tinyurl.com/ ollathens
The cel mai usor cale la localiza relevante conţinut și jurnal articole în Biblioteca online trebuie să utilizeze
motorul de căutare Summon .
Dacă întâmpinați probleme în a găsi un articol listat într-o listă de lectură, încercați să îl eliminați orice
punctuaţie din cel titlu, astfel de la fel de singur citat semne, semne de întrebare și două puncte.
Pentru mai departe sfat, Vă rog vedea cel pe net Ajutor pagini: www.external.shl.lon. ac.uk/summon/about.php
Examinare sfat
Important : cel informație și sfat dat Aici sunt bazat pe examinarea _ structura folosit la cel timp acest ghid
a fost scris. Vă rugăm să rețineți acea subiect ghiduri Mai fi folosit pentru mai multe ani. Deoarece de asta,
noi puternic recomanda tu la mereu Verifica ambii cel actual Reglementări pentru informații relevante despre
examen și VLE unde ar trebui fi sfătuit de orice viitoare schimbări. Tu ar trebui să de asemenea verifica cu
atentie cel rubrica/instrucțiuni pe cel hârtie tu de fapt sta și urmați acele instrucțiuni.
Pe parcursul a trei ore, studenții trebuie să răspundă la oricare patru din eseul 12 întrebări furnizate. Aceste
acoperi cel principal subiecte în acest programă, și testați-vă capacitatea de a aplica teoriile și conceptele IR la o
serie de întrebări istorice și bazate pe politici. Toate răspunsurile ar trebui să fie scrise
cel formă de un eseu, cu A teza afirmație și dovezi organizat în o serie de paragrafe care susțin concluziile tale.
După cum veți învăța pe măsură ce lucrați prin ghidul subiectului, există foarte rar orice definitiv răspunsuri în
IR. teorii, concepte, istorie și politica sunt contestate de studenți, profesori și practicieni. După cum s-a discutat
în materialele de pregătire pentru examen de pe VLE, examinatorii dvs. caută argumente bine elaborate care
utilizează concepte și teorii IR pentru a analiza lumea reală evenimente. Inainte de stând ta examinare, fi sigur
acea tu a lucrat prin fiecare capitol de acest subiect ghid. Tu trebuie sa fi familiarizat cu lecturile esențiale pentru
fiecare capitol. Acestea pot fi completate cu material din cel știri, cel Mai departe lecturi, variat tipărite mass-
media și alte surse literare. Un exemplu de lucrare de examen și comentariile examinatorilor pot fi găsite pe
VLE.
15
ir1011_2016.indb 15 16/05/2016 14:22:15

Tine minte, aceasta este important la Verifica cel VLE pentru:

• la zi informație pe examene și evaluări pentru acest curs, și
• trecut examinare hârtii și Comentariile examinatorilor, care voi iti dau sfat pe Cum la abordare și Răspuns
examinare întrebări în IR1011.
16
ir1011_2016.indb 16 16/05/2016 14:22:16

Parte 1: Introducere
Parte 1. Introducere
17
ir1011_2016.indb 17 16/05/2016 14:22:17

Note
18
ir1011_2016.indb 18 16/05/2016 14:22:18

Capitol 1: The origini de relatii Internationale
Capitol 1: Originile relațiilor internaționale
Armistițiile au fost semnate și oamenii de stat ai națiunilor se vor aduna în curând pentru a-și asuma sarcina de a încheia
pactul de pace pe care sperăm cu toții să-l anunțe într-o lume nouă, eliberată de amenințarea războiului... Problemele vechi
trebuie confruntate în un spirit nou; insular și învestit prejudecăți trebuie sa fi îndepărtat; înţelegere și toleranţă trebuie sa fi
foarte mult dezvoltat. Aceasta este un imens sarcină și A nenumărate de agenţiile vor fi necesar la deversare aceasta. Printre
aceste trebuie sa fi al nostru universitati...
Maiorul David Davies, MP, într-o scrisoare către Sir John Williams, Președintele Colegiul Universitar din Wales, Aberystwyth,
donând 20.000 de lire sterline pentru înființarea Catedrei Wilson în Politică Internațională, 1920.
Obiective de cel capitol

The obiective de acest capitol sunt la:
• introduce cel Secolului 20 origini de internaţional relaţii la fel de o materie academica
• a evidentia IR-uri adânc rădăcini în occidental politic filozofie, și anume în ideile lui Thomas Hobbes, John Locke
și Karl Marx
• utilizare cel idei de Hobbes, Locke și Marx la a analiza actual probleme în IR.
De cel Sfârşit de acest capitol, și având efectuat cel Esenţial lecturi și activități, ar trebui să fiți capabil să:
• descrie cel influență de cel Primul Lume Război pe cel dezvoltare de IR timpurie
• discuta cel politic filozofii de Toma Hobbes, Ioan Locke și Karl Marx
• aplica hobbesian, Lockean și marxist concepte la a analiza aspecte a războiului civil sirian.
Esenţial citind
Hobbes, T. și E. Curley Leviathan: cu variante alese din ediția latină din 1668 . Vol. 8348. (Indianapolis: Hackett Publishing,
1994) Capitolul
XIII. Disponibil la: https://scholarsbank.uoregon.edu/xmlui/bitstream/handle/1794/748/leviathan.pdf?sequence=1
Hobden, S. și R. Wyn Jones 'Marxist teorii de internaţional relaţii' în BSO, capitolul 9.
Scott, L. 'Internaţional istorie 1900–1999” în BSO , Capitol 3.
Mai departe citind și lucrări citat

2001, pp.19–39.
Cox, M. 'Introducere' în Carr, EH The douăzeci ani' criza . Editat de M. Cox. (New York: Palgrave, 2001).
19
ir1011_2016.indb 19 16/05/2016 14:22:19

IR1011 Internaţional relaţii
Gaddis, J. Pacea lungă: anchete în istoria Războiului Rece . (Oxford: Oxford University Press, 1989).
Halliday, F. Regândirea internaţional relatii . (Londra: Macmillan, 1994) pp.1–4.
Halliday, F. 'Internaţional relaţii: este Acolo A nou agendă?', Millennium 20(1) 1991, pp.57–72.
106(3) 1977, pp.41–60.
Knutsen, TL 'A pierdut generaţie? IR Bursa de studiu inainte de Lume Război eu',
Internaţional Politică 45(6) 2008, pp.650–74.
Morgenthau, H. Politică printre națiunile . (Londra: McGraw-Hill Învățământ superior, 2006) ediția a VII-a.
Schmidt, B. 'Anarhie, lume politică și cel naștere de A disciplina', Internaţional Relații 16(1) 2002, pp.9–32.
Quarterly 42(3) 1998, pp.433–59.
Alb, DW 'The natură de lume putere în american istorie', Istorie diplomatică 11(3) 1987, pp.181–202.
Capitol rezumat
• Relațiile internaționale au apărut ca disciplină academică în anii de după Primul Război Mondial.
• The tragedie de cel Primul Lume Război încurajat din timp IR gânditori să se concentreze pe găsirea unor
modalități de a construi o lume mai pașnică.
• Ulterior internaţional conflicte, inclusiv cel Al doilea Lume Război, au schimbat cel cale acea IR gânditori vedere
lume politică și și-au extins gama de interese.
• IR poate sa urmărește-i rădăcini intelectuale la fel de departe înapoi la fel de al cincilea secolul î.Hr.
• Mulți din IR continuă să fie influențați de opiniile lui Thomas Hobbes despre anarhie, Ordin și cel stat de
natură, în mare măsură datorată la cel absenta de un guvern mondial.
• Ioan a lui Locke impact pe IR vine din a lui credinta în natural drepturi și opinia sa că relația dintre un individ și
un stat este guvernată de un contract social.
• Karl Marx schimbat cel studiu de politic filozofie de subliniind rolul economiei ca forță motrice în istoria
omenirii.
• The idei de aceste politic filozofii poate sa fi folosit la a analiza diverse aspecte ale evenimentelor actuale, cum
ar fi cauzele și potențialele soluții ale războiului civil sirian.
Introducere: IR este născut din cel cenusa de război

În comparație cu alte discipline academice, cum ar fi istoria sau filozofia, relațiile internaționale sunt o disciplină
tânără. Prima sa profesie universitară dedicată a fost nu fondat pana cand 1920, când David Davis MP donat
20.000 GBP la cel Universitate Colegiu de Țara Galilor la Aberystwyth. La fel de tu se poate vedea în citatul
care începe acest capitol, scopul inițial al IR a fost simplu: la 'vestitor A nou lume, eliberat din cel ameninţare de
război'. După patru
20
ir1011_2016.indb 20 16/05/2016 14:22:20

ani de măcel între 1914 și 1918, David Davis, ca mulți alții, spera că omenirea își învățase lecția și că Primul
Război Mondial ar putea fi de fapt „războiul pentru a pune capăt tuturor războaielor”.
Visul lui Davis nu era să fie. Din nou și din nou din 1918, comunități, state și regiuni avea fost însângerată și
distrus de organizat violenta politica. Înțelegerea cauzelor – și a posibilelor soluții la – această violență rămâne
unul dintre obiectivele principale ale IR. Într-adevăr, creșterea IR în universitățile occidentale este direct legată
de faptul simplu și teribil că în
în prima jumătate a secolului al XX-lea, lumea a trecut prin două conflicte globale devastatoare și prelungite:
Primul Război Mondial (1914–1918) și al Doilea. Lume Război (1939–1945). Aceste războaie cost zeci de
milioane de vieți, a dus la schimbări sociale revoluționare în întreaga lume, aproape eliminate în întregime
uman populatiilor din cel față de cel Pământ, facilitat cel creştere de noi mari puteri și a dus la dispariția altora.
Încercarea de a da un sens acestor războaie extrem de distructive a fost în centrul IR de când a apărut pentru
prima dată ca materie predată în 1920.
► Stop și citiți : BSO, capitolul 3, Secțiuni 1 și 2, pp.51–53.
Activitate
Completați tabelul de mai jos enumerând evenimentele din prima jumătate a secolului al XX-lea care au influențat cheie subiecte în
IR. Acest listă voi fi util când tu a pregati eseuri și răspunsurile la examen legate de aceste subiecte.
IR topic Associated 20th-century event

Causes of war (Example: the unjust peace settlement of 1918–1919)
Conditions for peace
Effects of economics
on international
rtelations
Human rights
The interbelice ani (1919–1939): cel douăzeci ani' criză

Dacă război a dat naștere la academic IR, cel stabilire de pace a fost este prima misiune. Când David Davies a
finanțat primul post academic permanent în IR, el făcut aceasta clar acea cel poziţie a fost nu la fi folosit
pentru vag
teoretizarea. Mai degrabă, a fost pentru a ajuta oamenii de știință să se angajeze într-o gândire practică care să
facă din lume un loc mai sigur și mai stabil. Mulți diplomați, politicieni și savanți de la acea vreme și-au
imaginat că războiul ar putea deveni învechit prin reguli de comportament convenite de comun acord și prin
crearea unor organizații internaționale precum Liga Națiunilor. În schimb, tratatele care încheiat cel Primul
Lume Război aşezare LED la ce EH Carr apeluri criza de douăzeci de ani – o perioadă politică, economică
și socială tulburări care au cuprins anii interbelici între 1919 și 1939. Carr susține
că acordurile de pace din 1918–1919 au cuprins semințele unui conflict și mai mare. El critică în special idealistul
președinte american Woodrow Wilson, a caror Paisprezece Puncte au fost cel bază pentru mulți de cel
21
ir1011_2016.indb 21 16/05/2016 14:22:21

tratate. Ca diplomat britanic experimentat, Carr a văzut asta puternic Statele revizioniste precum Germania și
Japonia au fost nemulțumite de status quo-ul creat după Marele Război și au împins din greu să schimbe
sistemul internațional în favoarea lor. Ca mulți din zilele sale, el spera ca ambițiile germane și japoneze să fie
limitate printr-o strategie de concesiune diplomatică numită liniște . Statu quo-ul, a argumentat el, nu era
sacru, iar „schimbarea pașnică” era de preferat războiului. În cele din urmă, politica lui Carr s-a dovedit a fi
nerealistă. Germania și Japonia nu au fost mulțumite prin liniște. În schimb, politicile lor de cucerire și
expansiune au continuat, atragând Marea Britanie și Franța (în septembrie 1939), URSS (în iunie 1941) și cel
STATELE UNITE ALE AMERICII (în decembrie 1941) în cel cel mai război distructiv din istorie. După cum veți
vedea în partea a 2-a a acestui ghid de subiect, A doua lume Război și cel Rece Război acea urmat pe este
pantofi cu toc a avut un impact enorm asupra dezvoltării relațiilor internaționale – eliminând o mare parte din
idealismul care a definit subiectul în primele sale zile și lărgindu-și sfera intereselor pentru a include întrebări
despre drepturile omului și armele de distrugere în masă (ADM).
rezumat
• Conflictele internaționale ulterioare, inclusiv cel de-al Doilea Război Mondial, s-au schimbat cel cale acea IR
gânditori vizualizate lume politică și le-a extins gama de interese.
Permanent pe cel umerii de giganti: politica internationala filozofie inainte de

1920
Pe măsură ce studiul relațiilor internaționale a crescut în Europa și în Americi după 1920, a putut să se bazeze
pe o tradiție mult mai veche a filozofiei politice occidentale, care se întinde încă din secolul al V-lea î.Hr. Acești
gânditori și scriitori sunt prea mulți pentru a putea fi descriși într-un singur curs – cu atât mai puțin într-o
secțiune a unui capitol. Cu toate acestea, trei scriitori ies din grup și merită o atenție deosebită: Thomas Hobbes
(1588–1679), John Locke (1632–1704) și Karl Marx (1818–1883). Toate trei anterioară disciplinei formale a
relaţiilor internaţionale. Cu toate acestea, ideile lor au jucat un rol important în modelarea subiectului - punând
bazele pentru mulți de IR-uri cel mai important concepte și teorii. Ce urmează sunt Trei scurt schițe de al lor
principal idei și A o privire de unele dintre modurile în care au avut un impact direct asupra evoluţiei relaţiilor
internaţionale.
Toma Hobbes (1588–1672)

Thomas Hobbes a trăit în timpul violenței și instabilității războiului civil englez (1642–1651). Deși nu trebuie să
intrăm în detaliile sale mai fine aici, războiul civil a fost purtat între susținătorii regelui Carol al II-lea și lideri. de
parlament – fiecare de pe cine crezut acea ei ar trebui să reprezintă cel mai inalt putere în cel teren. Peste nouă
ani, cel civil război cost bine peste 100.000 vieți afară de A total populatia de doar peste 5.000.000. Hobbes a
fost martor la suferința imensă a oamenilor din jurul său. Nu era neobișnuit ca trupe de soldați neplătiți să
rătăcească prin țară, luând ceea ce doreau și ucigând pe oricine le stătea în cale. Haosul a pândit pământul și
moartea nu a fost niciodată departe. Această experiență a dat
22
ir1011_2016.indb 22 16/05/2016 14:22:22

Hobbes o viziune specială asupra relației dintre guvern și cel individual – care este cel se
concentreze de a lui cel mai important carte, The
Leviathan , publicat în 1651. În el susține că toți oamenii sunt relativ egali în al lor
abilitate la dăuna și răni unu o alta. unu ar putea fi A puțin mai puternic și unul poate fi
puțin mai rapid, dar chiar și cel mai puternic om trebuie dormi și chiar cel cel mai rapid
femeie trebuie sa Stop la mânca și băutură. Acest lucru îi face pe toți oamenii
vulnerabili la atacul unui alt om. Într-o lume fără un guvern care să impună ordinea – o
condiție pe care Hobbes o numește starea naturii – fiecare om trebuie să fie vigilent
împotriva amenințărilor la adresa supraviețuirii sale. O lume fără guvern, susține el,
forțează umanitatea într-o stare constantă de război pentru că nu există nicio
modalitate de a avea încredere în bine sau pașnic. intenţiile altora. Noi trebuie să fie
întotdeauna stați de pază ca să nu fim atacați. Această condiție – în care nu există
niciun conducător sau judecător care să poată
rezolva disputele și stabilește securitatea – se numește anarhie . Într-o lume anarhică,
Hobbes argumentează acea al nostru vieți trebuie sa se învârte în jurul supravieţuire,
fără a lăsa timp agriculturii, artelor, științelor sau relațiilor internaționale! În condiții de
anarhie, Hobbes spune, „the viaţă al omului [este] solitar, sărac, urât, brutal și scund.' 1
1Hobbes și Curley (1994)
► Stop și citit : Hobbes, Leviatan , Capitol XIII. Un pe net versiune de cel text este disponibil pe cel VLE. Capitol XIII.
Activitate
Sunteți de acord cu părerile lui Hobbes despre anarhie și nevoia de ordine în politică? Poți să gândești de orice situatii în care anarhie
este de preferat la Ordin? Post ta răspunsuri pe forumul de discuții VLE.
The numai remediu pentru acest nefericit situatia este infiintarea unui guvern capabil de înlocuind cel stat de
natură cu Ordin – un sistem de reguli și legi. Acest lucru, continuă Hobbes, se realizează cel mai bine prin
acordarea unuia conducător necalificat politic, spiritual, economic și social
putere peste A populatie. Acest rigla este cel Leviatan de cel ale cărții titlu, și este în primul rând responsabil
pentru înlocuirea anarhiei cu ordinea și, în acest sens, înlocuirea războiului cu pacea.
După cum veți vedea în capitolele ulterioare ale acestui ghid de subiecte, Hobbes continuă să influențeze mulți
gânditori IR. Ideile sale au rămas deosebit de relevante în relațiile internaționale din cauza simplului fapt că nu
există global guvern care poate face si aplica decizii în numele
cel planetă. In schimb, cel lume este împărțit în mai mic politic comunități – state – care își urmăresc propriile
obiective în afacerile internaționale. Puternicul lui Hobbes logica, combinată cu persistenta continua de război
între state, i-a determinat pe mulți gânditori să accepte teama lui Hobbes de anarhie și efectele acesteia asupra
dezvoltării umane. După cum vom vedea în capitolele ulterioare ale acestui ghid de subiect, mai multe
componente ale teoriei IR continuă să îmbrățișeze o viziune profund hobbesiană asupra naturii umane . și
lumea în care trăim – temându-ne de absența guvernului, neîncrezător în motivele altora și văzând aproape
orice formă de ordine ca fiind preferabilă anarhiei.
Ioan Locke (1632–1704)

John Locke a trăit o generație după Hobbes. Ca urmare, experiența definitorie a vieții sale nu a fost războiul
civil, ci așa-numita Revoluție Glorioasă. de 1688. În acea an, cel Engleză rege – James II de cel Casa lui Stuart – a
fost înlocuită printr-o lovitură de stat în mare parte fără sânge condusă de membri protestanți de parlament
OMS opus cel a monarhului catolic credinte și alianța cu Franța. Glorioasa Revoluție l-a văzut pe ultimul rege
Stuart
23
ir1011_2016.indb 23 16/05/2016 14:22:23

înlocuit de William și Maria de cel Casa de Portocale. La fel de astfel de, parerea lui Locke de umanitatea și
guvern este considerabil Mai puțin negativ decât a lui Hobbes. În timp ce Hobbes vede natura umană ca fiind
în esență agresivă și lacom, Locke gandeste de oameni în A stat de natură Mai mult pozitiv. Potrivit lui Locke,
toți oamenii au drepturi naturale la viață, libertate și proprietate. Aceste drepturi preced formarea
guvernelor, deci guvernele trebuie sa sustine lor dacă ei dori la rămâne legitim în cel
ochi de al lor subiecte. Subiecte, în întoarce, consimţământ la guvern putere numai atunci când drepturile lor
sunt protejate. Subiecții își retrag consimțământul atunci când drepturile lor sunt încălcate – așa cum a făcut
parlamentul când a retras consimțământul regelui James al II-lea și i-a invitat pe William și Mary să preia tronul
Angliei în 1688.
Guvernul, conform teoriei lui Locke, se bazează pe a contractul social dintre conducători și supușii lor. Dacă
regii, generalii, prim-miniștrii sau teocrații nu își susțin partea a contractului social prin încălcarea drepturilor
naturale ale supușilor lor, acei supuși sunt imediat eliberați de datorie la ascultă guvern deciziilor. Acest mijloace
acea subiecte avea dreptul și datoria de a se răzvrăti împotriva conducătorilor atunci când aceștia din urmă nu
reușesc să-și asume responsabilitățile. In timp ce Hobbes vede guvern la fel de ceva acea are nevoie pentru a fi
impus omenirii pentru a o salva de pericolele anarhiei, John Locke vede guvernul ca pe ceva care iese din
acordurile dintre o populație și conducătorii care pretind conducerea asupra lor. Un guvern care nu se ocupă
corect de populația sa nu va supraviețui odată ce supușii săi încetează să-și recunoască legitimitatea și își retrag
consimțământul din contractul social. Așa a explicat Locke civilitatea
război și cel Glorios Revoluţie. Prin urmare, in conformitate la Locke, politic comanda trebuie fi bazat pe A a
domnitorului respect pentru cel drepturi de a lui sau a ei oameni mai degrabă decât să fie ceva pe care un
conducător îl impune unilateral. Pe termen scurt, un conducător ar putea fi capabil să mențină o ordine
nedreaptă prin violență și constrângere. In orice caz, numai un Ordin acea se bucură cel consimţământ de cel
guvernat
poate sa evita constant rebeliune și astfel rămâne grajd peste mai lung perioade de timp. Potrivit lui John Locke,
justiția politică este o condiție prealabilă pentru orice formă de ordine politică durabilă.
John Locke continuă să aibă un număr mare de urmăritori în relațiile internaționale. Ideile sale despre
contractul social și responsabilitățile conducătorilor față de supușii lor au contribuit la o serie de teorii pe care
le veți studiu în partea 3, în special Liberalism. Locke este, de asemenea, creditat cu popularizarea ideii de
drepturi naturale – astăzi denumite drepturi ale omului și cu siguranță unu de cel principal interese de modern
IR. In cele din urma, a lui Locke opinia că natura umană poate fi îmbunătățită prin utilizarea rațiunii pentru a
învăța din greșelile trecute și-a găsit o voce în teoria regimului, care încearcă să rezolve probleme
internaționale. probleme prin cooperarea între internaţionale actori. Acest lucru va fi discutat pe larg în
capitolul 16.
Activitate
Folosind resursele online ale BBC, analizează evenimentele care au dus la războiul civil sirian. Link-uri către articole relevante sunt
disponibile pe VLE. Acum gândiți-vă la următoarele întrebări:
• Cum ar Ioan Locke explica cel colaps de a sustine pentru cel Assad guvern în rândul anumitor segmente ale populației siriene?
• Ce solutii ar putea Locke propune pentru cel continuând vărsare de sânge?
Post ta gânduri pe cel VLE discuţie forum pentru părere din ta colegii.
24
ir1011_2016.indb 24 16/05/2016 14:22:24

Karl Marx (1818–1883)

Karl Marx a fost născut peste A secol după cel moarte de Ioan Locke. Ajuns la majorat în timpul revoluției
industriale din secolul al XIX-lea, Marx a fost preocupat de întrebări diferite față de cele care îl îngrijorau fie pe
Locke, fie pe Hobbes. În special, el a fost interesat de modul în care distribuția inegală a bogatie printre fabrică
muncitorii și fabrică proprietarii ar putea impact pe cel
politic sisteme de cel zi. Marx interpretat cel lume prin cel obiectiv a materialismului – convingerea că orice
înțelegere a comunității politice trebuie să se bazeze pe condițiile fizice și economice în care acea comunitate
există. Economie este prin urmare cel cheie acea Marx folosit la debloca analiza lui politică. De asemenea,
credea că istoria este dialectică. Acesta este
să spunem că povestea umanității este modelată de ciocniri de idei și grupuri opuse acea legume şi fructe nou
istoric tendinte. Marx combine materialism iar abordarea dialectică prin concentrarea asupra conflictului de
clasă între societatea modernă Două principal socio-economice grupuri – cel burghezie, care controlează modul
în care mărfurile sunt fabricate și distribuite și proletariatul, care vinde
munca ei către burghezie în schimbul unei mici părți din profiturile rezultate din munca lor. Politica, conchide
el, este doar un vehicul folosit de cei bogați pentru a-și proteja interesele economice în țară și în străinătate.
Războaie sunt au luptat la acces nou resurse și pieţelor sau la proteja cele existente. Comerț este urmarit la
beneficiu burghez proprietarii mai degraba decât muncitori proletari. Guvernele sunt unelte în cel mâinile de cel
cel mai bogat membrii al societatii. In conformitate la Marx, cel legi acea ei trece sunt destinat la își protejează
propriile interese burgheze împotriva revoltelor proletare din țară și împotriva concurenței burgheziei altor
state din străinătate.
Aplicarea filozofiei politice a lui Marx la relațiile internaționale i-a revenit lui Vladimir Lenin în cu ani înainte el
a devenit cel lider al Uniunea Sovietică. Lenin a identificat imperialismul – credința în dorința de a dobândi
colonii și teritorii de peste mări – drept cea mai înaltă formă de capitalism , sistemul economic care domină
producția și comerțul global. Potrivit lui Lenin, cursa pentru coloniile africane între statele europene la sfârșitul
secolului al XIX-lea nu a fost o căutare patriotică, dar un economic unu, unu acea ar asigura acces la a Africii
natural
resurse pentru industria europeană și pentru a deschide piețele coloniale pentru bunuri și servicii controlate de
britanici, francezi, germani, belgieni sau portughezi. burghezie. Pentru exemplu, limba franceza Indochina (astăzi
Vietnam, Cambodgia și Laos) a fost principalul furnizor de cauciuc al industriei auto franceze până când țările
din regiune și-au câștigat independența în anii 1950.
Imperialismul permite, de asemenea, o burghezie națională – fie ea britanică, rusă sau american – la utilizare
colonial resurse la Răsplată loial proletarii la
Acasă. The britanic au fost capabil la oferi al lor muncitorii cu acces la ceai ieftin și bumbac din India,
subvenționat prin exportul de opiu indian în China. Astfel, muncitorii indieni și chinezi au suferit pentru a ajuta
burghezia britanică să controleze proletarii acasă – doar un exemplu al modului în care imperialism servit la
stabiliza capitalism la Acasă in timp ce extinzându-se ea in strainatate.
Chiar deşi cel Sfârşit de cel Rece Război a văzut cel colaps de mulți Regimurile comuniste din întreaga lume,
marxismul însuși a rămas o sursă importantă
de inspirație intelectuală pentru scriitorii de IR cu dispoziție critică. Ideile lui au contribuit la al nostru înţelegere
de cel lume în jurul S.U.A. ei au scos în lumină rolul actorilor economici – inclusiv companiile transnaționale
(TNC) – în afacerile internaționale. Ideile lui Marx rezonează și cu analiștii care privesc relația dintre „nucleul”
industrializat al cel global economie și este mult mai săracă 'periferie'. In timp ce cel prima produce bunuri și
servicii de mare valoare, cea din urmă se limitează în mare parte la
25
ir1011_2016.indb 25 16/05/2016 14:22:25

producând valoare scăzută materii prime care sunt furnizate industriale interese situate în sau deținute de
membri burghezi ai economiilor „de bază”. Acest lucru întărește statutul secundar al periferiei în sistemul
capitalist mondial, creând un decalaj tot mai mare între cei mai bogați și cei mai săraci cetățeni ai lumii și duce
la crize economice și politice când săracii lumii se revoltă împotriva poziției lor inegale în economia globală.
Aceste puncte vor fi discutate mult mai detaliat în Capitolul 9 al acestui ghid.
► Stop și citit : BSO, „Caz Studiu 1: Ocupa!', str.149.

După ce ați citit studiul de caz, luați în considerare următoarea întrebare: cum ar explica Karl Marx deciziile guvernelor de a salva
băncile și instituțiile financiare cu fondurile contribuabililor după criza financiară globală din 2008?
Aplicație: folosirea filozofiei politice pentru a înțelege lumea

Studiul relatii Internationale se angajează cu filozofi clasici precum Hobbes, Locke și Marx, deoarece ideile lor
ne învață despre lumea în care trăim. Teoriile lor evidențiază diferite aspecte ale IR. Fără teoriile lor, noi sunt
limitat la simplu narativ explicatii de ce sa întâmplat primul, apoi al doilea, apoi al treilea. Explicațiile narative,
deși utile, fac nu explica de ce are loc un eveniment sau cum va influența evenimentele în viitor. Teorii
precum cele prezentate de Hobbes, Locke și Marx vă oferă șansa de a trage concluzii generale din dovezi
specifice. Această formă comună de analiză vă permite să faceți declarații despre sistemele politice și economice
globale pe baza unui set limitat de exemple. De exemplu, puteți alege să răspundeți la o întrebare generală
precum „de ce au loc războaiele” studiind cauzele conflictelor individuale. Este important de menționat că acest
tip de raționament produce răspunsuri probabile în loc de răspunsuri certe . Aceasta înseamnă că două
explicații generale pentru o anumită instanță de război pot fi ambele parțial corecte în măsura în care fiecare
explică un aspect diferit al aceluiași fenomen.
A lot de oameni găsi acest foarte enervant. ei ar mai degraba avea răspunsuri definitive decât liste lungi de
posibile. Din păcate, căutarea adevărului absolut în IR este un obiectiv nerealist. Un răspuns definitiv la orice
întrebare necesită dovezi complete și incontestabile. Acest lucru este pur și simplu imposibil într-un subiect atât
de vast și contestat ca IR. Pur și simplu nu poți ști Tot acea este petrecându-se în cel lume, mult Mai puțin Tot
asta s-a întâmplat vreodată. Având în vedere cunoștințele noastre limitate, folosim teorii în același mod în care
folosim hărți pentru a naviga în jurul planetei. Ele ne oferă modele simplificate ale lumii în care trăim și
evidențiază
cel părți de cel lume acea noi avea la stiu despre la obține din Punct A la punctul B. Fiecare teorie a IR
evidențiază și ignoră diferite lucruri despre internaţional treburile. lui Hobbes idei de anarhie și Ordin subliniază
necesitatea unui conducător suprem care să adopte legi și să soluționeze disputele. Ideile lui Locke evidențiază
natura contractuală a relației individului cu cel stat și explica De ce nedrept Comenzi tind la colaps în haos.
Ideile lui Marx evidențiază rolul claselor economice în relațiile politice, explicând puterea politică prin referire
la pozițiile actorilor într-o ierarhie socio-economică.
Analiza internațională necesită cel puțin două elemente: cunoașterea fenomenului fiind analizat, și A teoretic
'Hartă' la se concentreze ta studiul celor mai esenţiale elemente ale fenomenului. În partea 3 a acestui ghid de
subiect, tu voi utilizare diferit IR teorii la a analiza variat aspecte de primul _ Lume Război. Pentru acum, noi voi
se concentreze pe A Mai mult contemporan emisiune la
26
ir1011_2016.indb 26 16/05/2016 14:22:26

vezi ce ne pot învăța Hobbes, Locke și Marx. Războiul civil sirian a dezlănțuit de când protestele de stradă au
escaladat în rezistență armată la guvernul lui Bashar Al-Assad în a doua jumătate a anului 2011. În anii de după,
acest conflict tragic a oferit ample oportunități de analiză IR.
Toma Hobbes
Dacă Hobbes ar fi în viață și ar face analize politice astăzi, probabil că s-ar concentra pe Al Siriei depășind
nevoie pentru A guvern capabil de stabilirea şi mentine A sistem de Ordin în cel frontiere de cel stat. Unde așa A
guvern face nu exista, Hobbes ar argumentează acea unu are nevoie a veni în fiind – indiferent de este politic
agendă. După toate, populațiile preferă o formă de ordine – oricât de nedreaptă ar fi – anarhiei. Hobbes ar găsi
dovezi ample în acest sens în istoria conflictului sirian. În regiunile în care guvernul Assad nu își poate menține
puterea, alte guverne au preluat controlul asupra oamenilor și teritoriilor. Centrala Siriei a căzut în mâinile
auto-numitului „Stat Islamic” (IS). Majoritatea oamenilor și-ar numi forma lor de ordine – bazată pe o lectură
reacționară și dubioasă din punct de vedere teologic a islamului – nedreaptă. Cu toate acestea, ele reprezintă o
formă de ordine în
o situație altfel haotică. Hobbes ar susține, așadar, că orice încercare de a scăpa de influența lor centrală a Siriei
trebuie să includă un plan imediat a inlocui forma lor de comandă cu unul susținut de un alt politic hegemon. In
caz contrar, cel oameni ar fi aruncat înapoi în lumea anarhiei care mănâncă-câine si ar fi chiar mai rau off decât
sunt acum. După cum au aflat Statele Unite și aliații săi în Irak după 2003,
nu este suficient să învingi un inamic pe câmpul de luptă și să-i îndepărtezi guvernul. Victoria trebuie să fie
urmată de restabilirea rapidă a unui puternic stat sau aceasta voi dovedi la fi A miraj la fel de populatiilor și
teritoriile cad în lui Hobbes stat de natură, Unde cel viaţă de om este 'solitar, sărac, urât, brutal și scund.
Ioan Locke
Ideile lui John Locke se concentrează pe diferite aspecte ale războiului civil sirian. În locul lui Hobbes
concentrează-te pe nevoie de un puternic guvernului pentru a depăși amenințarea anarhiei, teoria lui Locke a
drepturilor naturale și a celor sociale contracta evidențiază cel cauze de cel proteste acea LED la cel civil război.
Protestele împotriva guvernului Assad au început în martie 2011, ca parte a unui fenomen mai larg din lumea
arabă – Primăvara Arabă. Această mișcare a căutat să înlăture guvernele care nu au reușit să protejeze drepturile
naturale ale poporului lor la viață, libertate și proprietate. Răspunsul guvernului Assad la aceste proteste a fost
violent – a deschis focul asupra mulțimilor de protestatari, crescând astfel apelurile pentru îndepărtarea lui
Assad în țară și în străinătate. Locke ar sublinia că acest răspuns a întărit de fapt mâna celor care s-au opus
guvernului lui Assad prin delegitimizarea regimului și, prin urmare, eliberând populația de obligația de a
accepta ordinea politică.
el crease. Locke ar face probabil o predicție similară cu privire la IS, al cărui sistem de ordine este, de
asemenea, înrădăcinat într-un sistem care încalcă în mod regulat drepturile naturale ale populației sale la viață,
libertate și proprietate. Cu toate că ESTE Mai fi capabil la menţine Control prin Pe termen scurt constrângere,
Locke ar argumentează acea al lor termen lung supravieţuire la fel de A guvern este foarte puţin probabil pe
motiv că nu au încheiat un contract social cu subiecţii lor. Doar rebelii kurzi din nord-estul Siriei au vreo
pretenție la un astfel de contract social și, prin urmare, sunt cei mai probabil să formeze un guvern eficient și
legitim care să guverneze cu acordul populației sale. Astfel, Locke ar fi probabil pesimist în privința imediatului
sanse pentru A restaurare de efectiv guvern în toate dar un colț al Siriei.
27
ir1011_2016.indb 27 16/05/2016 14:22:27

Karl Marx
În cele din urmă, ideile lui Karl Marx evidențiază un set complet diferit de probleme legate de războiul civil
sirian. În loc să se concentreze pe probleme de ordine și dreptate, Marx s-ar concentra pe rolul conflictului de
clasă în Siria. El ar putea argumenta că bătălia pentru controlul statului sirian a început ca o luptă între două
segmente ale burgheziei siriene – alauiții lui Assad și aliații lor șiiti, druzi și creștini împotriva liderilor
economici. de cel majoritate Sunniți musulman populatia – pentru Control de cel pârghiile guvernamentale.
Evenimentele ulterioare au evidențiat importanța acest tip de analiză materialistă. La urma urmei, singurele
guverne viabile din afara regiunilor controlate încă de regimul Assad sunt Statul Islamic și adunările kurde din
nord-estul Siriei. Fiecare dintre aceste grupuri a reușit să se mențină prin accesul la capital – definit ca orice
formă de bogăție, inclusiv bani, resurse și muncă.
Regimul Assad este susținut de aliați internaționali cu interese economice semnificative în Siria, în special de
Federația Rusă. Pe lângă marile contracte militare cu guvernul lui Assad, Rusia este și principalul său partener
internațional în proiecte de infrastructură și turism. Aceasta oferă o explicație materialistă pentru sprijinul lui
Vladimir Putin pentru Assad – că el protejează interesele economice ale burgheziei ruse din regiune. Statul
Islamic este un caz interesant pentru ideile lui Marx în măsura în care la fel de aceasta creanțe la fi fondat pe
credinţă și credinta, dar este sustinut printr-o combinație de venituri din petrol și gaze pe piața neagră,
vânzarea de antichități jefuite din cultural site-uri și ajutor extern din partea guvernelor care speră la bani
gheata în pe este politic influență când și dacă cel Assad cade regimul. Oponenții Statului Islamic lucrează acum
pentru a opri aceste surse de capital - potențial cel mai eficient mod de a submina
ale IS abilitate la menţine intern Ordin în al lor teritoriu și se apără împotriva agresiunii externe. În cele din
urmă, adunările kurde din nord-estul Siriei primesc cea mai mare parte a capitalului lor de la aliații lor etnici din
guvernul regional kurd din nordul Irakului, care are acces la rezerve substanțiale de petrol și gaze pe care le
poate comercializa în mod legal pe
internaţional piaţă. Prin urmare, a lui Marx idei oferi pentru A roman analiză de războiul civil sirian –
evidențiind importanța surselor de capital pentru fiecare dintre grupuri pretinzând guvernând autoritate peste
toate sau parte de cel țară și recomandarea unei strategii de perturbare economică pentru actorii internaționali
care speră să submineze unul sau mai mulți dintre ei.
rezumat
• IR își poate urmări rădăcinile intelectuale încă de la filozofii politici din secolul al V-lea î.Hr.
• Mulți IR gânditori continua la fi influențat de Toma lui Hobbes vederi pe anarhie, Ordin și cel stat de natură,
parţial datorată la cel absenta a unui guvern mondial.
omenirii.
ar fi războiul civil sirian în curs.
28
ir1011_2016.indb 28 16/05/2016 14:22:28

Concluzie
Relațiile internaționale sunt o materie academică relativ tânără. Primele sale departamente au fost a stabilit sus
după cel Primul Lume Război și concentrat aproape exclusiv pe cel Cel mai bun moduri la evita o alta conflict la
fel de distructiv la fel de alesul acea furios peste cel planetă între 1914 și 1918. În ciuda este Tineretului, RI poate
urmări multe dintre ideile sale principale înapoi la sursele clasice ale filozofiei politice occidentale. Acest capitol
a introdus trei astfel de surse: Thomas Hobbes, Ioan Locke și Karl Marx. The idei dezvoltat de acești bărbați
furnizate IR cu A trambulină pentru este mai tarziu dezvoltare – conducere la multe de cel Mai mult dezvoltat
teorii acea tu voi învăța despre în Parte 3
de acest subiect ghid. Aceste idei – fi ei lui Hobbes respingere de anarhie, a lui Locke apel pentru natural drepturi
sau a lui Marx critică de economic putere – rămân importante astăzi pentru că evidențiază aspecte ale lumii din
jurul nostru.
ei permite S.U.A la uite dincolo istoric narațiuni la cere De ce evenimente se desfasoara ca ei do și Cum
evenimente ar putea dezvolta în cel viitor. Acest permite IR a analiza cel lume prin inductiv raţionament, desen
general concluzii din dovezi specifice și, prin urmare, ne spun mai multe despre politica globală, economic și
cultural sisteme în care noi Trăi astăzi.
The Următorul parte de acest subiect ghid voi introduce tu la niste de cel principalele evoluții istorice care au
contribuit la definirea RI în ultimele patru secole și jumătate.
Prezentare generală de capitol

• Conflictele internaționale ulterioare, inclusiv cel de-al Doilea Război Mondial, au schimbat cel cale acea IR
vederi lume politică și avea și-a extins gama de interese.
• IR poate sa urmărește-i rădăcini intelectuale la fel de departe înapoi la fel de al cincilea secolul î.Hr.
• Mulți din IR continuă să fie influențați de opiniile lui Thomas Hobbes despre anarhie, Ordin și cel stat de
natură, în mare măsură datorată la cel absenta de un guvern mondial.
omenirii.
ar fi cauzele și potențialele soluții ale războiului civil sirian.
A memento al tău rezultatele învățării

• descrie cel influență de cel Primul Lume Război pe cel dezvoltare de IR timpurie
• discuta cel politic filozofii de Toma Hobbes, Ioan Locke și Karl Marx
29
ir1011_2016.indb 29 16/05/2016 14:22:29

• aplica hobbesian, Lockean și marxist concepte la a analiza aspecte a războiului civil sirian.
Capitol vocabular
• cel douăzeci ani' criză
• stare quo
• alinierea
• stat de natură
• anarhie
• Ordin
• natura umana
• natural drepturi
• social contracta
• legitimitate
• justiţie
• materialism
• clasă conflict
• imperialism
• capitalism
• capital
Test ta cunoştinţe și înţelegere

1. Ce impact făcut cel Primul Lume Război avea pe cel dezvoltare de IR ca materie academica?
2. Ce soluţie face Toma lui Hobbes gândire propune pentru cel problema anarhiei în sistemul internațional
modern?
3. Face Ioan Locke de acord cu Toma lui Hobbes Revendicare acea orice formă de ordine politică este de preferat
anarhiei?
4. De ce do mulți IR gânditori apel Karl Marx A dialectic materialist ?
30
ir1011_2016.indb 30 16/05/2016 14:22:30

Parte 2: The istorie de internaţional relaţii
Parte 2: The istorie de internaţional relaţii
31
ir1011_2016.indb 31 16/05/2016 14:22:31

Note
32
ir1011_2016.indb 32 16/05/2016 14:22:32

Capitolul 2: Imperii și internaționale societate din 1500 la 1914
Capitol 2: Imperii și societatea internationala din 1500

la 1914
Până în 1900, popoarele Europei și stocurile europene de peste mări dominau cel glob. ei făcut asa de în mulți moduri, niste
explicite și unele implicite, dar calificările contează mai puțin decât cele generale fapt... Acest a fost A unic dezvoltare în lume
istorie. Pentru prima dată, o civilizație s-a impus ca lider la nivel mondial.
Roberts, JM Istoria pinguinilor a lumii. (Londra: Penguin, 2007) p.789.

• introduce tu la cheie tendinte în internaţional istorie din 1500 la 1914
• explica ale Europei central rol în cel creare de global relatii Internationale
• contur cel istoric fundal de european imperialism, cel „Lungă pace” și primul război mondial
• familiariza tu cu cel utilizare de important IR terminologie.
• explica niste de cel motive De ce Europa a apărut la fel de cel principal conducător auto a politicii mondiale
până la sfârșitul secolului al XIX-lea
• discuta concurând explicatii de cel 'Lung Pace' în Europa între 1814 și 1914
• a evalua diferit explicatii de cel cauze de cel Primul Lume Război
• defini cel vocabular termeni în îndrăzneţ.
Esenţial citind
Armstrong, D. 'The evoluţie de internaţional societate' în BSO, Capitol 2. „Teoria stabilității hegemonice” în GCR.
'Imperialism' în GCR.

Taur, H. 'Internaţional teorie: cel caz pentru A clasic abordare', Lume Politică
18(3) 1966, pp.20–38.
Buzan, B. și R. Mic „Unități în cel modern internaţional sistem' în Buzan,
B. și R. Mic Sistemele internaționale în istoria lumii . (Oxford: Oxford University Press, 2000).
Darwin, J. 'The eurasiatică revoluţie' în Darwin, J. După Tamerlan: globalul istoria imperiului din 1405 . (Londra: Penguin Books,
2007).
Gellner, E. Plugul, cartea și sabia: structura istoriei omenirii . (Chicago: University of Chicago Press, 1988).
33
ir1011_2016.indb 33 16/05/2016 14:22:33

Grader, S. 'The Engleză Şcoală de internaţional relaţii: dovezi și evaluare', Review of International Studies 14(1) 1988, pp.29–44.
29(3) 2003, pp.443–60.
McNeill, WH Ascensiunea Occidentului: o istorie a comunității umane . (Chicago: University of Chicago Press, 1992).
Meadwell, H. 'The lung al nouăsprezecelea secol în Europa: reinterpretând concertul sistem' în Cox, M., T. Dunne și K. Stand
Imperii, sisteme și afirmă: mari transformări în politica internațională . (Cambridge: Cambridge University Press, 2002) [ISBN
9780521016865].
Morris, I. „Epoca occidentală” în Morris, I. De ce guvernează Occidentul – pentru moment: the modele ale istoriei și ceea ce ele
dezvăluie despre viitor . (Londra: Cărți de profil, 2011).
Roberts, JM 'The european lume hegemonie' în Roberts, JM The Nou Pinguin istoria lumii . (Londra: Penguin Books, 2007) ediția
a cincea.
Schroeder, PW 'The 19 secol internaţional sistem: schimbări în the structure', World Politics 39(1) 1986, pp.1–26.
Sofka, JR 'The al optsprezecelea secol internaţional sistem: paritate sau primatul?',
Tilly, C. Coerciția, capitala și statele europene 990–1990 d.Hr. (Oxford: Wiley Blackwell, 1992) ediția a doua.
Capitol rezumat
• ale Europei imperial expansiune după 1500 semne cel început de A sistem cu adevărat „global” de relații
internaționale.
• Relațiile stabilite în perioada imperială a Europei (1500–1918) au fost structurate pentru a beneficia statelor
europene în detrimentul comunităților politice non-europene, întărind hegemonia europeană.
• Independența Statelor Unite și a Americii de Sud în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea nu a diminuat poziția
hegemonică a marilor puteri ale Europei în afacerile globale.
• The perioada istoriei europene din 1814 până în 1914 este de obicei numită „Pace Lungă” din cauza stabilității
relative care i-a caracterizat afacerile internaționale.
• britanic hegemonie jucat A cheie rol în mentine cel Lung Pace pe tot parcursul secolului al XIX-lea.
• The creştere de Germania, imperial competiție în cel non-european lume, precum și apariția tehnologiilor
industriale moderne au fost toate citate drept cauze ale Primului Război Mondial.
• Schimbările aduse de Primul Război Mondial au remodelat internațional treburi, adus cel Lung Pace la un Sfârşit
și a anunțat începutul sângerosului secol al XX-lea.
Introducere
A da un sens lumii moderne este o afacere descurajantă. Din Arctica la cel Sahara și din Beijing la Brasilia, cel
număr de evenimente adus pentru noi fiecare zi de cel global mass-media este copleșitoare. Dat cel pură volum
de acest informație, aceasta este important la Etapa înapoi în Ordin la a intelege cum am ajuns în acest punct al
istoriei internaționale. În acest capitol, veți face
să fie prezentate câteva tendințe cheie din istoria relațiilor internaționale de la începutul erei moderne în jurul
anului 1500 până în ajunul primei lumi Război. Inutil la Spune, acest capitol voi exclude Mai mult decât aceasta
include.
34
ir1011_2016.indb 34 16/05/2016 14:22:34

În loc să încercăm o analiză amplă a patru secole de istorie mondială, noi voi concentrați-vă pe câteva
evenimente care vor informează-ți înțelegerea prezentului. Aceste voi fi împărțit în Trei larg subiecte: cel creştere
de afaceri cu adevărat „globale” provocate de imperialismul european, de managementul societății
internaționale din secolul al XIX-lea pe continentul european și de
loc de cel Primul Lume Război la cel Sfârşit de ale Europei eră de global hegemonie. Dacă vrei să înțelegi starea
lumii de astăzi, este esențial să privești prezentul prin prisma trecutului. La urma urmei, ca ecou un sentiment
atribuit în mod normal marelui scriitor american Mark Twain, „Istoria nu se repetă, dar rimează”.
Imperii și ierarhie: ale Europei imperial expansiune

Ar trebui să fim mai mult decât puțin critici cu privire la modurile în care unii scriitori au
gândit în mod tradițional relațiile internaționale: în mare parte prin ochii europeni și în
principal ca ceva care a devenit serios interesant abia atunci când statele au apărut ca
actori principali în afacerile mondiale. IR face nu ÎNCEPE și Sfârşit cu cel creştere de
european state. Elevi de politica mondială trebuie totuși să se confrunte cu un fapt
incontestabil: că, la un moment dat, între sfârșitul secolului al XIV-lea și al XVI-lea,
Europa – inițial în jurul Mării Mediterane și mai târziu în statele de la marginea
Atlanticului – a început la evolua în moduri acea schimbat cel curs de lume istorie. În A
sens foarte important, nu exista o lume cu adevărat interconectată înainte de 1500.
Abia după descoperirea Americii și a Australaziei de către europeni am putea începe cu
adevărat să gândim în astfel de termeni. După cum a susținut unul dintre marii istorici ai
istoriei mondiale, JM Roberts, epoca unei adevărate istorii a lumii a început în secolele
al XV-lea și al XVI-lea și a continuat încă 400 de ani, moment în care dominația
europeană a globului era completă. În multe privințe, epoca imperialismului
european a marcat nașterea relațiilor internaționale globale.
► Stop și citit: 'Imperialism' în GCR.

Sursele expansiunii dinamice a Europei după 1500 au fost aprinse dezbătute. Unele
explicații sunt tehnice: de la revoluția agricolă medievală a Europei la inovațiile
renascentiste în construcțiile de nave și navigație care au făcut călătoriile oceanice mai
fiabile. Alte explicații sunt economice, atribuind cuceririle Europei ascensiunii
capitalismului. Potrivit unor istorici precum Eric Hobsbawm, nu este o coincidență
faptul că Europa de Vest a început să depășească alte regiuni și să împingă spre exterior,
așa cum feudalismul a început să se prăbușească acasă și capitalismul a început să
crească în urma lui. 1 Oricare ar fi motivele, este corect să spunem că după 1500 statele
de occidental Europa Nu mai lung asteptat pentru lucruri la întâmpla la lor . În schimb,
au ieșit să facă lucruri să se întâmple altora . 1E. Hobsbawm, Epoca de
The consecințe pentru internaţional relaţii au fost imens. Nu doar expansiunea imperiu: 1875-1914 . (Nou
York: Epocă cărți, 1989)
imperială a făcut statele europene foarte bogate, și i-a făcut pe cetățenii lor să se simtă
pp.13–17.
net superiori tuturor celorlalți. A dat naștere unui comerț regulat cu sclavi din Africa de
Vest, care a însemnat un dezastru pentru milioane de oameni de suflete înlănțuite și a
creat averi imense pentru cei puțini care au trăit și au prosperat din munca
neremunerată a altora. Ca mulți procesele istorice care au venit înaintea ei, expansiunea
Europei a creat simultan bogatie, sărăcie, tehnologic progres și morală barbarie. Aceasta
încurajat invenţie și inovaţie, revoluționat comunicare, a dat naștere geografiei și
cartografiei moderne și a fost esențială la începutul științei moderne. Consecințele sale
nu au fost cu siguranță neutre din punctul de vedere al relațiilor globale. Lumea a fost
remodificată de cel european puteri, uneori pentru economic câştig și
35
ir1011_2016.indb 35 16/05/2016 14:22:35

uneori pe motive care au făcut ca cucerirea europeană să sune – cel puțin pentru majoritatea europenilor –
iluminată (în ceea ce privește „ridicarea nivelului” civilizațiilor „native”), necesară din punct de vedere religios
(în ceea ce privește răspândirea creștinismului) sau preordonată rasial (cu grupuri „inferioare" iar culturile fiind
destinate să fie stăpânit de acestea de cel se presupune 'superior' alb varietate). În mod semnificativ, puțini
europenii de cel eră opus imperialism. Chiar liberali și socialiștii au fost numărați printre susținătorii
imperialismului, susținând că există ceva deosebit de progresiv într-o Europă superioară din punct de vedere
economic și cultural, care îi ajută pe cei mai puțin norocoși să se alăture lumii moderne.
Oricare ar fi motivele din spatele lui, imperialismul european a fost forța motrice din spatele creării societății
internaționale globale de astăzi . A legat comunitățile politice și economiile izolate anterior prin rețele
transoceanice de putere, aproape întotdeauna în beneficiul europenilor. OMS dominat lor. Imperialism și cel
imperii aceasta creat a provocat daune semnificative societăților și culturilor din întreaga lume. Aceasta a
oferit, de asemenea, baza globalizării moderne , care leagă comunități îndepărtate și extinde aria relațiilor
de putere. În mod ironic, asta
a fost același proces de globalizare care a dus în cele din urmă la dizolvarea acestor imperii în secolul al XX-lea,
așa cum ideile europene despre statalitate și naţional autodeterminare răspândire de-a lungul rețele globalizate
la a incuraja colonial eliberare miscarile peste cel planetă.
► Stop și citit: BSO, Capitol 2, Secțiune 4, pp.41–45.
Activitate
Această lectură introduce conceptul de „societate internațională” pentru a explica dezvoltarea internaţional relaţii între 1500 și 1914.
Folosind cel glosar în BSO și definițiile în GCR, complet cel masa de mai jos de (1) definire cel termeni în cel stânga-
coloană de mână, și (2) identificarea unuia sau mai multor evenimente din istoria internațională care au influențat evoluția lor.
Normă, regulă Definiție Evenimente istorice

sau practică conexe
Diplomaţie
Internaţional
lege
The echilibru de
putere
Suveranitate
36
ir1011_2016.indb 36 16/05/2016 14:22:36

The asalt pe cel lume de ale Europei în creștere state a avut, de cel târziu al XIX-lea, a creat hegemonie
mondială europeană. Acolo a fost opoziție – mai întâi când cele 13 colonii americane i-au învins și i-au expulzat
pe britanici
imperiu la sfârșitul anilor 1700 și din nou când cea mai mare parte a Americii Latine a expulzat imperiile
spaniol și portughez în anii 1800. Cu toate acestea, aceste provocări nu au deranjat dominația globală a
Europei. SUA și-au făcut revoluția în numele idealurilor europene – chiar englezești – și au fost doar binevenite
imigranti din Europa în cel 'Nou Lume' pana cand cel Secolului 20. În latin America, eliberare din Spania și
Portugalia făcut nu duce la cel Sfârşit de ale Europei influență peste cel continent. Într-adevăr, este revoluțiile au
lăsat intacte vechile clase conducătoare europene din America Latină și au permis statelor precum SUA și Marea
Britanie să se implice și mai profund în afacerile regionale decât fuseseră înainte de expulzarea puterii spaniole
și portugheze.
Dinamic imperial și comercial expansiune făcut Europa cel centrul de cel lume de 1914. Acest revoluţionar
transformare făcut nu apar
fără A Grozav afacere de organizat violenţă, inițial regizat împotriva cei care erau supuși stăpânirii europene și
îndreptați ulterior împotriva puterilor europene concurente. Spania și Portugalia ar fi putut
să ajungă la un „acord de gentleman” cu privire la distribuirea posesiunilor coloniale în Tratatul de la
Tordesillas (1494), dar un astfel de acord nu a fost posibil în altă parte. În schimb, marile puteri ale Europei
au luptat o serie de războaie amare și prelungite pentru a stabili cine va controla ale leului acțiune de cel non-
european lume. Grozav Marea Britanie și Spania, pentru
instanță, au fost amar inamici pe tot parcursul cel al 16-lea secol. Al lor lung război, care s-a încheiat destul de
dramatic cu distrugerea Armadei spaniole în 1588, a fost urmat de lupte între olandezi și englezi. Acest lucru s-a
încheiat doar atunci când Stadtholder -ul olandez – la acea vreme șeful statului al Țărilor de Jos – a fost invitat
de Parlament să preia tronul britanic ca rege William al III-lea în Glorioasa Revoluție din 1688. Conflictul
comercial anglo-olandez a fost înlocuit în secolul al XVIII-lea. printr-o lungă luptă între Marea Britanie şi Franţa.
O serie de războaie anglo-franceze au continuat și întrerupt timp de puțin mai puțin de un secol, au fost
purtate pe trei continente și s-au încheiat abia după înfrângerea Franței napoleoniene de către o mare coaliție
creată. al Marii Britanii, Rusiei, Prusiei și Austriei-Ungariei în 1814.
rezumat
internaționale.
Din cel Lung Pace la cel Primul Lume Război

Perioada extinsă a competiției internaționale de la 1500 la 1814 continuă la fascina IR savanţii. Mulți de cel ale
disciplinei cel mai concepte importante precum echilibrul puterii derivă din această perioadă extraordinar
de tulbure. În urma înfrângerii Franței napoleoniene în 1814, însă, a avut loc ceva la fel de extraordinar: o
formă de pace a „marilor puteri” a izbucnit pe continentul european. Asta a durat – cu
37
ir1011_2016.indb 37 16/05/2016 14:22:37

câteva întreruperi – până la izbucnirea Primului Război Mondial în 1914. Au fost avansate diferite explicații
pentru a explica această perioadă de relativ calm, denumită adesea pacea lungă . Acestea au variat de la cel
diplomatic eforturi de cel major puterile la cel Congres de Viena până la oboseala de război – o ipoteză
credibilă, având în vedere că cel puțin cinci milioane au murit în toată Europa între 1789 și 1814 - la ideea că,
tot ceea ce altfel ar putea avea împărțit lor, cel Grozav puterile după 1814
impartit niste uzual valorile și interese acea condus lor la rezolva cele mai multe dintre diferențele lor prin
diplomație mai degrabă decât prin războaie costisitoare.
O serie de savanți au folosit ideea modernă a teoriei stabilității hegemonice pentru a explica pacea lungă
a secolului al XIX-lea. În această analiză, explicația cheie pentru această perioadă de stabilitate prelungită este
dezechilibrul structural care s-a dezvoltat între Marea Britanie și restul ale puterilor europene, permițând Marii
Britanii să stabilească un sistem relativ stabil de multe ori menționate la la fel de cel Pax Britannica , sau cel
'Britanic Pace'. Folosindu-și superioritatea navală și industrială, Marea Britanie a stabilit un set de reguli și
practici pentru politica și comerțul internațional. Spre deosebire de Franța napoleonică, sau așa spune
argumentul stabilității hegemonice, Marea Britanie niciodată a căutat să cucerească Europa continentală. În
schimb, s-a concentrat pe creștere
influența sa în lumea non-europeană prin comerț și imperialism. Acest lucru a fost realizat făcând ceea ce Marea
Britanie a făcut cel mai bine: avansarea industrială, investirea capitalului său în toate colțurile globului,
protejarea libertății. circulaţie de lume comerţul prin este copleșitoare naval superioritate și învățându-i pe alții
despre beneficiile comerțului și industriei față de activitățile mai periculoase - și mai puțin profitabile - de război
și cucerire.
► Stop și citit: — Hegemonic stabilitate teorie' în GCR.
Activitate
Într-un scurt paragraf, raspunde la urmatoarea intrebare: „Credeți că prezența unui stat hegemonic face ca societatea internațională
să fie mai mult sau mai puțin predispusă la război? Ce exemple ai folosi pentru a-ți justifica argumentul?
Postați răspunsul dvs. la Forum de discuții VLE pentru feedback de la colegii tăi. După ce ți-ai postat munca, aruncă o privire la
munca unuia dintre colegii tăi. Au ajuns ei la aceleași concluzii pe care le-ați făcut voi? Cum diferă analiza lor de a ta?
Cât de mult ar fi putut dura Pacea Lungă a secolului al XIX-lea a devenit o întrebare ipotetică când s-a prăbușit
la începutul Primului Război Mondial în 1914. Există mai multe școli diferite de gândire pentru a explica această
dezvoltare. unu vede cel Primul Lume Război la fel de un inevitabil consecința schimbărilor în echilibrul de
putere european ca urmare a unificării Germaniei în 1871 și a apariției sale rapide ca un grav economic și
militar contestator al britanicilor hegemonie . Acesta rămâne un lucru comun a avut de vedere în RI și este
încă importantă în măsura în care ascensiunea de noi puteri tinde să crească tensiunile dintre marile puteri
existente. Ascensiunea statelor (ca și China de astăzi, discutată în continuare în capitolul 19 al acestui ghid de
subiect) face acest A îngrijorătoare observare. Alte scriitori și elevi de IR avea
a lărgit această teză susținând că ascensiunea mai puțin decât pașnică a Germaniei pe înapoi de prusac Cancelar
Otto von a lui Bismarck Trei războaie de Unificarea Germaniei (împotriva Danemarcei în 1864, Austro-Ungariei
în 1866 și Franța în 1870) a făcut mai probabil conflictul armat între statele Europei, arătând că războiul era un
mijloc eficient prin care se ajunge la obiectivele politice.
Alții în IR argumentează acea cel dărâma de cel Lung Pace ar putea numai au avut loc într-un set mai mare de
schimbări care aveau loc în
38
ir1011_2016.indb 38 16/05/2016 14:22:38

sistem international. Potrivit acestei teze, ar trebui să ne concentrăm mai puțin pe schimbările aduse de apariția
noilor state și mai mult pe produsele secundare ale luptei globale pentru influență dintre diferitele mari puteri.
În alte cuvinte, cel cheie la înţelegere cel colaps de cel vechea ordine poate fi găsită în procesele internaționale
cheie ale epocii: capitalismul și imperialismul. Aceasta rămâne punctul de vedere al majorității marxiștilor,
susținut într-un pamflet Imperialism (1916) de cel Grozav revoluţionar VI Lenin. Lenin susține că pacea devenise
imposibilă până la începutul secolului XX
secol deoarece de capitalistilor determinare la a sculpta sus cel lume prin competiţia imperială. Pe măsură ce
statele concurau pentru mai multă putere imperială, era din ce în ce mai probabil ca acestea să intre în conflict.
În unele privințe, asta este și
cel vedere de Mai mult ortodox IR analiștilor ca cel așa-zisul „Realiștii”. Realiștii, despre care vor fi discutate mai
multe în capitolul 7 al acestui ghid de subiecte, văd politica ca pe o arenă în care „câștigătorul-i-a-toate”. Ei
resping explicația economică a lui Lenin despre Primul Război Mondial, dar de acord că cel cote de Pacea lungă
care a supraviețuit în condiții de concurență imperială sporită a fost subțire. Sfârșitul Păcii Lungi nu a fost așadar
un accident. Mai degrabă, atât pentru marxişti, cât şi pentru realişti, a fost rezultatul tragic al conflictelor
inerente unui sistem internaţional, care nu puteau fi ţinute sub control prin diplomaţie pricepută, tratate
formulate cu grijă sau aderarea statelor la un set comun de practici şi norme.
În cele din urmă, există unii din IR care insistă că pacea lungă a fost posibilă doar atâta timp cât tehnologia
militară a rămas relativ primitivă. Revoluția industrială a adus cu ea noi tehnologii navale, îmbunătățirea
munițiilor și o accelerare rapidă a capacității distructive a armelor. A schimbat modul în care statele au purtat
războaie, creând noi forme de război Mai mult și Mai mult distructiv. Acest materialist teorie susține că
tehnologia a făcut războiul mult mai probabil, deoarece a forțat statele să intre în curse înarmărilor , pe
măsură ce un stat după altul a început să investească în aceste noi arme ale morții. Este posibil ca cursele de
înarmare să nu explice pe deplin ce s-a întâmplat în cele din urmă în 1914. Cu toate acestea, dezvoltarea rapidă
a armatei moderne
tehnologie în A lume Unde război a fost încă privit la fel de un efectiv traseu la politic obiective făcut armat conflict
Mai mult probabil, crescând cel nesiguranta a statelor atât mari cât şi mici.
The Primul Lume Război

Unii s-au întrebat chiar dacă Primul Război Mondial ar trebui să fie vreodată s-a
întâmplat deloc. Această abordare – mergând sub titlu larg de contra-factualism – face
o afirmație teoretică majoră: asta doar pentru că lucruri întâmpla în internaţional
treburile face nu Rău acea ei
sunt inevitabile. Chiar dacă căutăm cauzele anumitor evenimente, trebuie să rămânem
sensibili la faptul că facem acest lucru după ce evenimentele în cauză s-au petrecut deja.
Inevitabilitatea există doar retrospectiv și orice pretenție conform căreia istoria a trebuit
să se desfășoare așa cum s-a întâmplat trebuie privită cu un ochi extrem de sceptic.
Această problemă a fost ridicată în legătură cu Primul Război Mondial de Niall
Ferguson, ale cărui păreri despre Primul Război Mondial au fost deosebit de
2 Ferguson (1998).
controversate. 2 Ferguson este extrem de critic față de cei care susțin că războiul a fost
inevitabil și sugerează că totul a fost o tragedie evitabilă, cauzată de calculele greșite ale
britanicilor cu privire la semnificația acțiunilor germane de la sfârșitul anului 1914. Nu
poate fi stabilit dacă Ferguson are dreptate sau doar este răutăcios. Aici. Cu toate
acestea, el ridică o întrebare crucială pe care o vom explora în continuare în capitolul
13: cum
ar trebui să IR explica cel epidemie de război și ce metode ar trebui să noi utilizare să
înțelegi de ce se întâmplă războaie?
39
ir1011_2016.indb 39 16/05/2016 14:22:39

The Primul Război Mondial a marcat sfârşitul unuia epocă în politica mondială și începutul alteia. După cum
am văzut în primul capitol al acestui ghid de subiecte, Primul Război Mondial a fost doar primul dintre cele trei
mari conflicte care au venit la defini cel al 20-lea secol. În mulți moduri, in orice caz, aceasta a fost cel cel mai
semnificativ, nu pentru că a fost cel mai sângeros – al Doilea Război Mondial revendică această distincție
dubioasă, sau cel mai lung – Războiul Rece a fost de 10 ori mai lung, ci din cauza schimbărilor dramatice pe
care le-a lăsat în urma lui. Lista acestor schimbări este lungă: izbucnirea Revoluției Ruse din 1917 și crearea
Uniunii Sovietice pe oasele vechiului imperiu rus; apariția Statelor Unite ale Americii pe scena mondială;
deplasarea puterii financiare şi economice de la Londra la New York; cel despărți de cel austro-ungară și otoman
imperii în
Europa centrală și Orientul Mijlociu; primele stări majore ale naționalismului în imperiile de peste mări ale
Europei; un sentiment amar de trădare în Germania care a ajutat la aduce Hitler la putere 15 ani mai tarziu; nou
oportunități pentru Japonia spre extinde este exploatații în Asia; și A dezastruos economic moştenire acea a
făcut aproape imposibilă restabilirea sănătății economiei mondiale. Prima Lume Război dezlănțuit A serie de
schimbări acea adus cel vârstă de european global hegemonie la un Sfârşit și a introdus în cel lume noi stiu astăzi.
Primul Lume Război, Mai mult decât orice alte eveniment, a fost cel moaşă de relaţiile internaţionale moderne.
rezumat
• The creştere de Germania, imperial competiție în cel non-european lume și apariția tehnologiilor industriale
moderne au fost toate citate drept cauze ale Primului Război Mondial.
• Schimbările aduse de Primul Război Mondial s-au remodelat fundamental internaţional treburi, adus cel Lung
Pace la un Sfârşit și a anunțat începutul sângerosului secol al XX-lea.
Concluzie
Internaţional relaţii este A produs de este istorie. Dacă tu vrei la înțelegi pe
primul, trebuie să îl înțelegi pe cel din urmă. Chiar dacă IR este un subiect relativ
nou, problemele cu care se confruntă sunt la fel de vechi ca civilizația umană.
Unele dintre cele mai vechi texte ale noastre tratează război și diplomație.
Literele Amarna, găsite pe tăblițe de lut în Egipt și datate în mod normal din
secolul al XIV-lea î.Hr., înregistrează corespondența dintre faraonul egiptean și
conducători de alte regate și teritorii în jurul cel estul Mediteranei și Orientul
3 Manley (1996) pp. 80–81.
Apropiat. 3 Alte texte istorice tratează direct probleme relevante la modern IR,
astfel de la fel de război, pace, guvern și comerţul.
Acestea includ Arthashastra din India secolului al III-lea î.Hr., Istoria războiului
din Peloponesia din secolul al V-lea î.Hr. istoricul grec Tucidide și The artă de
război în secolul al VI-lea î.Hr. scriitorul chinez Sun Tzu. În aceste timpurii zile de
uman civilizaţie, in orice caz, aceasta nu a fost posibil la vorbi despre relațiile cu
adevărat „globale”. Cel puțin două segmente majore ale speciei umane au fost
izolate din crupa Eurasiei și Africii – America și Australasia. Relațiile politice,
economice și sociale globale au devenit posibile doar odată ce aceste buzunare
au fost legate de restul lumii umane. Acest lucru a fost posibil în jurul anului 1500
de o serie de europeni
40
ir1011_2016.indb 40 16/05/2016 14:22:40

călătorii prin oceanele lumii, legând statele europene de noi terenuri și populații. Rezultatele au fost adesea
sângeroase și barbare. Prea rar, erau pașnici și reciproc avantajoase. Oricum, ele au avut un impact major
asupra normelor, regulilor și practicilor care continuă să influențeze IR și astăzi. Acestea includ diplomația,
dreptul internațional , echilibrul de putere și suveranitatea . In timp ce aceasta urmarit imperialism în
străinătate, Europa secolului al XIX-lea a construit un sistem relativ stabil de relații internaționale la Acasă.
Aceste au fost ancorat de britanic naval și putere industriala, care permis cel guvern în Westminster la formă cel
normele, regulile și practicile societății internaționale. Primul Război Mondial a dus la prăbușire mari segmente
ale acestei societăți. A distrus patru imperii majore: cel german, rus, austro-ungar și otoman. A desenat nou
frontiere acea rămâne extrem de contencios astăzi. Aceasta ucis zeci de milioane de oameni, și a dat creştere la
A reînnoit pace circulaţie în jurul cel lume care a dus în cele din urmă la disciplina formală a relaţiilor
internaţionale. Lumea nu va mai fi niciodată la fel.
Capitol Prezentare generală

internaționale.
• The creştere de Germania, imperial competiție în cel non-european lume, precum și apariția tehnologiilor
industriale moderne au fost toate citate drept cauze ale Primului Război Mondial.
• The schimbări adus pe de cel Primul Lume Război remodelat relatii Internationale, adus cel Lung Pace la un Sfârşit
și vestit cel start de sângerosul secol al XX-lea.

Având efectuat acest capitol, și cel Esenţial lecturi și activități, ar trebui să fiți capabil să:
• explica niste de cel motive De ce Europa a apărut la fel de cel principal conducător auto a politicii mondiale
până la sfârșitul secolului al XIX-lea
• discuta concurând explicatii de cel 'Lung Pace' în Europa între 1814 și 1914
• a evalua diferit explicatii de cel cauze de cel Primul Lume Război
41
ir1011_2016.indb 41 16/05/2016 14:22:41

Capitol vocabular
• imperialism
• internaţional societate
• globalizarea
• mari puteri
• diplomaţie
• internaţional lege
• cel echilibru de putere
• suveranitate
• cel Lung Pace
• hegemonic stabilitate teorie
• hegemonie
• arme curse

1. Cum făcut european imperialism după 1500 conduce la cel primul cu adevărat relații internaționale „globale”?
2. Care element de modern internaţional societate este având cel cel mai mare impact pe actual evenimente în jurul
cel glob: diplomaţie, dreptul internațional, raportul de putere sau suveranitatea?
3. Care descrie cel mai bine situația internațională actuală: un echilibru de putere sau stabilitate hegemonică?
42
ir1011_2016.indb 42 16/05/2016 14:22:42

Capitol 3: The mic de statura al 20-lea secol din 1919 la 1991
Capitolul 3: Scurtul 20 secol din 1919 până în 1991
Dacă eu a avut la sumă sus cel a douăzecea secol, eu ar Spune acea s-a ridicat cel cel mai mare sperante vreodată conceput de
umanitate, și a distrus toate iluziile și idealurile.
Yehudi Menuhin

• examina cel declin de european imperialism în cel al 20-lea secol
• descrie cel tranziție din A multipolară la A bipolar sistemul internaţional după 1945
• considera eforturi după cel Primul și Al doilea Lume Războaie la crearea organizațiilor internaționale pentru
guvernare globală.
• explica Cum cel practică de naţional autodeterminare precipitat o tranziție de la o lume a imperiilor la o lume a
statelor
• utilizare cel concept de polaritate la discuta cel schimbându-se distributie de putere în societatea internațională
din 1919 până în 1991
• evalua fundamental diferențe între cel Ligă de Națiunile și Natiunile Unite
Esenţial citind
Scott, L. 'Internaţional istorie 1900–1999” în BSO, Capitol 3. „Liga Națiunilor” în GCR.
'Unit națiuni' în GCR.

Taur, H. Societatea anarhică. (Basingstoke: Palgrave Macmillan, 2002) A treia editie.
Buzan, B. și R. Mic Sistemele internaționale în istoria lumii . (Oxford: Oxford University Press, 2000).
Halliday, F. Regândirea internaţional relatii . (Londra: Macmillan, 1994). Hobsbawm, E. Epoca extremelor: secolul XX scurt
1914–1991 .
(Londra: Abac cărți, 1994).
Hobsbawm, E. Pe istorie . (Londra: Abac cărți, 1997).
Kagan, D. Despre originile războiului și păstrarea păcii. (Nou York: First Anchor Books, 1995).
Swain, G. și N. Swain Europa de Est din 1945 . (Londra: Macmillan, 1993). Wilson, discursul W. Fourteen Points, 18 ianuarie
1918 . Proiectul Avalon:
documente în lege, istorie și diplomaţie. Yale Lege Şcoală Lillian Goldman
43
ir1011_2016.indb 43 16/05/2016 14:22:43

Lege Bibliotecă, 2008. Web. 12 iunie 2015. http://avalon.law.yale.edu/20th_

century/wilson14.asp, [accesat 3 Martie 2016].
Wohlforth, W. 'The ruso-sovietic imperiu: A Test de neorealism' în Cox, M.,
T. Dunne și K. Stand Imperii, sisteme și state: mari transformări in politica internationala . (Cambridge: Cambridge University
Press, 2002). Notă: acest este cel carte formă de A special emisiune de cel Recenzia Internațională Studii 27(5) 2001.
Capitol rezumat
• „Scurtul” secol al XX-lea descrie perioada tumultoasă de la început de cel Primul Lume Război în 1914 la cel
Sfârşit de cel Rece Război în 1991.
• The Sfârşit de cel Primul Lume Război a introdus în nou idei la cel camp a politicii internaționale, inclusiv
autodeterminarea – dreptul unei comunități politice de a decide propriul viitor politic.
• De cel Sfârşit de cel Al doilea Lume Război, cel Grozav european puterile de secolul al XIX-lea fusese depășit de
ascensiunea a două noi superputeri: Statele Unite ale Americii și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
(URSS).
• Relațiile internaționale descriu adesea o societate internațională conform la este polaritate – A condiție definit
de cel număr de mari puteri care domină un sistem:
A societate cu Trei sau Mai mult Grozav puterile este multipolară. o societate cu două mari puteri este bipolară .
A societate cu A singur Grozav putere este unipolar.
• The Rece Război a fost un eră de bipolaritate, în care cel lume împărțit în blocuri opuse de state centrate pe SUA
și URSS.
• În A lume de independent state, impartit Probleme sunt tratate prin reguli și organizații convenite de comun
acord cu guvernanța globală.
• The Unit Națiunile este un interguvernamentală organizare (EU MERG) al cărui scop principal este protejarea
independenţei suverane a statelor sale membre.
• Spre deosebire de Liga Națiunilor care a precedat-o, ONU echilibrează independența de este membru state
împotriva cel nevoie la sancţiune și să stopeze amenințările la adresa păcii și securității internaționale.
Introducere
Istoricul Eric Hobsbawm descrie secolul al XX-lea drept „epoca extremelor” –
definită de tulburări, război și revoluție. 1 În termeni cronologici, secolul XX a 1 Hobsbawm (1994).
început la 1 ianuarie 1901 și s-a încheiat la 31 decembrie 2000. În termeni
istorici, însă, este adesea definit printr-o serie de conflicte globale
interconectate: Primul Război Mondial (1914–1918), Al Doilea Război Mondial
(1939–1945) și Războiul Rece (1947–1991).
Pentru Hobsbawm și alții, aceste datele marcă cel istoric limite al 'mic de statura'
al 20-lea secol: A perioadă de violenţă și Schimbare acea a produs o lume
profund tulburată, fragmentată din punct de vedere economic și divizată
ideologic înainte de sfârșitul Războiului Rece și prăbușirea URSS între 1989 și
1991 a aruncat-o la coșul de gunoi al istoriei.
Acest capitol se va concentra pe trei dezvoltări specifice ale „scurtului” al 20-lea
secol: cel declin de european imperialism și cel creştere de de sine-
44
ir1011_2016.indb 44 16/05/2016 14:22:44

determinare, cel tranziție din A multipolară lume la A bipolar lume după 1945, și eforturile succesive de a crea
organizații internaționale ca cel Ligă Națiunilor după 1918 si Națiunile Unite după 1945.
Procedând astfel, capitolul va introduce câteva concepte importante la nivel internațional relaţii:
autodeterminare, polaritate și global guvernare.
Autodeterminare și cel declin de imperialism

Primul Război Mondial este un eveniment decisiv în relațiile internaționale – un
eveniment care marchează sfârșitul unei ere și începutul alteia. Războiul și tratatele de
pace care i-au pus capăt au fost direct responsabile pentru aducerea despre cel Rusă
Revoluţie și cel stabilire de cel Uniunea Sovietică, pentru dizolvarea imperiilor
multinaționale otoman și austro-ungar, pentru umilitor A învins Germania, pentru
dezamăgitor aspiraţiile naţionaliste în Italia şi Japonia, precum şi pentru slăbirea
capacităţilor financiare şi militare ale celor două mari puteri rămase pe continentul
european – Franţa şi Marea Britanie. Statele Unite deveniseră
o putere mondială în timpul războiului, culminând cu cea a președintelui Woodrow
Wilson Paisprezece Puncte – a lui plan la obține A doar și durată reglementare de
pace. Opt din cele paisprezece puncte s-au referit la dispute teritoriale specifice dintre
statele beligerante. Cinci au introdus noi norme, reguli și practici în diplomație pe care
președintele Wilson spera să fie
baza pentru un nou tip de relații internaționale. Acestea au fost: tratate sau acorduri
ajunse prin diplomație deschisă și publică în locul celor secrete care predominau înainte
de război; libertatea mărilor; Comert liber; reducere a armamentelor; și ajustarea
revendicărilor coloniale bazate pe cel principii de autodeterminare. a lui Wilson final
punct numit pentru crearea unei noi organizații – mai târziu Liga Națiunilor – care să
protejeze suveranitatea statelor mari și mici. 2
Propunerile președintelui Wilson au fost baza principală pentru idealismul care a 2 Wilson, Paisprezece
caracterizat relațiile internaționale în anii interbelici. El a căutat să facă din lume un loc Puncte discurs , 18
ianuarie
mai corect și mai democratic. La fel ca John Locke, Wilson a văzut dreptatea ca singura
1918.
bază pentru o ordine durabilă. Astfel, el a crezut că ordinea internațională postbelică
nu putea fi susținută decât atunci când popoarele lumii trăiau în state pe care le-au creat
printr-un contract social, mai degraba decât fiind forţat la Trăi în state creată și
menţinută prin cucerire sau oprimare. El a rezumat acest lucru în conceptul de
autodeterminare – definit în mod vag drept dreptul unui grup național de a-și alege
propria formă de organizare politică. Statele – guvernele, birocrațiile și serviciile de
securitate – ar trebui să reprezinte o comunitate politică compus din oameni
împărtășind o identitate comună. Acest tip de comunitate politică se numește națiune
. Autodeterminarea s-a impus în multe capitale coloniale, răspunzând ideii că guvernele
trebuie să reprezinte voința politică a popoarelor pe care le guvernează sau riscă să-și
piardă legitimitatea. Această idee de autodeterminare a fost mai mult decât orice
altceva cea care a semnalat sfârșitul viitor al imperialismului. Pe măsură ce au început
popoarele coloniale
la apel pentru al lor proprii independent guverne, cel tine de imperial statele de pe
teritoriile lor îndepărtate au declinat. În plus, slăbirea
ale marilor puteri precum Franța și Marea Britanie, prin sângerarea și cheltuielile
dezordonate din 1914–1918, le-au limitat capacitatea de a suprima cererile de
independență. Acest proces dialectic, în care ideile opuse ale imperialismului și
autodeterminarii s-au luptat pentru supremație, a culminat în deceniile care au urmat
celui de-al Doilea Război Mondial (1939–1945) cu răspândirea generală a colaps de
european imperial putere și cel atingerea suveranității de către zeci de state noi. Acest
lucru a schimbat radical compoziția sistemului internațional prin creșterea numărului de
45
ir1011_2016.indb 45 16/05/2016 14:22:45

mic puterile pe cel lume etapă și subminarea cel imperial sisteme care constituiseră coloana vertebrală a ordinii
internaţionale încă de pe vremea lui Cristofor Columb. A dispărut vechea ordine a statelor europene care
concurau pentru posesiunile imperiale de peste mări, în timp ce se dezvoltau economic și făceau comerț
extensiv în țară. În locul ei a apărut o nouă ordine dominat de Două state – cel STATELE UNITE ALE AMERICII
și cel URSS – a caror puterea a fost atât de umflată de politică, economică, tehnologică, militară și influența
socială că a trebuit inventat un nou termen pentru a le descrie: superputeri .
rezumat
• The Sfârşit de cel Primul Lume Război a introdus în nou idei la cel camp a politicii internaționale, inclusiv
autodeterminarea – dreptul unei comunități politice de a decide propriul viitor politic.
ascensiunea a două noi superputeri: Statele Unite ale Americii și URSS.

► Stop și citit: 'Autodeterminare' în GCR.
Activitate
Când ați terminat lecturile, luați în considerare impactul autodeterminarii asupra normelor, reguli și practici de internaţional relaţii
discutat în Capitol 2 de acest ghid de subiect. În special, cum afectează autodeterminarea regulile internaționale referitoare la
suveranitatea statului? Poate un stat să rămână singura sursă de autoritate politică în teritoriul său? limite dacă unu sau Mai mult de
cel națiunile acea locuiesc aceasta alege la formă propriul lor guvern?
O singura data tu avea considerată aceste puncte, post ta idei în punct formă la cel Forumul de discuții VLE, astfel încât colegii să vă
poată vedea și să răspundă la munca dvs.
Putere și polaritate din 1919 la 1991: de la multipolaritate la bipolaritate

Anii dintre Primul și Al Doilea Război Mondial au fost dominați de relațiile internaționale dintre un număr
mare de mari puteri: Marea Britanie, Franța, Statele Unite ale Americii, Japonia, probabil Italia, iar mai târziu,
Germania și Uniunea Sovietică. După cum veți vedea în acest ghid de subiect, o modalitate de a gândi relațiile
internaționale este de a descrie lumea în termeni de Cum mulți Grozav puterile coexista în internaţional
societate. Acolo este niste logică in spate acest simplist presupunere. Puternic statele își pot folosi influența
pentru a modela normele, regulile și practicile care influențează comportamentul internațional. Aceasta
înseamnă că statele foarte puternice
ar putea schimba comportamentul societății internaționale în sine. Într-o societate internațională formată din
multe state influente – așa cum a existat în Europa inainte de 1945 – practici astfel de la fel de cel echilibru de
putere Mai evoluați pentru a vă proteja împotriva ascensiunii oricui încearcă să-i domine pe ceilalți membri ai
societății. Într-o societate cu o singură putere hegemonică – așa cum a existat în timpul Pax Britannica la
începutul și mijlocul secolului al XIX-lea – regulile iar practicile așteptate de la un stat vor reflecta probabil
propriul comportament al hegemonului. În A societate împărțit între Două Grozav puteri, mic state voi
46
ir1011_2016.indb 46 16/05/2016 14:22:46

probabil fi tras într-una tabără sau cel altele – împărțirea lume să concureze blocuri cu al lor proprii preferat
norme, reguli și practici. Distribuția puterii în cadrul unei societăți internaționale este denumită polaritatea sa
și, în mod normal, se încadrează în una dintre următoarele trei condiții:
1. A societate cu Trei sau Mai mult Grozav puterile este numit multipolară
2. A societate împărțit între Două Grozav puterile este numit bipolar
3. A societate dominat de A singur Grozav putere este numit unipolar .
La fel de cel Al doilea Lume Război a venit la un Sfârşit, IR analiștilor au fost conștient că a imens putere schimb
a fost în curs de desfăşurare. In schimb de cel multipolaritate acea a avut
tipificată politica europeană și internațională încă din jurul anului 1500, această nouă dezvoltare ascuţit către cel
aparitie de A două puteri, sistem bipolar. Ordinea mondială în curs de dezvoltare ar fi dominată nu de un
număr mare de imperii europene – deși acestea dețineau încă active considerabile în 1945 – ci de Statele Unite
ale Americii și Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. Șansele unei reveniri la statutul de dinainte de război
quo erau foarte subțiri. Până în 1945, SUA au recunoscut că propria sa securitate necesita participarea la relațiile
internaționale. Acest lucru a exclus efectiv orice revenire la izolaționismul de dinainte de război. Într-adevăr,
SUA devenise atât de puternice acea aceasta ar nu avea fost fezabil pentru aceasta la avea 'retras'. Acest lucru este
rareori, sau vreodată, ceea ce fac puterile în ascensiune. În 1945, orice altă mare putere
– câştigător și ratat deopotrivă – a fost strict slăbit de ani de război acea le lăsase în ruine. Aceasta a inclus URSS,
care a apărut din a doua Lume Război cu cel ale lumii cel mai puternic armată, dar la cel cost
a peste 25 de milioane de vieți ale cetățenilor săi. Între timp, SUA nu a avut niciodată o stare economică și
militară mai bună, reprezentând aproape 60 la sută din bogăția economică a lumii, peste 50 la sută din
cercetare și dezvoltare, 70 la sută din tonajul naval și cota leului din excedente agricole. SUA dețineau, de
asemenea, singurele bombe atomice din lume – arme de distrugere în masă care i-au oferit un avantaj militar
absolut față de toate celelalte state, până când URSS și-a explodat propriul dispozitiv atomic în 1949.
Încrederea în sine a americanilor în această perioadă a însemnat că mulți dintre factorii săi de decizie politică au
ignorat orice amenințare din partea URSS, care fusese slăbită economic de războiul brutal de patru ani de
exterminare cu Germania. și a fost acum confruntat de NE atomic putere. In orice caz, Speranțele SUA pentru o
lume unipolară au fost rapid zdrobite de creșterea puterii sovietice în cel ani după cel război. The vârstă de
superputere rivalitate a avut început.
Până în 1945, planificatorii militari din Washington DC și Moscova se întrebau deja cine ar putea fi următorul
inamic. Puterea statelor imperiale ale Europei era în declin evident. Pe măsură ce imperiile lor coloniale și-au
atins independența, SUA au văzut nevoia de a stabili o nouă ordine economică și politică pentru a menține
pacea și securitatea internațională. Cu toate acestea, adânc diferențe de opinie peste cel viitor formă de Europa,
cel stare a Germaniei, situația din China și chiar viitorul capitalismului i-au divizat curând pe aliații învingători.
Această diviziune a devenit rapid un divorț în întregime, punctat de încercarea URSS de a bloca sectoarele
american, britanic și francez din Berlinul ocupat în 1948. Originile Războiului Rece de 45 de ani care a urmat au
fost aprig dezbătute. Unii dau vina pe expansionismul sovietic pentru că a provocat ruptura. Alții dau vina pe
politicile politice și economice hegemonice ale SUA. Oricare ar fi cauzele sale, Războiul Rece poate fi privit prin
prisma polarității ca o consecință naturală a competiției dintre cele două superputeri într-o societate
internațională bipolară. - cu STATELE UNITE ALE AMERICII și aliații săi promovând norme, reguli și practici
capitaliste, în timp ce sovieticii și aliații lor încercau să răspândească pe cele ale socialismului de stat.
47
ir1011_2016.indb 47 16/05/2016 14:22:47

Datorită importanței sale pentru relațiile internaționale moderne, Războiul Rece continuă să-i fascineze pe mulți
din disciplina noastră. Unii scriitori cred că cel vreme de război alianţă între cel Vest și cel URSS a fost legat la
eșuează – nu doar pentru că al aliati politic şi diferenţe economice, ci pentru că alianțele dintre statele suverane
tind să scadă despărțit o dată amenințările unificatoare precum Germania nazistă și Japonia imperială sunt
depășite. În timp ce atât SUA, cât și URSS au exagerat intențiile agresive ale adversarului lor, rămâne faptul că
sistemul internațional mai larg era în frământări. după cel Al doilea Lume Război. Insecuritate și neîncredere au
fost cel ordine de cel zi. Nicăieri a fost acest Mai mult vizibil decât în postbelic Europa, unde redresarea
economică s-a dovedit dificilă şi echilibrul de forţe dinainte de război
a avut fost complet răsturnat de cel înfrângere și Divizia de Germania într-un stat vestic aliat cu SUA și un stat
estic aliat cu URSS. Acest schimb în cel distributie de putere pe cel european continent, combinate cu câștigurile
teritoriale realizate de URSS și înfrângerea
Japonia la granița de est a sovieticilor, a făcut ca Uniunea Sovietică să fie mai sigură din punct de vedere
geografic decât în orice alt moment al secolului al XX-lea. Chiar și așa, o serie de politici sovietice au făcut puțin
probabil ca analiștii politici americani să aibă încredere în guvernul de la Moscova. Acțiunile represive ale URSS
în Europa de Est, construirea unei sfere de influență în jurul granițelor sale, amestecul ei în partidele comuniste
din ce în ce mai influente din Italia și Franța, economia sa închisă și politicile interne brutale ale perioadei
staliniste târzii au fost văzute ca dovezi. că URSS și SUA au funcționat după diferite seturi de norme, reguli și
practici. Acesta a fost cu siguranță vedere ținută de cel STATELE UNITE ALE AMERICII și cel Regatul Unit de
1946, și de din timp 1947 cel ideea a fost încorporată în percepțiile occidentale despre aliatul lor de odinioară.
Rezultatul acestui proces a dus la ceea ce scriitorul britanic George Orwell (1945) și editorialistul american
Walter Lippmann (1947) au numit un Război Rece . Acest nou tip de război a fost purtat într-o lume bipolară
în care puterea a fost lăsată în mâinile a două superputeri înarmate cu arme nucleare. Primul Europa și mai
tarziu mulți alte regiuni de cel lume au fost împărțit în blocuri, unu pro-sovietic și cel alte pro-american. The
Rece Război a fost să aibă toate trăsăturile unui război normal cu excepția – se spera – confruntării militare
directe între principalii săi combatanți. La urma urmei, o confruntare directă ar însemna un dezastru nuclear
pentru întreaga specie umană.
Acest a fost evitat prin nuclear descurajare – A practică angajat de către ambele super puteri și cu grijă
însumat sus de cel politică de reciproc distrugere asigurată sau MAD. Aceasta a promis că orice atac al unei
superputeri va fi întâmpinat cu un răspuns nuclear copleșitor de represalii. Astfel, orice atac al unei superputeri
ar duce la distrugerea ambelor. Această strategie periculoasă este încă folosită de puterile nucleare ale lumii,
fiecare dintre acestea menținând o capacitate credibilă de „a doua lovitură” – adesea sub formă de rachete
balistice intercontinentale lansate de submarine – ar trebui patriile lor să fie atacate și distruse.
Deloc surprinzător, acest stat de treburile a avut A profund impact pe cel felul oamenilor gând despre IR. Nou
IR gânditori a văzut înșiși la fel de viaţă în întuneric şi periculos ori, realizarea lor extraordinar încăpățânat. The
Marea majoritate de aceste gânditori, OMS de marcă înșiși la fel de realiști, a continuat să crede acea
diplomaţie și cooperare au fost posibil, chiar esenţial,
într-o epocă nucleară. Cu toate acestea, majoritatea au fost categoric pesimiști. Fiind martor cel epidemie de
Două global razboaie, unu lume depresie, cel ridicarea de Fascism și acum un extins comunist amenințare – de
multe ori echivalat cu fascismul în NE oficialilor minti – mulți analiștilor de lume politică a venit la priviți lumea
printr-o prismă deosebit de întunecată născută din experiență dură.
Ca Toma Hobbes în secolul al 17-lea Anglia, al lor lume vedere Mai Ajutor
48
ir1011_2016.indb 48 16/05/2016 14:22:48

la explica mulți de cel amoral – chiar imoral – deciziilor făcut de factorii de decizie politică de ambele părți ale
conflictului dintre 1948 și 1991.
rezumat
de cel număr de mari puteri care domină un sistem.
• A societate cu Trei sau Mai mult Grozav puterile este multipolar .
• A societate cu Două Grozav puterile este bipolar .
• A societate cu A singur Grozav putere este unipolar .
• The Rece Război a fost un eră de bipolaritate, în care cel lume a fost împărțit în blocuri opuse de state centrate pe
SUA și URSS.
Activitate
În două paragrafe de cel mult 250 de cuvinte fiecare, răspunde la întrebările de mai jos. Ta răspunsuri ar trebui să include A o propozitie
teza afirmație acea clar state poziţia dumneavoastră asupra unei anumite întrebări şi dovezi istorice care vă justifică poziţia.
1. „Cum a făcut frigul Distribuția bipolară a puterii a războiului afectează relațiile internaționale ale puterilor mici și mijlocii între 1948 și
1991?
2. 'Cum diferit au fost cel internaţional politici urmarit de cel URSS și cel SUA în timpul Războiului Rece?
Post ta raspuns la cel VLE discuţie forum asa de acea ta colegii poate sa vedea și răspunde la munca ta.
O singura data tu avea postat ta muncă, lua A minut la uite la unu de ta ale colegilor răspunsuri. Au ajuns la aceleasi concluzii ca si
tine? De ce sau de ce nu?
Global guvernare: clădire internaţional organizații în A lume de suveran state

Primul Război Mondial (1914–1918) a dus la o dorință în rândul oamenilor de stat și cetățenilor la crea A nou
drăguț de organizare la menţine pace și securitate fără cel utilizare de forta. Cu toate că fiecare stat în cel lume a
fost recunoscut ca suveran, Acolo a fost un evident nevoie pentru lor la coordona acțiunile lor în cel interese de
cel uzual bun. Acest însemna cel creare de
o organizație pentru guvernanță globală care ar putea stabili reguli și practici pentru cel suveran state de cel
lume la urma în al lor relaţii cu unu o alta. Aceasta este important la diferențiați global guvernare din global
guvern . Pentru A global guvern la exista, cel state de lumea ar nevoie la predare al lor final luarea deciziilor
autoritate unui fel de actor transnațional. Acest lucru este foarte puțin probabil pe termen scurt sau mediu
termen, asa de A formă de global guvernare Mai fi cel Cel mai bun noi poate spera pentru la abordare ale
omenirii impartit Probleme. The rezultat de cel Apăsaţi pentru
guvernarea globală în continuare primul Razboi mondial era Liga a Naţiunilor.
Fondată în 1920 și cu sediul la Geneva, Liga a avut o istorie în carouri. Aceasta a reușit la supravieţui cel anii
1920, face mult bun muncă în procesul. In orice caz, aceasta conținea defecte acea ar putea nu fi a depasi. În primul
rând, ea făcut nu include cel Unit state de America – care refuzat la a te alatura
după cel Paris Pace Conferinţă – nici cel URSS – care a fost exclus pe motiv că era considerat un stat necinstite. În
al doilea rând, Liga nu a făcut nimic la afacere cu cel nemulțumirile de state ca Italia, Japonia și Germania, care
simțit înșelat sau tradat de cel postbelic aşezare. Aceste state
49
ir1011_2016.indb 49 16/05/2016 14:22:49

au devenit revizioniști – căutând să înlocuiască status quo-ul cu o nouă ordine în care dețineau o poziție
hegemonică. Având în vedere aceste probleme, anii 1930 s-au dovedit dezastruoase. The deceniu a început cu
cel japonez invazie de Manciuria în 1931 și încheiat cu cel epidemie de cel Al doilea Lume Război – A testament
la supremul eșec de cel Ligă la afacere cu internaţional pace și Securitate.
Cu toate acestea, lectii a avut fost învățat și niste de cel la fel greșeli au fost evitate în succesorul postbelic al Ligii
– Națiunile Unite .
Organizația Națiunilor Unite (ONU) s-a diferențiat de Liga în mai multe privințe. Membrul său inițial includea
atât URSS, cât și Statele Unite. Aceasta oficial recunoscut cel privilegiat poziţie de cel cinci Grozav puterile în
societatea internațională în 1945 – Statele Unite, URSS, Statele Unite
Regatul, Franţa și China (apoi reprezentat de cel Naţionalist guvernul Kuomintangului, iar acum de guvernul
comunist al Partidului Comunist Chinez). ONU a acordat acestor state – numite Permanent
Cinci (P5) – veto puterile în cel Securitate Consiliu, cel ONU organ dedicat la menținerea „pacii și securității
internaționale”. Conceput pentru a „salva generațiile următoare din cel flagel de război', cel organizare a
continuat la crește ca nou state au fost creată prin decolonizarea și nou ONU agentii au fost create pentru a face
față noilor probleme internaționale.
The ONU criticii de multe ori ridicol cel organizare la fel de A 'vorbesc magazin' fără puterea la modifica state'
comportament. Aceasta este uneori blamat pentru eșuând la transporta în afara sarcinilor pentru care aceasta are
nu fost dat A mandat sau resurse, astfel de la fel de pune capăt războiului și eradicarea sărăcie. Alții Spune acea
analize de cel ONU ar trebui să concentrați-vă pe succesele și eșecurile sale „pe teren”: îngrijirea refugiaților,
menținerea războiului fracțiunile în afară, hrănire înfometând populatiilor și livrând niste cam speranţă la
oameni viaţă în cel cel ale lumii cel mai subdezvoltat ţări.
În fiecare de este zone de responsabilitate, cel ONU performanţă are fost Mai puțin decât perfect. Cum mult de
acest este cel ale organizatiei proprii vina depinde pe cât costă responsabilitate tu loc la cel picioarele de este
membru state. După toate, cel ONU este o organizație interguvernamentală (IGO) , organizată de și
pentru statele suverane care o alcătuiesc. Fără permisiunea lor, ONU este puțin poate sa do la abordare cel ale
lumii Probleme. Articol 2.7 de cel Unit Carta Națiunilor – documentul fondator al organizației – plasează în
mod clar statele
suveran drepturi de mai sus acestea de cel global comunitate în toate dar cel cel mai groaznic a circumstanțelor
când se spune;
Nimic conținea în cel prezent Cartă trebuie autoriza Organizația Națiunilor Unite să intervină în chestiuni care sunt în esență
de competența națională a oricărui stat sau vor solicita Membrii la Trimite astfel de contează la aşezare sub prezenta Cartă;
dar acest principiu nu va aduce atingere
aplicarea de executare măsuri sub Capitol VII. 3 3
Națiunile Unite Cartă.
Capitol eu, Articol 2,
Capitol VII de cel Cartă se referă la cel putere de cel Securitate Consiliu – Paragraf 3.
cu cel consimţământ de cel exercitarea dreptului de veto P5 – la act pe în numele de

cel comunitatea internațională pentru a asigura pacea și stabilitatea internațională.
Această putere variază de la capacitatea de a sancționa lideri individuali de stat și
companii până la declararea unui stat în încălcarea dreptului internațional și
autorizarea acțiunii militare împotriva acestuia. Astfel, articolul 2.7 ilustrează modul
în care ONU a învățat lecții
din Liga Natiunilor. Carta dă ONU dinți pe care Liga Națiunilor nu i-a avut niciodată.
La la fel timp, de dând pe P5 dreptul de veto asupra acțiunilor de executare, se
asigură că își vor vedea interesele mai bine servite prin participarea activă decât prin
părăsirea organizației și, astfel, plasarea acesteia. executare puterile în cel mâinile de
al lor adversarii. Dacă acest se dovedește a fi suficient pentru a menține organizația în
viață pe tot parcursul secolului 21 rămâne de văzut.
50
ir1011_2016.indb 50 16/05/2016 14:22:50

rezumat
► Stop și citit: BSO, capitolul 19, Secțiuni 1 și 2, pp.305–10.
Concluzie
The Rece Război in cele din urma a tras la A închide între 1989 și 1991. Aceste ani au văzut retragerea trupelor
sovietice din statele din Europa de Est, reunificarea de Vest și Est Germania, și cel colaps de cel Uniunea Sovietică
în republicile sale constitutive. După cum veți vedea în capitolul următor
din acest ghid de subiecte, sfârșitul Războiului Rece a avut efecte care continuă să reverbereze prin IR. Primul,
aceasta stânga cel Unit state la fel de cel numai rămânând superputere în lume, instituind o perioadă de
unipolaritate bazată pe hegemonia SUA. Aceasta a schimbat radical ordinea internațională pe care pacea și
Securitate a fost bazat, Introducand A nou a stabilit de pericole și oportunități în societatea internațională. În al
doilea rând, a lăsat gânditori și factorii de decizie politică din IR întrebându-se De ce ei nu a avut văzut cel
Sfârşit venire. The eșec la prezice că prăbușirea Uniunii Sovietice a fost deosebit de dăunătoare pentru realiști –
grupul de gânditori și factori de decizie care au dominat IR în timpul rece. Război. Acest LED la reînnoit interes
în alternativă IR teorii acea ar putea explica acest tip de schimbare istorică majoră.
Cu cel Sfârşit de cel Rece Război a venit cel Sfârşit de cel 'mic de statura' dar 20 plină de evenimente secol. The
perioadă între 1919 și 1991 a văzut la cel mai puţin trei majore
evoluții în cel camp de internaţional relaţii. Primul, aceasta a văzut cel Sfârşit a puterii imperiale europene ca
forță majoră pe scena mondială. În al doilea rând, a conținut schimbări structurale importante în distribuția
puterii, pe măsură ce lumea a trecut de la o societate internațională multipolară la una bipolară. În cele din
urmă, epoca a văzut primele încercări importante de a înființa organizații formale pentru guvernanța globală –
însărcinate să ajute statele suverane să-și coordoneze actiuni cu cel poartă de adresarea impartit global
Probleme. Orice tu Spune despre cel al 20-lea secol, aceasta a fost mic de statura, aceasta a fost sângeros, aceasta
a fost nesigur. A fost foarte interesant.

• Sfârșitul Primului Război Mondial a introdus noi idei în domeniul internațional politică, inclusiv
autodeterminare – cel dreapta de o comunitate politică să-și decidă propriul viitor politic.
ascensiunea a două noi superputeri: SUA și URSS.
51
ir1011_2016.indb 51 16/05/2016 14:22:51

de cel număr de mari puteri care domină un sistem:
A societate cu Trei sau Mai mult Grozav puterile este multipolară. o societate cu două mari puteri este bipolară .
A societate cu A singur Grozav putere este unipolar.
• The Rece Război a fost un eră de bipolaritate, în care cel lume împărțit în blocuri opuse de state centrate pe SUA
și URSS.

• explica Cum cel practică de naţional autodeterminare precipitat o tranziție de la o lume a imperiilor la o lume a
statelor
• utilizare cel concept de polaritate la discuta cel schimbându-se distributie de putere în societatea internațională
din 1919 până în 1991
• evalua fundamental diferențe între cel Ligă de Națiunile și Natiunile Unite
Capitol vocabular
• Paisprezece Puncte
• autodeterminare _
• naţiune
• super puteri
• Rece Război
• nuclear descurajare
• global guvernare
• Unit Națiunile
• interguvernamentală organizare (EU MERG).

1. Cum făcut cel Primul Lume Război a afecta european imperialism?
2. A fost Rece Război bipolaritate A Mai mult grajd formă de internaţional Ordin decât multipolaritatea pe care a
înlocuit-o?
3. Cum face stat suveranitate limită încercări la crea formal organizații de guvernanță globală?
52
ir1011_2016.indb 52 16/05/2016 14:22:39

Capitol 4: The post-Rice Război lume
Noi voi a reusi în cel Golf. Și când noi do, cel lume comunitatea va fi trimis un avertisment de durată oricărui dictator sau
despot, prezent sau viitor, care are în vedere agresiune în afara legii. Prin urmare, lumea poate profita de această
oportunitate pentru a îndeplini promisiunea de mult timp a unei noi ordini mondiale – unde brutalitatea va rămâne
nerăsplatită, iar agresiunea va întâmpina rezistență colectivă.
Președinte George HW Tufiș, Stat de cel Uniune Abordare, 1991.

• examina cel SUA unipolar moment din 1991 la 2001
• descrie cel impact de cel Sfârşit de cel Rece Război pe Rusia, China, Europa și Sudul global
• considera cel consecințe de cel război pe teroare pe cel norme, regulile și practicile societății internaționale
moderne.
• explica Cum cel Unit state poziţie la fel de cel unic global superputere a influențat IR în primul deceniu după
căderea Uniunii Sovietice
• a evalua poziţia Rusiei, Europei, Chinei şi global Sud în lumea de după Războiul Rece
• explica cel impact de cel război pe teroare pe cel norme, reguli și practicile societății internaționale
Esenţial citind
Baylis, J. 'Internaţional și global Securitate' în BSO, Capitol 15.
Cel mai bun, E. și T. Christiansen 'Regionalism în internaţional afaceri' în BSO, capitolul 26.
Cox, M. 'Din cel Sfârşit de cel Rece Război la A nou global eră?' în BSO, Capitol 4. „Hegemonie” în GCR.

2001, pp.19–39.
Cox, M. 'Introducere' în Carr, EH The douăzeci ani' criza . Editat de M. Cox. (New York: Palgrave, 2001).
Gaddis, J. Pacea lungă: anchete în istoria Războiului Rece . (Oxford: Oxford University Press, 1989).
Halliday, F. 'Internaţional relaţii: este Acolo A nou agendă?', Millennium 20(1) 1991, pp.57–72.
106(3) 1977, pp.41–60.
53
ir1011_2016.indb 53 16/05/2016 14:22:44

Holsti, KJ 'Bursa de studiu în un eră de anxietate: cel studiu de internaţional politică în timpul cel Rece Război' în Dunne, T., M.
Cox și K. Stand (eds) Cei optzeci criza de ani: relații internaționale 1919–1999 . (Cambridge: Cambridge University Press,
1998).
Schmidt, B. „Știința politică și imperiul american: o istorie disciplinară a cel "politică" secțiune și cel discurs de imperialism și
colonialism', International Politics 45(6) 2008, pp.675–87.
Quarterly 42(3) 1998, pp.433–59.
Smith, S. „Disciplina relațiilor internaționale: încă o știință socială americană”, British Journal of Politics and International
Relations 2(3) 2000, p.374–402.
Smith, S. „Statele Unite şi disciplina relaţiilor internaţionale: hegemonic țară, hegemonic disciplina', International Studies Review
4(2) 2002, pp.67–85.
Sorsensen, G. 'Internaţional relaţii teorie după cel Rece Război' în Dunne, T.,
M. Cox și K. Stand (eds) Criza de optzeci de ani: relații internaționale 1919–1999 . (Cambridge: Cambridge University Press,
1999).
Alb, DW 'The natură de lume putere în american istorie', Istorie diplomatică 11(3) 1987, pp.181–202.
Capitol rezumat
• The deceniu ca urmare a 1991 a fost unu de NE unipolaritate.
• Între 1991 și 2001, politica externă a SUA sa concentrat pe multilateral global guvernare, inclusiv cel stabilire de
cel OMC și extinderea UE și NATO.
• Democratizare a fost A cheie poartă de NE străin politică în acest perioadă.
• Ca urmare a 1991, european state de cel fost sovietic bloc alăturat OIG-uri precum NATO și UE, în timp ce
statele multinaționale s-au destrămat în națiunile lor componente.
• The Comunist state de Asia a luat trepte la evita cel soarta de cel USRR prin deschiderea economiilor lor către
sistemul capitalist global, menținând în același timp sistemele lor politice interne autoritare.
• Tranziția de succes a Europei de la bipolaritate a fost ajutată de cel a continentului impartit sens de identitate și
cel putere ale UE și NATO.
• The Sfârşit de cel Rece Război adus răspândită Schimbare la cel Sudul global, inclusiv A răspândită circulaţie către
liberal politici economice și câteva exemple de colaps al statului.
• The Război pe Teroare are schimbat cel reguli de internaţional societate, crescând probabilitatea intervenției unei
mari puteri.
• NE străin politică după 9/11 mutat din multilateralism la unilateralism, subminarea normelor asociate cu
neintervenția, stat suveranitate și teritorială integritate.
• Lupta SUA împotriva actorilor nestatali violenți, inclusiv teroriștii, a permis aceasta și alte state la adopta
comportamentelor acea au fost anterior împotriva regulilor societăţii internaţionale.
54
ir1011_2016.indb 54 16/05/2016 14:22:44

Introducere
Sfârșitul Războiului Rece a inaugurat o nouă eră a relațiilor internaționale. Plecat au fost cel zile de bipolaritate,
când cel lume privit pe la fel de două superputeri se uitau una la cealaltă peste o cortină de fier. În locul lui s-a
ridicat ceva destul de diferit în termeni de cel internaţional sistem: unipolaritate. Statele Unite ale Americii au
urcat la culmi amețitoare ale puterii după 1991, atingând un nivel de hegemonie nemaivăzut până acum în
societatea internațională. Fiind singura superputere rămasă pe planetă, SUA a avut o influență imensă asupra
normelor, regulilor și practicilor societății internaționale – influență pe care a folosit-o pentru a reface IR după
propria imagine. Între timp, alte mari puteri s-au luptat să facă față schimbărilor aduse de
toamna de cel sovietic Uniune și cel bipolar Ordin. The Rusă Federaţie, principalul succesor stat la cel URSS, a
mers prin A deceniu de declin înainte de a începe să se ridice din nou pe un val de petrol și gaze. De asemenea,
Europa s-a luptat cu moștenirea Războiului Rece în timp ce construia un cadru al Uniunii Europene conceput
pentru a face față provocărilor sale politice și economice. În Asia,
state precum Republica Populară Chineză au început să-și afirme pozițiile pe scena regională și globală,
concurând cu puterea economică a SUA și prefigurare cel politic competiție la vino. În cel lumea în curs de
dezvoltare, moștenirea Războiului Rece rămâne amestecată. Unele state au folosit cele două decenii care au
urmat anului 1991 pentru a se impune ca puteri în ascensiune internaţional societate. Alții găsite înșiși rupt în
afară de civil războaie
când al lor guvernele demonstrat incapabil la conține cel naţional aspiraţiile populaţiilor lor. Această perioadă
de unipolaritate americană a fost transformată de un eveniment neprevăzut: atacurile teroriste asupra Statelor
Unite din 11 septembrie 2001. The 'Război pe Teroare' acea urmat radical alterat NE comportament pe scena
mondială, introducând un nou set de norme, reguli și practici internaționale. Câteva dintre acestea prezintă un
interes deosebit, în special golirea suveranității ca principiu al relațiilor interstatale pe scena mondială.
The SUA unipolar moment: 1991–2001

Când URSS sa prăbușit în cele 15 republici constitutive ale sale, Statele Unite ale Americii au rămas singura
superputere a lumii. Deși mai multe alte state posedat nuclear arme - incluzând alți patru membri ai P5 – iar
alții aveau, de asemenea, economii extrem de competitive
– inclusiv Japonia și o Germania nou unită – niciun stat nu ar putea egala STATELE UNITE ALE AMERICII
pentru influența sa peste sectoare politice, economice și socio-culturale. Armata sa a fost cea mai avansată,
economia sa a fost de departe cea mai mare, iar industriile sale culturale au umplut ecranele de film și rafturile
de cărți din întreaga lume. În ciuda acestor avantaje masive, SUA a fost remarcabil restrânsă în utilizarea puterii
în primul deceniu după cel Sfârşit de cel Rece Război. Aceasta evitat direct implicare în A număr a crizelor
regionale din întreaga lume și a fost criticat pentru inacțiune – ca în Rwanda în 1994 – mai des decât pentru
intervenționism excesiv. Președinția lui Bill Clinton (1993–2001) a fost una în care Statele Unite
Statele au lucrat în general în cadrul organizațiilor de guvernare globală ale vremii. A fost un participant activ –
chiar dacă uneori cu reținere – la Organizația Națiunilor Unite, și activ căutat la linişti este aliați și fost
adversarii de bunele sale intenţii. Cu doar câteva excepții, politica sa externă s-a concentrat pe
multilateralism ca metodă preferată de soluționare a conflictelor și de rezolvare a problemelor – construind
alianțe și coaliții largi chiar și atunci când ar fi putut lua măsuri unilaterale pentru a-și aborda obiectivele
internaționale.
Ca hegemon global între 1991 și 2001, Statele Unite au avut o imensitate influență peste cel norme, reguli și
practici de internaţional
55
ir1011_2016.indb 55 16/05/2016 14:22:44

societate. Unipolaritatea încurajează statele din întreaga lume să oglindească acțiunile de cel global hegemon.
Acest comportament este numit 'bandwagoning': the tendinţă de actori la oglindă cel comportament de A
dominant actor în o societate. Gândiți-vă la toți părinții care se adună să cumpere orice ținută pe care îl văd pe
tânărul Prinț George purtând pentru un exemplu destul de banal al fenomenului de la locul de muncă. Statele
Unite și-au folosit influența în anii 1990 pentru a împinge mai multe obiective. Prima a fost răspândirea
capitalismului – al acestuia
preferat mijloace de economic organizare. Cu acest poartă în minte, cel Guvernul SUA sprijinit cel creare de cel
Lume Comerț Organizația (OMC) – un succesor mai musculos al Acordului General pentru Comerț și Tarife
(GATT), care exista din 1947, în mare parte fără dinți.
De asemenea, a folosit ajutorul economic ca pârghie pentru a reface statele în curs de dezvoltare după
imaginea Washingtonului, forțând beneficiarii ajutorului să vândă activele deținute, să înlăture barierele
guvernamentale în calea comerțului și investițiilor internaționale și a permis piețelor, mai degrabă decât
guvernelor, să stabilească prețuri și salarii. In cele din urma, cel STATELE UNITE ALE AMERICII încurajat este
aliați la formă Mai mult robust organizatii internationale, de sprijin cel spre est expansiune de cel Nord
Organizația Tratatului Atlanticului (NATO) și Uniunea Europeană (UE) . Acest,
s-a sperat că va aduce o măsură de unitate celor fragmentați din punct de vedere istoric al Europei politică,
realizarea cel continent Mai mult pașnic și reduce necesitatea implicării directe a SUA în apărarea europeană.
Anii 1990 au văzut, de asemenea, SUA încurajând statele, în special pe cele din cel fost sovietic bloc, la Accept
democratic forme de guvern. Pentru
motive strâns asociate cu IR liberală și teoria păcii democratice – discutate în capitolul 8 al acestui ghid –
conducerea SUA a considerat că răspândirea democrației ar face din lume un loc mai sigur și mai prosper.
Deși acest obiectiv nu a fost niciodată la fel de esențial pentru politica externă a SUA precum sprijinul său
pentru capitalism, anii 1990 au fost martorii unei amprente în răspândirea formelor democratice de organizare
politică, în special în Federația Rusă.
rezumat

► Acum citit: 'Hegemonie' în GCR.
Activitate
În A paragraf de Nu Mai mult decât 400 cuvinte, Răspuns cel ca urmare a întrebare:
„Ordinea internațională unipolară creată de hegemonia SUA în anii 1990 a fost mai mult formă stabilă de societate internațională
decât bipolaritatea și multipolaritatea care au precedat-o?
Tine minte la include A teza afirmație acea rezumă ta argument în A o singură propoziție și mai multe dovezi pentru a-ți justifica
analiza.
Post ta Răspuns la cel VLE discuţie forum pentru părere din ta colegii. O singura data ați postat munca dvs., uitați-vă la o postare a unui
coleg. Sunteți de acord cu analiza lor? De ce sau de ce nu? Fii constructiv cu feedback-ul tău.
56
ir1011_2016.indb 56 16/05/2016 14:22:44

Grozav puterile în post-Rice Război internaţional societate

Până acum, acest capitol a folosit ideea de polaritate pentru a se concentra pe cele mai importante singur actor
în cel unipolar post-Rice Război internaţional societatea: cel Unit state de America. După cel toamna de cel
Uniune de sovietic Republicii Socialiste, doar SUA ar putea revendica statutul de superputere. Alte state – chiar
și mari puteri cu arme nucleare, cum ar fi Republica Populară Chineză
– ar putea nu concura cu cel scară de NE putere. In orice caz, cel imagine de internaţional relaţii pictat de
polaritate este problematic pentru Trei motive. În primul rând, ignoră influența altor state în societatea
internațională globală. În al doilea rând, consideră RI doar la scară globală, ignorând faptul că normele, regulile
și practicile societății internaționale pot diferi de la regiune. la regiune. În al treilea rând, concentrându-se pe
stări, polaritatea ignoră rolul de important non-statale actori în internaţional relaţii. Toate Trei preocupările
sunt valabil. The secțiunea următoare va adresa primii doi de privind mai îndeaproape unele dintre marile
puteri care și-au păstrat o influență regională semnificativă după 1991.
The lumea comunistă după comunism

The imediat consecinte ale sfârșitul Războiul Rece au fost simțit mai întâi în comunist state și variat pe scară
largă din loc la loc. niste guvernele comuniste s-au prăbușit pur și simplu, cel mai evident republicile populare
de estic Europa acea a avut fost a stabilit sus de cel URSS în cel trezi de al doilea razboi mondial. Aceste state,
precum Polonia și Ungaria, alese necomuniste guvernele acea reorientat al lor state' internaţional
relaţiile spre vest. Din 1991, majoritatea statelor din Europa de Est s-au aliat cu Statele Unite și cu statele din
Europa de Vest și Centrală prin aderarea la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și la Uniunea
Europeană (UE). Alte state ale fostului bloc sovietic au urmat o traiectorie mai tragică. Iugoslavia – o federație
multinațională formată din „slavi din sud” – a coborât într-o serie de civili sângeroase.
războaie, deoarece fiecare națiune din cadrul federației a cerut autodeterminare. Iugoslavia nu mai există. În
locul său sunt Slovenia, Croația, Bosnia-Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Kosovo și Fosta Republică Iugoslavă
de Macedonia (FYROM) – Șapte state Unde o singura data Acolo a fost unu.
Destrămarea inițială a multinaționalei Uniunii Sovietice a generat o serie de complex provocări. The Rusă
Federaţie a apărut din cel prăbușirea URSS, cu majoritatea teritoriului și populația acesteia din urmă, de
asemenea dupa cum Scaun sovietic pe Securitatea ONU Consiliu și arsenalul său nuclear. Pentru cel mai de cel
anii 1990, aceasta privit la fel de dacă Rusia a fost in miscare în cel Tabăra de vest. Odată cu alegerea
președintelui Vladimir Putin, însă, a devenit clar acea a Rusiei traiectorie a fost nu in miscare în cel direcţie
cartografiat pentru ea de către „occidentaliști”. Președinte, apoi prim-ministru și apoi o dată
Din nou, președinte, Putin a trasat un alt curs politic – interacționând, și nu întotdeauna pașnic, cu vecinii săi
din Vest și Est.
Acest Mai nu conduce la A 'nou' Rece Război cu cel STATELE UNITE ALE AMERICII și cel Uniunea Europeană,
așa cum au speculat unii. interdependența economică a Rusiei cu cel global energie piaţă face complet izolare
extrem de improbabil. Cu toate acestea, a lăsat relația lor într-o stare delicată stare, supusă din ce în ce mai
mult retorică și acțiune beligerantă. Între timp, cel Trei Republicile baltice – Estonia, Letonia și Lituania – s-au
ancorat
în NATO și cel UE. În face asa de, ei s-a micsorat cel frontiere de autoritatea politică a Rusiei. Belarus și
Kazahstan au urmat o cale diferită, alegând să rămână în sfera de influență redusă a Rusiei, în loc să privească
spre vest. Încă alte republici, în special Ucraina și Georgia, se află pe liniile dintre sfera rusă și cea occidentală
57
ir1011_2016.indb 57 16/05/2016 14:22:44

de influență. În acest sens, sunt state tampon – state care există între două grupuri internaționale rivale. Acest
lucru îi face vulnerabili la internaţional rivalitate adus pe de competiție între cel grupurile care le învecinează.
Această rivalitate s-a manifestat militar – ca în intervenția Rusiei din 2008 în Georgia și intervenția din 2014 în
Ucraina – sau
politic și din punct de vedere economic – la fel de în cel Susținut de Occident revoltă împotriva guvernului
președintelui ucrainean Viktor Ianukovici în 2013-2014 și a Acordului de Asociere Ucraina-UE din 2014.
Reamintind lecturile tale anterioare despre autodeterminare, este interesant de observat că populația
multinațională a URSS a însemnat că majoritatea republicilor sale constitutive conțineau câteva grupuri
naționale importante. Statele care au apărut de cel URSS do nu conform la cel model de cel pur naţiune stat ,
care pregătește scena pentru conflicte civile pe care le folosesc diferite grupuri naționale autodeterminare la fel
de A legale armă la opune cel stat acea reguli lor. Inițial, prăbușirea URSS a dus la mai multe conflicte etnice în
Caucaz și părți de central Asia. Mai mult recent, cel emisiune de naţionalitatea a devenit din nou importantă cu
cea a preşedintelui rus Vladimir Putin
mișcări la reîncorpora 'istoric' Rusă terenuri în cel Rusă federatie - A proces cel mai clar ilustrat în al Moscovei
anexare de cel Peninsula Crimeea, majoritatea ai cărei locuitori sunt considerați etnic ruși.
The comunist state de Est Asia privit cel colaps de cel URSS cu considerabile îngrijorare. Nu dorind la pierde putere
înșiși, al lor liderii au ales A diferit cale din cel glasnost și perestroika de cel târziu Uniunea Sovietică. In schimb,
mulți comunist state reafirmat autoritar controlul asupra al lor oameni și teritoriu. Acest este cel mai evident
Adevărat în cel Republica Populară de China (RPC), Unde cel chinez Comunist Parte zdrobit
A condus de elevi democraţie circulaţie pe parcursul cel sângeros suprimare a protestelor în Tiananmen Pătrat,
Beijing în 1989. Similar trepte – deşi nu ca bine mediatizat – au fost Luat în comunist state ca Cuba, Vietnam și
Nord Coreea, Unde cel prindere de guvernare petreceri are demonstrat tenace.
Acest are a avut în special deranjant consecințe în Nord Coreea. În timp ce China și Vietnam – și Mai mult recent
Cuba – avea decalaj al lor autoritarismul politic de integrarea al lor economii cu global piețe, Coreea de Nord
are căutat Securitate de pur militar mijloace: în curs de dezvoltare este propriul nuclear arsenal la împiedica
internaţional intervenţie. Prin urmare, cel Sfârşit de cel Război rece făcut Nord Coreea Mai mult de A Pericol la
internaţional pace și securitate chiar in timp ce deschidere spaţiu pentru cel parțial integrare de alte state
comuniste în mainstream internaţional societate. The RPC este incontestabil cel mai important de aceste semi-
integrat state. The 20 ani de cand cel capăt de cel Rece Război avea asistat cel PRC-uri aparitie la fel de A Grozav
putere. Acum se lauda cel ale lumii cea mai mare economie. Deşi aceasta încă nu poti oferi înaltul pe capita
venituri savurat în cel vest, aceasta poate sa pe bună dreptate Revendicare la fi atelierul de cel lume. Aceasta este
de asemenea cel al doilea cea mai mare militar putere în lumea _ după cel STATELE UNITE ALE AMERICII, și
discutabil cel singur cel mai important militar puterea in cel Est asiatic regiune. The PRC-uri creştere are fost cel
principal conducător auto in spate mulțimea alianțe format între asiatic state și cel STATELE UNITE ALE
AMERICII, care a fost o singura data
vizualizate foarte negativ în cel regiune. Chiar Vietnam – care au luptat A război de un deceniu împotriva SUA în
anii 1960 și 1970, dar acum se confruntă cu presiunea chineză oprit este de vest coasta – este acum A NE militar
aliat. Acest procesul ilustrează Cum IR poate sa diferă între regiuni de cel lume. Cel mai de Europa are înlocuit
este vechi regional internaţional societate bazat pe cel echilibru de putere cu unu bazat pe integrare și
interdependenţă. Între timp,
cel regional internaţional societate de Est Asia seamana acea de Europa înainte cel sângeros al 20-lea secol:
umplut cu reciproc suspicios state închis înăuntru societate Unde militar postură și constrângere ramane A valabil
formă de internaţional comportament.
58
ir1011_2016.indb 58 16/05/2016 14:22:44

► Stop și citit: BSO, Capitol 4, Secțiuni 3 și 5, pp.68–69 și 71–73.
Europa
Deși sfârșitul Războiului Rece a produs rezultate profund ambigue în multe părți ale lumii, efectele sale au fost
în general pozitive pentru statele Europei. Deși acum considerăm pacea europeană de bună, nu părea un lucru
atât de sigur la începutul anilor 1990. La urma urmei, Europa a fost un câmp de luptă sângeros pentru o mare
parte din ultimii 500 de ani. În secolul al XX-lea singur, aceasta a fost cel principal față în Două lume războaie și
cel criza existențială prelungită a Războiului Rece. Mulți dintre gânditorii „realiști” IR ai Războiului Rece au
prezis că se va întoarce rapid la vechile sale moduri războinice. The unificare de Germania și cel retragere de
sovietic putere ar restabilirea vechiului echilibru de putere al Europei, ducând la războaie interminabile
acea avea colorat cel a continentului istorie. realiștilor previziuni avea în mare măsură nu a reușit să se
cristalizeze. Germania nu a început să se comporte ca Germania de odinioară, așa cum credeau unii că trebuie
pentru a echilibra hegemonia SUA. În schimb, noua Germanie a devenit unu al Cei mai importanți aliați ai SUA
și a fost forța motrice din spatele integrării a Europei de Est în NATO și UE. În afara fostei Iugoslavii și a
Uniunii Sovietice, Europa a făcut-o
să nu coboare în conflictele naţionaliste care definiseră prima jumătate a secolului al XX-lea. În ciuda unui
început economic și politic dificil, cea mai mare parte a Europei Centrale și de Est a trecut în mod pașnic la
forme democratice de guvernare, liberalizat economii și cel colectiv Securitate de cel Alianța NATO și Uniunea
Europeană. Cum și de ce a reușit Europa tranziția din comunism cu atât de succes? Au fost sugerate cel puțin
trei răspunsuri.
The mai întâi implică identitate . De zeci de ani după Al Doilea Război Mondial, cel popoarele de estic
Europa au fost obligat la Trăi sub cel controlul statelor care nu le reprezentau comunitățile politice. Mulți au
văzut republicile populare înființate după cel de-al doilea război mondial ca fiind sovietice
marionete. Acest lucru i-a înstrăinat pe est-europeni de URSS și a dat admirației lor pentru Occident mai multă
justificare politică. Când Războiul Rece s-a încheiat în cele din urmă, fostele state satelite sovietice și-au văzut
realinierea cu cel Vest la fel de A întoarcere 'Acasă' la Europa – din a caror instituţiilor ei a avut
fost separat de cand 1945. Acest sens de A uzual european identitate a fost întărit de cel fapt acea numai A
puţini de cel ale URSS fost sateliți fusese complet și complet izolat în spatele cortinei de fier. est-germanii,
pentru exemplu, clar știa ce viaţă a fost ca în Vest Germania. Iugoslavii au călătorit pe scară largă. maghiari
menținut a lua legatura cu alte grupuri sus si jos cel Dunărea bazin. estic europenii au fost conștient de – și atras
de – ce ei imaginat viaţă la fi ca în occidental Europa. La ori, fascinația lor cu toate lucruri din cel Vest
mărginit pe cel naiv. Încă, însemna _ acea când ei in cele din urma a avut cel şansă la a te alatura cel
occidental lume, au făcut-o cu entuziasm.
Al doilea motiv invocat pentru tranziția de succes a Europei este puterea întruchipării sale organizaționale:
Uniunea Europeană. Format după
razboiul ca mijloc de reconciliere a aspiratiilor statelor aflate in conflict anterior – Germania si Franta in special
– piata comuna a Europei treptat evoluat din A îngust definit economic corp în ceva ca o comunitate politică
autentică. Pe măsură ce numărul său de membri a crescut numeric, UE și-a extins funcțiile. Până când
Comunitatea Europeană (CE) a devenit Uniunea Europeană (UE) în 1992, a avut sprijinul copleșitor majoritate
de europeni, OMS asociate al lor prosperitate și drepturi democratice cu existența unei Europe integrate.
Gorbaciov însuși a fost foarte impresionat de ceea ce s-a realizat în Occident
59
ir1011_2016.indb 59 16/05/2016 14:22:44

Europa de la sfârșitul anilor 1940 și a fost un mare admirator al Comunității Europene (CE) – în special rolul
central pe care l-a jucat în integrarea o singura data fragmentat continent. The rol cel CE/UE jucat în
convingându-l pe URSS la da sus este tine peste estic Europa este un important, deși puțin studiat, face parte din
povestea anului 1989. Oricum, organizația a jucat un enorm rol: deținere cel european state împreună la A
vreme de mari frământări și de facilitare a tranziției economice și politice a Orientului post-comunist. Nu există
nicio modalitate de a ști ce s-ar fi putut întâmpla fără CE/UE, dar nu este nerezonabil să sugerăm că Sfârşit de
cel Rece Război ar avea creată mulți Mai mult Probleme pentru Europa și întreaga lume.
In cele din urma, A al treilea argument poate sa fi făcut acea Europa a fost in mod deosebit norocos prin faptul
că găzduiește cea mai de succes alianță de securitate colectivă din lume: NATO. Înființată în 1949 cu ceea ce
primul său secretar general a numit triplul scop de a „ține rușii afară, pe americani înăuntru și pe germani în
jos”, NATO a fost critică. în ţinerea Vest împreună prin Rece Război și în ajutand Europa a negocia este cale
prin cel problemele de securitate care au urmat anului 1991. În toată această epocă de tulburări, NATO s-a
asigurat că SUA rămâne un jucător crucial în menținerea securității europene. După toate, cel STATELE UNITE
ALE AMERICII ramane de departe cel cel mai mare contribuitor la forțelor NATO și este un partener
indispensabil în alianță. Este ușor să fii critic de cel SUA străin politică pe parcursul și după cel Rece Război. Cu
toate acestea, în anii critici ai tranziției, a asigurat cu succes aliații și foștii inamici deopotrivă. Hegemonii nu
sunt întotdeauna populari. În Europa – în special în Franța – mulți au visat că continentul va putea în curând să-
și îngrijească propriile nevoi de securitate fără asistența SUA. Cu toate acestea, pe măsură ce Războiul Rece a
făcut loc anilor 1990, un lucru a devenit foarte clar: SUA au rămas o parte indispensabilă a arhitecturii de
securitate a Europei.

► Acum citit: BSO, Capitol 26, Secțiune 4, pp.411–13.
Tot ceea ce s-a întâmplat la cel global Sud?

Sudul global include cea mai mare parte a populației și a teritoriului lumii. Spre deosebire de Est Asia, cel fost
sovietic Uniune sau Europa, aceasta este nu a geografic definit regiune. Mai degraba, aceasta include A larg
varietate de state
cu o singură caracteristică comună: subdezvoltarea economică. Asemenea conceptului pe care l-a înlocuit –
Lumea a Treia – Sudul global se întinde de la Sud America la Asia și din Africa la Oceania. In afara latin
America, cea mai mare parte a fost sub control imperial european până în a doua jumătate a secolului al XX-
lea. Prin urmare, statele sale tind să fie destul de tinere. De multe ori le lipsesc resursele economice și politice
pentru a le asigura populațiilor lor prosperitate sau securitate. Acest lucru face ca multe state din sudul global să
fie problematice în măsura în care nu îndeplinesc cu adevărat ideea lui Locke de contract social – protejarea
vieții, libertății și proprietății cetățenilor. În cazuri extreme, cum ar fi Republica Democratică Congo, acestea nu
îndeplinesc o cerință de bază a statului: un guvern capabil să proiecteze putere
peste A clar definit teritoriu și populatie. Aceste a eșuat state sunt surse importante de insecuritate globală în
lumea de după Războiul Rece.
► Stop și citiți : BSO, Studiu de caz 1 în Capitol 15, p.232.

Sfârșitul Războiului Rece a avut o serie de efecte asupra statelor din sudul global. În unele cazuri, statele
„socialiste” au abandonat planificarea în stil sovietic în favoare de de anvergură piaţă reforme. În India, acest
produs
60
ir1011_2016.indb 60 16/05/2016 14:22:44

rezultate socio-economice impresionante. În alte state, sfârșitul Războiului Rece a dus la un dezastru socio-
economic când regimurile care justificaseră acțiunile lor în numele marxismului nu au mai putut să protejeze
viața, libertatea sau proprietatea cetățenilor lor și s-au topit în fața banditismului și a diviziunii naționale. Acest
proces a fost deosebit de brutal în Africa subsahariană, în special in jurul Cornul Africii - Somalia,
Etiopia, Eritreea, sudul Sudanului și nordul Keniei. Odată cu sfârșitul Rece Război, de lungă durată rivalități acea
a avut o singura data fost mascat de Bipolaritatea Războiului Rece s-a infiltrat la suprafața afacerilor
internaționale. In unele cazuri, acest încheiat cu A victorie pentru unu de cel fracțiunile luptă la Control
cel stat. În Angola și Mozambic, fost marxist rebeli învins adversarii lor și au devenit noii conducători ai
guvernelor lor respective.
În locuri precum Somalia, însă, statul a explodat pur și simplu cu consecințe teribile pentru local populatiilor și
cel internaţional comunitate deopotrivă. Fiecare trebuie să înfrunte acum provocările imense pe care le ridică
această implozie: sărăcia rampantă, pirateria, terorismul, deznădejdea și foamea.
Schimbarea politică după 1991 a fost însoțită de o reformă economică de anvergură pe tot parcursul cel global
Sud. In timp ce cel Sfârşit de cel Rece Război nu a fost singurul motor din spatele noii economii globale care a
apărut în
anii 1990, prăbușirea modelului sovietic de dezvoltare economică a făcut ca argumentul pentru reforme
orientate spre piață să fie aproape irezistibil. La urma urmei, cum s-ar putea argumenta pentru un drum
planificat și non-capitalist către dezvoltarea economică? în Mai puțin dezvoltat state când acea foarte model a
avut doar s-a prăbușit în Europa de Est și URSS? Înainte de 1991, se putea susține că, indiferent de numeroasele
sale greșeli și slăbiciuni, planificarea guvernului central a fost o abordare viabilă a dezvoltării. După 1991 nu a
mai fost posibil să se facă acest caz cu vreun grad de seriozitate. Alternativa la capitalism fusese încercată și
eșuase, lăsând fostele state comuniste să implementeze reformele economice liberale la domiciliu, deschizându-
și economiile cândva închise către piața mondială mai largă.
Acest lucru a necesitat bani și resurse – ambele putând fi găsite în organizații de dezvoltare precum Banca
Mondială. Ajutorul internațional al Băncii a venit la A Preț, in orice caz. Condiționalitatea atașat la este
împrumuturi a forțat statele în curs de dezvoltare să accepte modelul economic capitalist prin reducerea rolului
guvernului în economie și deschiderea piețelor interne pentru comerțul și investițiile internaționale. Costurile
umane ale acestui proces au fost mari. Condiționalitatea a subminat adesea capacitatea statelor de a-și plăti în
mod propriu, mult Mai puțin menţine Control peste al lor oameni și terenuri. The consecințele au fost cu
siguranță problematic. Dar, la cel Sfârşit de cel zi, Acolo părea la nu fi altfel.
rezumat
• Statele comuniste din Asia au luat măsuri pentru a evita soarta USRR – deschidere al lor economii la cel global
capitalist sistem menţinându-şi în acelaşi timp sistemele lor politice interne autoritare.
61
ir1011_2016.indb 61 16/05/2016 14:22:44

Internaţional societate și cel război pe teroare

The atacuri pe Nou a lui York Lume Comerț Centru și de la Washington Pentagonul la 11 septembrie 2001 a
schimbat modul în care Statele Unite și-au folosit poziția în societatea internațională unipolară a vremii. Acest
lucru sa datorat parțial naturii percepute a amenințării cu care se confruntă SUA imediat
după atacuri. Acestea nu fuseseră efectuate de agenții unui stat. ei au fost cel muncă de A grup de non-statale
militanti – antrenat și finanțat de persoane care nu răspund direct în fața niciunui guvern – care a căutat
pentru a efectua schimbări politice prin utilizarea violenței împotriva unei populații civile. The război pe teroare
acea a urmat ar putea nu fi au luptat ca orice alt război interstatal. Al-Qaeda, grupul care și-a revendicat
responsabilitatea cel atacuri, a avut Nu capital oraș la bombă sau teritoriu la ocupa. Aceasta a prezentat Statelor
Unite și aliaților săi un nou set de probleme
a caror solutii avea alterat cel norme, reguli și practici de societatea internațională post-război rece.
Cea mai importantă schimbare adusă de războiul împotriva terorii a fost intensificată intervenţie în state'
intern politică de cel Grozav puterile. înainte la 2001, cel Unit state a fost reticent la disloca este armat forțelor
în zonele de conflict din Orientul Mijlociu și Asia Centrală. Acest lucru nu a rămas așa mult timp după 11
septembrie. La mai puțin de o lună mai târziu, forțele americane sprijineau direct forțele rebele împotriva
guvernului taliban
al Afganistanului, care a permis Al-Qaida să-și antreneze operatorii și să planifice operațiunile sale pe pământul
afgan. Acesta a început un angajament al soldaților către Central Asia care, din 2015, nu s-a încheiat. Deși unii
organizatii internationale avea fost implicat în cel afgană război, inclusiv cel Națiunile Unite și NATO, aceasta a
fost inițial un anglo-american Operațiune fara legale autoritate în mod normal furnizate de cel ONU Securitate
Consiliu. Acest setează a precedent pentru mai tarziu NE și aliat acțiune, cel mai în special cel 2003 invazie
de Irak. Din cel invazie de Irak la de la Washington În curs de desfășurare utilizare de drone a asasina dușmani din
Yemen și Pakistan, the războiul împotriva terorii a ignorat în mod regulat dreptul statelor suverane la
neintervenție .
The impactul acestei schimbări este mărită de cel Poziția hegemonică a SUA în societatea internațională. După
cum sa discutat mai devreme, societățile internaționale unipolare tind la oglindă cel comportament de al lor cel
mai puternic actor. Aceasta este prin urmare nu este surprinzător că alte state au folosit de atunci invaziile
americane în Afganistan şi Irak la raţionaliza al lor proprii interventii. Acest are cel mai în special a fost cazul
Federației Ruse, care indică precedentele SUA pentru a scuza invazia Georgiei din 2008 și intervențiile lor în
curs în Ucraina. În același timp, ascensiunea intervenționismului și scăderea respectului pentru suveranitatea
statului a avut efecte secundare asupra altor reguli ale societății internaționale, în special respectul pentru
integritatea teritorială . a statelor suverane.

Războiul împotriva terorii a influențat și RI prin forțarea statelor să adopte noi strategii de combatere a
influenței actorilor nestatali în societatea internațională. Pentru acum, hai sa se concentreze pe acestea non-
statale actori OMS exista în afara sistemelor juridice internaționale și interne. Acestea includ teroriști, bande
criminale transnaționale și gherilele. Fiecare dintre aceste grupuri suferă de un dezavantaj gros de putere în
comparație cu statele cărora li se opun. state, după toate, bucură-te cel dreapta la utilizare forta în al lor proprii
apărare și în sprijinul aliaților și societății internaționale. Actorii nestatali nu au un astfel de drept în dreptul
intern sau internațional. Teroriştii sunt în special
62
ir1011_2016.indb 62 16/05/2016 14:22:44

exemple interesante în acest sens. Terorismul este folosirea forței pentru a efectua schimbări politice atacând
civili sau ținte simbolice. Nu este un fenomen nou. Termenul a fost creat pentru prima dată pentru a descrie
folosirea violenței de către guvernul francez împotriva propriului popor în timpul „Domniei Terorii” a
Revoluției Franceze (septembrie 1793 până în iunie 1794).
La sfârșitul anilor 1800, terorismul a devenit asociat cu actori nestatali când grupurile anarhiste din Europa și
America de Nord au efectuat o serie de atacuri și asasinate împotriva unor ținte, de la țarul rus Alexandru al II-
lea până la președintele american McKinley. Naționaliștii din secolul al XX-lea, care se identifică mai degrabă ca
mișcări de eliberare decât ca teroriști, folosesc tactici similare pentru a lupta împotriva a ceea ce ei văd ca o
opresiune din partea imperială. masterat. Din Irlanda până în Israel până în India, terorismul a fost o strategie
prin care unități non-statale relativ slabe promovează schimbarea politică. Combaterea terorismului este o
muncă deosebit de dificilă, care necesită statelor să folosească mijloace netradiționale. Una dintre cele mai
importante și controversate a fost utilizare de fără echipaj aerian vehicule, în mod obișnuit cunoscut la fel de
drone, la să efectueze asasinate țintite de persoane pe pământ străin. Asasinare – mai ales pe o alta ale statului
teritoriu – are din punct de vedere istoric fost încruntat de către societatea internațională. La urma urmei,
suveranitatea cere ca statele să se abțină de la a interveni unul în treburile interne ale celuilalt. Prin urmare,
utilizarea dronelor pentru a ucide indivizi pe pământ străin încalcă una dintre normele principale
a societăţii internaţionale. Cu toate acestea, deoarece partea responsabilă pentru asasinat este și hegemonul
unipolar, nu se poate face nimic pentru a reduce practica. Este o strategie riscantă. După cum sa menționat în
paragraful anterior, actorii dintr-un sistem unipolar oglindesc adesea comportamentul hegemonului.
Bandwagoning este de așteptat. Prin urmare, SUA riscă de al lor actiuni fiind folosit la da o alta putere A legale
precedent să acţioneze într-o manieră similară – asasinarea oponenţilor lor, chiar şi pe cei ai altui stat suveran
teritoriu. Astfel de este cel Pericol de hegemonic mersul într-o societate unipolară.
Activitate
Merge cel VLE și lua A uite la ' The Crimeea criză și cel Irak precedent: Realpolitik și ipocrizie' de Campbell Craig.
Sunteți de acord cu afirmația autorului că Rusia a folosit invazia Irakului din 2003 de către SUA ca A legale precedent pentru este
actiuni în Crimeea? Ce face a lui argument spune tu despre efectele invaziei din 2003 asupra capacității societății internaționale de a
se opune amenințărilor la adresa integrității teritoriale a statelor?
rezumat
• The război pe teroare are schimbat cel reguli de internaţional societate, crescând probabilitatea intervenției unei
mari puteri.
63
ir1011_2016.indb 63 16/05/2016 14:22:44

Concluzie
Post-Rice Război internaţional societate are evoluat din cel bipolaritate de sfârşitul secolului al XX-lea la o
unipolaritate din ce în ce mai problematică centrată pe Statele Unite ale Americii. Din ce în ce mai provocate în
multe regiuni
a lumii, în special în Asia de Est și fosta URSS, hegemonia politică a SUA rămâne o trăsătură definitorie a RI.
Acest lucru a avut efecte importante asupra internaţional societate. Primul, aceasta are LED la cel creare și
extindere a organizaţiilor internaţionale care oglindesc propriile obiective internaţionale ale SUA
– cel Lume Comerț Organizare, NATO și cel UE la Nume A puţini. Mai recent, cel război pe teroare are introdus
nou norme în societatea internationala. Cea mai importantă dintre acestea este răspândirea intervenționismului
determinată de lupta împotriva terorismului global. Intervenţionism a diminuat abilitățile statelor de a se baza
pe principiul suveranității pentru a le apăra împotriva intervenției străine. Acest lucru încurajează state ca
Coreea de Nord va căuta măsuri de descurajare militare împotriva agresiunii. Lumea post-Război Rece este, fără
îndoială, mai ordonată și mai fragmentată decât cea bipolară predecesor. Cum acest afectează internaţional
relaţii mergând înainte depinde foarte mult de modul în care Statele Unite și puterile în ascensiune astfel
la fel de cel Al oamenilor Republică de China alege la utilizare al lor influență peste normele, regulile și practicile
societății internaționale.

• Statele comuniste din Asia au luat măsuri pentru a evita soarta USRR – deschidere al lor economii la cel global
capitalist sistem menţinându-şi în acelaşi timp sistemele lor politice interne autoritare.
• The război pe teroare are schimbat cel reguli de internaţional societate, crescând probabilitatea intervenției unei
mari puteri.
64
ir1011_2016.indb 64 16/05/2016 14:22:44

A aducere aminte de învăţare rezultate

• explica Cum cel Unit state poziţie la fel de cel unic global superputere a influențat IR în primul deceniu după
căderea Uniunii Sovietice
• a evalua poziţia Rusiei, Chinei, Europei si global Sud în lumea de după Războiul Rece
• explica cel impact de cel Război pe Teroare pe cel norme, reguli și practicile societății internaționale
Capitol vocabular
• multilateralism
• Lume Comerț Organizare (OMC)
• european Uniune (UE)
• democraţie
• non-statale actori
• tampon stat
• naţiune stat
• integrare
• identitate
• global Sud
• Al treilea Lume
• condiționalitatea
• intervenţie
• neintervenție _
• teritorială integritate
• terorism.

1. Cum are NE unipolaritate afectat cel structura de internaţional societate?
2. Descrie cel impact de cel Sfârşit de cel Rece Război pe orice Două (2) regiuni ale lumii.
3. Are cel război pe teroare fundamental schimbat cel norme, reguli și practicile societății
internaționale?
65
ir1011_2016.indb 65 16/05/2016 14:22:44

Note
66
ir1011_2016.indb 66 16/05/2016 14:22:44

Capitol 5: Globalizarea și cel evoluţie de internaţional societate
Capitol 5: Globalizarea și evolutia _ de internaţional

societate
S-a spus că a argumenta împotriva globalizării este ca și a argumenta împotriva legilor gravitației.
Kofi Annan

The scop de acest capitol sunt la:
• introduce elevi la diferit definiții de globalizarea
• considera cel rol de globalizarea în cel istorie de relatii Internationale
• comparaţie cel vederi de ale globalizării suporteri, sceptici și criticii.
• evalua empiric și teoretic argumente despre globalizarea
• identifica cheie momente în cel globalizarea de internaţional societate
• cântări de susținere, sceptic și critic argumente despre cel rol a globalizării în societatea internațională
Esenţial citind
Baylis, J., S. Smith și P. Owens 'Introducere' în BSO, Introducere. McGrew, A. „Globalizarea și politica globală” în BSO,
capitolul 1.
Watson, M. 'Global comerţul și global finanţa' în BSO, Capitol 27.

Armstrong, D. „Globalizarea și cel social stat', Recenzia Internațională Studii 24(4) 1998, pp.461–78.
Cha, VD „Globalizarea și cel studiu de internaţional Securitate', Jurnal de Pace Cercetare 37(3), 2000, pp.391–403.
Doyle, M. „O unire mai perfectă? Pacea liberală și provocarea globalizării” în Stand, K., T. Dunne, și M. Cox Cum am putea trăi?
Global etica în noul secol . (Cambridge: Cambridge University Press, 2010).
Ferguson, N. „Sinking globalization”, Foreign Affairs 84(2) 2005, pp.64–77. Friedman, T. Lumea este plată: o scurtă istorie a
secolului XXI. (Nou
York: Farrar, Strauss & Giroux, 2005).
824.
ținut, D. și A. McGrew „Globalizarea și cel Sfârşit de cel vechi Ordin' în Cox, M.,
T. Dunne și K. Stand imperii, sisteme și afirmă: Grozav transformări în politici internaționale . (Cambridge: Cambridge
University Press, 2002).
Jellisen, SM și FM Gottheil 'Marx și engleză: în laudă de globalizare',
Contribuții la Politic Economie 28(1) 2009, pp.35–46.
67
ir1011_2016.indb 67 16/05/2016 14:22:44

Keohane, RO și JS Nye „Globalizarea, ceea ce este nou? Ceea ce este nu? (Și deci ce?)', Foreign Policy 118 2000, pp.104–19.
Mann, M. 'Are globalizarea încheiat cel creştere și creştere de cel naţiune stat?', Revizuire of International Political Economy 4(3)
1997, pp.472–96.
Morton, A. 'Nou nebunii pe cel stat de cel globalizarea dezbate', Revizuire de Studii Internaționale 30(1) 2004, pp.133–47.
Robertson, R. Cele trei valuri ale globalizării: o istorie a unei globalizări în curs de dezvoltare constiinta . (Londra: Zed Books,
2003).
Rosenberg, J. „Globalizarea teorie: A post-mortem', Politică internațională 42(1) 2005, pp.3–74.
Weiss, L. „Globalizarea și guvernarea națională: antinomii sau interdependență” în Cox, M., K. Stand și T. Dunne The interregn:
controverse în politica mondială 1989–1999. (Cambridge: Cambridge University Press, 2000).
Weiss, L. „Globalizarea și cel mit de cel neputincios stat', Nou Stânga Revizuire
225 1997, pp.3–27.
Capitol rezumat
• Globalizarea este un proces complex care implică state și actori nestatali, și este caracterizat de cel 'largirea,
adâncire, și accelerarea interconexiunii la nivel mondial”.
• Globalizarea este un proces istoric cu o istorie care se întinde cel puțin până în epoca europeană a
descoperirilor în jurul anului 1500.
• Thomas Friedman identifică trei epoci ale globalizării în care procesul a fost condus primul de state, apoi de
companii, și in cele din urma de către indivizi.
• Cu adevărat 'global' Probleme, astfel de la fel de cel economic ravagii adus despre cel de-al Doilea Război
Mondial, poate fi abordată doar prin răspunsuri globale. Acordul de la Bretton Woods a fost un astfel de
răspuns.
• Globalizarea 3.0 a fost condusă de hegemonia SUA în societatea internațională, permițând SUA să stabilească
democrația liberală și economia liberală la fel de cel ale lumii preferat politic și economic ideologii.
• Ideologia liberală a fost instituționalizată prin sprijinul internațional organizatii ca cel OMC, cel Lume bancă și cel
FMI.
• Democratizare – A cheie element de NE străin politică – caută la extinde zona de democratic pace ipotezat de
democratic pace teorie (DPT).
• Scepticii și criticii globalizării subliniază că statele rămân actorii cheie la nivel internațional societate – setarea
reguli de către pe care globalizarea continuă să se desfășoare.
• Globalizarea suporteri punct la non-statale actori la fel de cheie beneficiari ai globalizarea, conectarea anterior
izolat grupuri și potențial crearea unei societăți civile globale.
• Globalizarea are cel potenţial la perturba internaţional societate permițând oamenilor, bunurilor și ideilor să
treacă mai ușor granițele, amenințând suveranitatea statului.
• Atacurile teroriste din 11 septembrie și criza financiară globală din 2008 sunt două exemple de crize acea 'a mers
global' Mulțumiri la cel schimbări adus pe prin globalizare.
68
ir1011_2016.indb 68 16/05/2016 14:22:44

Introducere
Ultimele patru capitole au folosit ideile de societate internațională și de polaritate la
examina important tendinte în internaţional istorie din cel creştere a imperialismului
european la crizele secolului al XX-lea și anii de după Sfârşit de cel Rece Război.
Internaţional societate și polaritate se concentreze pe istorice diferite tendinte. The fost
zerouri în pe cel norme, reguli și practici care modelează relaţiile internaţionale. Acesta
din urmă evidențiază rolul marilor puteri și exclude statele mici și actorii nestatali. Fiecare
îți spune ceva diferit despre lumea în care trăiești. Acest capitol reexaminează aceleași
evenimente istorice prin prisma globalizării . Deși acest termen este profund contestat,
A simplu definiție de globalizarea este furnizate la început de Capitol 1 de ta manual. Acest
defineste globalizarea la fel de 'largirea, adâncire, și viteză sus de la nivel mondial
interconexiune'. 1 După cum veți vedea mai târziu în acest capitol, aceasta este o definiție
1McGrew, A.
destul de simplistă a unui foarte complex idee. Pentru acum, in orice caz, aceasta voi do cel
„Globalizarea și global
loc de munca. politică' în BSO, p.16.
Globalizarea evidențiază internaţional interacțiuni acea poate sa implica ambii state şi
non-statale actori. Acest este foarte diferit din polaritate, care se concentrează în mod
normal numai pe puternic state. The creştere număr și importanţă de
non-statale actori – inclusiv organizatii neguvernamentale și corporații
transnaționale (TNC) – este adesea văzută ca o dovadă a globalizării crescând
importanţă în IR. Acea a spus, globalizarea este nu doar pentru non-statale actori. Aceasta
de asemenea include cel ale lumii guverne, care încearcă la dicta cel reguli de care
internaţional interacțiuni lua loc. Pentru istoric context, tu ar putea reamintire cel important
rol jucat de state în
crearea mulți de cel norme, reguli și practici acea defini potrivit comportament în
internaţional societate, inclusiv diplomaţie, internaţional lege, cel echilibru de putere și
suveranitate. Globalizarea merge pe în cel internaţional societate creată de aceste reguli. De
asemenea, contestă regulamentul existent. Creșterea globală interconectivitate are produs
A număr de global provocări. Acestea sunt de multe ori de asemenea mare pentru orice
unu stat la în mod eficient rezolva. Globalizarea probleme precum schimbările climatice
globale și proliferarea nucleară ilustrează limitele suveranității, pentru exemplu, la fel de A
metodă de politic organizare. După toate, pana si cel mai puternic suveran stat nu poti
unilateral 'rezolva' climat Schimbare. Soluțiile la aceasta și la alte probleme care decurg din
globalizare necesită transnaționale coordonare și cooperare, de multe ori prin
organizații internaționale (OI) precum Națiunile Unite. Prin urmare, globalizarea
este o provocare cel foarte bazele de cel internaţional Ordin creată pe parcursul și după
imperialismul european şi crizele secolului al XX-lea. Dă nou,
non-statale actori A voce în diplomaţie. Aceasta este crearea cel nevoie pentru nou feluri
de internaţional lege. Aceasta este redesenarea cel echilibru de putere, cu A puţini actori
nestatali puternici depășind influența mai multor guverne suverane. In cele din urma,
aceasta este aducând despre Mai mult interacţiune peste state' frontiere și subminându-le
astfel suveranitatea.
► Stop și citiți : BSO, capitolul 1, secțiuni 1–4, pp.16–23.
Activitate
O singura data tu avea efectuat cel citind, utilizare ta cunoştinţe de actual evenimente la completați tabelul de mai jos oferind un
exemplu pentru fiecare tip de globalizare enumerat în coloana din stânga. O definiție pentru fiecare varietate de globalizare poate fi
găsită în Caseta 1.4 de la pagina 21 din BSO. Post ta exemple la cel Discuție VLE forum asa de acea ta colegii poate sa vedea și
răspunde ideilor tale.
O singura data tu avea postat ta muncă, uite la cel răspunsuri postat de unu de ta colegii. Sunteți de acord cu exemplele lor?
69
ir1011_2016.indb 69 16/05/2016 14:22:44

Tip de globalizarea Exemplu

Economic
Militar
Legal
Ecologic
Cultural
Social
Globalizarea la cel Sfârşit de cel Rece Război

Acolo sunt mulți moduri la gândi despre lume istorie. unu de aceste este prezentat de Thomas Friedman în
influența sa carte The world is flat (2005). Friedman identifică Trei etape în cel istorie de globalizare. Prima, pe
care el o numește Globalizare 1.0, se extinde de la începutul anilor 1500 până la sfârșitul anilor 1700. Ca toate
exemplele de globalizare, ea implică „lărgirea, aprofundarea și accelerarea interconexiunii la nivel mondial”. În
acest caz, aceasta a fost condus de european state' conduce la explora, comerţul cu și guvernează noi părți ale
globului. Ca atare, a fost modelat în principal de imperialism și mercantilism . În timpul Globalizării 1.0,
statele europene au traversat oceanele și continentele pentru a exploata resursele dincolo de granițele lor. Deși
comerțul și comunicarea nu erau nimic nou, această perioadă a văzut statele europene extinzându-și raza de
acțiune în moduri care nu se făcuseră înainte. Aceasta a implicat explorare, anexare teritorială transoceană,
acorduri comerciale,
război și cel cucerire și deplasare de non-european populatiilor. Globalizarea 1.0, notează Friedman, a micșorat
lumea de la „o dimensiune mare la o dimensiune medie”, creând bazele unei singure societăți internaționale în
care au existat cândva multe sisteme regionale separate.
A doua etapă a globalizării a lui Friedman, Globalization 2.0, rulează din jur 1800 la cel ani imediat după cel
Sfârşit de cel Al doilea Războiul mondial din 1945. Globalizarea 2.0 a fost condusă de Revoluția Industrială,
care a folosit puterea mașinilor pentru a transforma economiile și societățile.
Acest lucru s-a întâmplat mai întâi în Marea Britanie, apoi în Europa și pe glob. Noile tehnologii de comunicații
și transport, cum ar fi energia cu abur și telegraf făcut aceasta Mai uşor pentru lucruri, oameni și idei la mișcare
in jurul lumii. Companiile globale au devenit actori importanți pe scena internațională prin controlul lor asupra
resurselor, produselor, capitalului și muncii internaționale. Globalizarea 2.0 a fost extinsă de mari puteri
precum Marea Britanie și este imperiu, a caror dominant poziţie permis aceasta la deschide unilateral piețele și
insistă asupra condițiilor comerciale avantajoase cu coloniile sale. Globalizarea 2.0, această a doua etapă a
globalizării, a redus lumea de la „dimensiunea medie” a lui Friedman la ceea ce el numește „mărimea mică”.
Exporturile mondiale și investițiile străine au crescut, aurul a devenit standardul
70
ir1011_2016.indb 70 16/05/2016 14:22:44

schimb valutar, iar Londra a devenit centrul financiar mondial. Până la Primul Război
Mondial, această fază a globalizării a creat niveluri ridicate de interconexiune, susținută
de migrația în masă din Europa către Americi și dominațiile autonome ale Marii Britanii.
O serie de gânditori în jur 1910 a susținut acea război între state a avut fost făcut învechit
de
cel măsură de economic legături în jurul cel lume. După toate, De ce ar statele merg la
război cu alte state când fiecare bazat pe alții pentru bunuri, oameni, idei și bogăție?
Optimiștii înainte de 1914 sperau că legăturile economice profunde care legau state
precum Franța, Germania, Marea Britanie și Rusia vor depăși orice motivație politică de
a lupta între ele. Aceste speranțe au fost întreruptă de cel epidemie de război în 1914.
The Primul Lume Război a fost nu
oprit de economic globalizare. În fapt, aceasta deteriorat cel global economie. Anii dintre
1918 și 1939 au văzut ascensiunea statelor revizioniste ale căror lideri a avut Nu real
interes în economic sau politic cooperare. Ca un scriitor remarcat, cel Primul Lume
Război stânga 'Nu bază pentru A grajd, ordine globală interactivă”. 2 Situația s-a
2 Robertson (2003) str.156.
înrăutățit de eșecul oricăruia dintre majori puteri, inclusiv Marea Britanie, la a impune
niste formă de hegemonic comanda peste internaţional societate și este economic
sistem. Acest contribuit la Marea Depresiune care a început cu Prăbușirea din 1929 și a
dus la o coborâre lentă în o alta global război. De cel Sfârşit de acea război în 1945,
Acolo efectiv nu era deloc o economie internațională funcțională.
The cotitură punct a venit în 1945 când cel STATELE UNITE ALE AMERICII a luat pe al
Marii Britanii rol la fel de globala hegemon economic. Pentru o vreme, Bretton
Woods acordul a încercat să readucă economia globală din blocul occidental la
regulamentul de dinainte de război. Cu toate acestea, în anii 1970, Statele Unite și aliații
săi se îndreptau către un alt tip de ordine internațională în care statele Joaca A mai mic
economic rol. The abandon de Bretton Woods a condus la ceea ce a devenit
următoarea fază a globalizării: Globalizarea 3.0.
Globalizarea 3.0 a fost influențată de multe lucruri: revoluția comunicațiilor, o serie de
globalizări crizele economice din anii 1960 și 1970 și adoptarea politicilor economice
neoliberale de către lideri precum președintele Ronald Reagan în SUA și prim-ministrul
Margaret Thatcher în Marea Britanie. Dereglementarea și liberalizarea a devenit
la ordinea zilei.
Piețele bursiere au fost eliberate de autoritățile de reglementare guvernamentale și
barierele comerciale au fost reduse. În Globalizarea 3.0, guvernele au devenit
considerate obstacole la economic creştere, și piaţă autoreglare a devenit modalitatea
preferată de organizare și conducere a economiei internaționale.
The colaps de cel sovietic Uniune și este sistem de alianțe a dat Globalizarea 3.0 Mai
mult impuls de deschidere sus cel central economii planificate de cel sovietic bloc la cel
influență de cel capitalist lume economie. Dereglementarea a eliminat supravegherea internă
a activității economice de către state în timpul liberalizării coborâtă cel tarifar ziduri acea
separat stat economii de la unul o alta. Acest este ce Friedman mijloace când el
sugerează acea cel lumea avea deveni 'apartament'. Folosind globalizarea la fel de a lui
obiectiv, Friedman vede istorie din moment ce Sfârşit de cel Rece Război la fel de un eră
în care cel lume s-a micsorat din 'A marime mica la A mărimea minuscul'. Globalizarea
3.0, el argumentează, are fost asigurat de hegemonia SUA, subscrise de A vast expansiune
de non-statale financiar servicii, și propulsat de cel În curs de desfășurare comunicatii
revoluţie.
rezumat
• Globalizarea este un proces complex care implică state și actori nestatali, și este
caracterizat de cel 'largirea, adâncire, și accelerarea interconexiunii la nivel mondial”.
• Globalizarea este un proces istoric cu o istorie care se întinde cel puțin până în epoca
europeană a descoperirilor în jurul anului 1500.
71
ir1011_2016.indb 71 16/05/2016 14:22:44

• Cu adevărat 'global' Probleme, astfel de la fel de cel economic ravagii adus pe de al Doilea Război Mondial,
poate fi abordat numai prin răspunsuri globale. Acordul de la Bretton Woods a fost un astfel de răspuns.
Globalizarea și NE unipolaritate
După sfârșitul Războiului Rece, academicienii, politicienii și comentatorii au încercat să facă sens al lume
unipolară în care au găsit înșiși. Plecat au fost cel certitudini de bipolaritate și descurajare. Ce le-ar lua locul?
Cum ar interacționa unipolaritatea și globalizarea în lumea de după Războiul Rece?
Anii de după 1991 au dat naștere unei perechi de procese internaționale: extinderea Globalizării 3.0 în statele
fostului bloc sovietic și trecerea de la o societate internațională bipolară la una unipolară. Aceste procese sunt
strâns legate. Globalizarea 3.0 este un produs al puterii SUA în societatea internațională. Hegemonia SUA după
căderea Uniunii Sovietice a permis, prin urmare, Globalizării 3.0 să-și înflorească deplin. De asemenea,
Globalizarea 3.0 a extins influența SUA în întreaga lume și a întărit statutul de superputere al SUA. Dintre cei
mulți din IR care au trâmbițat această dezvoltare, doi ies în evidență. Unul era un filozof politic japonez-
american din a treia generație, pe nume Francis Fukuyama. Celălalt a fost cel oras mic guvernator de un
demodat sudic NE stat care în 1993 a devenit președintele Bill Clinton.
The teza principală a articolului important al lui Francis Fukuyama Sfârșitul istoriei (1989) susține că ultimii 200
de ani de istorie mondială au fost martorii unei lupte între două moduri de gândire concurente. Se vede viitorul
în termeni de bunăstare colectivă a comunităților umane, cu grupul fiind Mai mult important decât orice singur
persoană în aceasta. În Rece Război termeni, Fukuyama asociază acest mod de gândire cu societatea socialistă a
Uniunii Sovietice. Cealaltă parte a dialecticii istorice a lui Fukuyama vede trecutul în termenii unei lupte pentru
drepturile individuale, plasând persoana deasupra grupului. Acesta o asociază cu societatea capitalistă din
Statele Unite. Potrivit tezei lui Fukuyama, această luptă între drepturile comunitare și cele individuale a fost
principalul motor al istoriei. În anii 1970
și anii 1980, totuși, a văzut că istoria începea să se încline decisiv spre individualismul liberal susținut de Statele
Unite și blocul occidental. Fukuyama susține că sfârșitul Războiului Rece a confirmat mai degrabă decât a creat
această schimbare ideologică către individ. În opinia lui, finalul de cel Rece Război semne cel Sfârşit de cel
dialectic între cel individuale si colective. Prin urmare, marchează sfârșitul „istoriei” luptei dintre ei. În opinia sa,
căderea Zidului Berlinului a semnalat acest lucru
cel lung competiție între individual și comunitară ideologiile ajunseseră în sfârşit la concluzie. Liberalismul, a
afirmat Fukuyama, a triumfat, punând lumea pe un curs către democrația liberală în stil occidental. și liberalizat
economie. The Sfârşit de cel Rece Război a fost nu „ sfârșitul istoriei ” în sensul literal. Mai degrabă, a fost
sfârșitul dialecticii între grupuri și indivizii acea a avut definit relaţiile internaţionale din ultimele două secole.
a lui Fukuyama Descriere de A lume inexorabil in miscare în cel direcţie de liberal democratic politică și deschis
pieţelor găsite A politic campion în președintele american Bill Clinton. Negravat de bipolaritatea Războiului
Rece, Clinton a fost mai mult decât fericită să schimbe dezbaterea privind securitatea națională pe
72
ir1011_2016.indb 72 16/05/2016 14:22:44

cel teren Unde el simțit cel mai confortabil: cel economie. Globalizarea, el proclamat, a fost cel bază pentru A
nou lume Ordin. The STATELE UNITE ALE AMERICII, victorios în cel Rece Război, ar putea nu retragere în
contraproductiv și izolaţionism inutil. Trebuia să concureze economic și să le arate altora
pas înainte. Dintotdeauna un politician genial, Clinton a reușit să lege nevoia SUA de angajament internațional
continuu cu o îmbrățișare a globalizării, promițătoare cel reînnoire de cel NE economie și de cel Rolul SUA la fel
de cel lider de A 'gratuit lume'. În face asa de, el îmbrățișat Argumentul intelectual al lui Fukuyama ca ghid
pentru conduita politicii externe a SUA: extinderea cel comunitate de gratuit piaţă democrații de încurajatoare
și sprijinirea economiilor capitaliste emergente.
a lui Clinton se concentreze pe piaţă extindere a fost Mai mult decât doar A slogan. Sub conducerea sa, Statele
Unite au condus globalizarea printr-o serie de măsuri politice îndrăznețe care au modificat normele, regulile și
practicile. a societăţii internaţionale. Acestea au inclus crearea unei serii de comerț liber acorduri, cel mai în
special cel Nord american Gratuit Comerț Acordul (NAFTA) și Cooperarea Economică Asia Pacific (APEC). Între
timp,
cel General Acord pe Tarife și Comerț (GATT) a fost înlocuit cu _ Mai mult puternic și global Lume Comerț
Organizare (OMC), care lucrează pentru a aduce țările mai puțin dezvoltate economic (LEDC) în internațional
economie. a lui Clinton internaţional politici de asemenea a împuternicit și a modificat unele instituții existente.
Puterile Fondului Monetar Internațional (FMI) au fost sporite, permițându-i acestuia să joace un rol cheie în
integrarea fostelor economii comuniste și emergente. Lumea bancă a fost folosit la presa pentru economic
reforma în în curs de dezvoltare state prin condiționalitate , care a făcut cerințe de dereglementare și
liberalizare pentru statele care solicită împrumuturi Băncii Mondiale. Niște cunoștințe
a acestor organizaţii economice puternice este vitală pentru o înţelegere completă de internaţional relaţii în al
nostru globalizarea lume.
rezumat
• Cu adevărat 'global' Probleme, astfel de la fel de cel economic ravagii adus despre cel de-al Doilea Război
Mondial, poate fi abordată doar prin răspunsuri globale. Acordul de la Bretton Woods a fost un astfel de
răspuns.
FMI.
► Stop și citiți : BSO, capitolul 27, Secțiuni 3 și 4, pp.422–28.
Globalizarea și cel internaţional politic Ordin

Politica externă a președintelui Bill Clinton a pus economia și globalizarea în centrul relațiilor internaționale ale
SUA. Cu toate acestea, globalizarea nu este un pur economic proces. Aceasta descrie cel lărgirea și adâncirea de
multe forme de interacțiune internațională. Este deci o sursă importantă de politică Ordin, întărire și
extinzându-se cel putere de cel cel mai actori economici influenți pe scena mondială. In timpul Președinția
Clinton (1993–2001) răspândirea economiei bazate pe piață a fost văzută ca o condiție prealabilă pentru
apariția democrațiilor liberale în întreaga lume. Pe bună dreptate sau greșit, aceasta a legat obiectivul declarat
al SUA de democratizare globală cu urmărirea imediată a liberalizării economice globale. Dar de ce ar trebui
Statele Unite caută să creeze democrații în întreaga lume? Ce
făcut cel STATELE UNITE ALE AMERICII avea la câştig? Un important internaţional relaţii concept
73
ir1011_2016.indb 73 16/05/2016 14:22:44

ajută la explica a lui Clinton raţionament: democratic pace teorie (DPT) . DPT susține că este foarte puțin
probabil ca statele liberal-democrate să intre în război cu alte state liberal-democrate. Ei pot intra în război cu
state care sunt iliberale sau nedemocratice, dar se vor abține de la conflicte violente cu alte democrații liberale.
Prin urmare, s-a văzut ca fiind în securitatea națională interes de cel STATELE UNITE ALE AMERICII – A liberal
democraţie – la promova democrația, investind în același timp în procese globale pentru a accelera ritmul
interacțiunii internaționale, extinzând astfel zona de pace democratică liberală.
Globalizarea este mult Mai mult decât doar A Descriere de cel integrat economie mondială și politic societate.
În mulți respect, globalizarea are deveni o ideologie în sine. Ca toate ideologiile eficiente, atât descrie
realitatea, cât și modelează acea realitate după propria sa imagine. Până la începutul zilei de 21 secol, cel
beneficii de globalizarea au fost asa de evident la este susținătorii că cei care au pus la îndoială dezirabilitatea sa
au fost văzuți ca niște dinozauri agățați de idei învechite despre economiile naționale autonome.
► Stop și citit : BSO, Capitol 1, Secțiune 5, pp.23–29.

Activitate
După ce ați terminat lecturile, completați tabelul de mai jos. În primul rând, definește-l pe Westfalian instituţie enumerate în coloană
unu. Apoi, în cel mana dreapta coloană, evalua impactul globalizării asupra instituţiei în cauză.
Westphalian institution Definition Impact of globalisation

Territoriality
Sovereignty
Autonomy
Gândire din nou despre globalizarea

Pretențiile făcute pentru globalizare de către susținătorii săi nu sunt modeste. Oameni de la Fukuyama la
Clinton susțin că, în măsura în care intensitate, viteză și adâncime de global interconectivitate constituie o
schimbare fundamentală în organizarea socială. Ei susțin că lumea devine un spațiu politic, economic și social
comun, dărâmând diviziunile dintre state și legând comunități îndepărtate până acum.
Aceste umflat creanțe avea nu plecat necontestată – chiar de susținătorii globalizării. După cum subliniază David
Held, a existat întotdeauna mai mult de o teorie a globalizării și mai mult de o viziune asupra semnificației
acesteia.
Cei mai mari susținători ai globalizării vorbesc uneori ca și cum ar fi stat granițele nu mai există și suveranitatea
a fost făcut departe cu. Mai mult analiștii sceptici nu sunt de acord. Ei insistă că globalizarea ar fi imposibilă fără
suveran state la administra relatii și cu forţa deschis cel
74
ir1011_2016.indb 74 16/05/2016 14:22:44

lume. Statele, susțin ei, au creat normele, regulile și practicile acea creată Globalizarea 1.0, 2.0 și 3.0. In
conformitate la Friedman, aceasta imperialismul statelor europene a fost primul care a condus globalizarea.
Atunci a fost căutarea lor pentru resurse și piețe în timpul Revoluției Industriale care a dus la Globalizarea 2.0
în secolul al XIX-lea. În urma celui de-al Doilea
Lume Război, cel STATELE UNITE ALE AMERICII a devenit esenţial la cel internaţional economie. Este rolul a
crescut și mai mult după 1991, ducând la un moment unipolar în care puterea hegemonică a SUA a fost folosită
pentru a răspândi globalizarea pe întreaga planetă. Statele încă contează. Chiar și în Uniunea Europeană, statele
suverane negociază și gestionează procesul de integrare. În spatele tuturor discuțiilor lor
a cooperării și a intereselor comune, statele Europei gândesc și acționează diferit cu priveste la al lor
internaţional politic, economic, social și relațiile militare.
Chiar dacă nu acceptăm cele mai umflate afirmații despre globalizare, nu există nicio îndoială că aceasta rămâne
o afacere serioasă. Potrivit unuia dintre teoreticienii săi de frunte – Anthony Giddens – globalizarea este o
modalitate pentru noi la a intelege cel 'fugi lume' în care cel mai de S.U.A Trăi. Giddens
face mai multe pretenții puternice în favoarea globalizării. Succesele sale înainte de 1989, susține el, au
contribuit la subminarea credibilității modelului sovietic.
Ulterior, urmând modele bine stabilite, a transformat politica mondială prin facand mai multe amenintari
global – accelerarea interacțiunilor într-o asemenea măsură încât evenimentele dintr-o parte a lumii ar putea
avea un impact rapid asupra altor părți ale globului.
Giddens vede globalizarea care se desfășoară la mai multe niveluri diferite de analiză. Globalizarea nu poti fi
gând de la fel de ceva acea vine numai 'din top' – implementat de state și organizații multinaționale. El
argumentează că Acolo este de asemenea A formă de globalizarea 'din de mai jos', implicand milioane a
indivizilor cât şi a grupurilor organizate. El îi caracterizează pe acești actori nestatali la fel de un în curs de
dezvoltare global civil societate în care oameni sunt conectate între ele prin rețele îngroșate de relații
transnaționale. Această schimbare, concluzionează Giddens, creează o nouă ordine politică bazată pe
individualism și un nou set de valori globale – un argument foarte asemănător cu cel susținut de Fukuyama.
În ciuda sprijinului său general pentru globalizare, Giddens admite că aceasta are probleme. Aceste gamă din cel
răspândire de privatizat Securitate companii care se hrănesc cu insecuritățile generate de globalizare, la ușurința
cu care corporațiile transnaționale pot transfera producția către state cu mai ieftin muncă sau Mai puțin de
mediu regulament. El note acea tehnologiile de comunicaţii care au făcut toate acestea posibile au
de asemenea făcut cel lume Mai mult vulnerabil. Nu numai do Probleme cu Securitatea internetului amenință
libertățile civile ale utilizatorilor, dar viteza cu care o permit tehnologiile S.U.A la comunica permite instabilitate
la voiaj foarte repede prin international societate. Globalizarea ajută la răspândire cel material beneficii a
economiilor de piaţă liberă şi a democraţiei liberale în părţi izolate anterior ale cel lume. Aceasta poate sa de
asemenea distruge comunitățile OMS nu poti concura în economia noastră globală din ce în ce mai competitivă,
evidențiată de nivelurile în creștere ale inegalității economice în întreaga lume. Globalizarea poate să nu
producă o lume atât de „plată” pe cât ar dori să sugereze Thomas Freidman.
Sceptici
Cu toate că Giddens este conștient de niste minusuri la globalizarea, el rămâne unul dintre cei mai puternici
susținători ai săi. Există alții în IR care mențin a
Mai mult sceptic poziţie. Aceste „globalizare sceptici se concentreze al lor întrebări în jurul unui număr de teme
de bază. Primul este empiric, aruncând îndoieli
pe creanțe făcut de ale globalizării avocați. ei argumentează acea cel lume
75
ir1011_2016.indb 75 16/05/2016 14:22:44

este nu la fel de integrat la fel de unii ar fi sugera. În multe respecturi, astfel de ca procent din activitatea
economică creată de comerţul internaţional, global economie este nu acea mult Mai mult integrat acum decât
aceasta a fost în Tarziu 19 secol. Ce crește Acolo avea fost sunt foarte localizat. Vrac de internaţional comerţul
este concentrat în cel mâinile de A puţini bogat
state și tinde să se desfășoare fie regional, fie între aliați stabiliți și blocuri comerciale. De asemenea,
investițiile străine directe (ISD) sunt dominate de câteva economii avansate. Cu toate acestea,
corporațiile transnaționale puternic, rămâne legat la cel legale jurisdicție de al lor Acasă state, care sunt aproape
mereu situat în cel cel mai dezvoltat state. Prin urmare, în timp ce financiar pieţele au deveni Mai mult integrate
prin globalizare, cea mai mare parte a activității economice mondiale se desfășoară încă la nivel interstatal
– între state acea rămâne distinct, naţional economic unitati cu propriile reguli și practici interne.
În sectorul politic, statele suverane rămân arbitrii puterii politice. In timp ce niste probleme sunt cu adevărat
global – astfel de la fel de climat Schimbare
– eforturile noastre de a le aborda au fost dominate de guvernele lumii. Acest lucru este demonstrat
în mod clar de tratatele de mediu ale lumii, care stabilesc obiective de stat cu stat pentru politicile de mediu și,
prin urmare, Reflectați cel tradiţional bazată pe stat internaţional Ordin. Chiar unde societatea civilă joacă
un rol în luarea deciziilor politice, trebuie să facă acest lucru
în cooperare cu guvernele statelor. Multe aspecte ale globalizării, concluzionează scepticii, sunt mai puțin decât
cu adevărat global . Mai degrabă, ei sunt naţional sau regionale, fie ele legate de comerț, migrație sau
cooperare în materie de securitate.
În sectoarele social și cultural pot fi văzute și pretențiile pentru globalizare la fel de exagerat. The vast
majoritate de cel ale lumii populatia încă își petrece viața într-una țară. Mulți stau în nativul lor sat, oraș sau
provincie. Identitățile oamenilor sunt încă definite de experiențe specifice geografic și cultural. Deși noile forme
de comunicare ne-au permis să devenim mai conștienți de restul lumii, acest lucru nu înseamnă că toți oamenii
se văd ca cetățeni globali. Dimpotrivă, multe dintre relațiile noastre sociale, culturale și economice rămân
hotărât locale, iar noile forme de comunicare nu au făcut decât să crească profunzimea fluxurilor materiale și
informaționale de-a lungul liniilor sociale și culturale consacrate.
Criticii
Ce, apoi, de ale globalizării critici? ei vino în toate ideologic forme și dimensiuni, deși cei mai vocali tind să fie
cei din stânga politică.
Aceștia văd globalizarea ca pe o nouă formă de imperialism, făcută mai plăcută prin simpla schimbare a
numelui. Globalizarea, susțin acești critici, maschează simplul fapt că RI este condusă de politicile neoliberale
care provin dintr-o economie mondială capitalistă. Criticii subliniază că această economie este dominată de
state și elite occidentale care sunt intenționate să-și maximizeze propria putere și profituri. În spatele globalizării
nu se află 'invizibil mână de cel piata de desfacere', dar cel nu atât de ascuns mână de marile puteri, în special
Statele Unite. Globalizarea, insistă criticii,
este egal la Americanizarea. in orice caz mult este suporteri încerca pentru a ascunde faptul, criticii susțin că
globalizarea este o expresie a puterii SUA mai degrabă decât o comunitate globală în curs de dezvoltare.
Criticii globalizării se concentrează și pe consecințele economice ale globalizarea, în special în termeni de cel
distributie de bogatie.
Suporteri de globalizarea argumentează acea aceasta generează bogatie, reduce sărăciei și oferă tuturor șanse
mai mari de a obține securitatea economică.
Criticii uite la cel la fel a stabilit de statistici și ajunge la A complet concluzie diferită. Globalizarea, susțin ei,
exclude milioane de oameni săraci
76
ir1011_2016.indb 76 16/05/2016 14:22:44

din dezvoltarea socio-economică, distruge ecologia Pământului, subminează democrația și duce la un decalaj
tot mai mare între superbogații planetei și cei ai planetei. odihnă. Acesta păstrează națiuni sărace sărace – cu
unul sau două excepții notabile – și păstrează cel bogat națiunile bogat. Globalizarea este, in conformitate
pentru criticii săi, doar un alt cuvânt pentru imperialism și exploatare.
rezumat
► Stop și citit: BSO, 'Introducere', Secțiune 5, pp.10–12.
Activitate
Într-un paragraf de cel mult 500 de cuvinte, identificați-vă ca un susținător al globalizării, sceptic sau critic. Răspunsul dvs. ar trebui să
includă o declarație de teză cu o singură propoziție, care să indice clar poziția dvs., urmată de punctele principale pe care vă bazați
poziția. Argumentele pro și contra globalizării de la pp.10–12 din BSO vă vor oferi câteva puncte de plecare pentru răspunsul
dumneavoastră. Postați paragraful dvs. pe Forum de discuții VLE pentru feedback de la colegii tăi.
După ce ți-ai postat munca, răspunde la o postare a unuia dintre colegii tăi. Are înțelegerea lor despre ce înseamnă să fii susținător,
sceptic sau critic sunt de acord cu al tău? Trimiteți-le o notă scurtă (și politicoasă) pe forum pentru a le spune ce părere aveți.
The dubla criză de globalizare?

Deși au existat multe critici la adresa globalizării în anii 1990, acestea nu au devenit influente internaționale
decât în secolul 21, când două evenimente au contestat-o într-un mod mult mai serios. În primul rând, atacurile
din 11 septembrie 2001 au lovit în centrul hegemoniei SUA – un aspect cheie de Globalizarea 3.0. Îndreptat la
fel de ei au fost la cel simboluri de NE putere economică, militară și politică, atacurile de la 11 septembrie au scos
la iveală amploarea
rezistența la globalizare în mai multe părți ale lumii islamice. De asemenea, au reușit să închidă temporar
arterele și venele comerțului global. Desigur, teroriștii nu au reușit să facă acest lucru pentru foarte mult timp.
In orice caz, al lor actiuni a avut consecințe. Terorism are făcut lume călătoriile și comerțul mondial mai dificil.
Panica financiară creată de atacuri i-a forțat și pe factorii de decizie din SUA să își slăbească controalele deja
slabe asupra global bani livra. În cel mic de statura termen, acest alimentat un economic boom și a ajutat la
calmarea nervilor piețelor. Pe termen mediu, a stabilit condițiile de reglementare care au permis băncilor și
instituțiilor financiare să ducă lumea în pragul colapsului economic în 2008.
Acest lucru ne aduce la criza financiară globală care s-a desfășurat din 2007: un eveniment la fel de
neașteptat și potenţial deranjant la lume Ordin dupa cum Sfârşit de cel Rece Război. Este origini avea fost
discutat de economiști și istorici economici. Narațiunea, dacă nu cauzele profunde ale crizei, sunt bine
cunoscute. O bulă imobiliară din SUA a fost umflată de ratele scăzute ale dobânzilor și în cele din urmă a
izbucnit pentru a dezvălui expunerea sistemelor bancare americane și europene la cantități mari de datorii
riscante „subprime”. Bilanțurile instituțiilor financiare au fost supuse unor deprecieri masive, iar guvernul SUA și
aliații săi – după ce au permis eșuării firmei financiare Lehmann Brothers în septembrie 2008 – au fost nevoiți să
intervină
77
ir1011_2016.indb 77 16/05/2016 14:22:44

salvați alte bănci și instituții din sistemul financiar global. Pe măsură ce băncile căutau să-și evalueze pierderile,
oferta de credit – lubrifiantul capitalistului economii – s-a micsorat strict. NE real brut intern produsul (PIB)
sa micșorat timp de patru trimestre consecutive, distrugând toată creșterea economică din cel Sfârşit de 2005 la
2008. Şomaj Trandafir la este cele mai înalte niveluri de la începutul anilor 1980, iar costul prevenirii unei crize
economice mai grave au făcut ca SUA să se confrunte cu un deficit bugetar în 2009 echivalent cu
13.5 pe cent de PIB- ul său .
Chiar dacă economia SUA s-a clătinat, criza financiară din 2008 a reprezentat ceva mult mai fundamental decât
un eveniment bancar izolat. Pierderea de încredere în cel piata libera sistem plasat cel viitor de capitalismul
global sub microscop. Prin urmare, criza financiară a dat o lovitură gravă puterii SUA, subminând pretențiile
ideologice ale modelului său economic.
Deși lecțiile extrase din istorie ar fi putut ajuta SUA să prevină repetarea prăbușirii din 1929, ele nu au putut
împiedica criza financiară din 2008 să se răspândească în economia globală. În părțile mai puțin competitive ale
Europei, impactul său a fost dramatic. Cu șomajul în creștere și mai multe țări precum Irlanda, Grecia, Italia și
Portugalia care caută sprijin economic din partea UE pentru a evita obligațiile de plată a datoriilor lor suverane,
cel european proiect arata mai tremurat decât la orice timp de cand cel toamna a Zidului Berlinului și a
prăbușirii Uniunii Sovietice. Combinat cu
Criza migrației care se abate pe țărmurile sudice și de est ale Europei, aceasta înseamnă necazuri pentru UE.
rezumat
Concluzie
Deși criza economică din 2008 a afectat economia globală, globalizarea a supraviețuit. Cu toate acestea, există
indicii puternice că echilibrul de dinainte de criză al puterii economice globale nu a făcut-o. Acesta este un
subiect la care noi voi întoarcere în cel concluzionand capitol de acest subiect ghid, când examinezi critic
argumentul la modă că un mare internațional tranziție este in curs de desfasurare, conducere la cel declin de cel
Vest
(în special SUA) și ascensiunea Asiei (în special Republica Populară Chineză). Nu trebuie să abordăm această
problemă în detaliu acum. Este suficient să spunem că de la criza globalizării din 2008, SUA și Vest uite Mai
puțin și Mai puțin 'legat la conduce' și China și Asia apărea mult mai încrezător în sine. Dacă acest lucru va muta
centrul puterii globale către Pacificul de Vest este incert. La prima vedere, pare China a apărut din 2008 cu o
enormă încredere în sine, în timp ce SUA și
este tradiţional occidental aliați avea nu. Aceasta ar putea chiar fi acea noi avea acum intrat cel Al patrulea etapă
în cel istorie de globalizare: Globalizarea 4.0.
78
ir1011_2016.indb 78 16/05/2016 14:22:44

Capitol rezumat
• Globalizarea este un proces complex care implică state și actori nestatali, și este caracterizat de cel 'largirea,
adâncire, și accelerarea interconexiunii la nivel mondial”.
• Globalizarea este un proces istoric cu o istorie care se întinde cel puțin până în epoca europeană a
descoperirilor în jurul anului 1500.
• Cu adevărat 'global' Probleme, astfel de la fel de cel economic ravagii adus pe de al Doilea Război Mondial,
poate fi abordat numai prin răspunsuri globale. Acordul de la Bretton Woods a fost un astfel de răspuns.
FMI.
• Democratizare – A cheie element de NE străin politică – caută la extinde zona de democratic pace ipotezat de
democratic pace teorie (DPT).

• evalua empiric și teoretic argumente despre globalizarea
• identifica cheie momente în cel globalizarea de internaţional societate
• cântări de susținere, sceptic și critic argumente despre cel rol a globalizării în societatea internațională
79
ir1011_2016.indb 79 16/05/2016 14:22:44

Capitol vocabular
• globalizarea
• neguvernamentale organizatii
• transnațională corporații (TNC-uri)
• internaţional organizatii (IO-uri)
• mercantilism
• revizionist
• Bretton pădure
• dereglare
• liberalizarea
• piaţă autoreglare _
• cel 'Sfârşit de istorie'
• condiționalitatea
• teoria păcii democratice (DPT)
• civil societate
• străin direct investitie (ISD)
• global financiar criză
• brut intern produs (PIB)

1. Este globalizarea A nou proces în internaţional istorie?
2. Ce provocări face globalizarea poza pentru cel norme, reguli și practicile societății internaționale?
3. Face democratic pace teorie Rău acea globalizarea este realizarea IR mai pașnic?
80
ir1011_2016.indb 80 16/05/2016 14:22:44

Parte 3: Teorii de internaţional relaţii
Parte 3: Teorii de relatii Internationale
81
ir1011_2016.indb 81 16/05/2016 14:22:44

Note
82
ir1011_2016.indb 82 16/05/2016 14:22:44

Capitol 6: The Engleză Şcoală de internaţional relaţii
Capitolul 6: Școala engleză de internațional relaţii
Aceasta este mai bine la recunoaşte acea noi sunt în întuneric decât să ne prefacem că putem vedea lumina.
Hedley Taur

• localiza Școala Engleză ca o ramură a teoriei relațiilor internaționale (IR).
• introduce 'internaţional societate' la fel de cel organizarea principiu de Școala Engleză
• luați în considerare capacitatea Școlii Engleze de a analiza tipurile regionale, istorice și fie cooperative, fie
competitive ale societății internaționale
• aplica scoala engleza concepte de analizat cel cauzele și efectele primului război mondial.
• explica Cum internaţional societate creează Ordin afară de anarhie
• explica Cum global și regional internaţional societăţilor diferă
• utilizare Engleză Şcoală concepte la a analiza aspecte de cel Primul Lume Război.
• defini cheie termeni scris în îndrăzneţ
Esenţial citind
Armstrong, D. 'The evoluţie de internaţional societate' în BSO, Capitol 2. „Anarhia” în GCR.
'Internaţional societate' în GCR.

Maro, C. „IR teorie astăzi' în Maro, C. și K. Ainley Înţelegere relatii Internationale. (Londra: Palgrave Macmillan, 2009) Al
patrulea ediție.
Taur, H. Societatea anarhică . (Basingstoke: Palgrave Macmillan, 2002) A treia editie.
Buzan, B. De la societatea internațională la societatea mondială? Teoria școlii engleze și structura socială a globalizării .
(Cambridge: Cambridge Universitate Press, 2010).
Buzan, B. și A. Gonzalez-Pelaez Societatea internațională și Orientul Mijlociu: Teoria școlii engleze la nivel regional . (Londra:
Palgrave Macmillan, 2009).
Carr, EH The douăzeci ani' criza . Editat de M. Cox (Nou York: Palgrave, 2001).
Dunne, T. „Școala engleză” din Dunne, T., M. Kurki și S. Smith (eds) Internațional relaţii teorii: disciplina și diversitate. (Oxford:
Oxford University Press, 2010) ediția a doua.
83
ir1011_2016.indb 83 16/05/2016 14:22:44

Grader, S. 'The Engleză Şcoală de internaţional relaţii: dovezi și evaluare', Review of International Studies 14(1) 1988, pp.29–44.
Halliday, F. „Teorii în disputa' în Halliday, F. Regândirea internaţional relatii . (Londra: Macmillan, 1994).
Hoffman, S. — Hedley Taur și a lui contribuţie la internaţional relaţii',
Internaţional Afaceri 62(2) 1986, pp.179–95.
Jones, R. 'The Engleză Şcoală de internaţional relaţii: A caz pentru închidere',
Linklater, A. și H. Suganami Școala engleză de relații internaționale: o reevaluare contemporană. (Cambridge: Cambridge
Universitate Press, 2006).
29(3) 2003, pp.443–60.
Suganami, H. „Școala engleză pe scurt”, Revizuirea anuală a Ritsumeikan Studii Internaționale 9 2010, pp.15–28.
Capitol rezumat
• Școala Engleză de IR este un grup divers de analiști care văd lumea la fel de fiind compusă de internaţional
actori OMS de acord la standarde comune de comportament care le fac acțiunile mai previzibile.
• Principiul de organizare al Școlii Engleze este societatea internațională - o colecție de actori internaționali care
participă la funcționarea instituțiilor comune. Acestea sunt norme, reguli și practici care prescriu tipuri specifice
de comportament pentru membrii societății.
• Actorii care încalcă instituțiile societății internaționale pot fi sancționați de ceilalți membri ai acesteia.
Sancțiunile pot varia de la avertismente verbale la la scară largă militar interventii, în funcţie pe cel gravitatea
transgresiunii și puterea actorilor implicați.
• Hedley Bull, un gânditor cheie în Școala Engleză, susține că contemporan internaţional societate este
fundamental anarhic în măsura în care nu există un guvern global care să poată soluţiona disputele dintre
statele suverane.
• În ciuda faptului că este anarhică, societatea internațională este ordonată datorită influenței de formală și
informal instituţii, care se regularizează comportamentul actorilor și permite pentru internaţional coordonare și
cooperare.
• Școala engleză este deosebit de bună la urmărirea evoluției actorilor și practici prin istorie, permițând analiștilor
la explica modul în care comportamentele specifice – cum ar fi imperialismul – devin proeminente și se
estompează în obscuritate.
• The Engleză Şcoală abordare permite analiștilor la comparaţie și contrastează diferitele societăți internaționale
regionale, care pot fi definite de șiruri foarte diferite de actori și instituții.
• Societățile internaționale regionale vor exista probabil alături de o societate „globală” mai subțire, definită de o
rețea mai puțin densă de norme, reguli și practici.
• Primul Război Mondial a fost rezultatul instituțiilor care au definit europeanul internaţional societate în cel
primul decenii de cel al 20-lea secolului, în special normele, regulile și practicile asociate cu militarismul și
naționalismul.
• The Sfârşit de cel Primul Lume Război introdus nou institutii, astfel de ca securitate colectivă, în societatea
internațională a zilei.
84
ir1011_2016.indb 84 16/05/2016 14:22:44

Introducere
După cum sa discutat în capitolele anterioare, studiul teoriei IR este un pas important către o analiză
internațională eficientă. Teoriile sunt „hărți” simplificate că noi utilizare a naviga calea noastră prin realitate
complexă de
relațiile internaționale – evidențiind unele lucruri și ignorând altele. Școala engleză este o astfel de teorie.
Subliniază multe dintre conceptele pe care le aveți deja fost introdus la, inclusiv internaţional societate, anarhie,
suveranitate și diplomație. Este, de asemenea, cea mai gândită din punct de vedere istoric dintre teorii noi voi
uite la, permițând tu la disloca niste de cel istorie la care ați fost expus în partea 2 a acestui ghid de subiect.
Școala engleză este numele dat unui grup de analiști în relații internaționale care consideră că relațiile dintre
actorii internaționali sunt modelate de seturi de norme, reguli și practici care au evoluat de-a lungul sutelor de
ani de istorie umană. Aceste norme, reguli și practici alcătuiesc un set informal de linii directoare pentru un
comportament acceptabil în rândul actorilor statali și nestatali. Actorii care acceptă aceste linii directoare fac
parte dintr-un internaţional societate a caror norme, reguli și practici formă cel bază de coordonare şi
cooperare între membri.
Numele „Școala Engleză” este un nume puțin greșit. Mulți dintre cei mai importanți gânditori ai săi nu au fost
englezi și nu toți analiștii englezi IR subscriu la ideile sale principale. În plus, Școala de Engleză conține multe
facțiuni. Unii sunt extrem de pesimiști – chiar hobbesieni – în viziunea lor asupra lumii. Se tem de efectele
anarhiei internaționale și tind să sprijine hegemonii puternici care ar putea fi capabili să impună o formă de
politică. Ordin pe cel ale lumii state și non-statale actori. Alții sunt mai plină de speranţă acea state poate sa
coopera la rezolva impartit Probleme în A lume în curs de globalizare. Ei văd diplomația și acordurile
internaționale ca pe o cale de urmat, reflectând Ioan a lui Locke credinta în cel putere de A social contracta
pentru a lega partidele între ele. Alți membri ai Școlii Engleze calcă pe urmele lui Karl Marx. Ei văd societatea
internațională de astăzi ca fiind fundamental nedreaptă și prevăd un viitor de schimbare radicală, chiar
revoluționară.
Aceasta Mai pare ciudat la bulgăre aceste disparate grupuri împreună. In orice caz, împărtășesc o credință
centrală care îi identifică pe toți ca membri ai școlii engleze: existența societății internaționale. Societatea
internațională este principalul principiu organizator care definește analiza Școlii Engleze. Prin urmare, trebuie să
fie prima oprire pe drumul dumneavoastră către înțelegerea acestei abordări importante a studiului relațiilor
internaționale.
Organizarea principiu
Capitolele anterioare ale acestui ghid de subiecte au folosit ideea unei internaționale societate la introduce
cel istorie de internaţional relaţii din 1500 până în prezent. La acea vreme, probabil că nu știai că erai implicat
într-o discuție teoretică despre IR. Aia este bună. Teoria poate fi un cuvânt intimidant, evocând imagini cu
ecuații științifice uluitoare și argumente filozofice. Nu vă panicați. Teoriile sunt doar instrumente pe care le
folosim pentru a înțelege lumea din jurul nostru. În IR, ele ne permit să analizăm o lume care altfel ar fi mult
prea complexă pentru ca noi să o înțelegem. Teoriile pot fi gândite ca hărți metaforice. O hartă vă ajută să
navigați de la Punctul A la Punctul B, oferind un model simplificat al geografiei prin care treceți, arătând
drumurile pe care trebuie să călătoriți, lăsând deoparte alte obiecte precum
85
ir1011_2016.indb 85 16/05/2016 14:22:44

case si vegetatie. Această simplificare este un rău necesar. Un perfect precis Hartă de cel lume ar avea la include
Tot în cel lume. Aceasta ar prin urmare fi la fel de mare la fel de cel lume aceasta descrie, realizarea aceasta
imposibil de folosit. Teoriile IR îndeplinesc o funcție similară. Ele vă ajută să vedeți conexiunile dintre diferite
evenimente prin crearea unui model simplificat
a interacțiunii umane la scară internațională. Așa cum diferite hărți includ și exclud diferite tipuri de informații
pentru a face navigarea mai ușoară, diferitele teorii IR includ și exclud diferite tipuri de interacțiune umană.
Unii se uită la modelele comerțului și finanțelor internaționale în cel internaţional economie. Alții sunt Mai
mult interesat în Securitate alianţe între state. Nicio teorie nu generează o redare complet exactă a lumii. Până
la urmă, scopul unei teorii este să evidențieze și să mascheze aspecte
de realitate în Ordin la permite tu la identifica cauze, efecte, probleme şi solutii în ce ar in caz contrar fi un
copleșitoare te grabesti de informații despre lume.
Școala Engleză simplifică lumea IR, descriindu-o în termeni de una sau mai multe societăți internaționale. O
societate internațională este formată dintr-un set de actori – în mod normal state – cu un set comun de norme,
reguli și practici acea formă al lor comportament care sunt numit institutii .
Diplomatic imunitate este A direct exemplu de A la nivel global institutie internationala recunoscuta. Protejează
reprezentanții unui stat atunci când locuiesc pe alt teritoriu, permițând adversarilor și inamicilor să
menține în siguranță reprezentanți oficiali în capitalele celuilalt. Acest lucru le permite să comunice eficient – un
pas cheie în orice proces de rezolvare a problemelor. Chiar și în apogeul Războiului Rece, SUA și URSS nu și-au
ucis sau întemnițat diplomații reciproc. Pur și simplu ar expulza pe toți diplomații pe care i-ar suspecta de fapte
greșite, lăsând deschisă posibilitatea unei comunicări viitoare.
Cele patru norme discutate în capitolul 2 al acestui ghid – diplomație, internațională lege, cel echilibru de putere
și suveranitate – sunt exemple importante de instituții care modelează comportamentul statului în întreaga
lume. În mulți moduri, ei marcă cel limite de global internaţional societate. Cum poate sa un instituţie marcă cel
limite de A societate? hai sa întoarcere la exemplu de diplomatic imunitate. La cel cel mai de bază nivel, state
acea
respingerea imunității diplomatice nu poate deveni membri cu drepturi depline ai societății internaționale,
deoarece alți membri nu îi vor accepta. Fără asigurările oferite de imunitatea diplomatică, statele nu vor risca
să-și pună diplomații într-o capitală străină. Pentru a fi membru al global international societate, A stat trebuie
sa la cel mai puţin nominal Accept cel instituţiile care o definesc. Acest lucru nu înseamnă că un actor va
respecta întotdeauna instituțiile dominante ale unei societăți. Actorii internaționali pot încălca și încălcă
internațional societati norme, reguli și practici. Când ei do, ei se poate aștepta să primească o formă de
sancțiune de la ceilalţi membri ai societăţii.
Aceste sancțiuni pot varia de la avertismente informale împotriva încălcărilor viitoare, la comerţul și voiaj
embargouri acea izola cel jignind actor să pe scară largă militar interventii destinat la forta cel jignind actor din
nou în concordanță cu instituțiile dominante ale societății internaționale.
Societatea internațională este formată dintr-un set de actori internaționali care împărtășesc norme, reguli și
practici acea formă al lor comportament către unu o alta. Aceasta este teza principală a Școlii Engleze și duce la
o serie de concluzii interesante atunci când este utilizată pentru a analiza trecutul și prezentul relațiilor
internaționale.
86
ir1011_2016.indb 86 16/05/2016 14:22:44

rezumat
• Principiul de organizare al Școlii Engleze este societatea internațională – o colecție de actori internaționali care
participă la lucru
de uzual instituţiilor. Aceste sunt norme, reguli și practici care prescriu tipuri specifice de comportament pentru
membrii societăţii.
► Stop și citit: 'Internaţional societate' în GCR.
Concepte și ipoteze
unu de cel Engleză Al școlii cheie gânditori este Hedley Taur, a caror carte Societatea anarhică (publicată pentru
prima dată în 1977) rămâne cel mai respectat tratat al Școlii. Bull susține că societatea internațională
contemporană este fundamental anarhică . Aceasta înseamnă că nu are
un conducător suprem care poate oricând să rezolve disputele și să dicteze instituțiile societății – nu înseamnă
că societatea internațională este haotică. De fapt, Bull susține că societatea internațională este remarcabil de
bine ordonată, în ciuda faptului că nimeni nu este la conducere. Ideea că o societate poate fi ambele anarhic și
ordonat Mai pare contraintuitiv. Aceasta este, in orice caz, o redare exactă a lumii din jurul nostru.
► Stop și citit: 'Anarhie' în GCR.

Explicarea modului în care anarhia internațională produce ordine internațională este unul dintre obiectivele
principale ale școlii engleze. Membrii săi o urmăresc urmărind evoluția instituțiilor internaționale. Bull și alții
notează că instituțiile pot fi formale sau informale. Ele pot fi consacrate în tratate şi organizatii ca cel Cartă de
cel Unit Națiunile. Alte instituţiile au nescris coduri de conduce. Instituţiile evolua, de multe ori devenind mai
formalizate în timp. Să ne uităm la un exemplu. Imperialismul, o instituție a european internaţional societate
pana cand cel mijlocul anului 20 secol, a apărut la fel de o practică comună, dar informală, în rândul statelor
europene cu mult înainte de a fi scrisă jos și oficializate în internaţional lege. La fel de noi a văzut în Capitol 2
din acest ghid de subiect, imperialismul a devenit o practică comună în societatea internațională europeană
între 1500 și 1914. În timp, a devenit un „normal” și „corespunzător” cale pentru european state la afacere cu
oameni non-europeni și teritoriu. Geologie prevede un apt metaforă pentru înțelegerea acestui proces. Așa cum
nămolul fin depus de râuri se poate transforma lent în rocă printr-un proces continuu de sedimentare, la fel și
practicile și valorile informale pot deveni instituționalizate în societatea internațională prin repetare constantă.
Societatea internațională nu are nevoie de un arbitru suprem sau leviatan pentru a oferi aceasta cu A
constituţional structura. Ordin poate sa dezvolta organic din interacțiunea repetată a actorilor internaționali,
permițând societatea lor la fi ambii anarhic și ordonat – lipsit A rigla, dar nu lipsite de reguli. După cum explică
Hedley Bull, „de către o instituție, nu implicăm neapărat o organizație sau un mecanism administrativ, ci mai
degrabă un set de obiceiuri și practici modelate pentru realizarea unor obiective comune”.
Informale practici Mai sau Mai nu conduce la cel dezvoltare de Mai mult formal
87
ir1011_2016.indb 87 16/05/2016 14:22:44

institutii, în care norme, reguli și practici deveni codificat în drept internațional

formal prin tratate și acorduri.
După cum am văzut în capitolul 3 al acestui ghid de subiect, normele, regulile și
practicile asociate cu imperialism avea căzut afară de favoare din moment ce Al
doilea Lume Război. Alte internaţional institutii, astfel de la fel de de sine-
determinarea, le-a înlocuit. Aceasta ne aduce la o afirmație importantă făcută de
membrii Școlii Engleze: instituțiile se schimbă mereu. Ele nu rămân statice în
timp. Ascensiunea și căderea imperialismului este un exemplu. Dacă instituțiile
apar și se schimbă în timp, nu există niciun motiv să credem că normele, regulile
și practicile societății internaționale moderne voi rămâne cel la fel pentru
totdeauna. Formal tratate și informal coduri practicile sunt deschise revizuirii –
prima prin intermediul unor noi tratate internaționale și cea din urmă prin
intermediul schimbărilor culturale în cadrul societății internaționale. Ambele
semnifică acceptarea de noi instituții de către membrii societății. Îmbrățișarea
schimbării de către Școala Engleză permite membrilor săi să fie deosebit de buni
la analiza tendințelor istorice, ceea ce o face una dintre cele mai populare
abordări ale IR printre iubitorii de istorie.
Ultimul punct pe care trebuie să-l luăm în considerare în ceea ce privește Școala
Engleză este modul în care instituțiile aduc ordine în anarhia internațională.
argumentează Barry Buzan acea instituţiilor do asa de de furnizarea răspunsuri la
Două principal întrebări:
1 Buzan (2010).
1. OMS este A membru de cel internaţional societate tu sunt studiu?
2. Cum do este membrii raporta la unu o alta? 1
Instituțiile stabilesc regulile de apartenență și regulile de comportament ale

societății internaționale. Cu riscul unei alte metafore, gândiți-vă la IR ca A bord
joc. Instituţiile sunt cel reguli acea dicta OMS devine la ia parte și Cum ei trebuie
sa Joaca cel joc. Dacă A jucător pauze cel reguli de A
joc, ei voi probabil fi descalificat din viitor jocuri. Nimeni îi place să se joace cu un
trișor. De asemenea, dacă cineva nou este dispus să accepte regulile de
comportament ale jocului, ei voi probabil fi permis să se alăture data viitoare.
Determinând cine face parte din societatea internațională și cum ar trebui să se
comporte, instituțiile fac RI puțin mai previzibile.
Prin urmare, instituțiile oferă o bază pentru ordine în cadrul societății anarhice
globale în care noi Trăi. Aceasta este nu A sistem de care Toma Hobbes ar aproba.
În a lui ochi, anarhie a fost inevitabil dezastruos. In orice caz, acest Marca ciudată
de „ societate anarhică ” a servit omenirii cu un oarecare succes de secole –
chiar de milenii – și rămâne cea mai probabilă formă de guvernare internațională
în viitorul apropiat.
rezumat
• Hedley Bull, un gânditor cheie în Școala Engleză, susține că contemporan
internaţional societate este fundamental anarhic în măsura în care nu există un
guvern global care să poată soluţiona disputele dintre statele suverane.
• În ciuda faptului că este anarhică, societatea internațională este ordonată datorită
influenței instituțiilor formale și informale, care regularizează comportamentele
actorilor. și permite pentru internaţional coordonare și cooperare.
• Școala engleză este deosebit de bună la urmărirea evoluției actorilor și practici
prin istorie, permițând analiștilor la explica modul în care comportamentele
specifice – cum ar fi imperialismul – devin proeminente și se estompează în
obscuritate.
► Stop și citit: BSO, Capitol 2, Secțiune 1, p.36
88
ir1011_2016.indb 88 16/05/2016 14:22:44

Global și regional internaţional societăţilor

Școala de Engleză oferă o modalitate eficientă de a compara și contrasta societățile
internaționale din întreaga lume. Scena internațională este locuită de o gamă
amețitoare de actori statali și nestatali care interacționează. Concentrându-se pe
normele, regulile și practicile care le modelează interacțiunile, Școala Engleză
prioritizează studiul anumitor actori și anumite interacțiuni. Acest reduce cel număr de
actori și interacțiuni de reducând cele peste 200 de state ale planetei și miile sale de
națiuni și actori nestatali într-un număr mult mai mic de societăți internaționale globale
și regionale. La începutul istoriei sale, Școala Engleză sa concentrat aproape exclusiv
asupra statelor ca actori în societatea internațională. De atunci, a lărgit gama de actori
pe care îi analizează, aducând corporații transnaționale și organizații
neguvernamentale. Procedând astfel, Școala Engleză a devenit mai strâns asociată cu
pluralismul prin recunoașterea rolului actorilor nestatali și a importanței altor
preocupări decât securitatea statului. Influența actorilor nestatali este mai evidentă în
sectoarele economice și sociale decât în politică. În sectorul politic, statul continuă să
domine.
Unul dintre marile beneficii ale abordării IR a Școlii Engleze este capacitatea teoriei de a
urmări asemănările și diferențele dintre societățile internaționale globale și regionale ale
planetei. În cartea sa din 2010, Barry Buzan susține că planeta este locuită de o serie de
suprapuneri internaționale societăţilor. La cel global nivel, internaţional actori sunt
legate de o formă relativ „subțire” de societate internațională caracterizată de foarte
puține practici și valori comune. Cele mai recunoscute dintre acestea includ stat
suveranitate – A regulă de calitatea de membru – și diplomaţie – A
regulă de comportament. Aceste norme sunt în general admis de cel state de lumea și
formează baza societății internaționale globale. La nivel regional, societățile
internaționale mai exclusiviste dezvoltă adesea seturi „mai groase”.
de instituții formale și informale decât omologul lor global. Aceasta este în mare
măsură datorată la vecine actorilor Mai mult frecvent interacțiuni și istorii mai partajate.
Aceste istorii mai lungi permit practici informale mai mult timp la deveni sedimentat
aspecte de al lor regional internaţional societate,
crearea unui set mai dens de norme, reguli și practici decât există la scară globală.
Profesorul Buzan explică relația dintre societatea noastră internațională „subțire” și
omologii săi regionali „mai groși”, comparând lumea cu o tigaie umplută cu mai multe
ouă gătite. După cum explică el, „deși aproape toate statele din sistemul [global]
aparțin unei societăți internaționale subțiri, pluraliste (stratul albușului), există grupuri
sub-globale și/sau regionale care sunt mult mai dezvoltate... (gălbenușurile)'. 1 Relativ
'gros' regional societăţilor pluti pe top de A mai subtire, societate globală. Aceasta
înseamnă că orice stat va participa probabil la cel puțin două societăți internaționale:
una globală și una regională.
Dincolo furnizarea A simplificat cale de gândire despre global și IR regional, abordarea
1 Buzan (2009) p.28.
Școlii Engleze oferă, de asemenea, o oportunitate de a compara instituțiile de-a lungul

istoriei. După cum am indicat mai devreme, imperialismul
a fost cândva o instituție definitorie a societății internaționale europene – și, probabil,
globală. A ajutat atât la determinarea cine ar putea fi membru cu drepturi depline al
societății internaționale (actorii imperiali), cât și a modului în care aceștia ar trebui să
acționeze (de exemplu, relații economice asimetrice, conducerea de către elite străine).
Acest nu mai este cazul. Imperialismul a fost înlocuit cu alte reguli de apartenență și
comportament în Europa și în jurul cel lume. Aceste alte norme, reguli și practici – cum
ar fi autodeterminarea – s-au dovedit a fi mai rezistente decât imperialismul, oferind o
bază pentru societatea globală „subțire” descrisă în metafora de ouă prăjit a
profesorului Buzan.
89
ir1011_2016.indb 89 16/05/2016 14:22:44

rezumat
► Stop și citit: BSO, Capitol 2, Secțiuni 2–3, pp.37–40.
Activitate
Rețineți rolul important jucat de religie ca instituție în societățile internaționale creștine și islamice antice și premoderne. În special,
gândiți-vă la modul în care religia s-a purtat ca al lui Buzan albușuri "subțiri", ținând împreună societăți internaționale altfel diferite, în
virtutea atractivității sale transnaționale. Cum credeți că apariția suveranității statului în secolele al XVI-lea și al XVII-lea a afectat
acest cadru instituțional „subțire”? Postează răspunsul tău în Forum de discuții VLE pentru feedback de la colegii tăi.
O singura data tu avea postat ta muncă, răspunde la A post din unu de ta colegii. Do tu sunteți de acord cu analiza lor? Trimite-le o
notă pentru a le spune ce crezi.
The Engleză Şcoală și cel Primul Lume Război

După cum sa argumentat în capitolele anterioare ale acestui ghid de subiecte, Prima Lume Război a fost A
seminal eveniment în cel evoluţie de modern relatii Internationale. A marcat trecerea de la un tip de societate
internațională la o alta. Înţelegere acest transformare este A sarcină Cel mai bun realizat prin utilizarea
metodelor analitice ale Școlii Engleze.
Este tentant să ne gândim la societatea internațională ca la ceva care este în mod natural cooperant, încurajând
statele sale membre să se comporte civil unul față de celălalt pentru a evita conflictele. Acest lucru este adevărat
în multe părți ale cel lume astăzi. Europa și cel Americi, pentru exemplu, avea societățile internaționale regionale
care interzic războiul ca instrument politic acceptabil
în toate cazurile, cu excepția autoapărării. Acesta nu a fost întotdeauna cazul. Folosind conceptele Școlii
Engleze, este posibil să identificăm diferite tipuri de instituții de-a lungul istoriei lumii. Unele dintre acestea
caracterizează societățile internaționale cooperatiste. Alții încurajează comportamentul competitiv, chiar
combativ. Acesta este un punct important: o societate internațională nu are nevoie la fi pașnic. ale Europei
regional internaţional societate inainte de cel Primul Război Mondial a fost caracterizat de un nivel ridicat de
competiție și conflict între membrii săi. Acest lucru a dus la războaie frecvente între statele europene. Pentru
mulți din Școala Engleză, aceste războaie nu indică un eșec al societății internaționale. În societatea
internațională a vremii, războiul era una dintre instituțiile care defineau comportamentul acceptabil al statului.
Norme
precum militarismul – credința în soluții militare la disputele politice – și naționalismul au împins actorii
internaționali în conflicte violente între ei. În societăţilor definit de militarism și naţionalism, război a devenit o
instituție esențială. A oferit un mijloc – oricât de imperfect – de rezolvare a conflictului. Prin urmare, cel Primul
Lume Război a fost A produs de cel instituţiilor care a definit societatea internațională europeană înainte de
1914.
De cand cel Sfârşit de cel Primul Lume Război, ale Europei internaţional societatea are încet și incorect
transformat în sine în ceva mult Mai mult
90
ir1011_2016.indb 90 16/05/2016 14:22:44

de cooperare. Războiul a fost înlocuit ca practică acceptabilă de alte instituții precum securitatea colectivă .
Această nouă instituție s-a înrădăcinat în societatea internațională europeană printr-o serie de formală
acordurile asociate cu Uniunea Europeană (UE) și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).
Astfel, impactul Primului Război Mondial asupra RI este înțeles de membrii Școlii Engleze ca fiind în principal
din schimbări instituționale aduse structurii societății internaționale. Vărsarea de sânge și falimentul provocate
de cel Primul Război Mondial a forțat statele Europei să întoarcă spatele vechilor instituții ale militarismului și
naționalismului în anii 1920. Când acestea au reapărut în state precum Italia și Germania în anii 1930, au
semnalat o revenire. la cel Mai mult combativ și periculos internaţional societate de anii dinainte de 1914. Acest
lucru a dus la al Doilea Război Mondial – un și mai costisitor conflict în ceea ce privește atât viețile pierdute,
cât și bogăția risipită. A fost doar
după acest devastator conflict acea Europa încet a început la schimb departe de la trecutul său militarist și
naționalist către o formă mai cooperantă a societății internaționale.
rezumat
naționalismul.
Activitate
În un scurt paragraf, abordare urmatoarea intrebare:
„Există vreo dovadă că societatea internațională europeană trece de la securitatea colectivă la militarismul și naționalismul care și-au
definit instituțiile înainte de 1914?”
Post ta Răspuns în cel VLE discuţie forum pentru părere din ta colegii.
O singura data tu avea postat ta muncă, răspunde la A post din unu de ta colegii. Do tu sunteți de acord cu analiza lor? Trimite-le o notă
pentru a le spune ce crezi.
Concluzie
Teoria școlii engleze se învârte în jurul ideii de societate internațională - A Colectie de internaţional actori legat
de impartit seturi de formal și
instituții informale. Utilizează acest concept teoretic pentru a simplifica studiul IR prin gruparea actorilor și a
interacțiunilor lor într-un număr limitat.
ale societăților globale și regionale, fiecare având seturi „groase” sau „subțiri” de practici și valori comune. Pot
rezulta structuri instituționale diferite în diferit feluri de internaţional societăţilor – din cel extrem de societate
cooperativă care există în prezent în Europa către societatea mult mai competitivă care caracterizează IR în Asia
de Est. Prin urmărirea diferitului
structuri instituționale care definesc aceste societăți, este posibil să le comparăm și să le contrastăm în spațiu și
timp pentru a evalua impactul diferitelor instituţiilor pe cel evoluţie de internaţional societăţilor în jurul lumea .
91
ir1011_2016.indb 91 16/05/2016 14:22:44


• Principiul de organizare al Școlii Engleze este societatea internațională - o colecție de actori internaționali care
participă la funcționarea instituțiilor comune. Acestea sunt norme, reguli și practici care prescriu tipuri specifice
de comportament pentru membrii societății.
• Hedley Bull, un gânditor cheie în școala engleză, susține că contemporan internaţional societate este
fundamental anarhic în măsura în care nu există un guvern global care să poată soluţiona disputele dintre
statele suverane.
• În ciuda faptului că este anarhică, societatea internațională este ordonată datorită influenței de formală și
informal instituţii, care se regularizează comportamentul actorilor și permite pentru internaţional coordonare și
cooperare.
• Școala engleză este deosebit de bună la urmărirea evoluției actorilor și practici prin istorie, permițând analiștilor
la explica modul în care comportamentele specifice – cum ar fi imperialismul – devin proeminente și se
estompează în obscuritate.
naționalismul.

• explica Cum internaţional societate creează Ordin afară de anarhie
• explica Cum global și regional internaţional societăţilor diferă
• utilizare Engleză Şcoală concepte la a analiza aspecte de cel Primul Lume Război.
• defini cheie termeni scris în îndrăzneţ
92
ir1011_2016.indb 92 16/05/2016 14:22:44

Capitol vocabular
• scoala engleza
• internaţional societate
• instituţiilor
• sancţiune
• anarhic
• anarhic societate
• pluralism
• stat suveranitate
• naţionalism
• colectiv Securitate

1. Care instituţiilor defini calitatea de membru și comportament în societatea internațională globală de astăzi?
2. De ce ar putea Școala Engleză să caracterizeze Războiul Rece drept „o bătălie încheiată? internaţional institutii'
între cel STATELE UNITE ALE AMERICII și cel fost URSS?
93
ir1011_2016.indb 93 16/05/2016 14:22:44

Note
94
ir1011_2016.indb 94 16/05/2016 14:22:44

Capitol 7: Liberalism
La maxilar-maxilar este mereu mai bine decât la război- război.

Rt. Hon. domnule Winston Churchill

• localiza liberalismul la fel de A ramură de internaţional relaţii (IR) teorie
• introduce 'interdependenţă' la fel de cel organizarea principiu de Liberalism
• discuta despre rol a regimurilor din internaţional sistemul de guvernare globală al arenei
• aplica a liberalismului concepte la a analiza cel cauze și efecte de primul Război Mondial.
• defini și discutați cheia termeni și concepte asociate cu liberalismul
• descrie cel rol de regimuri în cel prezent sistem de global guvernare
• a analiza cel impact de cel Primul Lume Război pe cel dezvoltare a liberalismului.
Esenţial citind
Dunne, T. 'Liberalism' în BSO, Capitol 7.

Maro, C. „IR teorie astăzi' în Maro, C. și K. Ainley Înţelegere relatii Internationale . (Londra: Palgrave Macmillan, 2009) Al
patrulea ediție.
Doyle, M. Liberal pace: selectat eseuri . (Londra: Routledge, 2012).
Doyle, M. 'Liberalism și lume politică', The american Politic Ştiinţă Revizuire
80(4) 1986, pp. 1151–69.
Dunne, T. și T. Flockhart (eds) Liberal lume Comenzi . (Oxford: Oxford University Press, 2013) .
Halliday, F. „Teorii în disputa' în a lui Regândirea internaţional relatii . (Londra: Macmillan, 1994).
Hoffman, S. Janus și Minerva: eseuri în teoria și practica internațională politică . (Boulder, CO: Westview Press, 1987) .
Ikenberry, GJ 'Liberal internaţionalism 3.0: America și cel dileme of liberal world order', Perspective in Politics 71(1) 2009,
pp.71–87.
Krasner, S. Internaţional regimuri . (Itaca, NY: Cornell Universitate Presa, 1983).
Russet, B. „Liberalism” în Dunne, T., M. Kurki și S. Smith (eds) Internațional relaţii teorii: disciplina și diversitate. (Oxford:
Oxford Universitate Press, 2010) ediția a doua.
Unit națiuni, Carta Natiunilor Unite , 24 octombrie 1945. Capitolul 1, Articol 2.7. Disponibil la:
www.refworld.org/docid/3ae6b3930.html
[accesat 30 Septembrie 2015].
95
ir1011_2016.indb 95 16/05/2016 14:22:44

Capitol rezumat
• Liberalism este unu de cel cel mai vechi teoretic scoli de IR, și se concentrează pe cel mai bun mod de a crea o
ordine internațională mai dreaptă și mai pașnică.
• The principiul de organizare a liberalismului este interdependenţa – o condiție în care doi sau mai mulți actori
internaționali se bazează unul pe celălalt pentru furnizarea de bunuri sau servicii esențiale.
• Liberalii susțin că interdependența reduce conflictul prin încurajarea unei armonii de interese – obiective
comune care pot fi atinse prin cooperare.
• Liberalii văd regimuri precum cel cele mai importante surse de ordine în ceea ce altfel este o societate
internaţională anarhică.
• Cele mai eficiente regimuri sunt susținute de organizații internaționale care asigură câștiguri absolute pentru toți
membrii lor.
• Liberalii cred acea politică internă sistemele sunt un indicator important al statelor internaţional comportament,
susținând că statele liberal-democrate nu tind să intre în război cu alte democrații liberale. Aceasta se numește
teoria păcii democratice (DPT).
• Răspândirea democrației liberale este, prin urmare, o modalitate eficientă de a extinde internaţional 'zona de
pace' locuit de cel ale lumii state democratice .
• Liberalii au construit cu succes o mare varietate de regimuri internaționale care se ocupă de securitate,
dezvoltare economică și socială, decolonizare, drept internațional și o serie de alte probleme.
• Mulți de aceste regimuri muncă prin cel organe de cel Unit Națiunile, care este cel principal instrument de global
guvernare în cel lume astăzi.
• Primul Război Mondial a dat naștere primei generații de gânditori liberali din IR – idealiștii. Acești gânditori
sperau să stabilească o lume bazată pe statul de drept și securitatea colectivă, în care statele să rezolve disputele
prin Liga Națiunilor mai degrabă decât prin război.
• The Al doilea Lume Război forţat mulți Liberalii la Accept cel special rolul marilor puteri în crearea și menținerea
regimurilor – o lecție pe care au dat-o în practică când proiectarea cel Unit Națiunile Securitate Consiliu.
Introducere
Liberalismul este o teorie puternică a IR care evidențiază un set diferit de întrebări decât cele acoperite de școala
engleză. La fel ca John Locke, liberalii cred că orice formă de ordine internațională trebuie definită de justiţie
dacă aceasta este la supravieţui. Nedrept Comenzi, ei argumentează, sunt în mod inerent
instabil deoarece ei a invita rebeliune de cel oameni ei asupri. La fel de astfel, teoria liberală este adesea
prescriptivă, recomandând acțiuni politice specifice în urmărirea obiectivului său internațional de ordine
globală justă. Școala engleză, pe de altă parte, tinde să fie descriptivă, analizând structura și compoziția
diferitelor societăți internaționale fără a se întreba neapărat care formă de societate este „cea mai bună”.
Această diferență este clar ilustrată prin atitudinea lor faţă de război. În timp ce Școala Engleză acceptă că
războiul poate fi A legitim formă de conflict rezoluţie în anumit internaţional societăților, liberalismul vede
conflictul militar ca o dovadă a eșecului. Pentru liberali, război este un rău care trebuie evitat ori de câte ori
este posibil. Asta face liberalismul
A normativ teorie – îngrijorat cu ce ar trebui la fi mai degraba decât pur și simplu descriind ceea ce este.
96
ir1011_2016.indb 96 16/05/2016 14:22:44

Este important de remarcat faptul că există multe varietăți de teorie liberală în științele sociale - IR, științe
politice, economie, sociologie etc. pe. Deși legate prin istoriile lor intelectuale, aceste varietăți de liberalism nu
sunt identice. Liberalismul economic – care încurajează cel reducere de guvern regulament și încredere pe piaţă
forte la
a determina rezultatele economice – nu este la fel ca liberal Instituționalismul – marca cea mai influentă a
gândirii liberale din IR. Va trebui să aveți grijă să nu combinați aceste diferite teorii „liberale”.
Cu este filozofic rădăcini în cel al 18-lea secolului european Iluminarea,
poate rezulta interdependența actorilor în crescând cooperare și astfel asigura internaţional pace și
securitate. Interdependența este strâns asociată cu globalizarea.
Aceasta descrie A situatie în care Două stat sau non-statale actori a te baza pe unu o alta pentru esenţial
bunuri sau Servicii. Acest limite cel actorilor
autonomie, forțându-i să ia în considerare impactul acțiunilor lor asupra celorlalți. Potrivit liberalismului,
interdependența face ca actorii să fie mai puțin susceptibili de a se angaja în conflicte violente, deoarece
generează o armonie de interese care încurajează cooperarea între actorii internaționali și face competiție.
și conflict Mai puțin probabil. În acest sens, Liberalism datorează A creanţă la idealismul care a definit cea mai
mare parte a teoriei IR dintre cele două războaie mondiale.
Ca și școala engleză, liberalii văd arena internațională ca fiind una definită de anarhie – absența unui judecător
final care să arbitreze disputele și să dicteze reguli. Spre deosebire de școala engleză, liberalii au puțin timp
pentru instituțiile informale. Ei preferă acordurile și tratatele formale decât înțelegerile nescrise, deoarece
reprezintă contracte sociale scrise care pot
fi clar înțeles și monitorizat de toate de cel contractant petreceri. Acest lucru a concentrat liberalismul asupra
prezentului, eliminând multe dintre analizele istorice favorizate de Școala Engleză. Multe dintre aceste principii
liberale sunt profund contestate de alte teorii IR, în special de cele marcate ca realiste de către adepții lor. Acest
lucru va fi discutat mai detaliat în următorul capitol al acestui ghid de subiect.
rezumat
Liberalii susțin că actorii internaționali sunt interdependenți. Fiecare se bazează pe alții la oferi esenţial bunuri și
Servicii, variind din securitate la hrană la investiții. La această interdependență caută liberalii
când ei prescrie politici la limită conflict și crea A doar Ordin în anarhicul nostru lume. Liberalii argumentează
acea cel cel mai doar formă de Ordin este prevăzute de regimuri . Acestea sunt definite de Stephen Krasner ca:
97
ir1011_2016.indb 97 16/05/2016 14:22:44

seturi de... principii, norme, reguli și proceduri de luare a deciziilor în jurul care actorilor așteptări converge în A
dat zonă de internaţional relaţii. 1
1
Krasner (1983) p.2.
Regimuri sunt rezolvarea problemelor unelte acea face aceasta Mai uşor pentru actorii internaționali să
urmărească acțiuni colective pentru a rezolva problemele comune. Ei fac acest lucru prin codificarea drepturilor
și responsabilităților actorilor într-o serie de tratate, acorduri și charte. Spre deosebire de cel instituţiilor de cel
Engleză Şcoală,
Regimurile liberale sunt concepute în mod conștient pentru a aborda probleme specifice. Liberalii susțin că
instituțiile informale ale școlii engleze nu pot oferi
o bază durabilă pentru cooperarea internațională. Pentru a fi eficiente, instituțiile trebuie să fie codificate în
dreptul internațional. Liberalismul vede deci internaţional organizatii – cel organizatoric realizări a
regimurilor – ca cea mai bună modalitate de a asigura relații pașnice între actori.
Credința liberalismului în regimuri ca cea mai bună modalitate de a asigura pacea și stabilitatea internațională se
bazează pe presupunerea unei armonii internaționale.
a intereselor. Armonia intereselor susține că interesele tuturor actorilor internaționali – dacă sunt calculate
rațional – sunt în esență similare. Prin urmare, ei pot urmări câștiguri absolute prin acțiuni colective,
punându-și resursele în comun în urmărirea unor obiective comune. Liberalii susțin că organizațiile
internaționale (IO-uri) astfel de la fel de cel Nord atlantic Tratat Organizare (NATO) și cel Nord american
Gratuit Comerț Acord (NAFTA) reprezinta mijlocul cel mai sigur al actorilor de a obține câștiguri absolute
făcând toți actorii statali și nestatali mai siguri și bogați. Pentru că nimeni nu este un „învins”, ordinea creată de
urmărirea câștigurilor absolute este considerată „justă” și, după ideile lui John Locke, stabilă. Acest lucru este
foarte diferit de câștigurile relative pe care le urmăresc alte școli teoretice, în care unitățile internaționale
încearcă să se consolideze pe cheltuiala altora.
Liberalism în IR este A relativ nou variație pe cel Liberal tradiție filozofică, care a apărut doar ca o abordare
coerentă a studiului politicii și economiei internaționale la sfârșitul secolului al XX-lea. Acceptă multe dintre
principiile călăuzitoare ale liberalismului clasic. De exemplu, se presupune că pacea se realizează cel mai bine
prin eliberarea umanității de sub conducerea autoritara prin intermediul politicii democratice. Liberalii susțin că
statele liberal-democrate tind să fie mai puțin războinice decât vecinii lor autoritari și teocrați. Acest lucru este
valabil mai ales când vine vorba de
relaţiile lor cu alte democraţii liberale. Opiniile liberalismului cu privire la relația dintre guvernul intern și
comportamentul internațional au LED la democratic pace teorie (DPT) , primul discutat în Capitol
5. Democratic pace ale teoriei central Revendicare este acea liberal democrații nu voi merge la război cu unu o
alta, deşi ei voi luptă împotriva iliberal sau state nedemocratice. Teoria păcii democratice concluzionează că o
lume pe deplin democratică ar fi una pașnică în care disputele sunt rezolvate prin negocieri diplomatice în loc
de acțiuni militare. Prin urmare, cele mai probabile puncte de aprindere pentru conflictul internațional există
acolo unde sunt democratice iar statele nedemocratice se ciocnesc. Acest lucru i-a determinat pe liberali să
ceară stabilirea unor guverne interne liberale democratice în jur
lumea. Acest obiectiv a fost ocazional urmărit prin mijloace militare, adesea sub steagul intervenției
umanitare . Deși instituțiile liberal-democratice au fost forțate cu succes niste state 'la cel Sfârşit de A baionetă',
la fel de în post-1945 Germania și Japonia, dificultățile experimentate în urma războaielor mai recente din
Afganistan (2001 la prezent) și Irak (2003 la prezent) au a pus îndoieli considerabile cu privire la eficacitatea
„luptei pentru pace”. Cu toate acestea, teoria păcii democratice continuă să fie un argument puternic în trusa
de instrumente a liberalismului.
98
ir1011_2016.indb 98 16/05/2016 14:22:44

Liberalismul este o teorie prescriptivă care pledează pentru stabilirea condiţiilor pentru internaţional pace prin
cel creare de regimuri la afacere cu probleme comune în arena internațională altfel anarhică. Acesta identifică o
gamă largă de actori internaționali în RI, de la state la CTN și ONG-uri.
Interdependența, susține teoria, este cea mai bună modalitate de a inocula IR împotriva conflict – în special
când armat de A formal a stabilit de reguli și
organizaţii care pot aborda probleme comune şi pot obţine câştiguri absolute pentru fiecare de cel actori
implicat. Regimuri aduce Ordin la ce Liberalii vedea ca sistem internaţional de altfel anarhic prin instituirea
statului de drept şi prin urmare depășirea cel Probleme de coordonare și cooperare la scara internationala.
rezumat
membrii lor.
Activitate
The caz studiu pe str.118 de BSO amintește Cum Liberal gânditori în cel 19 secol și-au aplicat ideile la RI în societatea internațională
europeană, în timp ce au negat drepturile liberale oamenilor non-europeni. Au făcut acest lucru pe baza unui „standard de civilizație”
care separa societatea internațională europeană de cea non-europeană. Există un astfel de standard de civilizație astăzi? Dacă asa
de, care internaţional societăţilor face aceasta separa? Post ta Răspuns în forumul de discuții VLE pentru feedback de la colegii tăi.
O singura data tu avea postat ta muncă, răspunde la A post din unu de ta colegii. Do tu sunteți de acord cu analiza lor? Trimite-le o
notă pentru a le spune ce crezi.
Aplicații
Liberalismul are un obiectiv normativ clar: să stabilească condițiile pentru o pace durabilă în arena
internațională, altfel anarhică. Întrebările aceasta caută la Răspuns se învârte în jurul acest obiectiv. Este
ipotezele și conceptele directoare abordează cerințele cooperării între actori la scară internațională. Prin
urmare, nu ar trebui să fie surprinzător faptul că liberalismul este cel mai potrivit pentru analizele care se ocupă
direct de rolul regimurilor și organizațiilor internaționale în coordonarea eforturilor de soluționare a
problemelor globale presante.
La scară globală, cele mai cunoscute și, probabil, cele mai influente regimuri internaționale sunt concentrate în
jurul organizațiilor sistemului Națiunilor Unite. Deși adesea considerată ca o singură entitate, ONU este într-
adevăr o colecție de organizații internaționale care lucrează pentru obiective conexe. Cele cinci organe
principale ale sale - Adunarea Generală, Consiliul de Securitate, cel Economic și Social Consiliu, cel Tutela
Consiliu și Curtea Internațională de Justiție – sunt fiecare responsabil de întreținere
99
ir1011_2016.indb 99 16/05/2016 14:22:44

a unui alt regim internaţional. Adunarea Generală stabilește agenda pentru sistemul ONU și acționează ca un
forum în care toate statele membre își pot exprima al lor pareri și mobiliza a sustine pentru al lor politic,
economic și interesele sociale. Consiliul de Securitate este preocupat mai îndeaproape de menținerea „păcii și
securității internaționale” prin acțiune colectivă. Consiliul Economic și Social (ECOSOC) este preocupat de
coordonarea acțiunii internaționale pe o gamă largă de probleme, inclusiv dezvoltarea economică, cultură,
educație și sănătate. Consiliul de tutelă este responsabil pentru decolonizare – un obiectiv pe care l-a atins în
mod oficial
în 1994 când Palau, cel final teritoriul de tutelă sub de competența Consiliului, și-a declarat independența. În
sfârșit, Curtea Internațională
Justiției acționează ca principal arbitru al litigiilor juridice dintre state, interpretând și aplicând dreptul
internațional în cauzele aduse în fața sa de către membri. de cel ONU. Aceasta este important la Notă acea cel
ICJ opereaza sub articolele din Carta ONU și, prin urmare, nu poate interveni în politica internă a oricărui stat
membru. Acest lucru îi limitează capacitatea de a-și pune în aplicare deciziile asupra unui stat care alege să le
ignore.
Liberalismul oferă o serie de instrumente teoretice utile pentru a vă ajuta să înțelegeți acest sistem complex. În
primul rând, liberalismul vă poate ajuta să înțelegeți cel ONU limitări. Aceasta este nu A global guvern. La fel de
gânditorii liberali din IR subliniază că ONU operează mai degrabă pe plan internațional decât pe plan intern.
Este alcătuit mai degrabă din state suverane decât din indivizi.
state do nu avea cel la fel relaţie la cel ONU la fel de cetăţenii do faţă de guvernele lor. În timp ce un stat este în
mod normal capabil să ordone cetățenilor săi să respecte legile țării, indiferent de dorințele lor individuale,
ONU are Nu astfel de putere peste este calitatea de membru. La fel de cel Articol 2.7 de cel Carta ONU
prevede clar,
Nimic conținea în cel prezent Cartă trebuie autoriza Organizația Națiunilor Unite să intervină în chestiuni care sunt în esență
de competența națională a oricărui stat sau vor solicita Membrii la Trimite astfel de contează la aşezare sub _
prezent Cartă. 2 2
Capitol 1, Articol 2.7, Unit
națiuni, Cartă de cel Unit
Acest lucru limitează capacitatea organizației de a forța chiar și statele slabe să Națiunile , 24 octombrie 1945.
respecte deciziile sale, cu excepția cazurilor de amenințare la adresa păcii și
securității internaționale, când cel Securitate Consiliu poate sa alege la interveni
economic, politic sau militar pentru a stabiliza situația. Pentru că nu are
capacitatea de a-și pune în aplicare deciziile, Națiunile Unite nu sunt un guvern
global. Statele care o alcătuiesc sunt suverane și, prin urmare, pot ignora deciziile
sale dacă aleg să facă acest lucru. Mai degrabă, Națiunile Unite este o organizație
dedicată
la guvernanța globală – coordonarea acțiunii internaționale în urmărirea
obiectivelor comune ale actorilor. Rolul ONU în afacerile mondiale nu este de a
legifera soluții la problemele internaționale, ci de a se asigura că statele membre
care doresc să coopereze în căutarea soluțiilor pot face acest lucru în mod
eficient. Acest poate sa face cel organizare uite ineficient când unu sau Mai mult
statul membru alege să nu coopereze cu eforturile sale. din punctul de vedere
a liberalilor, totuși, această limitare este un produs natural al arenei
internaționale anarhice în care operează ONU. Fără un conducător sau judecător
suprem a stabili dispute și forță state în linie prin deciziile sale, sistemul ONU
trebuie să accepte suveranitatea statelor membre și limitele pe care aceasta le
pune pe cel ale organizatiei influență. La do in caz contrar ar cere instituția de A
global guvern capabil de intervenind în suveran
state' intern jurisdictii – A poartă explicit respins în cel ONU Cartă.
100
ir1011_2016.indb 100 16/05/2016 14:22:44

Activitate
În 500 cuvinte sau Mai puțin, utilizare cel vocabular de Liberalism la Răspuns cel următoarea întrebare.
„Unii comentatori susțin că ONU nu va putea să-și atingă obiectivul de pace internațională și stabilitate pana cand aceasta se
transformă în sine din un instituţie de global guvernare într-un guvern global. Un guvern global ar face cu adevărat lumea într-un loc
mai pașnic și mai stabil?
Postează răspunsul tău în Forumul de discuții VLE pentru a-l compara cu răspunsurile altora elevi în ta clasă. O singura data tu avea
postat ta muncă, răspunde la A post din unul dintre semenii tăi. Sunteți de acord cu analiza lor? Trimite-le o notă pentru a le spune ce
crezi.
Pe lângă capacitatea sa de a analiza regimuri și organizații internaționale cheie, liberalismul oferă un bun punct
de plecare din care puteți analiza soluțiile propuse la problemele internaționale. Când se confruntă ecologice
crize, economic recesiuni sau încălcări de drepturi de autor de drept, statele creează adesea regimuri care să le
ajute să obțină soluții internaționale. Regimurile codifică practicile internaționale, creând acorduri și organizații
formale pentru a facilita cooperarea internațională pentru actorii implicați. Deși imperfecte în măsura în care
continuă să funcționeze într-un sistem internațional anarhic, regimurile cresc probabilitatea unui management
eficient al crizelor prin stabilirea clară a contractului social prin care actorii internaționali vor coopera.
În ciuda multor succese din 1945, liberalismul nu reușește să răspundă la multe dintre ele cel cel mai presare
întrebări în internaţional relaţii. De ce avea asa de multe state au rezistat atracției democrației liberale și
promisiunii de stabilitate globală descrisă de teoria păcii democratice? De ce să aibă beneficiile
a guvernării globale a fost atât de neuniform distribuită între statele lumii? Cum poate spera liberalismul să facă
față amenințărilor din partea unor actori profund iliberali, cum ar fi așa-numitul „Stat Islamic” din Siria, Irak,
Nigeria și în alte părți? Pe măsură ce lumea se îndreaptă mai adânc în secolul 21, acestea
întrebări avea deveni Mai mult și Mai mult presare, subminarea Pretenția liberalismului de a avea „răspunsul” la
problemele cooperării internaționale.
rezumat
• Liberalii au construit cu succes o mare varietate de regimuri internaționale pentru a coordona eforturile statelor
în domenii atât de diverse precum securitatea, dezvoltarea economică și socială, decolonizarea și dreptul
internațional.
► Stop și citit: BSO, Capitol 7, Secțiuni 3–4, pp.120–24.
Liberalism și cel Primul Lume Război

Acolo este A puternic argument la fi făcut acea Liberalism este A produs de primul Război Mondial. Înainte de
1914, societatea internațională europeană și globală era dominată de instituții care încurajau competiția
interstatală și posibil chiar conflictele. După cum sa discutat în capitolul 6 al acestui subiect ghid, acestea au
inclus militarismul – convingerea că disputele politice pot fi rezolvate prin folosirea forței împotriva
concurenților cuiva și naționalismul – credința că lumea este împărțită în grupuri identitare separate care se
definesc în opoziție unul față de celălalt. Când
combinate cu cel norme, reguli și practici asociate cu Westfalian
101
ir1011_2016.indb 101 16/05/2016 14:22:44

societatea internațională (vezi BSO, Caseta 1.7, p.24), aceste instituții au contribuit la împingerea lumii într-o
stare de război în 1914. Măcelul care a urmat a marcat un epocal schimb în internaţional relaţii. Aceasta LED la
cel stabilire de primele posturi academice dedicate studiului relaţiilor internaţionale.
La fel de discutat în Capitol 1 de acest subiect ghid, aceste au fost stabilit in Ordin la evita viitor războaie.
Acest LED scriitori astfel de la fel de G. Ioan Ikenberry la identifica Liberalism cu cel dominant şcoală de IR între
1919 și 1939, care el apeluri Liberalism 1.0. În mod normal menționate la la fel de Idealismul , această
componentă timpurie a liberalismului, a cerut crearea unei reguli internaționale de lege asemănătoare la acea
care există în state' intern jurisdictii.
Acest lucru, susțin idealiștii, s-ar rezolva cel Securitate problemele asociate anarhiei internaționale și pun bazele
păcii internaționale.
În încercările lor de a crea o lume în care dreptul internațional ar putea înfrâna tendințele violente ale statelor,
Liberalismul 1.0 a creat Liga Națiunilor. Această organizație de securitate colectivă a încercat să întruchipeze
armonia liberalismului a intereselor de cerând statelor să trateze un atac asupra oricăruia unu din numărul lor la
fel de un atac pe lor toate, A variație pe cel muschetarii cod făcut celebru de Alexandre Dumas: „Toate pentru
un și unul pentru toți'. The Ligă a Națiunilor a încercat să facă războiul învechit, asigurându-se că societatea
internațională o va face uni la copleși orice atacator. Deşi fără succes în cel fapt a agresiunii japoneze, italiene și
germane din anii 1930, conceptul liberal de colectiv Securitate ar reapare din cel cenusa de cel Al doilea
Războiul mondial sub masca Națiunilor Unite. Mulți scriitori, inclusiv un număr de liberali, explică eșecul Ligii
Națiunilor subliniind lipsa de voință a marilor puteri – în special Marea Britanie, Franța și Statele Unite. – la
folosește-le ar putea la pune în aplicare așezarea post-1918. Acest i-a determinat pe unii liberali să susțină
teoria stabilității hegemonice – ideea că o societate internațională este cea mai stabilă atunci când este susținută
de unul sau mai multe state care sunt dispuse și capabile să răsplătească susținătorii și să pedepsească oponenții
ordinii internaționale. Printre altele, stabilitatea hegemonică ajută la explicarea dreptului de veto acordat celor
cinci membri permanenți (P5) ai Consiliului de Securitate pentru a asigura participarea lor activă. în sistemul
ONU de securitate colectivă.
Liberalismul explică Primul Război Mondial ca un eșec al societății internaționale de dinainte de război de a
stabili descurajații clare în jurul utilizării forței de către un stat în urmărirea obiectivelor sale politice. Această
concluzie a dus la încercări repetate de a construi regimuri care pedepsesc pe cei care încalcă pacea și securitatea
internațională. De asemenea, i-a încurajat pe liberali să solicite mai multă interdependență între state ca o
modalitate de a stimula cooperarea prin recompensarea comportamentului bun. Unele dintre aceste încercări
de a construi o lume pașnică avea fost Mai mult de succes decât alții, dar toate poate sa urmă al lor rădăcinile
celor mai vechi versiuni ale liberalismului care au apărut din incendiile Primului Război Mondial.
rezumat
102
ir1011_2016.indb 102 16/05/2016 14:22:44

Concluzie
Liberalismul se învârte în jurul conceptelor de interdependență și regimuri. Primul descrie faptul că actorii statali
și nestatali din întreaga lume se bazează pe unu o alta pentru cel dispoziţie de esenţial bunuri și Servicii. Această
interdependență înseamnă că orice posibile soluții la probleme internaționale voi în mod normal cere A de
cooperare soluţie din A mare numărul de actori internaționali. Liberalii susțin că cooperarea într-o societate
internațională anarhică necesită un set formal de acorduri internaționale
care zace afara actorilor drepturi şi responsabilităţi şi înfiinţarea unui aparat administrativ la asigura efectiv
coordonare. The poartă de aceste regimuri și organizațiile internaționale asociate acestora ar trebui să fie o
guvernare globală eficientă, mai degrabă decât o guvernare globală, un rezultat care asigură
cel a continuat autonomie de internaţional actori in timp ce maximizând șansele lor de a aborda cu succes
probleme globale spinoase.

membrii lor.
• Liberalii au construit cu succes o mare varietate de regimuri internaționale care se ocupă de securitate,
dezvoltare economică și socială, decolonizare, drept internațional și o serie de alte probleme.
103
ir1011_2016.indb 103 16/05/2016 14:22:44


• defini și discutați cheia termeni și concepte asociate cu liberalismul
• descrie cel rol de regimuri în cel prezent sistem de global guvernare
• a analiza cel impact de cel Primul Lume Război pe cel dezvoltare a liberalismului.
Capitol vocabular
• justiţie
• normativ teorie
• interdependenţă
• armonie de interese
• regimuri
• internaţional organizatii
• absolut castiguri
• relativ castiguri
• democratic pace teorie (DPT)
• umanitar intervenţie
• Idealism

1. Cum do cel principii de Liberalism conduce la A Mai mult societate internațională pașnică?
2. Do regimuri nevoie la fi sprijinit de A global hegemon în Ordin la fi eficient?
3. Ce impact făcut cel Primul Lume Război avea pe cel dezvoltare a liberalismului?
104
ir1011_2016.indb 104 16/05/2016 14:22:44

Capitol 8: Realism
Capitol 8: Realism
Internaţional politică, ca toate politică, este A lupta pentru puterea Hans Morgenthau, Politica între națiuni

• localiza Realismul ca a ramura internaţională relaţii teoria (IR).
• introduce cel „internațional anarhic sistem' dupa cum principiul organizator al realismului
• comparați principal idei de Clasic Realism și Structural Realism
• aplica Realist concepte la a analiza cel cauze și efecte de cel Primul Razboi Mondial.
• defini și discutați cheia termeni și concepte asociate cu realismul
• descrie cel Securitate dilemă la fel de A cauză de conflict între state
• contrast Realist teorii de IR cu acestea de cel Engleză Şcoală și instituționalismul liberal
• utilizare Realist concepte la a intelege cel cauze de cel Primul Razboi mondial .
Esenţial citind
Dunne, T. și B. Schmidt, 'Realism' în BSO, Capitol 6.
Lectură în continuare
Maro, C. „IR teorie astăzi' în Maro, C. și K. Ainley Înţelegere relatii Internationale. (Londra: Palgrave Macmillan, 2009) Al
patrulea ediție.
Taur, M. Societatea anarhică . (Basingstoke: Palgrave Macmillan, 2002). Carr, EH The douăzeci ani' criza . Editat de M. Cox
(Nou York: Palgrave,
2001).
Donnelly, J. Realism și relații internaționale . (Cambridge: Cambridge University Press, 2000).
Halliday, F. „Teorii în disputa' în a lui Regândirea internaţional relatii . (Londra: Macmillan, 1994).
Kagan, D. Despre originile războiului și păstrarea păcii. (Nou York: First Anchor Books, 1995).
Keohane, R. Neorealismul și este critici . (Nou York: Columbia Universitate Press, 1986).
Lebow, RN „Classical Realism” în Dunne, T., M. Kurki și S. Smith (eds) Internațional relaţii teorii: disciplina și diversitate.
(Oxford: Oxford University Press, 2010) ediția a doua.
Mearshimer, J. 'Structural Realism' în Dunne, T., M. Kurki și S. Smith (eds) Teorii relațiilor internaționale: disciplină și diversitate.
Morgenthau, H. Politică printre națiunile. (Londra: McGraw-Hill Învățământ superior, 2006) ediția a șaptea.
105
ir1011_2016.indb 105 16/05/2016 14:22:44

Walt, SM 'Internaţional relaţii: unu lume, mulți teorii', Străin Politică

110 1998, pp.29–47.
Vals, K. Omul, statul și războiul. (Nou York: Columbia Universitate Presa, 2001) ediția a doua.
Vals, K. Teorie de internaţional politică (Nou York: McGraw-Hill Învățământul superior, 1979).
Capitol rezumat
• Teoria realistă a câștigat pentru prima dată proeminență în Statele Unite după Sfârşit de cel Al doilea Lume
Război, și încearcă la a intelege cel persistența istorică a războiului.
• Principiul organizator al realismului este internaționalul anarhic sistem – A Colectie de suveran state a caror
actiuni sunt numai limitat de putere mai degrabă decât de instituțiile școlii engleze sau de regimurile liberale.
• Realism cadouri A extrem de simplificat model de internaţional comportament care abordează persistența
războiului, dar nu reușește să surprindă multe alte aspecte ale IR.
• Toate Realiști de acord pe cel importanţă de Trei fundamental idei: etatism, supraviețuire și autoajutorare.
• Clasic Realiștii atribuie război la ceea ce ei vedea ca natura noastră umană defectuoasă.
• Realiștii structurali atribuie războiul ceea ce ei văd drept răspunsul nostru rațional la cel Securitate dilemă creată
de cel anarhic sistemul internaţional în care trăim.
• În timpul Războiului Rece, realiștii americani au recomandat o politică de izolare în care SUA au întărit și
sprijinit anti-comunismul. state, chiar dacă acest însemna de sprijin guvernele care erau tiranice.
• Acest lucru a fost explicat prin standardul moral dual, în care acțiunile unui stat pe plan internațional sunt nu
subiect la cel la fel idei de dreapta și greșite ca acțiuni întreprinse pe plan intern.
• [Când se echilibrează cu puterea altui actor] în sistemul internațional, un stat se poate echilibra în interior prin
construirea propriei puteri sau în exterior prin aliarea cu alți actori.
• Realismul structural ne învață că Primul Război Mondial a început datorită cel Securitate dilemă, care însemna
acea orice investitii făcut în armament de către un stat a trebuit să aibă ecou politici similare în celelalte.
• La echilibru împotriva unu o alta, cel Grozav puterile de Europa format o pereche de opus alianțe acea au fost
destinat la împiedica război, dar de fapt, a făcut mai ușor răspândirea conflictului de la granițele Serbiei și
Austro-Ungariei la fiecare colț al continentului.
Introducere
Realismul este numele dat unui grup de teorii care au apărut în cel Unit state după cel Al doilea Lume Război.
Ca Toma Hobbes,
Realiștii cred că anarhia este o condiție în mod inerent instabilă care cere actorilor internaționali să-și garanteze
propria supraviețuire prin cel acumulare de putere . The urmărire de putere este prin urmare A primar
poartă a teoriei realiste în măsura în care ajută statele să garanteze supraviețuirea lor într-o lume în care viața
unui actor internațional tinde să fie „solitară,
106
ir1011_2016.indb 106 16/05/2016 14:22:44

Capitol 8: Realism
sărac, neplăcut, brutală și mic de statura'. Tu voi reamintire lui Hobbes argument acea o societate fără A
hegemon la impune Ordin ar fi natural instabil pentru că orice individ este capabil să omoare orice alt individ.
Chiar și cei mai puternici dintre noi sunt vulnerabili atunci când dorm. Realiștii se aplică acest bucată de politic
filozofie la Răspuns al lor primar întrebare despre relațiile internaționale: „De ce persistă războaiele?” Se
concentrează asupra cauzelor
de conflict violent face din realism o teorie relativ îngustă. Ea tinde să ignore bazele pentru pace și dreptate
descrise de Școala Engleză și Instituționalismul Liberal. În schimb, evidențiază rădăcinile conflictelor violente pe
scena internațională. Acest lucru limitează capacitatea realismului de a analiza internațională pașnică societati,
dar face aceasta A prim candidat pentru oricine dorind să a intelege cel continuând importanţă de război la IR.
Acest a fost mai ales în timpul Războiului Rece, când realismul a oferit principalul ghid pentru politica externă a
SUA.
Școala engleză și instituționalismul liberal se concentrează pe instituțiile și regimurile internaționale care aduc un
anumit nivel de ordine societăților internaționale anarhice în care trăim. Realism, născut în urma celui de-al
doilea Lume Război și la cel zori de cel Rece Război, se concentrează pe A foarte diferit a stabilit de întrebări.
Pentru realiști, cel cel mai important fapt în IR este existenţa unui sistem internaţional anarhic locuit de
state suverane. Un sistem internațional este subtil diferit de societatea internațională susținută de Școala
Engleză. În timp ce societatea internațională recunoaște importanța normelor, regulilor și practicilor în
modelarea comportamentului actorilor, un sistem internațional este pur și simplu un set de state care
interacționează care urmăresc putere în Ordin la asigura al lor supravieţuire. In timp ce niste state în sistemul
poate considera convenabil să urmeze seturi comune de „reguli” pe termen scurt, realiștii susțin că statele vor
încălca aceste reguli de îndată ce vor
sunt nu mai este convenabil la urmărirea statului de putere. La urma urmelor, nu există nici un guvern global
care să poată forța statele să urmeze convențiile de internaţional lege. Acest face IR foarte diferit din intern
politică,
Unde centralizat judiciare și politie forte impune cel lege de cel teren. În loc de un guvern global, sistemul
internațional al realismului este conturat de puterea relativă a statelor sale constitutive. Aceasta înseamnă că
polaritatea sistemului – un concept despre care ați învățat prima dată în capitolul 3 al acestui ghid de subiect –
este un instrument realist important atunci când analizați natura relațiilor internaționale la scară globală sau
regională.
Al realismului model de cel anarhic internaţional sistem ajută aceasta la explica persistența războiului –
definită ca violență organizată pe scară largă între doi sau mai mulți actori internaționali în urmărirea unor
scopuri politice (vezi Bull, 2002, p.184). Pentru a reveni la metafora hărții folosită în capitolul 6 al acestui ghid
de subiect, Realismul oferă un ghid clar pentru cauzele războiului în relațiile internaționale. Face acest lucru
simplificând lumea – evidențiind doar acei actori și interacțiuni care contribuie la explicarea conflictului
internațional. Realismul este ca o simplă foaie de drum a călătoriei între două puncte. Este ușor de înțeles și este
un instrument grozav dacă ești drept încercând la voiaj din Punct A la Punct B. In orice caz, aceasta este aproape
inutil daca tu vrei la merge oriunde altfel și nu poti spune tu mult despre cel contextul în care ești călător prin.
Astfel de Detalii sunt exclus din cel Realist model pentru a oferi un răspuns clar și elegant la întrebările despre
cauzele războiului. Acest lucru are un cost, totuși. Realismul are un timp dificil să analizeze cauzele păcii și
cooperării – fenomene la fel de importante ca războiul în istoria relațiilor internaționale.
107
ir1011_2016.indb 107 16/05/2016 14:22:44

Acea a spus, Realism are discutabil lung fost IR-uri cel mai influent teorie. După cum veți vedea în acest capitol,
este de mare ajutor atunci când încercați să înțelegeți cum încep războaiele și cum pot fi purtate în mod
eficient. Acest lucru l-a făcut deosebit de popular în SUA IR în a doua jumătate a secolului al XX-lea, când
Statele Unite și Uniunea Sovietică se aflau într-o stare de război mai mult sau mai puțin permanentă din jurul
anului 1948 până în jurul anului 1991 .
rezumat
actiuni sunt numai limitat de putere în locul instituțiilor Școlii Engleze sau a regimurilor liberale.
În acest capitol, veți fi introdus în două școli majore de gândire realistă – realismul clasic și realismul structural.
Acestea împărtășesc o serie de ipoteze despre lumea în care trăim. În primul rând, toți acceptă etatismul ca
un fapt de bază în RI. Motivul acestei concentrări unice asupra statului actorii are rădăcinile în principiul de
organizare al realismului: actorii nestatali lipsesc
capacitatea militară de a amenința actorii statali și, prin urmare, sunt dependente de statul lor de origine pentru
securitatea în sistemul internațional anarhic. Acest lucru îi determină pe realiști să se concentreze asupra rol a
statelor în analiza lor asupra evenimentelor internaționale și ignoră influența actorilor nestatali. Statismul face
realismul foarte diferit de modelul pluralist de IR propus de Școala Engleză și ajută la definirea abordării realiste
a înțelegerii IR.
În al doilea rând, realiștii de toate categoriile identifică supraviețuirea ca principalul scop al oricărui stat pe
scena internațională. După cum ați învățat deja, realiștii subliniază natura anarhică a sistemului internațional. În
acest sens, ei nu sunt singuri în teoria IR. Atât școala engleză, cât și instituționalismul liberal acceptă că nu există
un conducător sau un judecător suprem care să poată soluționa disputele internaționale. Cu toate acestea, în
timp ce aceste teorii identifică instituțiile și regimurile ca surse potențiale de ordine și dreptate, realismul susține
doar asta puterea poate asigura supraviețuirea unui stat în sistem international. Toate celelalte obiective trebuie
să fie subordonate, chiar și în căutarea supraviețuirii dacă acest mijloace cotitură ale unuia înapoi pe un aliat sau
încălcând A cheie aspect de drept international.
În al treilea rând, toți realiștii sunt de acord că statele își pot asigura propria supraviețuire doar prin strategii de
auto-ajutorare care le permit să se apere pe sine și interesele lor împotriva agresiunii altui stat. Ei resping
conceptul liberal al unei armonii a intereselor împărtășite de toți actorii internaționali și pun în discuție cel
durabilitate de alianțe peste cel lung termen. După toate, istoria este plină de exemple de aliați care se întorc
unii împotriva altora de îndată ce amenințarea care i-a unit dispare. Acesta este exact ceea ce s-a întâmplat la
sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, când Statele Unite și Marea Britanie s-au despărțit de Uniunea
Sovietică după ce amenințarea Germaniei naziste și a Japoniei imperiale s-a stins. Această experiență i-a afectat
profund pe primii gânditori ai realismului, făcându-i la concluzia că nicio alianță nu era permanentă și
108
ir1011_2016.indb 108 16/05/2016 14:22:44

Capitol 8: Realism
acea fiecare stat a avut la uite la este proprii putere pentru A Adevărat garanție de supraviețuirea sa într-o lume
hobbesiană.
Clasic Realism
Realismul clasic a fost prima ramură a gândirii realiste care a apărut după sfârșitul Al doilea razboi mondial.
Începând cu lucrarea lui Hans Morgenthau, acesta susține că statele urmăresc puterea și securitatea pe cheltuiala
celuilalt. Urmând în Pe urmele lui Thomas Hobbes, care susține că ființele umane sunt fiare agresive și
achizitive, dacă nu sunt controlate de vreo formă de conducător sau guvern dominant, realiștii clasici afirmă că
natura umană deține cheia înțelegerii războiului și conflictului. Morgenthau și Hobbes sunt de acord că
oamenii se află într-o stare de natură sunt agresiv fiarelor. În cel absenta de A guvern la Control instinctele
noastre agresive, viața umană este așadar „solitară, săracă, urâtă, brutală și scurtă”. Realiștii clasici folosesc
natura umană hobbesiană pentru a descrie relațiile de stat în sistemul nostru internațional anarhic. Pe această
bază, ei ajung la concluzia că războiul este un produs natural al naturii umane viciate care operează într-un
mediu internațional neguvernat și, prin urmare, nesigur. Fiecare stat trebuie să se bazeze pe propria sa putere
pentru a se apăra împotriva oricărui alt stat din
sistemul international. Având în vedere aceste presupuneri, realiștii clasici nu au necazuri explicând cel
persistenţă de război, care ei atribuie la defecte morale la nivelul individului uman.
Structural Realism
Structural Realism, care a apărut în cel anii 1970, ajunge mulți de aceleași concluzii ca și predecesorul său
clasic. Cu toate acestea, face acest lucru analizând mai degrabă cauzele sistemice decât cele individuale. Aceasta
înseamnă că s e c o n c e n t r e a z ă m a i p u ț i n p e n a t u r a u m a n ă ș i m a i
m u l t p e structura anarhică a sistemului internaţional în care funcţionează statele. Kenneth Waltz, a
cărui carte din 1979 Teoria politicii internaționale oferă cel fundatii pentru Explicațiile realismului structural
despre război și IR subliniază distincția dintre abordarea lui și cea a lui Morgenthau și a realiștilor clasici. În
timp ce realismul clasic plasează responsabilitatea pentru război la picioarele ființelor umane individuale, Waltz
indică structura anarhică a sistemului internațional ca principalul motiv al persistenței războiului. El afirmă că
afirmă
sunt victime ale dilemei de securitate , în care eforturile unui stat de a-și asigura supraviețuirea vor
amenința securitatea statelor din jurul său. Urmând realismul concept de autoajutorare, Vals argumentează acea
cel numai raţional curs de acţiune pentru un stat într-o internaţională anarhică sistem este de a menține
suficientă putere militară și politică pentru a se apăra împotriva agresiunii. în a face deci, ar putea să investească
în noi arme sau să caute alianțe cu alte state
care poate sau nu să-i vină în ajutor într-o criză. Din păcate, acești pași către autoaparare voi apărea
amenintatoare la vecine state, forțându-i să răspundă cu propria lor construcție militară și formarea de alianțe.
Într-o lume definită de suspiciune reciprocă, încercările unui stat de a-și proteja supraviețuirea vor face alte state
mai puțin sigure, forțându-le să răspundă cu propriile strategii de autoajutorare. Rezultatul este o cursă a
înarmărilor în care fiecare stat își construiește capacitatea militară ca răspuns la acțiunile celuilalt.
Acest este cel crux de cel Securitate dilemă, care Structural Realiști obișnuiesc să explica cel persistenţă de
conflict și război pe cel internaţional etapă. În cel absenta de A lume guvern, state sunt condamnat la exista într-
un mediu de neîncredere reciprocă și declarația unui stat pe care o caută armat putere pentru pur defensivă
motive este anumit la fi întâmpinat cu suspiciuni de vecinii săi.
109
ir1011_2016.indb 109 16/05/2016 14:22:44


Merită să ne oprim pentru a compara și a contrasta cele trei abordări teoretice ale IR acoperite până acum în
acest curs. Ei sunt de acord pe mai multe puncte. În primul rând, fiecare acceptă că relațiile internaționale au
loc într-un mediu internațional anarhic. În al doilea rând, toate cele trei teorii folosesc această caracteristică
pentru a diferenția IR de interacțiunile domestice, care sunt reglementate de cel prezenţă de suveran
Autoritățile capabil de promulgarea și aplicarea regulilor pentru cetățenii și subiecții lor. În cele din urmă,
fiecare teorie vede internaționalul etapă la fel de locuit de colectiv actori – grupuri de indivizi cu suficientă
capacitate unificată de luare a deciziilor pentru (a) să se reproducă în timp și (b) să fie tratați ca actori în scopul
analizei. State, organizații neguvernamentale și corporații multinaționale toate potrivi acest definiție, deşi nu
toate sunt considerată important pentru fiecare dintre cele trei teorii luate în considerare. Realismul, cu accent
exclusiv asupra statelor, are cea mai restrânsă definiție a ceea ce
pot fi consideraţi actori internaţionali. Instituţionalismul liberal are o mai largă înţelegere, cu state, ONG-urile și
CTN-uri toate joc roluri în regimurile și organizațiile sale internaționale. Școala Engleză – care consideră
internaţional societăţilor mai degraba decât internaţional sisteme – se încadrează undeva între aceste extreme.
Unele societăți internaționale seamănă Al realismului competitiv și combativ model de IR, în special
când practici precum războiul și militarismul sunt instituții definitorii. Alte societăți vor fi mai ordonate, cu un
accent mai mare pe instituții precum dreptul internațional și diplomația. Acestea vor avea o asemănare mai
strânsă cu modelul cooperativ al RI adoptat de instituționalismul liberal.
Activitate
Complet cel Mese de mai jos. În Masa A, Notă jos orice ipoteze sau concepte acea sunt partajate de cel teoretic perechi enumerate în
cel mâna stângă coloană. În Masa B, do cel la fel pentru diferențe conceptuale importante.
Masa A
Teorii Suprapune ipoteze și concepte

Engleză Şcoală –
Liberalism
Liberalism – Realism
Realism – Engleză
Şcoală
Masa B
Teorii Conflictuale ipoteze și concepte

Engleză Şcoală –
Liberalism
Liberalism – Realism
Realism – Engleză
Şcoală
rezumat
• Realiștii structurali atribuie războiul ceea ce ei văd drept răspunsul nostru rațional la cel Securitate dilemă creată
de cel anarhic sistemul internaţional în care trăim.
110
ir1011_2016.indb 110 16/05/2016 14:22:44

Capitol 8: Realism
Aplicații
Clasic și Structural Realism sunt în principal îngrijorat cu explicând persistența războiului în sistemul
internațional. Ca urmare, intervalul de întrebări acea aceasta poate sa Răspuns este relativ mic. Aceste centru
pe cel rolul naturii umane (realismul clasic) sau al structurii internaționale (realismul structural) în facilitarea și
încurajarea conflictelor interstatale. Deși mai limitat decât Școala Engleză sau Instituționalismul Liberal în ceea
ce privește temele analitice pe care le abordează, realismul a fost un instrument important folosit. de către
diplomați și politicieni pentru a-și modela deciziile de politică externă. Acest este în special Adevărat de NE
străin politică pe parcursul cel Rece Război. Mulțumiri la este relativ simplu model de internaţional relaţii,
Realism prevede factorilor de decizie politică cu un set direct și accesibil de recomandări pentru a asigura
supraviețuirea statului în arena internațională incertă și anarhică.
Mulți de aceste recomandări se concentreze pe cel întreținere de A echilibrul puterii – o condiție în care niciun
actor sau grup de actori nu poate copleși restul sistemului internațional. În timpul Războiului Rece, acest LED la
cel occidental politică de izolare , în care cel STATELE UNITE ALE AMERICII
și este aliați dislocat putere în astfel de A cale la fel de la limită cel răspândire de influența sovietică . In
conformitate la Realist teorie, cel scop de NE străin politica a fost la asigura cel supravieţuire de cel NE stat
mai degraba decât cel răspândire de Practicile și valorile SUA din întreaga lume. Astfel, în timp ce
instituționalismul liberal solicită instituirea democrațiilor liberale ca cea mai bună modalitate de a asigura pacea
în internaţional societate, Realism este îngrijorat cu cel nevoi imediate de naţional Securitate, chiar dacă acea
mijloace de sprijin state tiranice . Justiţie este nu A poartă de Realism pentru cel simplu motiv acea
Realismul o face nu recunoaşte aceasta la fel de A practic obiectiv. In schimb, Realiști tind a accepta A dual
morală standard – cel idee acea ce este dreapta și greșit în interior A ale statului intern jurisdicție este
diferit din ce este dreapta si gresit în cel anarhic internaţional sistem.
Cu acest în minte, aceasta este interesant la considera NE străin politică în cel începutul secolului XXI. Invaziile
din Afganistan și Irak în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 au fost adesea puse la picioarele
consilierilor realiști din administrația GW Bush. Se merită această acuzație?
Una dintre ipotezele centrale ale realismului este că constituțiile interne ale statelor vor avea un impact mai mic
asupra relațiilor lor internaționale decât caracterele liderilor lor (realismul clasic) sau structura sistemului
internațional în care sunt încorporate (realismul structural). Din ce motive, deci, un stat ar trebui să invadeze și
să ocupe altul?
Ar fi A Realist Accept cel răspândire de democraţie la fel de A valabil motiv pentru acțiune internațională atât de
agresivă? Dacă nu, care teorie IR ar fi?
Activitate
În 500 de cuvinte sau mai puțin, explicați cum credeți (a) un realist structural, și (b) un instituționalist liberal ar fi reacționat la atacurile
teroriste din 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite. state. Ce trepte ar putea ei avea Luat la asigura NE naţional Securitate? Post
răspunsul dvs. în Forum de discuții VLE pentru feedback de la colegii tăi.
O singura data tu avea postat ta muncă, răspunde la A post din unu de colegii tăi. Do tu de acord cu al lor
analiză? Trimite lor A Notă la lăsa ei știu ce crezi.
unu de Al realismului Grozav punctele forte este este simplitate. Aceasta creează un model elegant de IR,
dezordonat de cel complexitate acea caracterizează scoala engleza și Liberal Instituţionalist analiză. Aceasta
se concentrează pe A singur tip de actor internațional – statul. Statele, se presupune, posedă suveranitate
111
ir1011_2016.indb 111 16/05/2016 14:22:44

în măsura în care exercită (a) autonomie internațională și (b) hegemonie internă, permițând lor (A) la a rezista
presiune din extern actori, și
(b) la Control cel oameni și teritoriu în al lor frontiere. În un sistem internațional anarhic fără o ierarhie formală,
tinde și realismul
să-și asume egalitatea tuturor actorilor statului. Deși statele pot avea diferite sume de putere, ei sunt in esenta
asemănătoare la unu o alta atât în formă cât și în funcție. Astfel, atât Statele Unite, cât și micul Bhutan trebuie
să se angajeze în RI pentru a-și asigura supraviețuirea continuă. O fac prin menținere A echilibru de putere la
asigura acea Nu alte actor voi fi capabil să domine le şi subminează suveranitatea lor. In timp ce cel mijloacele
prin care se echilibrează pot diferi – SUA fac acest lucru pe plan intern prin intermediul investițiilor militare și
diplomatice și Bhutan fac acest lucru în exterior, prin construirea de alianțe – toate statele urmăresc puterea
pentru a-și asigura propria supraviețuire într-un mediu ostil, de autoajutorare .
rezumat
• Când se echilibrează cu puterea altui actor în sistemul internațional, un stat poate echilibra în interior prin
construirea propriei puteri sau în exterior, prin aliarea cu alți actori.
Realism și cel Primul Lume Război

Deși realismul s-a dezvoltat ca teorie de internaţional relaţiile după 1945, este se concentreze pe cel cauze de
război face aceasta A util instrument pentru
înţelegerea originilor Primului Război Mondial. Următoarea secțiune va utilizare Trei Realist concepte la a
analiza cel rădăcini de cel conflict: puterea, supraviețuirea și dilema securității.
Puterea este un concept cheie atât în realismul clasic, cât și în cel structural. Deoarece realismul neagă
importanța instituțiilor școlii engleze și a regimurilor liberale, distribuția puterii între statele din sistemul
internațional anarhic joacă un rol central în modelarea relațiilor internaționale. Distribuția puterii în sistemul
internațional poate fi descrisă folosind limbajul polarității – o idee introdusă pentru prima dată în capitolul 3 al
acestui ghid de subiect. Polaritatea descrie numărul de mari puteri dintr-o societate sau sistem internațional.
Aceste mari puteri sunt actorii cei mai capabili să se protejeze prin pură autoajutorare – construindu-și propria
putere militară pentru a descuraja atacurile altor mari puteri. Puterile mici din sistemul internațional sunt adesea
ignorate de realiști deoarece nu au capacitatea de a-și apăra propriile interese. În schimb, ei trebuie să se
descurce cu unu sau Mai mult Grozav puterile pe cel speranţă acea al lor alianța va descuraja alți actori să le
amenințe supraviețuirea. Înainte de Primul Lume Război, cel lume a fost locuit de A larg gamă de Grozav puteri,
inclusiv cel Unit Regatul, Germania, cel Unit state, Franţa, Rusia, Austro-Ungaria, Italia, Japonia și Imperiul
Otoman. Fiecare dintre aceste state și-a urmărit interesele prin raportul de putere. Acest lucru a necesitat acces
la suficientă putere pentru a descuraja atacurile oricărui stat sau grup de state care spera să devină hegemonic în
sistem. Marile puteri au încercat
la obține A grajd echilibru de putere prin A combinaţie de intern
112
ir1011_2016.indb 112 16/05/2016 14:22:44

Capitol 8: Realism
echilibrare – construirea propriei puteri prin investiții în armatele și marinele lor – și

echilibrarea externă – semnarea tratatelor cu alte state la formă alianțe acea ar
împiedica state din atacând de reducându-le șansele de a reuși o invazie.
Până în 1914, Europa a fost împărțită în două alianțe concurente. Tripla Alianță se
întindea în inima Europei și includea Germania, Austria-Ungaria și Italia. Dintre aceste
state, Germania a fost de departe cea mai mare puternic și prin urmare jucat A central
rol în hotărând politică pentru alianţă la fel de A întreg. The Triplu Antanta a fost făcut
sus de cel Unit
Regatul, Franța și Rusia. Deși Marea Britanie a fost cea mai influentă dintre acestea
state, fiecare membru de cel Triplu Antanta purtat al lor proprii autoritate datorită
punctelor lor deosebite. Marea Britanie era încă cea mai importantă navală din lume și
imperial putere. The Regal Marinei a fost mai mare decât cel Următorul două flote
combinate și imperiul britanic controla zone vaste din lume din Canada la Egipt la India
la Australasia. In orice caz, aceasta a avut A armată foarte mică după standardele
europene și, prin urmare, a fost mai puțin influentă asupra european continent decât ar
putea fi gând. Rusia, pe cel alte mână, avea o armată imensă. Deși slab antrenat și
echipat, ar putea pune milioane de soldati în cel camp și a avut forța de muncă resurse
departe dincolo de orice alt stat în afară de SUA. Franța a fost cheia Antantei.
Pe lângă un imperiu respectabil de peste mări, poseda o armată aproape egală în
mărimea la acea de Germania. Mai mult important, este alianţă cu Rusia și Marea
Britanie au însemnat că Tripla Alianță va fi forțată să ducă orice război pe două fronturi:
un front de vest cu fața Franței și un front de est cu fața Rusiei. Între timp, marile puteri
non-europene fie s-au aliniat
înșiși cu unu de cel Două alianțe – la fel de Japonia făcut prin este alianta cu cel Regatul
Unit – sau căutat A cale de izolare din european conflicte – la fel de cele Unite state și cel
otoman imperiu încercat fără succes la do. Prin urmare, gemenii conducători ai puterii și
supraviețuirii au pregătit scena conflictului care a început a arde peste Europa în cel
târziu vară de 1914.
The narativ de evenimente acea LED la cel Primul Lume Război sunt bine cunoscut și
nevoie nu fi povestite în Grozav detaliu Aici. 1 In orice caz, noi ar trebui să ia în
considerare cum cel Securitate dilemă la cel inima de Structural Realism poate sa 1 Pentru o perspicacitate
contribuie la înțelegerea noastră a acestor evenimente. Amintiți-vă că într-un sistem cont de cel Primul Războiul
internațional anarhic, fiecare stat trebuie să-și asigure supraviețuirea prin orice mijloace mondial de la a Realist
perspectivă, citește Kagan
necesare. Dat cel amenințări toate în jurul lor, fiecare stat trebuie sa fi suspicios faţă de
(1995)
motivele şi scopurile celorlalţi. Astfel, când Germania a început să construiască un Capitol 2.
număr semnificativ de nave de luptă puternic armate și blindate în primul deceniu de
cel anii 1900, cel Unit Regatul a fost forţat la răspunde cu clădire program de este
proprii. The stabilit poartă de limba germana constructia navala a fost pur şi simplu la
proteja limba germana comerţul și la Ajutor patrulare cel ale lumii oceanelor. In orice
caz, cel Unit Regatul a avut Nu cale de știind dacă Germania plănuia să-și amenințe fie
imperiul de peste mări, fie insulele natale. Prin urmare, dilema de securitate a declanșat
cursa navală anglo-germană de la începutul secolului al XX-lea, creând tensiuni între
Londra și Berlin într-un moment în care economiile lor deveneau din ce în ce mai
interconectate și
regal familii au fost îndeaproape legate de de legături de sânge. The la fel poate sa fi a
spus despre evenimentele care au precipitat războiul în 1914. În urma asasinarii
arhiducelui austriac Franz Ferdinand de către un naționalist sârb, Austria-Ungaria a
trimis Serbiei un ultimatum care a cerut o anchetă condusă de Austria. de a Serbiei
complicitate în cel crimă. Deoarece Serbia a avut la
pentru a-și proteja supraviețuirea în fața aparentei agresiuni austriece, a apelat la marea
sa putere aliată: Rusia. Suspiciunea reciprocă între Austria și Serbia a condus la Rusă
implicare în cel criză. Acest precipitat A Rusă mobilizare militară, se presupune că pentru
a apăra mica Serbia împotriva Austro-Ungariei.
113
ir1011_2016.indb 113 16/05/2016 14:22:44

Dat cel reciproc suspiciune creată de cel Securitate dilemă, acest a îndemnat Germania la ÎNCEPE A mobilizare de
este proprii – se presupune la apăra Teritoriul german – forțând Franța să facă același lucru pentru a preveni un
atac german. Acest domino efect, în care cel actiuni de unu actor forta alții a face de asemenea, a fost făcut
posibil de cel amenintatoare mediu inconjurator creată prin dilema de securitate. Fără el, o înțelegere completă
a cauzelor Primului Război Mondial ar fi imposibilă.
rezumat
• Realismul structural ne învață că Primul Război Mondial a început datorită cel Securitate dilemă, care însemna
acea orice investitii făcut în armament de către un stat a trebuit să aibă ecou politici similare în celelalte.
Austro-Ungariei către fiecare continent din colț.
Concluzie
Realism este unu de IR-uri dominant teoretic traditii și se concentrează în principal pe explicatii de conflict și
război în cel internaţional sistem. Concentrându-se pe politic și militar relaţii între state, aceasta presupune
aceşti actori să fie suverani în măsura în care posedă autonomie internaţională şi hegemonie internă. Aceste
unități similare concurează pentru supraviețuire într-un
sistem internațional anarhic, împins în activitate de auto-ajutor fie de natura lor umană hobbesiană (realismul
clasic), fie de structura anarhică a sistemului însuși (realismul structural). Deși s-a concentrat îndeaproape pe
conflict și război, realismul a avut un impact major asupra practicii
IR prin este influență pe Rece Război NE străin politică și ramane o piatră de temelie a înțelegerii lumii de către
disciplina noastră.

actiuni sunt numai limitat de putere în locul instituțiilor Școlii Engleze sau a regimurilor liberale.
• Realiștii structurali atribuie războiul ceea ce ei văd ca răspunsul nostru rațional la Securitate dilema creata de cel
internaţional anarhic sistemul în care trăim.
114
ir1011_2016.indb 114 16/05/2016 14:22:44

Capitol 8: Realism
• Când balansare împotriva cel putere de o alta actor în cel sistem internațional, un stat se poate echilibra în
interior prin construirea propriei puteri sau în exterior, prin aliarea cu alți actori.
• Structural Realism preda S.U.A acea cel Primul Lume Război a început mulțumită cel Securitate dilemă, care
însemna acea orice investitii făcut în armament de unu stat a avut la fi a răsunat de asemănătoare politici în
ceilalti .
Austro-Ungariei la fiecare colț al continentului.

• defini și discutați cheia termeni și concepte asociate cu realismul
• descrie cel Securitate dilemă la fel de A cauză de conflict între state
• contrast Realist teorii de IR cu acestea de cel Engleză Şcoală și instituționalismul liberal
• utilizare Realist concepte la a intelege cel cauze de cel Primul Razboi mondial .
Capitol vocabular
• putere
• internaţional sistem
• război
• stat de război
• statism
• supravieţuire
• autoajutorare _
• natura umana
• structura
• Securitate dilemă
• izolare
• tiranic state
• dual morală standard

1. Cum explică realismul clasic și structural persistența conflictului interstatal?
2. In conformitate la Realism, voi cel anarhic internaţional sistem a stabilit vreodată o pace durabilă?
115
ir1011_2016.indb 115 16/05/2016 14:22:44

Note
116
ir1011_2016.indb 116 16/05/2016 14:22:44

Capitol 9: marxism
Capitol 9: marxism
Teorie este mereu pentru cineva, și pentru niste scop.

Cox, R. „Forțe sociale, state și ordine mondiale: dincolo de relațiile internaționale”, Millenium: Journal of International
Studii 10(2) 1981, p.128.

• localiza marxism la fel de A ramură de internaţional relaţii (IR) teorie
• introduceți „capitalismul” și sistemul de clasă ca principii organizatorice ale marxismului
• considera important marxist concepte și ipoteze despre cel natura relaţiilor internaţionale
• aplica marxist concepte la a analiza cel cauze și efecte de cel Primul Razboi Mondial.
• defini cheie termeni și concepte asociate cu cel marxist abordare la IR
• discutați despre afaceri internaționale în ceea ce privește relațiile dintre statele centrale, semiperiferice și
periferice din sistemul capitalist mondial
• explica Cum ale marxismului se concentreze pe economic relaţii diferă din perspectivele oferite de liberalism şi
realism.
Esenţial citind
Hobden, S. și R. Wyn Jones, 'Marxist teorii de internaţional relaţii' în BSO, capitolul 9.
„Sisteme mondiale teorie' în GCR.

Brown, C. „Teoria IR astăzi” în Brown, C. și K. Ainley Understanding relatii Internationale. (Londra: Palgrave Macmillan, 2009)
Al patrulea ediție.
Halliday, F. 'A necesar întâlni: istoric materialism și relatii Internationale' în a lui Regândirea relațiilor internaționale . (Londra:
MacMillan, 1994).
Hobson, J. Statul și relațiile internaționale . (Cambridge: Cambridge University Press, 2000).
Jackson, R. și G. Sorensen Introducere în relaţiile internaţionale: teorii şi abordari. (Oxford: Oxford University Press, 2007) ediția
a treia.
Lenin, VI Imperialism: cel cel mai inalt etapă de capitalism. (Nou York: International Publishers, 1969) Ediție Reprint.
Marx, K. și F. Engels Manifestul comunist. (Radford, VA: Wilder Publications, 2007) Ediție Reprint.
117
ir1011_2016.indb 117 16/05/2016 14:22:44

Rupert, M. 'Marxism și critic teorie' în Dunne, T., M. Kurki și S. Smith (eds) Teorii relațiilor internaționale: disciplină și diversitate.
(Oxford: Oxford University Press, 2010) ediția a doua [ISBN 9780199548866].
Wallerstein, eu. Teoria sistemelor mondiale: o introducere . (Durham, NC: Duke University Press, 2007) ediția a cincea.
Capitol rezumat
• Teoria marxistă are o moștenire intelectuală care se întinde încă din 1848, deși a devenit o forță puternică în
vestul IR abia după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.
• marxism interpretează cel lume prin cel obiectiv de materialism istoric , în care toate politic fenomene poate
sa fi explicat prin prisma economiei.
• Principiul de organizare al marxismului este conflictul de clasă, care într-o economie capitalistă produce Două
distinct socio-economice grupuri: cel burghezia si proletariatul.
• De focalizarea pe cel legătură între politică și economie, marxism este un exemplu important de economie
politică internațională în IR.
• Marxiştii văd statul ca pe o mască pentru puterea burgheză şi interesul naţional la fel de A subţire voal pentru
cel interese de ale societatii bogat și puternic.
• Lume sisteme teorie analize cel relaţie între cel miez bogat si periferie sărăcită al economie mondială.
• Concentrarea marxismului pe conflictul de clasă îi permite să efectueze analize transnaționale de cel global
burghezie și proletariatul acea Ajutor la explicați cum aparent diferite state pot încă coopera în interesele
conducătorilor lor bogați.
• The Primul Lume Război are fost explicat la fel de un expresie de conflict între grupurile burgheze pentru accesul
la resursele și piețele imperiale.
• În ciuda cel Sfârşit de formal imperialism, neuniformă dezvoltare continua sa divide cel lume în A dominant miez
și A subordonat periferie, al cărei scop principal este de a produce mărfuri ieftine pentru vânzare către proletarii
din statele centrale.
Introducere
Când Karl Marx a scris împreună cu Friedrich Engels Manifestul comunist în 1848, nu avea idee că viziunea sa
asupra lumii va afecta științele sociale peste 150 de ani mai târziu. Într-adevăr, dispariția marxismului a fost
profețită de multe ori. Acest lucru s-a întâmplat cel mai recent în 1991, când toamna al Uniunea Sovietică părea
să atribuie marxismul la „coșul de gunoi al istoriei”. Inca, 25 ani mai tarziu, marxism ramane A puternic
intelectual forta. Într-adevăr, prăbușirea blocului sovietic a deschis un nou spațiu pentru analizele marxiste ale
relațiilor internaționale. Înainte de 1991, analiștii occidentali riscau să fie etichetați simpatizanți sovietici dacă
păreau prea iubiți de opera lui Marx. Astăzi nu există o astfel de amenințare. Drept urmare, analiza marxistă a
prosperat în ultimele două decenii. Dezbrăcat de conotațiile sale sovietice, ea a devenit din nou recunoscută ca
o critică filozofică puternică a capitalismului – din nou forma dominantă de organizare economică.
în lume. Spre deosebire de instituționalismul liberal sau de realism, marxismul se concentrează asupra cel
economic fundatii de internaţional relaţii. Aceasta argumentează acea cel
118
ir1011_2016.indb 118 16/05/2016 14:22:44

Capitol 9: marxism
distributie de bogatie are la cel mai puţin la fel de mult impact pe IR la fel de cel relații politice și militare de
interes pentru liberali și realiști. Mulți marxişti merg și mai departe, susținând că relațiile economice determină
politica rezultate. Bani, ei Spune, face cel lume merge în jurul.
Marxismul prezintă o imagine necunoscută și tulburătoare a relațiilor internaționale. Se concentrează asupra
modurilor în care clasele bogate și puternice îi domină pe săracii din întreaga lume. Ea relegă statele la o
importanță secundară în cel lume, vizionare lor la fel de reflexii de cel elite socio-economice care le conduc. Ca
atare, marxismul răstoarnă multe ipoteze liberale și realiste – schimbând focalizarea analizei IR și prezentând
astfel o imagine complet nouă a relațiilor internaționale.
Organizarea principii
marxist teorie analize internaţional relaţii din cel punct de vedere a grupurilor socio-
economice și a relațiilor lor. Spre deosebire de concentrarea liberalilor și realiștilor
asupra relațiilor politice într-o arena internațională anarhică, principalul principiu de
organizare al marxismului este capitalismul – sistemul global. de care bunuri și
Servicii sunt produs și distribuite pe baza relaţiilor de piaţă. În termeni umani,
capitalismul a produs două
socio-economice clase – cel burghezie și cel proletariatul. Membrii ale burgheziei dețin
mijloacele de producție , sistemele prin care se fabrică și se distribuie mărfurile.
Acestea includ totul, de la minele de unde sunt extrase resurse până la fabricile în care
sunt produse produse manufacturate până la magazinele unde sunt vândute.
Proletariatul, în schimb, lucrează pentru burghezie. Proletarii își schimbă munca cu un
salariu fix care reprezintă doar o mică parte din valoarea totală a lor. muncă. In
conformitate la Marx și a lui succesori, cel istorie de capitalismul a fost o istorie de
luptă între aceste două clase socio-economice, proletariatul încercând fără succes să se
elibereze de hegemonia economică a burgheziei.
Deoarece preferă explicațiile economice celor politice, IR marxist abordează un set
diferit de întrebări decât liberalismul sau realismul. În loc să se concentreze pe
interacțiunea umană în sectorul politic, care se ocupă de chestiuni de guvernare și
guvernare, marxismul acordă prioritate interacțiunilor din sectorul economic. Prin
urmare, este asociat cu economia politică internațională (IPE) – o ramură a RI care
investighează legăturile dintre sistemele politice și economice ale lumii. 1 Întrucât
instituționalismul liberal se întreabă cum să construim un loc mai pașnic lumea și
realismul întreabă de ce persistă războaiele, marxismul întreabă cum se poate obține 1Internaţional politic
emanciparea pentru proletariatul. Marxistii justifica această întrebare de cercetare cu economie este cel se
o linie de raționament care seamănă foarte mult cu argumentele lui John Locke. concentreze din capitolul
Marxiștii susțin că o ordine internațională bazată pe o distribuție nedreaptă a bogăției 11 din aceasta subiect
ghid.
se va dovedi instabilă, deoarece va încuraja
cel sărac la răsturna cel sistem acea păstrează lor lipsit. The Scopul marxismului este de a
crea o societate în care dreptatea determină o distribuție echitabilă de bogatie,
conducere la A societate în care toate indivizii poate sa
obține al lor potenţial fără cel avantaje sau dezavantaje acordate în prezent de poziţia
lor în sistemul capitalist mondial.

Notă cel central rol jucat de capitalism în marxist analize de relatii Internationale .
119
ir1011_2016.indb 119 16/05/2016 14:22:44

După cum ați învățat în capitolul 1 al acestui ghid, marxismul își are rădăcinile intelectuale în secolul al XIX-lea.
În 1848, economistul Karl Marx și industriașul și filozoful Friedrich Engels au publicat Manifestul comunist . A
mic de statura pamflet conturând al lor critică de sistemele economice și politice ale Europei. A fost o perioadă
de schimbări revoluționare în Europa. Industrializarea răsturna relațiile vechi de secole care legau proprietarii de
terenuri de fermierii lor, forțând un număr imens.
a oamenilor săraci fără pământ în orașe unde trebuiau să găsească de lucru în fabrici mari și din ce în ce mai
automatizate. Proprietarii acestor fabrici au devenit extrem de bogați pe cheltuiala muncitorilor lor, înlocuind
proprietarii aristocrați ca cea mai puternică clasă socială și economică din societate. The burghezie cumparat al
lor cale în politic putere, trecere legi si folosind elemente de stat putere, astfel de la fel de cel politie, la suprima
proletar
răscoale. Controlul burghez al relaţiilor de producţie - incluzând lege – a fost astfel folosit la ciment al lor
supremaţie peste cel proletariatul.
Accentul marxismului pe conflictul de clasă și relațiile economice asupra rivalității interstatale iar politica
produce mai multe implicații interesante pentru studiul IR. În primul rând, marxismul identifică clasele socio-
economice ca unități principale de analiză. Statele – considerate în mod normal ca actorii principali în RI –
sunt relegate la un statut secundar ca simple marionete ale elitei socio-economice. Interesul național al unui stat
este deci determinat de interesul burgheziei sale, făcând din stat o mască pentru elita sa socio-economică. Un
corolar al acestei presupuneri este că marxiştii cred că războaiele sunt purtate în numele intereselor burgheze.
Pentru a motiva proletariatul
la luptă pe în numele de este burghez masterat, state utilizare cel limba a naționalismului – acoperind
obiectivele economice ale războiului în fervoare patriotică.
Activitate
O singura data tu avea terminat cel citind, lua A uite la cel „suprastructură de bază” diagramă postată pe VLE.
Considera cel ca urmare a întrebări:
1. Ce tipuri de suprastructură do burghez clase utilizare la consolida al lor Control de baza economică a unui stat?
2. Sunteți de acord că dominarea mijloacelor de producție ale unui stat va duce și la dominarea sistemelor sale politice și sociale?
Niciuna dintre scrierile lui Karl Marx nu conține o teorie complet dezvoltată a internaționalului relaţii. marxist
IR dezvoltat când variat analiștilor iar practicanții au folosit ideile lui Marx pentru a arunca o nouă lumină
asupra diferitelor aspecte ale afacerilor internaționale. Un exemplu de idei ale lui Marx aplicate la IR poate fi
găsite în Emanuel a lui Wallerstein Teoria sistemelor lumii . Acest se uita la internaţional relaţii de împărțind cel
lume în Trei tipuri de stat,
fiecare de care tine A specific poziţie în cel lume economie. Uite la BSO,
Figura 9.2, p.146. Statele de bază găzduiesc cele mai bogate burghezii din lume cel planetă. Al lor economii se
concentreze pe valoare ridicata economic activități precum bancare și investiții, permițându-le să culeagă
roadele
de economic creştere în jurul cel lume. Periferic state se concentreze pe activități cu valoare redusă, cum ar fi
agricultura de subzistență și producția de materii prime, lăsându-le cu puțin acces la sursele sau beneficiile
creșterii economice. Acest lucru lasă burgheziile lor relativ sărace
120
ir1011_2016.indb 120 16/05/2016 14:22:44

Capitol 9: marxism
iar proletariații lor și mai săraci, făcându-i mult mai instabili decât statele relativ prospere din miezul sistemului
capitalist mondial. Stările semi-periferice se află într-o zonă de tranziție între aceste extreme. Unele dintre aceste
state, cum ar fi Coreea de Sud și Singapore, au trecut cu succes în nucleul sistemului capitalist mondial. Acest
lucru a ridicat burgheziile lor în rândurile de vârf ale elitei economice globale și a făcut viața mai suportabilă
pentru proletariatele lor. Alții, așa
precum Rusia și Venezuela, ar putea fi în proces de cădere înapoi în periferie stare. Datorită nucleului ţări' acces
la internaţional capital și resurse, activitatea economică în sistemul capitalist mondial tinde să consolideze
poziția dominantă internațională a nucleului, lăsând statele periferice și semiperiferice să se descurce cu puținele
surse rămase.
de capital. Pentru că marxiştii văd economia ca fiind determinantă politică şi socială rezultate, acest neuniformă
economic structura este reflectat în cel distribuția internațională inegală a puterii politice și sociale.
► Stop și citit: „Sisteme mondiale teorie' în GCR.
Activitate
Uită-te la harta PIB-ului global de pe Resurse VLE pentru acest modul. În ce măsură distribuția globală a puterii politice se potrivește
cu distribuția puterii economice descrisă în această hartă? Folosind harta politică goală a lumii furnizată pe VLE, etichetați țările lumii
ca părți ale nucleului, semi-periferiei sau periferiei.
Abordarea marxistă a analizei IR împărtășește mai multe ipoteze cu teoriile pe care le-ați abordat deja în acest
curs. La fel ca realismul, marxismul subliniază importanța puterii – definită ca abilitatea de a-i îndoi pe ceilalți. la
ta voi (pozitiv putere) sau a rezista alții' încercări la îndoi tu (negativ putere). The urmărire de putere este
interpretat la fel de A primar motor al comportamentului internațional în ambele teorii. Spre deosebire de
realism, însă, marxismul nu ia statul suveran ca unitate de analiză. Așa cum ai învățat, marxism dă prioritate la
socio-economice clase. state sunt
pur şi simplu măști folosit de burghezii la consolida al lor economic putere. Chiar și guvernele democratice sunt
nu cu adevărat 'de la oameni, de cel oameni și
pentru oameni'. Mai degrabă, cu scuze președintelui american Abraham Lincoln, ei sunt „ai burgheziei, de către
burghezie și pentru burghezie”. Marxiștii cred că statele acționează la nivel internațional pentru a asigura
accesul elitei lor la resurse și piețe din întreaga lume. Aceștia acționează pe plan intern pentru a suprima
tendințele rebele ale proletariatului lor național, uneori prin constrângere și alteori prin coopție – cumpărându-
și loialitatea cu bunuri și servicii luate din statele periferice. Oricum, poza prezentat de marxist analiză este spre
deosebire de acea prezentat de orice altă teorie pe care ai abordat-o până acum.
La fel ca instituționalismul liberal, marxismul acceptă o serie de non-statali actori ca participanți la RI. De
asemenea, acceptă afirmația liberalismului că internațional actori sunt împletite în A global sistem de
interdependență, deși marxismul identifică burgheziile internaționale drept beneficiarii primari ai acestei
interacțiuni. Spre deosebire de liberali, marxiştii nu au credinţă în capacitatea regimurilor şi organizaţiilor
internaţionale de a îmbunătăţi starea proletarilor în societatea internaţională. Până la urmă, statele responsabile
de dezvoltarea regimurilor sunt doar măști pentru clasele burgheze care controlează lor. Ca urmare, orice
regimuri ei crea vor fi concepute pentru a beneficia stăpânii lor burghezi. Proletariatul
voi nu a primi un egal acțiune de cel beneficii acumulând din formarea regimului, întărind dominația burgheziei
în sistemul capitalist mondial.
121
ir1011_2016.indb 121 16/05/2016 14:22:44

rezumat
Aplicații
Marxismul descoperă relații economice care sunt adesea mascate de abordări teoretice precum școala engleză,
liberalismul și Realism. În acest sens, marxism este A puternic critic teorie . Asumarea de către marxism a
unei diviziuni globale a muncii între muncitorii proletari și burghez proprietarii prevede A obiectiv de care tu
poate sa a analiza diviziuni în cadrul statelor care locuiesc în sistemul internaţional anarhic. Dacă fiecare stat
conține un proletariat și o burghezie, ar trebui să se poată dezvolta alianțe transnaționale între aceste grupuri
socio-economice.
Astfel, membrii proletariatului din Canada industrializată ar trebui să poată lucra cu membrii proletariatului din
economia subdezvoltată din Malawi în urmărirea obiectivelor lor comune. De asemenea, burghezia canadiană
se poate alia cu omologul său din Malawi pentru a rezista amenințărilor proletare la adresa privilegiilor lor.
Într-un astfel de concurs, analiză marxistă prezice acea burghez obiective voi victorie afară peste al lor omologii
proletari din simplul motiv că elitele economice controlează pârghiile de putere în cel economie și în cel politic
suprastructuri acea
a sustine aceasta. Prin urmare, ambii Canada și Malawi voi linia sus pe cel latură de elitele lor burgheze să se
opună încercărilor proletarilor de a remedia distribuția inegală a puterii economice și politice. Reacțiile ostile
ale statelor la populare răscoale astfel de la fel de cel arab Arc și cel Ocupa circulaţie poate susține această linie
de argumentare.
Aceasta este in valoare de întrebând sub ce conditii unu burghez stat Mai abandona sau atac o alta. Pentru
exemplu, pe parcursul cel arab Arc în 2011, cel În cele din urmă, Statele Unite și-au sprijinit forțele populare
care se opun regimului egiptean condus de Hosni Mubarak. Cum ar explica analiza marxistă această schimbare?
Din discuția anterioară urmează două răspunsuri.
În primul rând, forțele burgheze care controlează guvernul SUA ar fi putut crede că sprijinul lor pentru regimul
Mubarak le submina poziția acasă, înstrăinând proletariatul american și în străinătate, subminând capacitatea
SUA de a garanta accesul elitelor la resurse și piețe. Al doilea, cel popular forte de Schimbare în Egipt ar putea
avea fost
'capturat' de cel egiptean burghezie, care ales la a te alatura cel revoltă când a văzut că poziţia sa superioară în
economia egipteană este ameninţată
122
ir1011_2016.indb 122 16/05/2016 14:22:44

Capitol 9: marxism
de incapacitatea lui Hosni Mubarak de a garanta stabilitatea socială și creșterea economică. a Egiptului
întoarcere la militar regulă A an mai tarziu dă niste crezare la această ipoteză.
Căderea Uniunii Sovietice și prăbușirea proiectului politic comunist în ultimul deceniu al secolului al XX-lea au
prefigurat triumful global al teoriilor economice capitaliste. În mod ironic, acest lucru l-a revigorat pe cel al
marxismului loc în internaţional relaţii. Astăzi, mulți de cel regimuri iar instituţiile descrise de instituţionalismul
liberal reflectă priorităţile burgheziei naţionale şi globale. Multe dintre practicile și valorile care caracterizează
interacțiunile din societatea internațională reflectă, de asemenea, dogma capitalistă. În sfârșit, există o corelație
clară între centrele puterii economice și centre de politic putere, indicând A adânc, dacă neașteptat, legătura
dintre modelele marxiste și realiste ale IR.
marxism și cel Primul Lume Război

The Primul Lume Război LED direct la cel primul major utilizare de marxist teorie în scopul analizei
internaționale. Omul responsabil nu era un academic sau un diplomat la Ministerul de Externe. Era Vladimir
Ilici Ulianov – mai bine cunoscut sub numele de Lenin. Lenin a fost un revoluționar marxist la începutul
secolului al XX-lea și va deveni primul lider al Uniunii Sovietice. ca urmare a cel bolşevic Revoluţie de 1917. A
puţini luni înainte ca revoluția să-l ducă la putere, Lenin a scris o scurtă broșură în care a încercat să explice
cauzele Primului Război Mondial în marxism.
termeni. The pamflet a fost numit Imperialismul: cea mai înaltă etapă a capitalismului și rămâne un clasic până
astăzi. În ea, Lenin susține că conflictul interstatal care a dus la Primul Război Mondial a fost o consecință a
sistem economic capitalist care evoluase în lumea occidentală în secolul precedent. Unul dintre punctele sale
cheie este că împărțirea lumii în separa suveran state a avut radical alterat a lui Marx analiza lume politică. Stat
frontiere divide cel global proletariatul în grupuri separate, permițând elitelor lor să întoarcă proletariatele
naționale unul împotriva celuilalt prin folosirea naționalismului. Naționalismul, explică Lenin, este simplu A
instrument folosit de naţional burghezii la întoarce cel global proletariatul împotriva lui însuși, convingând
muncitorii să-și omoare colegii de muncă în numele interesului național. Lenin a condamnat această utilizare a
naționalismului pentru a masca
cel Adevărat economic obiective de burghez elite: imperial expansiune acea le-ar garanta accesul la resurse și
piețe.
Lenin a văzut concurența imperialistă pentru resurse și piețe drept adevărata cauză de cel Primul Lume Război –
un extensie de capitalist competiție la scena politică internaţională. De fapt, a susținut Lenin, imperialismul a
servit la stabilizarea conflictelor interne de clasă ale statelor. Dominația imperială a câtorva nuclee state permis
al lor burghezii la 'Cumpără oprit' al lor naţional proletariaţii cu bogăţii sifonate de la periferia globală.
Imperialismul a fost o modalitate
pentru a redistribui bogăția departe de muncitorii de la periferia economiei mondiale și în buzunarele
muncitorilor din „nucleu”, făcându-le viața suficient de confortabilă încât să nu se răzvrătească împotriva
stăpânilor lor burghezi. Chiar dacă imperialismul nu mai este o instituție primară a internaționalului societate,
acest proces de cooptarea este reminiscentă de cel globalizarea neuniformă care definește capitalismul
modern. La urma urmei, lanțurile de aprovizionare moderne înseamnă că toți, cu excepția celor mai săraci
oameni din statele dezvoltate, pot cumpăra bunuri ieftine făcute de lucrătorii din lumea în curs de dezvoltare
care sunt plătiți alături de nimic pentru al lor muncă. ei do cel muncă, tu obține cel reducere și proprietarii obțin
profitul. Lenin nu ar fi impresionat.
123
ir1011_2016.indb 123 16/05/2016 14:22:44

rezumat
Concluzie
Critica marxistă a relațiilor internaționale introduce un nou element în analiza IR: determinismul economic. Ca
o abordare a studiului economiei politice internaționale, marxismul investighează modalitățile în care distribuția
de economic putere în jurul cel lume afectează cel organizarea sistemului politic internaţional. Procedând astfel,
te obligă să te gândești la IR dintr-un punct de vedere foarte diferit. În timp ce liberalismul și realismul tind să
vadă interacțiunea politică ca fiind mai importantă decât activitatea din alte sectoare, marxismul își întoarce
lumea peste cap – explicând rezultatele politice și sociale pe baza conexiunii lor cu structurile și sistemele
economice din care derivă. După cum veți vedea în discuțiile viitoare despre globalizare și criza financiară
globală, marxismul are încă multe de învățat despre lumea în care trăim.

124
ir1011_2016.indb 124 16/05/2016 14:22:44

Capitol 9: marxism

• defini cheie termeni și concepte asociate cu cel marxist abordare la IR
• discutați despre afaceri internaționale în ceea ce privește relațiile dintre statele centrale, semiperiferice și
periferice din sistemul capitalist mondial
• explica Cum ale marxismului se concentreze pe economic relaţii diferă din perspectivele oferite de liberalism şi
realism.
Capitol vocabular
• capitalism
• clasă
• mijloace de producție
• emancipare
• relaţii de producție
• subzistenţă
• critic teorie
• neuniformă globalizarea

1. Cum do marxistii utilizare cel lume capitalist sisteme la explica relațiile internaționale?
2. Cum do burghezii Control cel state ei conduce?
3. Cum face marxism cont pentru cel neuniformă niveluri de putere prezent în societatea internațională?
125
ir1011_2016.indb 125 16/05/2016 14:22:44

Note
126
ir1011_2016.indb 126 16/05/2016 14:22:44

Capitol 10: Constructivismul și gen teorie
Capitolul 10: Constructivism și teoria genului
Anarhie este ce state face de aceasta.

Alexandru Wendt

• contur alternativă teoretic abordari la IR, și anume Constructivismul și teoria genului
• ilustra moduri în care aceste abordari poate sa fi folosit la înţelege mai bine evenimentele şi fenomenele
internaţionale.
• defini cel vocabular termeni cu aldine
• explica De ce mulți savanţii întrebare mainstream abordari la IR
• explicați principiile de organizare și ipotezele principale ale constructivismului și teoriei genului
• face utilizare de aceste teorii la a analiza evenimente și concepte în IR.
Esenţial citind
Barnett, M. „Constructivismul social” în BSO, capitolul 10. Tucker, JA 'Gen în lume politică' în BSO, Capitol 17.

Adler, E. — Sechestrarea cel mijloc sol: constructivism în lume politică', european Journal of International Relations 3(3) 1997,
pp.319–63.
Ba, A. și M. Hoffman — A face și refacere cel lume pentru IR101: A resursă pentru predarea constructivismului social în orele
introductive', Internațional Studies Perspectives 4(1) 2002, pp.15–33.
Campbell, D. „On dangers and their interpretation” în Campbell, D. Writing securitate: politica externă a Statelor Unite și
politica identității. (Minneapolis, MN: University of Minnesota Press, 1998).
Checkel, JT 'The constructivist întoarce în internaţional relaţii teorie', Lume Politică 50(1) 1998, pp.324–48.
Fierke, KM „Constructivism” în Dunne, T., M. Kurki și S. Smith (eds) Internațional relaţii teorii: disciplina și diversitate. (Oxford:
Oxford University Press, 2010) ediția a doua.
Halliday, F. 'Ascuns din internaţional relaţii: femei și cel arena internationala' în a lui Regândirea relațiilor internaționale . (Londra:
Macmillan, 1994) [ISBN 0774805080].
Sterling-Folcker, J. 'Realism și cel constructivist provocare', Internaţional Studies Review 4(1) 2002, pp.73–100.
127
ir1011_2016.indb 127 16/05/2016 14:22:44

Tickner, JA „Tu pur și simplu nu înțelegi: angajamente tulburi între feminism și teoreticienii IR”, International Studies Quarterly
41(4) 1997, pp.611–32.
Tickner, JA și L. Sjoberg 'Feminism' în Dunne, T., M. Kurki și S. Smith (eds) Teorii relațiilor internaționale: disciplină și diversitate.
Wendt, A. 'Anarhie este ce state face de aceasta: cel social constructie de power politics', Organizația Internațională 46(2) 1992,
pp.391–425.
Youngs, G. „De la practică la teorie: relații internaționale feministe și „mainstreaming de gen””, International Politică 45(6) 2008,
pp.688–702.
Capitol rezumat
• Constructivismul este unu de cel cel mai nou teorii de IR, focalizarea pe cel rolul ideilor în politica
internațională.
• Spre deosebire de liberalism, realism și marxism, constructivismul nu este un rațional alegere teorie. In schimb,
aceasta sugerează acea comportamentelor sunt modelată în principal de construcția socială a realității de către
un actor.
• Constructivismul explică De ce Două actori confruntat cu cel la fel situatia poate alege Două diferit politică Opțiuni
bazat pe cel social fapte ei aleg să accepte sau să ignore.
• Constructivismul este în special interesat de cât de informal comportamentele devin înrădăcinate în societatea
internațională pe parcursul ciclului de viață
de norme – A proces asemănătoare la cel evoluţie de Engleză Instituții școlare .
• Securitizarea este un exemplu de constructivism în acțiune, ilustrând cum actori alege la cadru subiecte la fel de
'Securitate' probleme la crește importanța lor pe cel global agendă.
• Teoria genului analizează relația dintre gen și structură de internaţional relaţiilor, concentrându-se mai ales pe
natură a patriarhatului.
• Gen teorie include A larg matrice de feministă voci, din liberali la radicali.
• Natura securității este un domeniu în care teoria genului a pus sub semnul întrebării tradiționalul definiții de in
miscare cel se concentreze de discuţie departe din statul iar spre bunăstarea indivizilor și a comunităților lor.
Introducere
Englezii Şcoală, Instituționalist liberal, Realist și marxist modele de IR avea fost în jurul lung suficient acea ei
avea deveni teorii dominante în disciplina noastră. După cum ați văzut deja, fiecare dintre ele are multe la
spune S.U.A despre cel lume în care noi Trăi. Nici unul, in orice caz, prevede a complet imagine de internaţional
treburile. Fiecare de lor exclude anumiți actori și interacțiuni din analiza lor, părăsind părți din realitate
neexplorat. Acest a devenit problematic în 1991, când toate de IR-uri teoriile principale nu au reușit să prezică
căderea Uniunii Sovietice și sfârșitul bipolarității Războiului Rece. Acest lucru a fost deosebit de dăunător pentru
realism și liberalism, cele mai importante două teorii de la sfârșitul secolului al XX-lea. Eșecul lor
la prezice cel Sfârşit de cel Rece Război deschis spaţiu pentru alternativă moduri de a privi IR. Acest capitol va
introduce Trei din acestea alternative: constructivism social, poststructuralism și teoria genului.
Fiecare dintre aceste teorii alternative pune sub semnul întrebării unele dintre ipotezele de bază care definesc
teoriile mainstream. Constructivismul social pune sub semnul întrebării
128
ir1011_2016.indb 128 16/05/2016 14:22:44

materialismul instituționalismului liberal, realismului și marxismului prin concentrarea asupra rolului ideilor
în RI. Poststructuralismul pune îndoieli asupra fundamentală ipoteze precum cele central rol jucat de state în
relațiile internaționale, presupunere împărtășită de realiști, liberali
Instituționaliști și membri ai școlii engleze deopotrivă. Teoria genului descoperă poziția privilegiată acordată
masculinității în toate modelele mainstream de RI, în special în domeniul securității și al războiului. Astfel,
fiecare dintre alternativă abordari la IR discutat în acest capitol cip departe la certitudinile celor mai importante
principii și ipoteze ale disciplinei noastre pentru a arunca lumină asupra aspectelor IR pe care analiștii
mainstream pur și simplu le ignoră.
Social Constructivismul
Constructivismul social este o teorie a relațiilor internaționale care pune sub semnul
întrebării bazele societății internaționale. Subliniază rolul ideilor în RI.
Până la urmă, două state care se confruntă cu același mediu internațional ar putea act în
foarte diferit moduri. Acest este cu grijă ilustrat de cel conflict între realiști și liberali.
Realismul și liberalismul sunt de acord că arena internațională este definită de anarhie
structurală - absența unei ultime judecător la se stabilesc conflicte și dicta legare legi. În
plus, ambele teorii folosesc alegerea rațională pentru a concluziona că statele vor
răspunde la
această anarhie în moduri specifice. Realiștii susțin că anarhia duce la dileme de
securitate, forțând statele să urmeze auto-ajutorare pentru a-și asigura supraviețuirea
într-un sistem internațional fundamental ostil. Afirmă liberalii acea raţional state voi
recunoaşte cel inutilitate de competiție, optând în schimb să construiască regimuri
puternice pentru a aborda problemele lor comune. Constructivismul se întreabă de ce
aceste două teorii ajung la concluzii atât de opuse despre comportamentul statal dat
fiind faptul că încep cu aceeași premisă: anarhie internațională. Dacă statele sunt actori
raționali cu interese stabilite, constructiviștii susțin că ar trebui să acționeze întotdeauna
într-un mod previzibil – fie ca auto-ajutorați realiști, fie ca constructori de regim liberal.
Din punct de vedere istoric, însă, statele au răspuns lumii în moduri foarte diferite.
Niste, ca Suedia, a petrecut mult de cel al 20-lea secol actorie ca Instituționaliștii
liberali. Alții, ca Rusia, a reactionat la cel la fel mediu international la fel de Structural
Realiști. Constructivismul arata la acest situație ciudată și concluzionează că nu poți
înțelege lumea ca un set de clar definit cauza si efect relatii. unu cauză poate sa avea
multe diferite efecte, în funcţie pe Cum aceasta este perceput. Dacă Acolo este A
revoltă merge mai departe în ta Cartier, tu Mai decide la Lacăt tu în ta casa sau tu Mai
decide la grup împreună cu ta vecini. Fie strategia poate fi raţional, în funcţie pe Cum tu
percepe ambii cel amenințare și vecinii tăi. Constructiviștii extind această metaforă la
societatea internațională, a cărei anarhic structura provoacă diferit răspunsuri din
diferit state. Unii se aplecă și încep să se înarmeze împotriva potențialelor amenințări.
Alții se alătură regimurilor de securitate colectivă, sperând putere și stabilitate în
numere. state, ca oameni, reacţiona la al lor contexte în diferit moduri, în funcție de
modul în care își percep situațiile. Unii fac asta prin izolare, și alții prin logodnă.
Alexandru Wendt, unu de cei mai importanți gânditori din constructivismul social,
rezumă această idee într-o afirmație simplă: „Anarhia este ceea ce fac statele din ea”. 1
► Stop și citit: BSO, Capitolul 10, Secțiuni 1–2, pp.156–57.

Observați asemănarea dintre lumea constructivistă și cea engleză vederi, în special când 1 Wendt (1992).
aceasta vine la Cum norme formă actorilor comportamentul internațional .
129
ir1011_2016.indb 129 16/05/2016 14:22:44

Constructivismul susține că teoriile bazate pe alegerea rațională sunt greșite. Ei susțin că societatea
internațională în care trăim nu este fixată în mod obiectiv. În schimb, ei văd societatea internațională ca un
produs al construcției sociale a realității . Aceasta înseamnă că aspecte ale RI precum anarhia,
suveranitatea, regimurile și dilema de securitate sunt produse ale acțiunii umane. Spre deosebire de roci sau
oceane, aceste fapte sociale depind de om interacțiuni la face lor real. Au fost noi toate la dispărea din fața
pământului, ar face-o și ei. Drept urmare, constructiviştii sociali susţin că oameni sunt Mai mult decât raţional
calculatoare acea reacţiona la cel lume găsim în jurul lor, așa cum alegerea rațională v-ar face să credeți. Creăm
și reproducem societățile pe care le locuim și putem alege să le schimbăm dacă percepția noastră asupra
realității se schimbă. Dintr-o perspectivă constructivistă socială, realiștii greșesc atunci când susțin că statele nu
au alternativă la suspiciunea reciprocă, egoismul și dilema securității.
Alternative există, dar realiștii aleg să nu le accepte. La fel, liberalii greșesc dacă susțin că anarhia internațională
generează orice nevoie obiectivă de a construi o ordine liberală bazată pe interdependență, regimuri și
democrație liberală. Acestea sunt doar rezultate probabile pentru că liberalii le aleg. Astfel, conform
constructivismului social, anarhia internațională se poate manifesta ca o lume realistă de state aflate în conflict,
la fel de A Liberal lume de cooperand state, sau la fel de niste alte formă a societăţii cu totul. Modul în care
statele își definesc interesul național în interior o societate anarhică nu este dictată de structurile pe care le
locuiesc. Este social construit de al lor perceptii de cel lume în care ei Trăi.
Activitate
O singura data tu avea efectuat cel lecturi, considera cel ca urmare a întrebări:
1. De ce nu sunt de acord constructiviștii cu modelele materialiste ale societății internaționale îmbrățișate de realiști, liberali și marxişti?
2. La ce măsură face cel Engleză Al școlii interes în norme și informal instituțiile îl fac un precursor al constructivismului social?
Social Constructivismul face mai multe creanțe despre cel lume în pe care noi Trăi. Primul, Acolo este cel
legătură între identitate și naţional interes.
Constructiviștii crede acea state' interese sunt derivat din cel cale se percep pe ei înșiși și pe cei din jur. O analiză
constructivistă
a interesului național al unui stat necesită așadar o înțelegere a valorilor sale fundamentale. Aceste valori
definesc ceea ce statul consideră important și vor afecta modul în care îi percepe pe ceilalți actori din societatea
internațională. Dacă un stat își percepe vecinul ca împărtășind valori similare cu ale lui, este mai probabil să
urmărească o relație pașnică și de cooperare. Dacă un stat își vede vecinul ca fiind radical diferit, relația lor este
probabil să fie competitivă sau conflictuală. Astfel, statele cu identități radical diferite sunt probabil să se
comporte ca realiști, în timp ce cele cu identități similare sunt probabil să se comporte ca liberali.
A al doilea Revendicare făcut de Social Constructiviștii oferte cu regulativ reguli
și constitutiv reguli , care formă actorilor comportament și identitate. Aceste sunt reminiscentă de cel Engleză
Al școlii reguli de comportament și regulile de apartenență, care au fost introduse pentru prima dată în capitolul
6 al acestui ghid de subiect. Regulativ și constitutiv reguli formă actorilor perceptii de ce este adecvat
comportament pe cel internaţional etapă. Aceste sunt nu a stabilit în piatră. Dacă A grup de state construi A a
stabilit de reguli acea Răsplată concurs sau conflict, la fel de european internaţional societate făcut anterior la cel
Primul Lume
130
ir1011_2016.indb 130 16/05/2016 14:22:44

Război, al lor interacțiuni voi semăna acestea prezis de Realism. Dacă, pe pe de altă parte, statele construiesc un
set de reguli care recompensează cooperarea, societatea lor internațională se va asemăna cu instituționalismul
liberal. State într-un mod anarhic internaţional societate sunt nu forţat la alege Realist conflict sau cooperarea
liberală. Ei sunt liberi să aleagă regulile care se potrivesc cel mai bine percepțiilor lor de cel lume în jurul lor.
Acest este ce Alexandru Wendt înseamnă când a spus că „anarhia este ceea ce fac statele din ea”.
A al treilea Revendicare făcut de Social Constructiviștii este acea actorilor perceptii din ce este bun și normal
tind la deveni înrădăcinată în internaţional societatea de peste timp la fel de parte de cel viaţă ciclu de norme.
Acest urme cel evoluţie a normelor din al lor iniţială răspândire peste internaţional societate – A proces
numit difuziune – la al lor formal instituționalizare la fel de regulativ și constitutiv reguli. Acest ciclu este cel
principal subiect acoperit de cel Următorul a stabilit a lecturilor și cel activitate acea urmează.
Activitate
Folosind tabelul de mai jos, explicați rolul jucat de fiecare dintre următorii termeni în dezvoltarea unei norme construite social.
Institutional
isomorphism
Socialisation
Norm
internalisation
Constructivismul social a fost o teorie IR de succes pentru că ne spune lucruri despre cel lume acea sunt ambii
interesant și util. unu aplicație importantă de Social Constructivismul la Probleme în IR este securitizare. Acest
concept a fost formulat de A grup de savanţii cunoscut la fel de cel Școala din Copenhaga, a caror cel mai
proeminent membrii sunt Profesori Ole Waever și Barry Buzan. Teoria securitizării evidențiază modul în care îl
folosim adesea
cel limba de 'Securitate' la scoate in evidenta cel importanţă de niste probleme asupra altora. Război este A bun
exemplu de Cum limba poate sa fi folosit la justifica utilizarea de către un stat a unor metode extraordinare
pentru a-și urmări interesul național. Politica este deplin de războaie împotriva impersonal dușmani: cel 'război pe
teroare', cel 'război pe droguri' şi cel 'război pe sărăcie'. Făcând aceste probleme în contează de Securitate ajută un
stat să mobilizeze sprijinul public și să suprime opoziția. Există o îndoială la fel de la dacă securitizare probleme
este mereu util. Făcând ceva legat de securitate își ridică o importanță mai mare și atrage atenția publicului. De
asemenea, poate militariza o problemă, un pas care de fapt poate sta în cale de efectiv problemă rezolvarea.
Face aceasta Ajutor cel luptă împotriva sărăcie a declara 'război' pe aceasta? A fost aceasta util pentru cel STATELE
UNITE ALE AMERICII la declara A război pe teroare după 9/11, sau ar trebui să ei avea urmarit Osama cos
Încărcat și al-Qaeda prin proceduri penale stabilite? O astfel de abordare ar fi evitat
131
ir1011_2016.indb 131 16/05/2016 14:22:44

invazia dezastruoasă a Irakului din 2003, evitând posibil tulburările ulterioare din Irak și vecinii săi imediati. Nu
există un răspuns clar la aceasta întrebare, dar aceasta este in valoare de întrebând dacă A război picior este
mereu cel cea mai buna cale pentru A stat la se luptă cu cel Probleme acea față aceasta. Tu voi întoarcere
la acest idee în Capitol 17, când tu voi întoarce ta Atenţie la securitatea umană și amenințările de securitate
netradiționale.
rezumat
internațională.
un actor.
Activitate
Gândiți-vă la o anumită problemă politică – alta decât cele menționate recent – și descrieți ceea ce dumneavoastră ar do a „securiza”
aceasta. Do tu gândi acea acest ar Ajutor sau împiedica tratarea cu problema? Enumerați câteva motive pentru și împotriva
securitizării.
Post ta răspunsuri în cel VLE discuţie forum pentru părere din ta colegii. O singura data ți-ai postat munca, răspunde la o postare a unuia
dintre colegii tăi. Trimite-le o notă pentru a le spune ce crezi.
Gen teorie
Gen este A concept acea pătrunde toate de cel ale lumii societăţilor. La fel de asa, ea ar trebui să fi Nu
surprinde acea este influență se extinde adânc în cel tărâmul de IR. Gen teorie evidențiază cel influență de „de
gen” gândire pe om idei și comportament. Ce face acest Rău? Primul, tu nevoie a realiza acea Acolo este A
diferență între sex și gen. Sex se referă la
diferențe fizice dintre bărbați și femei. Genul este ceva cu totul diferit. Se referă la idei construite social despre
ceea ce este „masculin” și ce este „feminin”. În timp ce sexul este destul de constant pe planetă, atitudinile la
gen varia pe scară largă. În cel occidental lume, masculinitate are mult timp asociat cu un set de valori idealizate,
inclusiv curajul, puterea și conducerea. Virtuțile feminine imaginate clasic includ tandrețea, bunătatea și
empatia. Genul include, de asemenea, atribute negative, cum ar fi cruzimea masculină și slăbiciunea feminină.
În mod clar, acestea sunt imagini stereotipe despre cum sunt cu adevărat bărbații și femeile și adesea seamănă
puțin cu realitatea. Cu toate acestea, ele ajută la ilustrarea faptului că noastre
societatea este pătrunsă de presupuneri bazate pe aceste imagini. În cele mai multe de cel lume, gen are
furnizate A bază pentru cel răspândită excluderea și marginalizarea femeilor din funcții politice și militare
conducere. Teoria genului sugerează că acest lucru se datorează faptului că războiul și politica au lung fost
asociate cu 'masculin' valori, realizarea aceasta dificil pentru
132
ir1011_2016.indb 132 16/05/2016 14:22:44

femeile să se ridice la vârf în aceste zone. Acest lucru a dus la patriarhatul larg răspândit – guvernare de
către bărbați – în care femeile au fost împinse în secundar roluri. Peste cel trecut secol, femei avea tot mai mult
au renunțat la retrogradarea lor la un statut secundar, dând naștere uneia dintre cele mai puternice forțe din
științele sociale de astăzi: feminismul .
► Stop și citit: BSO, Capitolul 17, Secțiuni 2–3, p.259–60.

Feministe abordare al lor analiză de internaţional relaţii din A număr de unghiuri diferite. Pentru unii, o
preocupare cheie este excluderea nejustificată a femeilor din zonele tradițional „masculin”. În consecință, este
important să demonstrăm că femeile sunt pe deplin capabile să posede atributele necesare, de exemplu, pentru
serviciul militar sau conducere politică dură. Obiectivul
dintre aceste feministe liberale este o lume în care femeile sunt la fel de libere ca și bărbații să urmeze slujbe de
la care sunt descurajate în prezent în virtutea presupunerilor nejustificate despre rolurile de gen. Mai mult
radical teoreticienii genului nu sunt de acord. Ei cred că simpla egalitate ar fi o victorie dezastruoasă pentru
masculin valorile. Din perspectiva lor, cel problema nu este că femeile nu au suficientă vechime în sistemul
mondial actual, ci că actualul internaţional sistem – fixat pe război, conflict, solduri de putere și așa mai departe
– întruchipează dominația valorilor masculine idealizate. S-ar putea să reușim să construim un sistem
internațional mai bun și o lume mai bună, dacă folosim cunoștințele teoriei genului pentru a nu mai privilegia o
idee idealizată, învechită și nesănătoasă a masculinității. Scopul teoreticienilor radicali de gen nu este de a crea
o lume în care femeile să joace roluri principale devenind mai masculine. Ei speră să creeze o lume în care
valorile asociate în prezent cu masculinitatea nu mai sunt atât de dominante. Scopul lor nu este să se alăture
patriarhatului. Este să-l răsturnăm.
Activitate
Folosind cel masa de mai jos, explica gen ale teoriei critică de cel ca urmare a abordari la IR.
Liberalism
Constructivismul
marxism
Un important parte de gen ale teoriei analiză de IR se concentrează pe cel rolul adesea ascuns jucat de femeile
în conflict. Bărbații se angajează în cele mai publice și evidente aspecte ale războiului: purtând arme, purtând
uniforme și angajându-se direct în conflict. Există multe cazuri în care femeile fac același lucru, dar astfel de
activități sunt încă dominate în mod covârșitor de către bărbați (vezi BSO, Studiu de caz 1, p.264). Femeile,
între timp, tind să joace un rol de sprijin în perioadele de conflict: producând soldații viitorului, menținând
viața acasă în timp ce bărbații lor luptă și reprezentând „ceva”. la fi protejat' în cel minti de acestea la cel față. În
în realitate însă, femeile au suferit adesea la fel de rău ca bărbații, suferind abuzuri sistematice din partea
trupelor inamice, precum și a propriilor compatrioți. Prin urmare, oamenii de știință care cercetează securitatea
dintr-o perspectivă de gen argumentează acea cel special forme de suferinţă confruntat de femei în
133
ir1011_2016.indb 133 16/05/2016 14:22:44

timpul de război merită mai multă atenție decât primesc în prezent. Ei solicită, de asemenea, o regândire a
securității, departe de definițiile care prioritizează securitatea de cel stat și către definiții acea prioritizează cel
bunăstarea individului și a comunității sale .
rezumat
Activitate
Cum diferă înțelegerea de către teoria genului a securității și violenței de definiții în mod normal admis de Realiști? Cum do tu gândi
acest diferență afectează definițiile lor despre război și pace?
Activitate
În spațiul de mai jos, întocmește o listă cu calitățile de care crezi că are nevoie un bun lider militar la avea. Acum merge prin ta listă
întrebând dacă fiecare este A masculin sau calitate feminină. Explicați de ce credeți așa.
Activitate
Utilizare ce tu avea învățat despre fie Social Constructivismul sau gen teorie la apărați fiecare dintre următoarele afirmații. Postați
răspunsurile dvs. la Forum de discuții VLE pentru feedback de la colegii tăi. După ce ți-ai postat munca, răspunde la o postare a unuia
1. Politica externă a unui stat se va schimba în urma unei revoluții care modifică modul în care își percepe locul în lume.
2. Peste timp, diferită state în asemănătoare medii voi adopta tot mai mult norme similare .
134
ir1011_2016.indb 134 16/05/2016 14:22:44

3. Liderii de sex feminin trebuie să încerce mai mult decât omologii lor masculini pentru a-și dovedi capacitatea de a face față
problemelor de securitate națională.
4. Prioritizarea calităților feminine în RI ar schimba violența cu care statele își urmăresc adesea obiectivele politicii externe.
Concluzie
Deși RI este dominată de teorii mainstream precum instituționalismul liberal și realismul, modelele alternative
au fost dezvoltate care întrebare cel mainstream consens. Social Constructivismul și teoria genului sunt două
astfel de modele. Ei pun la îndoială principiile de organizare şi
de bază ipoteze de mainstream IR, descoperind anterior ignorat aspecte ale afacerilor internaționale.
Constructivismul social îl pune sub semnul întrebării pe materialist bazele liberalismului, realismului și
marxismului. Făcând ecou teoriilor anterioare
al Școlii Engleze, îmbrățișează un rol principal pentru ideile și normele informale ca reguli constitutive și de
reglementare care afectează atât cei care participă la internaţional treburi, și Cum ei sunt însemna la act pe cel
scena internationala. Prin procesul de socializare și fenomene precum izomorfismul instituțional,
constructivismul social se adâncește în întrebări fundamentale despre modul în care normele se dezvoltă și
devin trăsături sedimentate ale societății internaționale. Procedând astfel, deschide noi căi de investigație care
Mai aprofunda al nostru înţelegere de cel lume în jurul S.U.A. Gen teoria abordează teoriile mainstream într-un
mod diferit, punând la îndoială modalitățile de intrare care ei a intelege 'masculinitate' și 'feminitate' pe cel lume
etapă. Descoperă aspecte ale RI care sunt în mod normal mascate de viziunea patriarhală a disciplinei noastre,
inclusiv moduri în care definim securitatea. La fel ca marxismul, gen teorie caută la a inlocui existent relaţii de
putere cu un nou model care investește o nouă influență în segmentul subordonat al societății umane. Spre
deosebire de marxism, el încearcă să facă acest lucru modificând semnificațiile sociale date genului, înlocuind
poziția privilegiată a masculinității cu una care reflectă mai exact diferitele caracteristici ale sexelor.

internațională.
un actor.
135
ir1011_2016.indb 135 16/05/2016 14:22:44


Având efectuat acest capitol, cel Esenţial lecturi și Activități, ar trebui să fii capabil să:
• defini cel vocabular termeni cu aldine
• explica De ce mulți savanţii întrebare mainstream abordari la IR
• explicați principiile de organizare și ipotezele principale ale constructivismului și teoriei genului
• face utilizare de aceste teorii la a analiza evenimente și concepte în IR.
Capitol vocabular
• materialism
• raţional alegere
• social constructie de realitate
• social fapte
• identitate
• regulativ reguli
• constitutiv reguli
• viaţă ciclu de norme
• difuziune
• instituționalizare
• gen
• patriarhat
• feminism
• comunitate

1. Ce face Alexandru Wendt Rău când el spune acea 'anarhie este ce fac statele din asta?
2. Cum do norme influență cel natură de internaţional societate?
3. Este aceasta Adevărat acea 'masculin' idei domina mainstream abordari la IR?
136
ir1011_2016.indb 136 16/05/2016 14:22:44

Capitol 11: Internaţional politic economie
Capitolul 11: Economia politică internațională
„În general, arta guvernării constă în a lua cât mai mulți bani la fel de posibil din unu clasă de cetăţenii la da la o alta .'
Voltaire

• localiza internaţional politic economie (IPE) la fel de A ramură a teoriei relaţiilor internaţionale (RI).
• contur cel evoluţie de cel global economic sistem de cand 1945
• introduce mainstream și alternativă modele de cel lume economie
• analiza cauzele și efectele crizei financiare mondiale din 2008 folosind instrumente și concepte IPE.
• defini cheie termeni și concepte asociate cu cel IPE abordare la IR
• descrie cel lume economie din Mercantilist, Liberal și Perspective marxiste
• explica cel evoluţie de global economic instituţiilor din perspectivele mercantiliste, liberale și constructiviste.
Esenţial citind
Pădure, N. 'Internaţional politic economie în un vârstă de globalizare' în BSO , capitolul 16.
'Mercantilism' în GCR. „Comerț liber” în GCR.
— Cerșetorul-ți-vecinul politici' în GCR .

Buzan, B. și R. Mic Sistemele internaționale în istoria lumii . (Oxford: Oxford University Press, 2000).
Falkner, R. Afaceri putere și conflict în internaţional politica de mediu .
(Londra: Palgrave, 2008).
Frieden, J., D. Lake și L. Broz (eds) Economie politică internațională: perspective pe puterea și bogăția globală. (Nou York: WW
Norton, 2010) ediția a cincea.
824.
Jackson, R. și G. Sorensen 'Internaţional politic economie: clasic teorii din Jackson, R. și G. Sorensen Introducere în relațiile
internaționale: teorii și abordări. (Oxford: Oxford University Press, 2007) ediția a treia.
137
ir1011_2016.indb 137 16/05/2016 14:22:44

Lenin, Imperialismul, cea mai înaltă formă de capitalism. (Nou York: International Publishers, 1969)
Smith, A. O anchetă asupra naturii și cauzelor bogăției națiunilor . (Londra: Everyman, 1991).
Ciudat, S. state și piețe . (Londra: Pinter, 1988).
Tilly, C. Formatia de naţional state în occidental Europa . (Princeton: Princeton University Press, 1975).
Lume Comision pe Mediu inconjurator și Dezvoltare Al nostru uzual viitor . (Oxford: Oxford University Press, 1987).
Capitol rezumat
• IPE este o subdisciplină a RI care analizează conexiunile dintre sistemele politice și economice
internaționale.
• Politică și economie avea fost legat de cand cel cel mai devreme zile al umanității, când guvernele s-au
dezvoltat pentru a coordona producția și distribuția de bunuri și servicii.
• Evoluția statului modern poate fi urmărită până la evoluțiile economice din perioada modernă timpurie,
care a fost dominată de ideile mercantiliste până la ascensiunea economiei capitaliste la sfârșitul secolului al
XVIII-lea .
• IPE citește istoria politică în funcție de interacțiunile economice, inclusiv cel În curs de desfășurare luptă
între suporteri de gratuit comerţul și protecționism.
• The Bretton pădure sistem evoluat după cel Al doilea Lume Război să gestioneze trei aspecte economice:
reglementarea comerțului, schimbul valutar și dezvoltarea economică.
• Retragerea SUA din standardul aur a marcat sfârşitul Bretton Pădure, cu toate că este instituţional realizări –
cel GATT,
FMI și Lume bancă – a continuat la Joaca A rol în cel global economie.
• Stagflația din statele dezvoltate în anii 1970 și 1980 a determinat băncile să împrumute sume mari statelor
din lumea în curs de dezvoltare, determinând un american creanţă criză când cel regiuni guvernele au fost
incapabil de a rambursa.
• Acest lucru a oferit un nou loc de muncă pentru FMI - susținerea împrumuturilor internaționale întoarcere
pentru cel executare de structural ajustare programe care au forțat guvernul să vândă activele statului, să
reducă cheltuielile guvernamentale, să scadă impozitele corporative și pe vânzări și să-și dereglezeze
economiile .
• Acest liberal economic program a devenit cunoscut la fel de cel Consensul de la Washington .
• Până în 1991, Consensul de la Washington a fost înlocuit cu o formă mai puțin severă de ideologie liberală
care a încurajat piețele libere fără a submina drastic puterea statului.
• Criza financiară globală din 2008 a arătat slăbiciunea economiei liberale ortodoxie și cel importanţă de stat
regulament și puterea piețelor care funcționează corect.
• IPE este împărțit în Trei dominant scoli de gând – Liberalismul, mercantilismul și marxismul – care
oglindesc Diviziunea liberal-realist-marxistă a teoriei IR.
1
3
8
ir1011_2016.indb 138 16/05/2016 14:22:44

• IPE este împărțit în mod similar cu privire la rolul instituțiilor în economia mondială, cu diferit gânditori
adoptând argumente acea oglindă Liberali, realiști, constructiviști și membri ai școlii engleze din IR.
Introducere
Economia politică internațională (IPE) este o subdisciplină a relațiilor internaționale care analizează conexiunile
dintre sistemele politice și economice internaționale ale lumii. Deși scriitorii și gânditorii s-au gândit la această
legătură de secole, IPE s-a dezvoltat doar ca o ramură a IR în anii 1970 și 1980. O mare parte din lucrările
timpurii în IPE au fost realizate de Susan Strange, care a fost fascinată de cel relația dintre autoritățile politice
suverane și piețele transnaționale – o relație pe care ea o descrie ca fiind din ce în ce mai înclinată în favoarea
piețelor. Aceasta a fost o epocă
a crizelor economice: o criză alimentară care a dus la o spirală a prețurilor din 1972 până în 1974; șocurile
petroliere din 1973 și 1979, care au văzut creșterea prețului petrolului și economice putere schimb la ulei
producând state; și A suveran creanţă criză
în cel în curs de dezvoltare lume acea a venit la A cap cu implicite în mai multe State din America Latină care
împrumutaseră prea mulți bani de la creditorii internaționali cu deceniul anterior. Aceste evenimente au fost
precedate de prăbușirea din 1971 a sistemului Bretton Woods – regimul internațional financiar, de dezvoltare
și de comerț instituit în 1947 pentru a gestiona problemele economice internaționale. Aceste dislocări
economice și politice
instabilitatea care a urmat a evidențiat impactul economiei globale asupra internaţional relaţii. În cel ani de
cand, IPE are dezvoltat în un important subdisciplină de IR, cu este proprii teorii, cercetare priorități și
recomandări de politici.
Spre deosebire de cel ideile discutate anterior la acest curs, IPE nu este o teorie de IR. Mai degrabă, este o
abordare a analizei internaționale care se concentrează pe influența economiei asupra politicii. Acest lucru îl
diferențiază de IR mainstream, care tinde la prioritizează politic interacțiuni peste economic cele. Dintre teoriile
studiate până acum, doar marxismul se apropie de metodologia IPE „economia întâi”. IPE este, prin urmare, o
subdisciplină a IR. Are propriul său set de teorii contradictorii care încearcă să explice impactul economiei
asupra relaţiilor politice. Acestea au apărut din istoria economică a societății internaționale și oglindesc
diviziunile liberal-realiste-marxiste din IR în sine. The capitol acea urmează nu poti adânci de asemenea profund
în fiecare dintre aceste teorii. În schimb, va introduce evoluții istorice cheie care au condus la sistemul capitalist
mondial actual. Se va apoi rezumă IPE trei principal teoretic abordari: Liberalism, Mercantilism și Marxism.
Capitolul se încheie analizând normele, regulile și practicile acea formă cel global economie, focalizarea pe cel
diferit moduri în pe care Realismul, Mercantilismul, Liberalismul și Constructivismul înțeleg principalele instituții
economice ale lumii.
Origini al economie internaţională să 1945

Comerțul a fost o caracteristică a interacțiunii internaționale cu mult înainte de apariția
statului suveran și a societății internaționale. Încă de acum 40.000 de ani, silexul a fost
transportat la sute de kilometri de minele în cel Sfânt Cruce Munţi de Polonia la alte
părți de ceea ce este acum Europa Centrală şi de Est. Schimbul de bunuri a fost unul
important parte de uman interacţiune de cand cel cel mai devreme zile de al nostru
specii – precedând primele așezări permanente cu multe milenii. 1 La unii
punct în jurul 2000 BC , cel troc sistem a început la fi înlocuit de forme de curs legal – o
1Buzan și Mic (2000)
pp.123, 126–128.
marfă sau o monedă a cărei valoare a fost garantată de
139
ir1011_2016.indb 139 16/05/2016 14:22:44

o comunitate politică și ar putea ușura procesul de a schimba unul bun pentru o

alta. Acest ajutat la legătură regate economii și politic sisteme – primul bazându-
se pe cel din urmă pentru monedele stabile care erau așa important la eficient
sisteme de comerţul. The legătură între economie iar politica s-a adâncit pe
măsură ce comunitățile politice au devenit mai sofisticate.
Charles Tilly merge până acolo încât susține că capacitatea statelor de a mobiliza
bogăția a fost cel cheie la al lor succes peste alte tipuri de internaţional unități,
2 Tilly (1975) p.42.
inclusiv imperii și orașe-stat. 2 Cu toate acestea, pentru o mare parte a istoriei
omenirii, comerțul pe distanțe lungi a fost limitat de capacitatea sistemelor
noastre economice. Era costisitor și riscant să transporti mărfuri pe rute terestre,
cum ar fi Drumul Mătăsii acea alăturat China la cel estic Mediterana din cel al 3-
lea secolul î.Hr. _ Articolele perisabile nu puteau fi transportate deloc, deoarece
deseori erau nevoie de ani pentru bunuri la voiaj din Stop la Stop pe al lor cale
peste Central Asia. Transport oceanic a fost limitat de cel tehnologie de cel zi, care
limitat bărci la călătorii în mare parte pe coastă.
Acest lucru s-a schimbat odată cu creșterea puterii maritime europene în secolele
al XVI-lea și al XVII-lea, ceea ce a permis navelor să transporte încărcături relativ
mari la
relativ scăzut cost peste cel ale lumii oceanelor. In orice caz, acest comerţul a venit
la un preț. Importul de mirodenii, mătase, cafea și alte bunuri asiatice le costă
statelor europene o mare parte din aur și argint - singurele forme de monedă
acceptate de partenerii lor comerciali asiatici. Acest lucru a determinat statele
comerciale ale Europei să impună diferite forme de Mercantilism – un sistem
economic în care statul impune controale stricte asupra comerțului, inclusiv cote
și tarife la import și controale stricte asupra exportului de metale prețioase.
Acest sistem economic la Acasă a fost completate de cel achiziţie de colonial
imperii în străinătate, din care țara-mamă ar putea achiziționa surse mai ieftine de
lucruri precum zahăr, cafea, condimente și bumbac. Comerțul cu propriile colonii
a însemnat, de asemenea, că comerțul nu presupunea exportul de metale
prețioase către o altă putere politică, sporind astfel capitalul disponibil economiei
interne.
► Stop și citit : 'Mercantilism' în GCR.

Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, comercianții, producătorii și finanțatorii din
Europa începeau să se încurce de limitele pe care mercantilismul le impunea
profitabilității. De asemenea, oamenii au început să se întrebe dacă bogăția unui
stat poate fi cu adevărat judecată după oferta sa de metale prețioase, unul dintre
principiile de organizare ale mercantilismului. În 1776, scriitorul scoțian Adam
Smith publicat Bogatia natiunilor . Aceasta definit bogatie la fel de cel muncă și
producția unui stat mai degrabă decât furnizarea sa de aur și argint. Deoarece
politicile protecţioniste ale Mercantilismului limitează comerţul prin impunerea
de tarife şi cote, Smith creanțe acea aceasta prevede A defectuoasă foaie de
parcurs la prosperitate. În schimb, Smith solicită o reducere a reglementării de stat 3 Smith (1991).
a comerțului și o mai mare accent pe cel 'invizibil mână' de piaţă relaţii. Acest voi
stimulează o productivitate mai mare, o specializare economică mai mare și o
bogăție mai mare. 3 a lui Smith muncă a devenit un important afirmație în
favoare de gratuit comerţul – ideea că o economie este cea mai eficientă atunci
când nu limitează importul și exportul de bunuri și servicii, când guvernul își
menține un rol limitat în afaceri și când statele folosesc avantajul comparativ
pentru a produce bunuri pentru piețele interne și internaționale . Contrar
la popular credinta, Smith face nu apel pentru cel ale statului complet retragerea
din economie. Numai statul, susține el, se poate asigura că justiția nu este
depășită de dorința de profit și că afacerile nu formează monopoluri și carteluri
care deformează relațiile de piață.
► Stop și citit : 'Comert liber' în GCR.
ir1011_2016.indb 140 16/05/2016 14:22:44

140
ir1011_2016.indb 141 16/05/2016 14:22:44

The luptă între protecţionism și gratuit comerţul are furios prin economie politică încă de pe vremea lui Smith.
Secolul al XIX-lea a văzut actorii economici dominanti din Marea Britanie, Franța și Țările de Jos susținând
comerțul liber, în timp ce statele cu sectoare industriale subdezvoltate au folosit politici protecționiste.
pentru a-și proteja industriile interne de concurența străină. Aproape toate statele în curs de industrializare, fie
protecționiste, fie comerț liber, au căutat și noi posesiuni imperiale în lumea non-europeană. Aceste colonii ar
putea fi folosite pentru al lor resurse și al lor pieţelor – face dubla datorie de furnizarea brut materiale Necesar
pentru producție și cel consumatori Necesar pentru a stimula cererea de produse manufacturate. În anii 1870,
producția industrială globală a avut a crescut la astfel de un măsură acea aceasta a început la fugi cerere,
conducând mulți state la întoarcere la protecţionist sisteme de imperial preferinta ca a dat mai bine termeni la
bunuri comercializate în al lor imperii decât la bunuri importate din alte state. La fel de cel al 20-lea secol a
răsărit, chiar Marea Britanie a ridicat ziduri protecționiste în jurul piețelor sale imperiale. Aceasta a fost baza a
lui Lenin Imperialism, cel cel mai inalt formă de capitalism , care a văzut cel diviziunea politică de cel glob printre
european imperii la fel de cel direct consecinţă a sistemului economic capitalist al Europei. Imperialismul, după
Lenin, a fost
A sistem acea permis mitropolit capitalele la a pastra colonii dependente economic și țările mamă bogate.
The Primul Lume Război a fost la fel de devastator la cel global economie la fel de aceasta a fost la sistemul
politic global. A spulberat pe otoman, austro-ungar, german și Rusă economii. Aceasta stânga toate european
state – chiar Marea Britanie – datorat Statelor Unite ale Americii. A forțat statele învinse să plătească
despăgubiri mari aliaților învingători, subminându-le capacitatea de a se readuce pe picioare și făcându-le mai
vulnerabile în fața partidelor politice.
de extremă stângă – comuniști – și de extremă dreaptă – fasciști. In cele din urma, aceasta LED la cel Prăbușire
de 1929, care a văzut Perete Stradă acțiune preturi cad brusc, și cel Grozav Depresie acea otrăvit cel global
economie până la al doilea război mondial. Aceste evoluții au dus la o renaștere de protecţionism în cel formă
de „cerșetorul-vecinul tău” politici promulgate în numele naţionalismului.
rezumat
• IPE este o subdisciplină a RI care analizează conexiunile dintre sistemele politice și economice internaționale.
• Evoluția statului modern poate fi urmărită până la evoluțiile economice din perioada modernă timpurie, care a
fost dominată de ideile mercantiliste până la ascensiunea economiei capitaliste la sfârșitul secolului al XVIII-lea .
• IPE citește istoria politică în funcție de interacțiunile economice, inclusiv cel În curs de desfășurare lupta între
suporteri de gratuit comerţul și protecționism.
► Stop și citit : — Cerșetorul-ți-vecinul politici' în GCR.
Bretton Woods
The Bretton pădure sistem crescut afară de A serie de acorduri semnată de 44 aliat state ca urmare a un
economic și financiar conferinţă la
Bretton pădure în cel STATELE UNITE ALE AMERICII în 1944. Acest conferinţă identificat Trei probleme majore
cu sistemul economic interbelic care trebuiau abordate
141
ir1011_2016.indb 142 16/05/2016 14:22:44

dacă o alta Grozav Depresie a fost la fi evitat. The STATELE UNITE ALE AMERICII a apărut de la Al doilea Lume
Război cu cel mai de cel ale lumii industrial și capacitatea financiară, punând aceasta în A poziţie din care aceasta
ar putea exercițiu hegemonie economică și dictează termenii sistemului economic post-1945.
În cadrul conferinței au fost tratate trei probleme speciale. Primul recunoscut acea A nou sistem de valută
schimb valutar a fost Necesar la furnizeaza un grajd fundație pentru cel internaţional economie. The Bretton
Prin urmare, sistemul Woods a cerut o revenire la standardul aur , în care toate monedele erau legate la o
anumită valoare în aur, măsurată în raport cu
A 35 USD pe uncie schimb valutar rată pentru cel NE dolar. La evita oportunism, statele au convenit că regimul
valutar urma să fie administrat de un Fond Monetar Internațional (FMI) , care și-a început activitatea în
1947.
Al doilea număr de la Bretton Woods s-a ocupat de necesitatea creării unui sistem echitabil la reglementa
internaţional comerţul. Cu toate că gratuit comerţul a fost cel Opțiunea preferată a SUA, liderii de la
Washington și-au dat seama că statele distruse de război ar trebui să folosească unele politici protecționiste
pentru a permite economiilor lor interne să se reconstruiască fără a fi afectate de industria americană. Prin
urmare, au semnat Acordul General de Comerț și Tarife (GATT) , care a servit drept forum în care
statele au fost încurajate să-și reducă progresiv barierele tarifare prin negociere reciprocă.
The al treilea și final emisiune de interes la cel Bretton pădure conferinţă a fost reconstrucția Europei și
dezvoltarea restului lumii.
Statele au recunoscut că acest lucru ar necesita sume mari de capital, atât public, cât și privat. Prin urmare, au
înființat Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) – acum numită Banca Mondială –
pentru a servi ca o casă de compensare pentru împrumuturile internaționale pentru dezvoltare. La fel ca FMI,
Banca Mondială a început operațiunile în 1947, cu sediul la Washington DC. Motivul este simplu. SUA au fost
hegemonul incontestabil de cel lume economie la cel Sfârşit de cel Al doilea Lume Război. Prin urmare plătit cel
ale leului acțiune de cel BIRD și FMI de operare cheltuieli și a avut cea mai mare voce în structurile de guvernare
ale ambelor organizații internaționale.
► Stop și citit : BSO, Capitol 16, Cutii 16.1, 16.2 și 16.4, pp.16, 245 și
247.
Pentru cel primul Două decenii de cel Rece Război, Bretton pădure format cel economic piatra de temelie de cel
occidental bloc. Acest a început la Schimbare în anii 1960, când economii ale Aliații SUA în Europa iar Asia de
Est a început să ajungă din urmă cu producția industrială a SUA. Concurență crescută de la Germania, Japonia și
Sud Coreea redus de la Washington abilitate la
subscrie Bretton Pădure' valută sistem, conducere la Președinte Retragerea lui Richard Nixon din standardul aur
și prăbușirea sistemului postbelic al ratelor de schimb fixe. Deși FMI a supraviețuit ca organizație, este rol în cel
internaţional economie a fost foarte mult diminuat şi cel ale lumii valute au fost permis la 'pluti' pe privat
piețele valutare .
rezumat
• Retragerea SUA din standardul aur a marcat sfârşitul Bretton Pădure, cu toate că este instituţional realizări – cel
GATT,
142
ir1011_2016.indb 143 16/05/2016 14:22:44

► Stop și citiți : BSO, capitolul 16, Caseta 16.3, p.246.
The Washington Consens

The Sfârşit de cel Bretton pădure sistem a coincis cu A serie de lovituri la cel occidental bloc economie: A
alimente criză în cel din timp anii 1970 acea a văzut
internaţional alimente preturi spirală în sus, A decizie de arab statele producătoare de petrol au impus embargo
asupra vânzărilor de petrol către Occident în 1973, care au trimis petrol
prețurile au crescut cu 400 la sută și acțiunile ulterioare ale Organizației pentru Țările Exportatoare de Petrol
(OPEC) la sfârșitul deceniului pentru a crește prețul petrolului de la 2,50 USD la 40 USD pe baril. Aceste șocuri
au împins multe dintre economiile lumii într-o combinație de inflație ridicată și scăzută economic creştere,
numit stagflatie . Stagflația limitat oportunități de investiții în lumea dezvoltată, la fel cum dereglementarea
sectorului financiar a încurajat băncile și creditorii să acorde împrumuturi masive statelor
în lumea în curs de dezvoltare. Urmărind randamente mari, băncile au împrumutat cantități masive de numerar
în a doua jumătate a anilor 1970. Până la începutul anilor 1980, afirmă ca Argentina, Brazilia și Mexic au fost
incapabil la a plati al lor creditorii și a început să devină implicit. Acest lucru i-a determinat pe investitorii
internaționali să înceteze acordarea de împrumuturi, uscând masa monetară și ducând la criza datoriilor din
America Latină.
Printre numeroasele sale efecte, criza datoriilor a introdus un nou rol pentru FMI, care a avut lipsit direcţie de
cand cel colaps de cel Bretton Regimul valutar Woods în 1971. În loc să gestioneze monedele fixe, a devenit
responsabilă pentru asigurarea faptului că statele îndatorate își pot rambursa creditorii internaționali. FMI a
început să forțeze statele debitoare să accepte programe de ajustare structurală (SAP) care le obligau să vândă
stat active, reduce guvern cheltuire, inferior corporative și taxele pe vânzări și dereglementarea economiilor
acestora. Acești pași au eliberat capital pentru ca statele să-și ramburseze împrumuturile internaționale, dar le-
au redus și capacitatea la oferi cetăţenii cu vital Servicii. The rezultat a fost A deceniu de dificultăți economice
severe pentru cetățenii țărilor în curs de dezvoltare, profituri record pentru creditorii internaționali și
instabilitate politică în statele debitoare. Aceste politici au devenit cunoscute sub numele de Washington
Consens – o serie de politici economice care au reflectat noile interese economice neoliberale ale
SUA .
Condițiile severe impuse statelor debitoare de Consensul de la Washington au fost înmuiat ca urmare a cel
Sfârşit de cel Rece Război, când cel state de comunist bloc a început cel tranziție înapoi în cel lume capitalist
sistem. Deși FMI a continuat să impună condiții debitorilor, liberalilor economici a venit la realiza acea cel
termen lung politic cheltuieli de cel Consensul de la Washington a depășit profituri pe termen scurt să fie făcut.
De 2000, un nou post-Rice Război economic Ordin părea la fi luând formă. The GATT a fost înlocuită de
Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în 1995, ducând la
un sistem mai formal de soluționare a litigiilor comerciale. Uniunea Europeană (UE) a fost format afară de cel
european Comunitate în 1993, încurajarea integrării economice și politice în Europa de Vest și Centrală.
Acest lucru a culminat cu crearea monedei euro în 2002. Economii în curs de dezvoltare din Brazilia, Rusia,
India și China (statele BRIC ) a început la concura cu cel STATELE UNITE ALE AMERICII și Europa,
promițătoare A nou era de creştere economică în regiuni care au cunoscut peste un secol de relativă declin.
Pana si 2001 atacuri teroriste asupra STATELE UNITE ALE AMERICII nu a putut încetini integrarea economică
internațională. Viitorul părea într-adevăr luminos.
Criza financiară globală din 2007–08 a adus această perioadă fericită într-un Sfârşit. state au fost forţat la
interveni cu vast sume de contribuabililor
143
ir1011_2016.indb 144 16/05/2016 14:22:44

bani pentru a sprijini băncile care profitaseră de regimurile de dereglementare și liberalizare ale
Consensului de la Washington. Eliberați de reglementări, au continuat să facă pariuri foarte profitabile – și
foarte riscante – pe creditele neperformante. Cei mai mari infractori au fost pe piața imobiliară din SUA, unde
persoanele fără venituri au fost încurajate să obțină credite ipotecare pe casele lor pe care nu le puteau
rambursa. Eșecul debitorilor de a rambursa aceste împrumuturi prost concepute a dus la criza subprime -
împingând băncile și agențiile de creditare în pragul colapsului și declanșând criza financiară în sine. În urma
crizei, puterea economică globală părea la schimb din cel STATELE UNITE ALE AMERICII la nou actori în Est
Asia. Cu aceasta a venit schimbări foarte reale ale normelor, regulilor și practicilor societății internaționale.
Impactul final al acestor schimbări se manifestă și astăzi și nu este atât de simplu cum părea în 2008. China nu
este atât de solidă pe cât am crezut, iar SUA nu este la fel de vulnerabilă. Acestea fiind spuse, criza din 2008 a
marcat un moment important în economia politică internațională ca și cea economică consecințe de A la nivelul
întregului sistem regim eșec adus pe A gamă largă de transformări politice de pe tot globul.
rezumat
• Stagflația din statele dezvoltate în timpul anilor 1970 și 1980 a determinat băncile să împrumute sume mari
statelor din lumea în curs de dezvoltare, ceea ce a condus la un american creanţă criză când cel regiuni
guvernele au fost incapabil de a rambursa.
pentru cel executare de structural ajustare programe care forţat guvernele la vinde oprit stat active, reduce
cheltuielile guvernamentale, scad impozitele corporative și pe vânzări și își dereglementează economiile.
• Până în 1991, Consensul de la Washington a fost înlocuit cu o formă mai puțin severă de ideologie liberală care
a încurajat piețele libere fără a submina drastic puterea statului.
► Stop și citiți : BSO, capitolul 16, Secțiuni 1–2, pp.244–48.
Activitate
Ce face Caz Studiu 1 pe str.248 spune tu despre cel rol de guvernele în gratuit piețe din întreaga lume? Pot supraviețui aceste piețe
fără intervenția statului?
Trei abordari la IPE

Deși uneori este considerat un subiect în sine, IPE a apărut pentru prima dată ca o subdisciplină a relațiilor
internaționale. Acest lucru a afectat abordările teoretice ale IPE, care seamănă foarte mult cu IR. Acestea sunt în
mod normal clasificate în trei rubrici principale: liberal, mercantilist și marxist. Reamintindu-ți ceea ce ai învățat
în capitolele 7, 8 și 9 din acest ghid de subiect, acest triumvirat de teorii ar trebui să pară destul de familiar. IPE
liberal își are rădăcinile în aceleași tipuri de surse ca și liberalismul
144
ir1011_2016.indb 145 16/05/2016 14:22:44

IR. Se presupune că actorii – fie ei state, corporații sau indivizi – folosesc raţional alegere la maximiza al lor
interes propriu. ei do asa de de crearea de piețe pentru a produce, distribui și consuma bunuri și servicii. Aceste
piețe sunt formate din norme, reguli și practici care modelează comportamentul economic al actorilor. Prin
urmare, piața este o formă de regim liberal care ajută actorii să se coordoneze și să coopereze pentru a rezolva
problemele comune.
Liberalismul economic susține că economia internațională va funcționa cel mai eficient atunci când toate statele
vor adopta relații de piață. Așa cum pretinde liberalismul acea cel universal răspândire de liberal democraţie voi
construi A societate politică pașnică din întreaga lume, așa că liberalismul economic susține asta răspândirea
universală a relaţiilor de piaţă va avea ca rezultat creşterea globală a bogăţiei.
Dacă liberalismul din IPE este oglindit în liberalismul din IR, tradiția mercantilistă a IPE are un partener în
realism. Mercantilismul presupune că actorii sunt agresivi și conflictuali. Scopul mercantilismului nu este
creșterea bogăției globale, ci creșterea puterii economice a unui stat. Acest lucru se realizează prin
reglementarea comerțului, limitarea importurilor și subordonarea vieții economice la nevoile statului. Amintiți-
vă că Mercantilist model a fost cel dominant formă de economic organizare în cele mai multe de cel lume pana
cand cel al doilea jumătate de cel al 20-lea secol, când aceasta a început să piardă în fața liberului schimb și a
liberalismului. Încă joacă un rol major în multe la nivel global economic deciziilor. Când A guvern încearcă la
'proteja' A industria autohtona prin cresterea tarifelor pentru a scumpi bunurile importate, urmeaza logica
mercantilista. Când un stat își devalorizează moneda a face exporturile sale mai competitive pe scena globală,
urmează logica mercantilistă. Când un stat își pune puterea politică la lucru pentru a susține
unu de este companiilor peste ocean, Mercantilist logică este de multe ori la muncă. Aceste lucruri se întâmplă
tot timpul, ilustrând natura încă incompletă a ascensiunii liberalismului asupra abordărilor mercantiliste ale IPE.
În cele din urmă, IPE a fost puternic influențată de marxism. Marxismul este unic în măsura în care aripile sale
IPE și IR sunt identice în majoritatea privințelor. Amândoi văd conflictul de clasă între proprietarii burghezi și
muncitorii proletari ca motor fundamental al istoriei omenirii. Deși oamenii pot fi foarte drăguți individual, ei
sunt combativ când a pune în grupuri. Prin urmare, cel economia este o luptă între cele două „grupuri”
economice principale: clasele. Burghezia oprimă proletariatul plătindu-i o mică parte din
cel profituri acea proprietarii face din al lor muncitorii' muncă. The proletariatul, între timp, încearcă să răstoarne
distribuția inegală a puterii economice. Încercările lor de a face acest lucru sunt limitate de suprastructura
politică și culturală pe care liderii burghezi o creează pentru a-și susține poziția.
în economie. Aceasta include sisteme juridice care limitează drepturile lucrătorilor, sisteme de impozitare care
transferă fonduri publice către interese economice private și scoli și mass-media acea glorifica Pe termen scurt
economic creştere peste termen lung economic și politic progres. ale marxismului reteta medicala pentru cel
economia globală este similară cu prescripția ei pentru societatea internațională: revoluție. Doar o revoltă la
scară largă poate răsturna baza și suprastructura sistemului mondial capitalist, permițând apariția unei noi ordini
economice și politice, sperăm că mai justă.
IPE a fost, de asemenea, influențată de alte evoluții în IR. Activitatea Școlii Engleze pe instituții are o paralelă în
școala instituționalistă de IPE. Constructivismul social a avut și un impact asupra economiei parte a registrului,
conducând la noi studii asupra modului în care ideile, credințele și ideologiile influențează dezvoltarea
sistemelor economice și politice în societatea internațională. Teoria genului are, de asemenea, omologul său IPE
– fertilizând disciplina relativ tânără a IPE cu idei recoltate din
145
ir1011_2016.indb 146 16/05/2016 14:22:44

diferite domenii ale IR. Chiar și discuțiile despre globalizare în IPE reflectă dezbaterea continuă a IR despre
semnificația și natura acestui proces în desfășurare. La fel ca IR, IPE are unii care susțin globalizarea ca sursă de
progres social. Alții sunt sceptici cu privire la noutatea sa, indicând exemple mult mai vechi de globalizarea în
cel global economie. Încă alții sunt critic a acesteia impact pe oameni în jurul cel lume, în special cel cel mai
sărac membri ai speciei umane.
Activitate
Face A diagramă acea identifică asemănări și diferențe între IPE-uri principal teorii și omologii lor IR. Ce fel de modificări au fost aduse
teoriei IR pentru a o face relevantă pentru contextul economic în care operează IPE?
Global instituţiilor de IPE

Înainte de a încheia acest capitol, merită să revenim la problematica instituțiile economice globale și impactul
lor asupra relațiilor politice și economice din societatea internațională. Amintiți-vă că instituțiile sunt înțelese
diferit prin diferite ramuri ale IR și IPE. Realiști și mercantiliști Revendicare acea instituţiilor poate sa numai
apar când cel puterile dominante în sistemul internaţional anarhic vor să oficializeze reguli care
consolida al lor proprii putere. Când puternic state vedea al lor interese servit de coordonare cu alte puternic
state, ei Mai formă "cluburi" astfel de dupa cum G7 și cel G20 acea permite lor la administra cel global economie
mai eficient. Fiecare dintre aceste instituții este în mod natural instabilă, deoarece statele puternice din cadrul ei
caută câștiguri relative pentru a se îmbogăți pe cheltuiala altora.
abordarea realistă/mercantilistă instituţiilor. Pentru liberali, instituţiilor sunt A rezolvarea problemelor
instrument care afirmă utilizare în urmărire de solutii la impartit Probleme. In conformitate la Teoria liberală
, instituţiilor crea absolut câștiguri, în care toata lumea se îmbunătățește pozitia lor prin cooperare. Pentru
liberali, instituţiilor sunt nu A zero-
joc sumă în care există învingători și învinși clari. Mai degrabă, toți cei implicați într-o instituție ar trebui să își
găsească pozițiile îmbunătățite prin participarea lor. Este posibil ca această îmbunătățire să nu fie egală. În plus,
unele state pot profita de o instituție încălcând regulile în timp ce toți ceilalți le respectă. Acești free-riders
încearcă să-și maximizeze propriile beneficii trișând. De exemplu, dacă statele lumii convin să-și limiteze
producție de carbon în Ordin la Control climat Schimbare, A stat precum Canada sau Australia ar putea
„înșela” refuzând să-și reducă amprenta de carbon pe cel temeiuri acea astfel de actiuni ar deteriora al lor
economii. Aceste state încalcă regulile unei instituții globale pentru a se beneficia, în timp ce se așteaptă ca toți
ceilalți să reducă emisiile pentru a face față situației globale. problemă la mână. Controlul acest înșelăciune
comportament – de multe ori numit oportunism – este un În curs de desfășurare lupta în mulți internaţional
economic și instituțiile politice.
Constructiviștii în IPE și IR – la fel de bine la fel de membrii de cel Engleză Şcoală – au o definiție mai largă a
instituțiilor care include norme și coduri informale de conduce. Comportament, ei argumentează, este în
formă de cel cale în pe care noi percepe realitate la fel de mult la fel de aceasta este de cel 'fapte' de realitate în
sine. explicând
146
ir1011_2016.indb 147 16/05/2016 14:22:44

fenomene ca oportunism este prin urmare A materie de înţelegere percepţiile statelor şi ale actorilor implicaţi
într-o anumită instituţie. Dacă un stat îşi plasează economia internă deasupra stabilităţii politice globale şi
percepe o anumită instituție ca fiind dăunătoare pentru afaceri la domiciliu, atunci oportunismul este aproape
inevitabil. Evitarea oportunismului este, prin urmare, o chestiune de schimbare a percepțiilor – a convinge
actorii internaționali că al lor bunăstare este Cel mai bun servit de acceptând cel limitări impuse de normele,
regulile și practicile instituțiilor internaționale.
rezumat
• IPE este împărțit în Trei dominant scoli de gând – Liberalismul, mercantilismul și marxismul – care oglindesc
Diviziunea liberal-realist-marxistă a teoriei IR.
Concluzie
De la Columbus la Bretton Woods și până la Consensul de la Washington, IPE are A lot la spune S.U.A despre
cel cale cel lume lucrări. Este principal contribuția la relațiile internaționale se regăsește în înțelegerea sa
nuanțată a
conexiune între internaţional politică și cel global economie. În modernul lume, Unde global capitalism este cel
dominant formă de sistem economic, acest conexiune este Mai mult important decât vreodată. Aceasta este
numai prin studiul IPE – istoria sa, teoriile sale și prescripțiile sale pentru viitor
– acea IR poate sa complet cont pentru cel ale economiei puternic impact pe societatea internațională în care
trăim cu toții.

• IPE este o subdisciplină a RI care analizează conexiunile dintre sistemele politice și economice internaționale.
• Evoluția statului modern poate fi urmărită până la evoluțiile economice din perioada modernă timpurie, care a
fost dominată de ideile mercantiliste până la ascensiunea economiei capitaliste la sfârșitul secolului al XVIII-lea .
• IPE citește istoria politică în funcție de interacțiunile economice, inclusiv cel În curs de desfășurare luptă între
suporteri de gratuit comerţul și protecționism.
• Retragerea SUA din standardul aur a marcat sfârşitul Bretton Pădure, cu toate că este instituţional realizări – cel
GATT,
• Stagflația din statele dezvoltate în anii 1970 și 1980 a determinat băncile să împrumute sume mari statelor din
lumea în curs de dezvoltare, determinând un american creanţă criză când cel regiuni guvernele au fost incapabil
de a rambursa.
147
ir1011_2016.indb 148 16/05/2016 14:22:44

pentru cel executare de structural ajustare programe care au forțat guvernul să vândă activele statului, să reducă
cheltuielile guvernamentale, să scadă impozitele corporative și pe vânzări și să-și dereglezeze economiile .
• Până în 1991, Consensul de la Washington a fost înlocuit cu o formă mai puțin severă de ideologie liberală care
a încurajat piețele libere fără a submina drastic puterea statului.
• IPE este împărțit în Trei dominant scoli de gând – Liberalismul, mercantilismul și marxismul – care oglindesc
Diviziunea liberal-realist-marxistă a teoriei IR.

Având efectuat acest capitol, cel Esenţial lecturi și Activități, ar trebui să fii capabil să:
• defini cheie termeni și concepte asociate cu cel IPE abordare la IR
• descrie cel lume economie din Mercantilist, Liberal și Perspective marxiste
• explica cel evoluţie de global economic instituţiilor din perspectivele mercantiliste, liberale și constructiviste.
Capitol vocabular
• Bretton pădure
• tarifele
• comparativ avantaj
• aur standard
• Fondul Monetar Internațional (FMI)
• General Acord de Comerț și Tarife (GATT)
• Lume bancă
• valută pieţelor
• stagflatie
• Washington Consens
• BRIC
• global financiar criză
• dereglare
• liberalizarea
• subprime criză
148
ir1011_2016.indb 149 16/05/2016 14:22:44


1. Are Thomas Friedman dreptate când el? susține că globalizarea a fost un fapt în economia internațională cu
mult înainte de Primul Război Mondial?
2. A fost cel Bretton pădure sistem doar A instrument folosit de cel Unit Statele să-și consolideze poziția
hegemonică în economia occidentală?
3. Sunt IPE-uri principal teoretic abordari doar reflexii de acestea care domină relațiile internaționale?
149
ir1011_2016.indb 150 16/05/2016 14:22:44

Note
150
ir1011_2016.indb 151 16/05/2016 14:22:44

Parte 4: Cheie concepte în internaţional relaţii
Partea 4: Concepte cheie la nivel

internațional relaţii
151
ir1011_2016.indb 152 16/05/2016 14:22:44

Note
152
ir1011_2016.indb 153 16/05/2016 14:22:44

Capitol 12: The stat
Război făcut cel stat și cel stat făcut război.

Charles Tilly.

• explica cel creştere de cel stat și cel asociate concept de 'suveranitate'
• evalua cel semnificaţie de cel Pace de Westfalia (1648)
• discuta cel succes de cel stat în cel al 20-lea secol
• contur cel rol și semnificaţie de non-statale actori
• evalua niste de cel critici regizat la stat- centrism.
• explica cel evoluţie de cel suveran stat de cand 1648
• diferențiați între legal, interdependenţă, intern și Formele vatelliene de suveranitate
• descrie niste al provocările și oportunitățile cu care se confruntă statele într-o eră a globalizării
• a evalua cel rol de non-statale actori în internaţional relaţii
Esenţial citind
Linklater, A. „Globalizarea și cel transformare de politic comunitate' în BSO, capitolul 32.
Reus-Smit, C. 'Internaţional lege' în BSO, Capitol 18.
Willetts, P. „Transnațional actori și internaţional organizatii în politica globală ” în BSO, capitolul 21.

Special emisiune de Internaţional Politică 46(6) 2009: 'Dincolo ipocrizie?
Suveranitate revizitat', pp.657–752.
Brown, C. — Reimaginând societatea internationala și global comunitate' în ținut,
D. și A. McGrew Globalizarea teorie: abordari și controverse . (Cambridge: Polity Press, 2007).
Buzan, B. și R. Mic 'Dincolo Westfalia? Capitalism după cel "toamna"' în Cox, M., K. Stand și T. Dunne Interregnum: controverse în
politica mondială 1989–1999 . (Cambridge: Cambridge University Press, 2000).
Carr, EH The douăzeci ani' criza . Editat de M. Cox. (Nou York: Palgrave, 2001).
ținut, D. Cosmopolitismul: idealuri și realități . (Cambridge: Politică Presa, 2010). Holsti, K. Îmblanzirea suveranilor: schimbare
instituțională în politica internațională .
(Cambridge: Cambridge Universitate Presa, 2004) p.31.
153
ir1011_2016.indb 154 16/05/2016 14:22:44

James, A. 'The practică de suveran statalitate în contemporan societate internaţională', Political Studies 47(3) 1999, pp.457–73.
Khanna, P. Cum la alerga cel lume: cartografiere A curs la cel Următorul renașterea . (New York: Random House, 2011).
Krasner, S. „Regândind cel suveran stat model' în Cox, M., T. Dunne și K. Booth Imperii, sisteme și state . (Cambridge:
Cambridge Universitate Press, 2002).
Krasner, S. Suveranitate: ipocrizie organizată . (Princeton: Princeton University Press, 1999), în special Capitolul 1, pp.3–42.
Osiander, A 'Suveranitatea, relaţiile internaţionale şi mit Westfalian',
Internaţional Organizare 55(2) 2001, p.251–87.
Rousseau, JJ O pace durabilă prin Federația Europei . Tradus de CE Vaughn. (ETH Zurich: ISN Primary Resources in Security
Affairs, 2008).
Wallace, W. 'Europa după cel Rece Război: interstatal Ordin sau regional post-suveran Ordin' în Cox, M., K. Stand, și T. Dunne
Interregul: controverse în politica mondială 1989–1999 . (Cambridge: Cambridge University Press, 2000).
Wheeler, NJ Economisire străini . (Oxford: Oxford Universitate Presa, 2000).
Capitol rezumat
• Până în secolul al XVII-lea, statele au fost doar una dintre multele organizații politice în A lume acea inclus
suprapuse seturi de imperii, feude feudale, comunități religioase și căpetenie tribale.
• The centralizare de politic putere în cel mâinile de A singur suveran marchează începutul statului modern, care
este definit de dreptul său exclusiv la autoritate suverană în jurisdicția sa teritorială.
• Statele centralizate s-au dovedit deosebit de bune în a strânge bani și forță de muncă Necesar la luptă razboaie,
permițând lor la în afara concurenței multe alte forme de unitate politică.
• Pacea de la Westfalia (1648) a oficializat mai multe aspecte ale suveranității și statalitate, inclusiv cel a
domnitorului dreapta la a determina sistemele interne ale statului său si legale egalitate dintre toate statelor, în
special dreptul lor la neintervenție.
• În realitate, state bucură-te diferit grade de Vatellian, interdependență, suveranitate juridică internațională și
internă.
• Statalitate atins un apex în cel al 20-lea secol, când cel puterea si număr de state în cel lume au fost amplificat de
total război și decolonizarea.
• Cerințele pentru statutul legal sunt enumerate în Convenția de la Montevideo din 1933: o populație
permanentă, un teritoriu definit, guvern și cel abilitate la introduce în relaţii cu alte state.
• Răspândirea statalității a dus, de asemenea, la un număr tot mai mare de state eșuate, care do nu poseda
Adevărat suveranitate, și cvasi-stări acea nu sunt recunoscute de restul societății internaționale.
• Datorită capacității lor de a face politică externă, de a organiza societăți interne și de a gestiona globalizarea,
statele rămân actori centrali în RI.
• CTN-uri sunt un important tip de non-statale actor acea poate sa mobiliza economic imens resurse și, în niste
instanțe, limită cel autonomie de statelor in care isi desfasoara activitatea.
• ONG-urile îndeplinesc adesea roluri pe care statele nu le pot sau nu doresc să le facă, uneori limitare state'
autonomie și chiar înlocuind state ca furnizori de bunuri publice.
154
ir1011_2016.indb 155 16/05/2016 14:22:44

• Grupările teroriste și organizațiile criminale transnaționale amenință integritatea de state de provocator al lor
creanțe de Control și subminând probabil încrederea publicului în propriii lideri politici.
• Internaţional lege – deşi nu un actor în sine – limite cel gamă de comportament acceptabil deschis statelor.
• Statele se confruntă cu mai multe teste severe în următorul secol, inclusiv capacitatea lor de a reglementa CTN-
uri enorme, de a gestiona probleme transnaționale precum schimbările climatice și migrația și de a face față
provocărilor la adresa suveranității lor din partea organizațiilor internaționale și a actorilor interni.
• Acțiunile unor state ridică întrebări dificile cu privire la momentul în care este legitim la interveni în A ale
statului treburile la Ajutor sau proteja este cetăţenii.
• Unii analiști pun la îndoială abordarea etatistă a securității a IR, subliniind că state înșiși sunt de multe ori cel cel
mai mare amenințare la cel bunăstare a poporului lor.
Introducere
The primul Trei secțiuni de acest subiect ghid avea concentrat pe cel evoluția societății internaționale și o serie
de teorii și concepte moderne.
Împreună, acestea v-au oferit o serie de instrumente critice cu care să analizați probleme cu fața internaţional
societate astăzi. Acum acea tu avea acestea sub ta centura, hai sa întoarce al nostru Atenţie la niste de cel larg,
probleme la nivel de sistem în centrul IR contemporan.
După cum ați văzut pe parcursul acestui ghid de subiect, analiza relațiilor internaționale ne cere să gândim cu
atenție despre cine și ce constituie un actor în societatea internațională. Savanții IR s-au gândit mult la această
problemă. Unii au fost cu hotărâre etatistă în abordarea lor, acordând prioritate stat la fel de cel primar formă
de politic comunitate pe cel planetă. Alții resping abordarea etatistă. Ei susțin că globalizarea a modificat radical
mediul de securitate global din 1989, forțându-ne să ne gândim la lume mai mult în termeni de actori nestatali.
Unii au promovat această nouă abordare la este limite. A Recent muncă de popular IR de Parag Khanna, Cum să
alerga cel lume (2011) discută despre politica mondială ca și cum statele nu contează toate. El argumentează
acea state do nu într-adevăr materie în IR. In schimb, el arata la un sortiment de unități și persoane fizice: de la
corporații transnaționale (TNC) și ONG-uri până la celebrități, antreprenori și comunități de credință.
Khanna susține că noua realitate globală în care trăim nu seamănă puțin cu viziunea tradițională a RI ca studiul
modului în care statele fac politici, determină strategii, își protejează cetățenii și organizează, planifică și luptă
războaie.
Scopul principal al acestui capitol este de a evalua afirmațiile etatiste și anti-statistice. Se analizează mai întâi
cum a apărut societatea internațională centrată pe stat și de ce. Apoi va explora de ce statul a fost un actor
internațional atât de de succes, in mod deosebit în cel al 20-lea secol. Aceasta apoi consideră cel rol de actori
nestatali din RI, sugerând că argumentele conform cărora actorii nestatali înlocuiesc statul au fost exagerate. În
cele din urmă, se va analiza criticile recente la adresa statelor și suveranității statelor și va lua în considerare
rolul statului ca sursă primară de securitate la nivel internațional.
155
ir1011_2016.indb 156 16/05/2016 14:22:44

The creştere de cel suveran stat

► Stop și citiți : BSO, capitolul 21, Secțiunea 2, pp.321–23.
Activitate
Folosind materialul din lecturi și glosar, definiți fiecare dintre următorii termeni, notând în special diferențele dintre ei.
Țară:
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
Naţiune:
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
Stat:
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
state avea a existat pentru secole și sunt acum astfel de A familiar parte al _
mobila de IR acea noi rareori întrebare al lor prezenţă. Noi de multe ori ia-l
pentru acordat acea ei avea mereu fost, și mereu voi fi Caracteristici de
internaţional societate. Acest este A din punct de vedere istoric defectuoasă
propoziție. Deşi
statele sunt un tip de comunitate politică extrem de bine stabilită, au nu mereu a
existat în forme acea noi ar recunoaşte astăzi. Mai mult decât atât, nu există niciun
motiv să presupunem că acestea vor rămâne neapărat esențiale IR în viitor.
După cum subliniază Kal Holsti, Europa secolului al XV-lea era presărată cu
„sute”. de diferit politici, suprapuse jurisdictii, A scăzut grad de
1 Holsti (2004) p.31.
diferenţiere între privat și public tărâmuri și împărțit loialități'. 1 Pana cand A puţini
sută ani în urmă, suveran state au fost – la Cel mai bun – jucători marginali din
societatea internațională. Când a fost folosit termenul „suveran”.
înainte de mijlocul secolului al XVII-lea, semnifica un conducător: fie el un rege,
fie un prinț sau un papă. Comunitățile politice ale vremii erau considerate
personale feudele de al lor suverani, și au fost de multe ori amenajat la fel de
părți de un sistem suprapus de autorități locale, regionale și continentale. Acest
sistem a fost cunoscut la fel de feudalism. În A feudal societate, un ale individului
loialitatea a fost împărțit printre mulți masterat. Pentru exemplu, A ţăran în
Saxonia din secolul al XV-lea ținea loialitate domnului lor local – Electorul
Saxonia. El sau ea a fost, de asemenea, loialitate față de Sfântul Împărat Roman,
care a condus nominal confederația liberă a principatelor care exista în
Germania, Austria, Elveția, Republica Cehă și nordul Italiei de astăzi.
156
ir1011_2016.indb 157 16/05/2016 14:22:44

Pe deasupra acestor loialități a venit și supunerea țăranului față de papă ca șef de occidental creștinătatea – A
loialitate acea uneori a venit în conflict cu loialitatea față de lorzii seculari, regi și împărați. Indivizii care trăiau
în societățile feudale erau membri ai unei game amețitoare de comunități politice interdependente. Nu este
cazul astăzi, când cetățenii datorează loialitate politică doar statului lor de cetățenie.
O serie de schimbări majore în și în jurul secolului al XVI-lea au transformat societatea internațională feudală a
Europei medievale într-una care este recunoscută. astăzi, înlocuind comunitățile suprapuse cu suveranitatea
exclusivă al teritorială stat. The prima schimbare a coincis cu ridicarea de regal putere peste cel local putere de
minor domnilor. The victorie de regii și reginele asupra concurenților lor mai mici a fost posibilă prin campanii
nemiloase care au subminat comunitățile politice care au contestat autoritatea regală. Ducate, baroniile și judete
au fost subjugat de regal putere, stingând amenințările la adresa puterii regale „de jos” și unind un amestec de
feude într-o singură țară .
Acest proces de centralizare a fost însoțit de eforturi de eliberare a autorității regale din extern sisteme de
putere astfel de la fel de cel sistem de puterea spirituală centrată pe papa din Roma. Separarea de aceste sisteme
creat autonom politic comunitățile centrat pe cel persoană de monarhul. Regele Henric VIII respingerea papal
autoritate în 1534 Actul supremației este o ilustrare excelentă. Acest lucru l-a făcut pe rege englez – în schimb de
cel papă – suprem cap de cel Biserică în Anglia și a eliberat statul englez de intervenția politică „de sus”.
Centralizat regal putere a fost de asemenea întărit de evoluții în jurisprudență și comerţ. Legal, cel putere de
Regii și regine era justificat de principii astfel de la fel de 'ce va place cel prinţ are cel forta de lege' și 'ce cel rege
testamente, cel lege testamente'. Aceste legale concepte topite autoritatea judiciară în jurul cel persoană de cel
monarh și a lui sau a ei tribunal la astfel de o măsură acea 'cel tribunal' a devenit sinonim cu cel ale statului
instituţiilor de dreptate. The tranziție la modern statalitate a fost făcut posibil de bani. Europa modernă timpurie
a fost o arenă de război aproape constant și, așa cum Richard Campanaro este pasionat de zicală, războaie sunt
scump. Mulțumiri la birocrațiile lor centralizate și procesele de luare a deciziilor, au dovedit statele regale în
mod unic capabil de ridicarea cel venituri și credit Necesar la luptă
– A proces acea demonstrat Mai mult dificil pentru cel descentralizate imperii care a concurat cu
state pentru primatul în cel internaţional societate de cel zi.
Suveranitate este cel definire principiu de statalitate. The întrebare de care a venit primul este imaterial în
măsura în care unul este inseparabil de celălalt. Este la fel de greu de imaginat statul modern fără suveranitate,
precum este de a defini suveranitatea fără referire la statul modern. Chiar și așa, definirea suveranității este o
afacere dificilă. Este atât o aspirație, cât și o instituție
– identificarea ambii OMS poate sa în mod legitim act în internaţional societate (Suveranul
stat) și Cum ei ar trebui să act către unu o alta (neintervenție reciprocă). După cum ar spune Școala Engleză, este
atât o regulă de apartenență, cât și o regulă de comportament în societatea internațională.
Suveranitate în sine constă de Două principal caracteristici:
1. cel idee acea cel stat ar trebui să nu fi subiect la orice străin putere
2. ideea că statul este autoritatea supremă în jurisdicţia sa teritorială.
Ascensiunea suveranității ca principiu de organizare în societatea internațională nu a rămas necontestată. O
parte din opoziție a venit din alte forme de politic comunitate, ca cel papalitate și cel Sfânt român Imperiu.
Aceștia au avut cel mai mult de pierdut din crearea statelor suverane din punct de vedere juridic și
157
ir1011_2016.indb 158 16/05/2016 14:22:44

a făcut campanie activă împotriva lor. Stabilirea principiului suveranităţii deci implicat A bun afacere de lupta și
vărsare de sânge. Ce noi acum sunați cel 'războaie de religie' în Europa – condus între cel recent au format
biserici protestante și papalitatea romano-catolică – au fost parțial luptate pentru a determina ce fel de
comunitate politică va domina Europa. The ardere întrebare la cel inima de acest endemice război a fost la
cărora populaţiile şi teritoriile le datorau loialitatea: localul lor domn, cel papă la Roma, Sfântul Împărat
Roman sau monarhul statului lor.
rezumat
The Pace de Westfalia

Cel mai lung și mai sângeros dintre războaiele religioase din Europa a avut loc în toată Europa timp de 30 de
ani, între 1618 și 1648. S-a încheiat abia când părțile în război s-au trezit atât de însângerate și de falimentare
încât un război ulterior. amenințat la întoarce al lor populatiilor împotriva lor. În cel tratatele care au urmat –
denumite colectiv Pacea din Westfalia – suveranitatea a fost constituită oficial ca instituție a societății
internaționale. Acolo sunt mulți mituri înconjurător cel Pace de Westfalia, și mulți observatori susțin că i se
acordă prea multă importanță în ceea ce privește stabilirea suveranității pe o bază legală solidă. Până la urmă,
statele suverane se dezvoltaseră în Anglia și Franța încă de la mijlocul anilor 1500.
Cu toate acestea, cel Pace de Westfalia este important în mai multe respectă.
În primul rând, Westfalia a consolidat un principiu consacrat pentru prima dată în Pacea de la Augsburg (1555)
conform căruia religia suveranului ar fi și religia supușilor săi – în latină: cuius regio, eius religio . În al doilea
rând, Westfalia declarat cel legale egalitate de toate suveran politic comunitățile. În face asa de, aceasta aşezat cel
fundatii pentru A sistem de internaţional lege bazată pe obligații formale din tratate între state egale din punct
de vedere juridic, înlocuind formele anterioare de diplomaţie bazat pe mai degraba vag emanatii din Dumnezeu
sau Natură. În cele din urmă, Westfalia și-a consacrat prevederile într-o pereche de tratate multilaterale care
primit cel consimţământ de toate cel major puterile de Europa. În acest sens, Westfalia a fost cu adevărat A
bazin de apă moment. La fel de cel limba franceza filozof Jean Jacques Rousseau observat peste 100 ani mai
tarziu, cel Westfalia decontare 'va poate pentru vreodată rămâne cel fundație de al nostru internaţional sistem'.
a lui Rousseau entuziasm pentru Westfalia a avut nimic la do cu cel principii progresive de iluminare cu care este
asociat în mod normal. În schimb, Rousseau a recunoscut că Pacea din Westfalia a stabilit un grad de ordine la
nivel internațional, descurajând statele să se amestece în
unu a altuia treburile. The internaţional societate acea Westfalia ajutat a crea a fost nu in mod deosebit
progresivă din azi punct de vedere. Cu toate că acesta prevedea pentru a crescut religios libertate, este termeni
făcut nu proteja drepturi individuale . Aceasta făcut nu căuta la promova justiţie. Aceasta cu siguranță făcut nu
avea orice să do cu cel promovare de democraţie. Aceasta pur şi simplu consacrat cel principiu de neintervenţie
în treburile interne ale statelor suverane.
158
ir1011_2016.indb 159 16/05/2016 14:22:44

În practică, cel principiu de neintervenţie a fost nu complet aderat la. Potrivit lui Stephen Krasner (2002),
principiul suveranității a creat o societate bazată pe „ipocrizie organizată”. Este o societate modelată de
instituții – ca suveranitate – la care state a plati buze serviciu, dar ignorați în mod regulat când vine vorba de a
trata vecinii slabi și vulnerabili.
Krasner puncte afară acea state acea vorbi asa de pios despre suveranitate și principiul neintervenției sunt
aceleași state care, în secolul al XIX-lea, au cucerit zone vaste ale globului cu puțină preocupare pentru
drepturile suverane ale altora. Krasner încearcă să înțeleagă punctele slabe ale suveranității prin separarea
acesteia în patru componente: suveranitatea vatelliană, care descrie A ale statului abilitate la a determina este
proprii intern politic structuri; interdependenţă suveranitate, care descrie A ale statului abilitate la Control fluxul
de idei, bunuri și oameni dincolo de granițele sale; suveranitatea juridică internațională, care descrie cel
recunoaştere acordat la A suveran stat de către alte state din societatea internațională; și suveranitatea internă,
care descrie capacitatea unui stat de a controla populațiile și teritoriile asupra cărora aceasta creanțe jurisdicție.
De spargere suveranitate sus în acest cale, Krasner speră să descrie mai precis statutul suveran al diferitelor state
din jur cel lume. Niste, ca cel STATELE UNITE ALE AMERICII, avea foarte înalt grade de Suveranitatea
vatelliană, juridică și internă, dar au sacrificat în mod voluntar aspecte ale lor interdependenţă suveranitate de
alăturarea cel Lume Comerț Organizație (OMC). Alții, cum ar fi Republica Democratică Congo, au pretenții la
suveranitatea juridică internațională, dar nu sunt în măsură să-și exercite suveranitatea în celelalte forme,
realizarea aceasta A cvasi-stat . Taiwan, între timp, face nu au suveranitate juridică internațională deplină,
dar posedă un anumit grad de vatelliană, interdependență și suveranitate internă. Suveranitatea și statulitatea
sunt mai complexe decât par la început.
Activitate
Utilizați tabelul de mai jos pentru a lua în considerare fiecare dintre următoarele state și măsura în care acestea sunt în măsură să
revendice suveranitățile enumerate (complet, parțial, minim, niciuna).
Internaţional legal:
Interdependenţă:
Germania
Intern:
Vatellian:
Interdependenţă:
Nord Coreea
Intern:
Vatellian:
Interdependenţă:
Siria
Intern:
Vatellian:
Interdependenţă:
Somalia
Intern:
Vatellian:
159
ir1011_2016.indb 160 16/05/2016 14:22:44

rezumat
• În realitate, statele se bucură astăzi de diferite grade de vatelliană, interdependență, internaţional legale și intern
suveranitate.
Stat succes
a lui Krasner punct despre state' ipocrit atitudine către suveranitatea este bine
luată. Ca instituție a societății internaționale, suveranitatea este
in mod regulat încălcat de cel foarte state OMS Revendicare la proteja
aceasta. Ce Krasner nu reușește să explice motivul pentru care o astfel de
idee greșită a devenit atât de populară în secolul 20 și rămâne atât de
populară în secolul 21. Dacă măsura a ceva este grad la care aceasta este
imitat și copiat de alții, apoi cel Statul suveran a fost marea poveste de succes
politic din ultimii 100 de ani.
Ei spun că imitația este cea mai sinceră formă de lingușire. Dacă da, atunci o
măsură a succesului statului ca model de organizare politică a fost adoptarea
acestuia de către actori care se opun altor aspecte ale societății
internaționale. În timpul Războiului Rece, acest lucru a fost valabil mai ales
în lumea comunistă. Deși Uniunea Sovietică și aliații săi s-au opus multora
dintre normele, regulile și practicile care au definit societatea internațională
în timpul Frigului Război, ei a ramas vocal suporteri de state' suveran
drepturi. Le plăcea în special principiul independenței suverane ca modalitate
de a se afirma împotriva blocului occidental dominat de SUA. Un stat
puternic, cel sovietici a susținut, a fost cel numai firmă piatră de bază peste
care socialismul putea fi construit, iar suveranitatea era cel mai evident
principiu politic cu care să-și apere experimentele socialiste împotriva
amenințărilor capitaliste externe. Chiar și până în anii 1970 și 1980, URSS se
certa acea occidental puterile ar trebui să Stop interferând în este intern
afaceri în numele drepturilor omului. În mod semnificativ, Republica
Populară Chineză continuă să folosească același argument și astăzi. Chiar și
așa-numitul Stat Islamic, care operează în Irak și Siria, își revendică
statulitatea în numele său.
O a doua măsură a succesului statului în secolele 20 și 21 este numărul tot
mai mare de state din întreaga lume. Cifrele spun povestea. În 1900 Acolo au
fost aproape A duzină european imperii, dar numai A câteva zeci de state
suverane. Până în 1919, numărul imperiilor a scăzut, în timp ce numărul
statelor recunoscute conform dreptului internațional a crescut enorm, în
mare parte ca urmare a acordurilor de pace care au pus capăt Primul Lume
Război. De 1948, cel număr de recunoscut state a avut înviat la 58 și a
continuat să crească în anii 1960 și 1970, pe măsură ce fostele colonii și-au
atins independența. The popularitate de cel stat la fel de A formă de politic
comunitatea a făcut-o nu Sfârşit Acolo. Ca urmare a cel Sfârşit de cel Rece
Război și cel colaps al puterii sovietice, numărul statelor a crescut din nou.
Până în 2010, ele erau 194. Pentru a deveni un membru cu drepturi depline
al societății internaționale – și pentru a primi protecția juridică pe care o 2Organizare de american state
oferă – statele trebuie să îndeplinească cele patru calificări de bază pentru „Convenția de la Montevideo
statutul de stat, identificate de articolul 1 al Convenției de la Montevideo . privind drepturile și îndatoririle
pe cel Drepturi și Atribuțiile de state , adoptat de Organizația statelor”, Proiectul Avalon, Legea
Yale Şcoală http://avalon.law.yale.
Statelor Americane în 1933. Se citește:
edu/20th_century/intam03.asp,
Statul ca persoană de drept internațional ar trebui să posede următoarele calificări: A) [accesat 15 decembrie 2015].
1 A permanent populație; b) A teritoriu definit ; c) guvern; și d) capacitate la introduce

6 în relaţiile cu celelalte state. 2
0
ir1011_2016.indb 161 16/05/2016 14:22:44

Desigur, nu toate aceste state au avut un succes deosebit ca comunități politice. Cel puțin câțiva s-au dovedit
incapabili să îndeplinească cele mai elementare cerințe de suveranitate, prăbușindu-se în a eșuat state . Mulți
de acestea posedă, la cel mai, unu de a lui Krasner patru aspecte de suveranitate – în mod normal de varietate
juridică internaţională. Aceștia sunt recunoscuți de comunitatea internațională și dețin locuri la forumuri globale
precum ONU, dar nu au puterea de a-și impune pretențiile jurisdicționale acasă. La celălalt capăt al spectrului
de state eșuate se află cvasi-statul Taiwan, care are propriul guvern, teritoriu și populație, precum și pretenții de
interdependență internă și suveranitate Vatelliană. Are tot ce este necesar
un stat cu excepția recunoașterii internaționale din partea altor state. Acest lucru limitează sever este abilitate la
introduce în normal relaţii cu alții și prin urmare, o face altceva decât un stat legal, de jure.
Activitate
Ca tine muncă ta cale prin lecturile, considera fiecare de cel ca urmare a întrebări:
1. De ce avea state dovedit la fi astfel de A de succes formă de politic comunitate?
2. Ce capabilități do state poseda acea non-statale actori do nu?
3. Cum are război în formă cel evoluţie de cel stat?
Acest scurt studiu ridică întrebarea de ce statele și principiul suveranității avea fost asa de de succes pe cel
internaţional etapă. Comparativ actorilor nestatali, statele pot face lucruri pe care alții nu le pot face. State și
state singure avea cel putere la a ridica taxe, emisiune pasapoarte, imprimare bani, trece legi, salariu război, a
pune tu în închisoare și – în niste jurisdictii – ucide tu legal.
În competitiv termeni, Nu non-statale actor poate sa Meci cel stat în termeni de competențele sale și autoritate.
Pentru unu lucru, state rămâne cel cel mai instrument eficient pentru realizarea străin politică. La fel de noi voi
discuta pe scurt, actori nestatali do multe de important lucruri în jurul cel lume. In orice caz, aceste palid în
insignifiante când a stabilit pe langa cel actiuni de state. Doar pe plan internațional state poate sa oficial declara
război și face pace. Numai state sunt permise la vot în cel ONU General Asamblare și Securitate Consiliu.
Numai state poate sa face tratate și recunoaşte alte state la fel de suveran.
ei prin urmare tine A special loc în internaţional societate la fel de cel numai legitim reprezentanți de teritorii și
populatiilor pe cel global etapă. Suveranitate este în special de dorit deoarece aceasta permite niste grad de
protectie legala la mai slab actori în cel internaţional sistem. La fel de noi avea deja spus, principiul neintervenţiei
oferă o garanţie imperfectă împotriva invazie. In orice caz, suveranitate poate sa la cel mai puţin fi menționate
la de mai putin puternic state la protest cel actiuni de al lor puternic vecini pe motivele acea astfel de actiuni
submina al lor independenţă și autonomie.
Suveranitatea a fost un scut important împotriva interferenței străine atunci când mulți nou state au fost venire
în internaţional societate în cel anii 1950 și anii 1960. Aceasta furnizate lor cu A cale la evadare cel străin
dominaţie a lor colonial trecut. Poate acest explică De ce, chiar astăzi, aspirant comunitățile politice din Kurdistan
până în Tibet văd statulitatea drept cel mai înalt obiectiv al lor.
Un alt motiv pentru succesul unui stat este capacitatea sa unică de a construi o relație cu cetăţenii și subiecte.
Într-adevăr, cel întreg punct de a fi cetățean al unui stat (rețineți că este imposibil să fiți cetățean al oricărui alt
stat) înseamnă că cetățenia vă permite să cereți statului dvs. nu poti face de A corporație, un ONG sau orice alte
non-statale actor.
Statele ar trebui să aibă capacitatea de a livra bunuri publice pe care le au cetăţenii cerere – astfel de la fel de
Securitate și educaţie. În plus, ei sunt
161
ir1011_2016.indb 162 16/05/2016 14:22:44

judecată pe baza capacităţii lor de a livra aceste bunuri. Livrarea reușită de public bunuri explică De ce autoritar
state ca cel Republica Populară de China sunt vizualizate în A relativ pozitiv ușoară de al lor cetăţeni, care
răsplătesc eforturile statului cu loialitatea lor personală. Rămâne de văzut dacă actorii nestatali, precum UE, se
dovedesc dispuși și capabili să furnizeze aceste bunuri, deși (ne)răspunsul UE la criza migrației europene din
2015 nu este de bun augur. Situația dificilă a
refugiații și migranții ilustrează valoarea statului pentru cetățenii săi, împiedicându-i să devină apatrizi și, prin
urmare, să piardă accesul la bunurile publice oferite ca condiție a cetățeniei.
În cele din urmă, statele au avut succes pentru că sunt atât de potrivite pentru economia globală modernă.
Globalizarea a fost un amestec amestecat pentru state. Mulți savanți se concentrează astăzi pe inadecvarea
abilităților statelor de a face față problemelor generate de globalizare. Alți analiști subliniază că globalizarea ar
fi imposibilă fără ca statele să creeze condițiile politice, sociale și economice în care globalizarea se poate
răspândi. Cel mai de succes si puternic state la nivel internaţional societate avea a beneficiat foarte mult de pe
urma globalizării. Cazul Chinei este instructiv. China, ca
noi avea deja menționat, are A puternic atașament la cel principiu de suveranitate, pe care o folosește pentru a-
și proteja societatea internă de intervenția străină. Inca, acest la fel stat a avut Nu problemă alăturarea cel
economia mondială în anii 1990, adoptând un model de capitalism de stat care îmbină proprietatea
publică cu cea privată a mijloacelor de producție.
De atunci, China a obținut o enormă legitimitate materială din participarea sa în cel lume capitalist sistem,
furnizarea aceasta cu cel capacități materiale de a furniza bunuri publice cetățenilor săi și de a-și crește puterea
economică și politică.
Toate acea fiind a spus, state și Westfalian suveranitate față A Un numar de provocări în modern internaţional
societate. Globalizarea, naţional
fragmentare, cosmopolitism și neomedievalism a ameninta diferite aspecte ale statalităţii şi va împinge statele
să-şi continue evoluţia spre nou forme de politic comunitate. Ce formă aceste nou formele pe care le iau este
una dintre marile întrebări cu care ne confruntăm în secolul XXI.
rezumat
162
ir1011_2016.indb 163 16/05/2016 14:22:44

Activitate
Utilizare cel masa de mai jos la descrie cel provocări pozat la Westfalian suveranitate de fiecare dintre următorii termeni.
IR termen Provocare la suveranitate
Globalizarea
Naţional fragmentare
Cosmopolitismul
Neomedievalismul
Actori nestatali
Statul face lucruri pe care niciun alt actor internațional nu le poate, nu vrea sau nu le permite la do. Acest face
nu Rău acea non-statale actori sunt neputincios in international societate. hai sa lua A uite la niste de cel cel mai
important actori nestatali pe scena globală astăzi.
Transnațională corporații
Mulțumiri la cel fenomen de globalizarea, naţional economii sunt mai interdependenți ca niciodată, cu un nivel
fără precedent de comerț cu bunuri și servicii care trec granițele internaționale. În sistemul mondial capitalist,
marile corporații pot funcționa în mai multe state deodată, mută oameni, mărfuri și bani între birouri, fabrici și
magazine în mulți ţări. Aceste corporații transnaționale sau multinaționale (CTN sau CMN) își pot avea sediul
într-un „stat de origine”, dar vor desfășura operațiuni
în multe altele în acelaşi timp. Ca urmare a acestor activități transnaționale, vast sume de privat capital mișcare
în jurul cel lume fiecare zi. Ei tranzacționează cu acțiuni corporative, valute naționale, obligațiuni
guvernamentale și alte instrumente financiare. Dimensiunea piețelor financiare private și a corporațiilor
transnaționale depășește economiile naționale ale majorității statelor mici și mijlocii, ceea ce îi face pe unii să se
întrebe cât de multă autonomie pot pretinde în mod realist statele în fața economiei moderne.
forte. Poate sa cel in medie guvern într-adevăr do la fel de aceasta te rog, chiar dacă aceasta înseamnă a acționa
împotriva dorințelor unora dintre cele mai mari corporații care își desfășoară activitatea pe teritoriul său sau a
sfidați voința pieței? Standard and Poor's – o companie privată de rating de credit – a retrogradat datoria
guvernamentală SUA în aprilie 2011, ducând la turbulențe financiare care au zguduit cel mai puternic stat din
lume. O astfel de influență ar putea indica faptul că autonomia statului este mai limitată decât ne-ar face să
credem definițiile clasice ale suveranității.
163
ir1011_2016.indb 164 16/05/2016 14:22:44


Activitate
Utilizare cel masa de mai jos la considera exemple în care CTN-uri și state limită unu capacitatea altuia de a acționa după bunul plac
în economia globală. Sunt date două exemple.
Stat putere peste CTN-uri CTN-uri putere peste state

Exemplu: state impune reglementările de Exemplu: CTN-uri se angajează în
mediu . arbitrajul de reglementare.
Non-guvernamentale organizatii
Un număr mare de organizații neguvernamentale (ONG-uri) participă modern IR, furnizarea ajutor și Servicii
peste stat frontiere. Exemplele includ Amnistia Internaţional, care campanii pentru uman drepturi, și
Crucea Roșie, care oferă ajutor de urgență celor aflați în dificultate urgentă, în special în zonele de conflict.
Unele ONG-uri caută să reducă la minimum asocierea lor cu problemele politice și se concentrează exclusiv pe
ajutarea persoanelor aflate în nevoie. Alții, cum ar fi grupul de campanie ecologică Greenpeace, sunt mai mulți
explicit politic în al lor obiective. Luat colectiv, cel scară de Operațiunile ONG-urilor și resursele de care dispun –
mai ales în comparație cu cele ale statelor sărace și subdezvoltate pe teritoriul cărora sunt adesea a functiona –
poate sa face lor semnificativ local, regional și jucători internaționali. În unele părți ale lumii, o distribuție
inegală a capacităților ONG-urilor și ale statului a determinat actorii nestatali să-și asume unele dintre
responsabilitățile statului, în special în furnizarea de bunuri publice. Aceasta ridică cel întrebarea cât de
dependenţi unii guvernele pot fi privind bunurile și serviciile furnizate de sectorul neguvernamental.
Activitate
Când un ONG prevede cetăţenii cu ajutor și Servicii, este aceasta subminarea acestea relația cetățenilor cu statul lor? Crezi că acest
lucru este pozitiv sau negativ? De ce?
Terorist grupuri
De la atacurile teroriste din New York și Washington DC din 11 septembrie 2001, terorismul a devenit un
subiect de atenție intens pentru state. în jurul cel lume. The predominant sentiment inainte de 9/11 a fost acel
terorism a fost A serios dar gestionabil problemă. Aceasta are acum asumat A
mult mai mare semnificaţie în cel ochi de cel ale lumii guvernele. The „noii teroriști”, așa cum sunt denumiți
acum în literatura IR, combină mai multe caracteristici: un puternic ideologie, un element de surpriză în
atacurile lor, o rețea globală de aliați și susținători și o înțelegere a tehnologiei moderne. Scenariul de coșmar
pentru planificatorii împotriva terorismului este cel achiziţie de arme de masa distrugere (ADM) – acea este,
arme nucleare, chimice sau biologice – de către una dintre aceste grupuri nestatale. Amenințarea cu ADM este
cu atât mai înspăimântătoare cu cât conceptul familiar de descurajare, prin care statele descurajează atacurile
prin amenințarea unor represalii severe, este greu de aplicat împotriva persoanelor și a grupurilor nestatale.
164
ir1011_2016.indb 165 16/05/2016 14:22:44

Distrugerea asigurată reciproc (MAD) este de puțin folos împotriva unui actor care nu o face avea orice strategic
resurse la a ameninta cu distrugere, permițând grupărilor teroriste să ocolească constrângerile normale impuse
violenței interstatale în societatea internațională.
Transnațională criminali și al lor politic impact

Un alt tip de actor nestatali care a fost studiat cu mare interes îi include pe toți cei care se angajează în
comportament criminal transnațional în scop material. Activitățile acestor grupuri nu trebuie confundate cu mic
crima de mic bandele și singuratic indivizii. Ce noi sunt Privind aici este o industrie de mai multe trilioane de
dolari care trafica cu arme de pe piața neagră, droguri și – tot mai mult – oameni. Aceste Activități avea global
implicatii. În primul rând, fluxurile financiare criminale pot fi atât de mari, iar profiturile implicate atât de
enorme, încât cei care dețin aceste surplusuri se pot angaja într-o serie de activități – cum ar fi mituirea
oficialilor sau uciderea polițiștilor – care amenință integritatea. de state. Într-adevăr, Acolo este A închide
corelație între cel putere
de organizat crima și cel prezenţă de a eșuat state în jurul cel lume. Natura activității infracționale transnaționale
înseamnă că amenință capacitatea de state la Control cel curgere de oameni, bunuri și idei peste al lor frontiere,
punând în pericol A piatra de temelie de suveranitate și cel Westfalian sistem.
Activitate
Gândiți-vă la o situație în curs în care suveranitatea unui stat este constrânsă de activitățile teroriștilor și/sau criminalilor. Ce efect a
avut acest lucru asupra statului implicat? Folosiți spațiul de mai jos pentru a vă nota ideile.
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
.................................................. .................................................. ...................................
Internaţional lege
Într-o discuție anterioară, noi a descris unicitatea unui stat capacitate pentru a emite legi guvernând cel
comportament de este cetăţenii. In timp ce acest judiciar puterea a fost o singura data rezervat pentru cel
stat, acest este discutabil Nu mai lung cel caz.
Naţional legi astăzi stand pe langa A creştere corp de internaţional lege. Tratatele internaționale și cadrele
juridice există de sute de
165
ir1011_2016.indb 166 16/05/2016 14:22:44

ani. Vedea BSO, Cutie 18.2, str.277 pentru niste important exemple. The Secolul al XX-lea a văzut apariția unor
coduri și instituții legale cu adevărat globale, cum ar fi cele asociate cu ONU. Acordurile juridice încheiate în
aceste organizații interguvernamentale sunt puse în aplicare asupra statelor și persoanelor de către sistemele de
instanțe supranaționale, inclusiv Internaționalul Penal.
(ICC) și Curtea Internațională de Justiție (CIJ). Dreptul internațional nu este în sine un actor nestatal. Mai
degrabă, este o instituție a societății internaționale care este susținută și pusă în aplicare de un set puternic de
organizații internaționale. O singura data admis, aceasta clar influențe Cum state comporta. Legile împotriva
torturii consideră că este ilegal ca statele să se angajeze în astfel de activități, așa cum o fac legile internaționale
care guvernează drepturile minorităților și ale persoanelor.
Convenții semnificative, cum ar fi Convenția din 1948 privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid joacă
un rol important în determinarea a ceea ce statele au și ce nu au voie să facă în societatea internațională. Asta
nu înseamnă că toate statele vor respecta întotdeauna legea. Statele o pot încălca și o fac, mai ales atunci când
simt că recompensele fac acest lucru depășesc potenţial sancțiuni din cel internaţional comunitate. În cele mai
multe cazuri, in orice caz, cel existenţă de internaţional legi și conventii înseamnă că statele nu mai pot face ce
vor propriilor lor cetățeni fără a-și crea probleme reale în ochii societății internaționale. Acest lucru le
modelează comportamentul în moduri nemaiauzite înainte de secolul al XX-lea.
rezumat
► Stop și citit: BSO, Capitol 18, Secțiuni 2 și 6, pp.275–76 și 285–87.
Activitate
Pe măsură ce luați în considerare lecturile, gândiți-vă la modul în care fiecare dintre următoarele abordări teoretice ar reacționa la
această afirmație: „Dreptul internațional oferă statelor o alternativă viabilă la utilizarea forței”. Utilizați tabelul de mai jos pentru a nota
răspunsurile dvs.
Realism
Liberalism
The English School
Marxism
166
ir1011_2016.indb 167 16/05/2016 14:22:44

Probleme cu suveran state

Până acum, ne-am uitat la succesul statului suveran ca actor la nivel internațional societate. În ce urmează, noi
voi uite la niste de cel probleme pe care scriitorii le-au identificat cu etatismul și cu statul însuși.
unu problemă in ceea ce priveste cel stat are deja fost menționat – de Privind numai stările și stările, se obține
doar o imagine parțială a totalității
a IR-ului contemporan. O altă limită evidentă a etatismului este că mulți dintre actorii nestatali pe care i-am
analizat pot fi mult mai influenți decât statele în care își desfășoară activitatea. Luați, de exemplu, unii dintre
uriași ulei companiilor sau masiv agro-afaceri acea domina lume comerţul. Când se confruntă cu resursele
economice ale statelor mai sărace, cu greu trebuie să fii un savant în rachete (sau un profesor titular de IR)
pentru a ghici că corporația transnațională (TNC) este probabil să câștige într-o bătălie de influență.
Este posibil ca CTN-urile să nu aibă aceeași autoritate legală ca și statele mici, dar aproape sigur că au mai multă
influență asupra afacerilor globale. Acesta este genul de argument popularizat de Susan Ciudat în a ei muncă pe
economia politică internaţională în anii 1980 şi 1990.
Un alt argument critic împotriva statului se concentrează pe ceea ce ei nu pot face. David Held nu crede că
ordinea noastră internațională actuală se bazează pe A sistem de suveran state este într-adevăr sus la cel loc de
munca de gestionarea crizelor internaționale. El susţine că ordinea internaţională post-1945
este amenințată de „o intersecție și o combinație de crize umanitare economice și de mediu”. Statele interesate,
susține el, nu au nici resursele, nici voința, nici imaginația pentru a face față acestor probleme transnaționale.
Lumea în care trăim este profund interconectată, dar cel unelte acea state avea la al lor eliminarea sunt încuiat
în cel Westfalian sistem de suveran state. Susținut apeluri acest cel paradoxul vremurilor noastre. „Problemele
colective cu care trebuie să ne confruntăm sunt din ce în ce mai globale” el note, inca cel mijloace pentru
adresarea lor sunt 'naţional și local, slab și incomplet'.
Ideea că statul nu este „potrivit scopului” nu este nouă. A fost un punct principal de îngrijorare pentru EH Carr,
OMS a venit la A asemănătoare concluzie pe cel ajunul cel Al doilea Lume Război. În Criza de douăzeci de ani ,
Carr a fost prevestitor.
El observă că nici problemele cu care se confruntă economia mondială și nici cele cu care se confruntă Europa
nu ar putea fi rezolvate de statele naționale izolate. El argumentează că în timp Europa ar avea la mișcare către
A nou Ordin compus din unități mari, eficiente din punct de vedere funcțional, în cadrul unei noi federații
europene, în care suveranitatea ar fi pusă în comun sau împărțită. Carr susține că ideea de suveranitate a fost
„inventată după ruperea sistemului medieval” și se afla într-un proces de tranziție. Deși era puțin probabil ca
acest lucru să ducă la total dispariție de cel stat, niste fel de Schimbare la cel sistemul internațional tradițional era
clar pe drum. Ceea ce Carr a numit o „nouă ordine internațională” era în curs de realizare.
Această viziune critică asupra statului rămâne în centrul discuțiilor de după război între factorii de decizie
politică și cadrele universitare din RI. Acesta a oferit baza pentru regândirea Europei după criza de 30 de ani de
la sfârșitul Primului și al Doilea Război Mondial. Această perioadă a fost marcată de un profund eșec al statului
de a oferi prosperitate și ordine cetățenilor săi. În noua Europă concepută după 1945, statele au constituit încă
fundamentul unui emergent european comunitate. Într-adevăr, Două state în special – Franța și Germania – au
fost cel principal şoferii in spate cel european proiect. Totuși, pentru a-și atinge ambițiile pe termen lung de
pace și creștere economică, o anumită pierdere a suveranității de către statele membre ale Europei a fost
inevitabilă. niste
state au fost pregătit la comerţul niste de al lor constituţional independenţă în
167
ir1011_2016.indb 168 16/05/2016 14:22:44

întoarcere pentru cel beneficii acea curgere din mai aproape european asociere. Alții, precum Regatul Unit, s-au
dovedit mult mai puțin fericiți să-și schimbe internaționalul autonomie. Cu toate acestea, fiecare european stat
are Luat participă la acest proces, negociind un aspect al suveranității sale pentru a-și consolida un altul.
The suveranitate dezbate este nu limitat la post-al doilea Lume Război Europa. A continuat să facă furie după
sfârșitul Războiului Rece și dezintegrarea de state în mulți părți de cel lume. La fel de Nicolae Wheeler
argumentează în Salvarea străinilor , lumea s-a confruntat cu o alegere dură în anii 1990.
Ar putea fie să accepte regulile tradiționale ale unui ordin care le interzice interferență în cel intern treburile de
suveran state, sau aceasta ar putea
atentat, încercare la crea A nou a stabilit de reguli acea ar permite intervenţie în interesul umanitatii. Nu există
nicio îndoială asupra poziției Wheeler în această problemă. El este ferm în favoarea intervenţiei umanitare
. Dar această intervenție, oricât de bine intenționată, prezintă probleme comunității internaționale. Unde s-ar
termina tot acest intervenționism? Cine decide să intervină și din ce motive? Nu există pericolul ca – în cel
Nume de apărând uman drepturi în A străin teritoriu cu o cultură diferită și un set complet diferit de valori –
unul va ajunge
subminarea cel principiu de suveranitate acea are servit cel sistem internațional rezonabil de bine și la care nu
exista o alternativă evidentă?
O astfel de întrebare ridică probleme incomode pentru statele suverane ale lumii pe care ar fi bine să le
investigăm în continuare.
Activitate
Cum a problematizat globalizarea relația statului cu cetățenii săi? Ce înseamnă aceasta pentru capacitatea statului de a-și menține
poziția ca formă dominantă a comunității politice în societatea internațională?
Securitate și cel stat

Analiștii avea criticat cel etatistul abordare la IR pe cel temeiuri că ea Oportunitati la A fundamental
neînţelegere de Securitate în modernul _
lume. Abordarea tradițională a securității se concentrează pe securitatea statului și pe capacitatea acestuia de a
rezista distrugerii sau subjugării, de obicei la mâini. de o alta stat. Acest are a pune A lot de accent pe A ale
statului capabilitățile militare, baza sa economică și puterea sistemelor birocratice care le canalizează pe cele din
urmă către cele dintâi. Potrivit unei noi generații de scriitori, acest linia de analiză este conceput greșit. The real
obiectul securității, susțin ei, nu ar trebui să fie statele, ci mai degrabă ființele umane individuale care alcătuiesc
populațiile lor. Privit în acești termeni, statul este atât de mult o cauză a dezordinii globale, cât este o sursă de
pace și stabilitate internațională.
În primul rând, există multe cazuri în care statele însele sunt surse de insecuritate. În Nord Coreea și Zimbabwe
pentru exemplu, cel regimul de guvernare consideră menținerea stăpânirii puterii drept prima prioritate a
guvernului. Aceasta înseamnă că cea mai probabilă sursă de violență, detenție arbitrară și suferință materială nu
provine de la o amenințare străină sau un actor extern, ci de la statul însuși. În cazul în care acesta este cazul,
creșterea putere de A stat voi servi numai la crește este capacitate pentru opresiune,
168
ir1011_2016.indb 169 16/05/2016 14:22:44

redare mulți de este oameni Mai puțin sigur. Întărirea stat putere face nu conduc întotdeauna la îmbunătățirea
condițiilor de securitate pentru cetățenii de rând.
Un al doilea motiv pentru a nu face din stat singurul obiect al securității este că poate prioritizează cel bunăstare
de îngust elite OMS tine pozitii de putere. Clasele de guvernare prioritizează adesea niveluri ridicate de investiții
militare, chiar și atunci când amenințarea unei invazii externe pare a fi mică. O concentrare obsesivă peste cel
Securitate de 'cel stat' în Bursa de studiu prevede acest gândire încăpățânată sfidătoare cu justificare intelectuală.
Având în vedere că cele mai probabile surse de pericol pentru ființele umane obișnuite provin din sărăcie,
sănătatea proastă, lipsa educației și subdezvoltarea economică, concentrarea pe satisfacerea nevoilor indivizilor
poate fi o cale mai eficientă către securitate decât creșterea dimensiunii și a numărului de persoane. tunuri.
rezumat
Concluzie
În ciuda numeroaselor provocări cu care se confruntă, statul supraviețuiește ca instituție centrală a societății
internaționale și pare să rămână așa în viitorul apropiat. Statele se confruntă cu o serie de provocări la adresa
autorității lor suverane și autonomie. In orice caz, ei rămâne cel numai actori capabil de a reuni resursele,
legitimitatea și organizarea necesare pentru a proteja cetățenii împotriva invaziei străine și pentru a furniza
tipurile de bunuri publice cerute de A modern populatie. Acolo este Nu îndoială acea CTN-uri, ONG-urile,
teroriștii, criminalii și avocații internaționali afectează comportamentul statelor.
Cu toate acestea, acești actori nestatali operează într-un mediu structurat în jurul puterii politice, economice și
sociale a statelor. O gamă diversă de alți actori poate juca jocul afacerilor internaționale, dar numai într-o
societate în care statele stabilesc regulile și îi pedepsesc pe cei care le încalcă. Așa fiind, pare puțin probabil ca
statul să dispară de pe arena internațională în curând.
Activitate
Evalua cel variat critici făcut de cel stat și suveranitate. Do ei convinge tu că trebuie să trecem dincolo de stat și să stabilim o formă de
guvernare mondială?

169
ir1011_2016.indb 170 16/05/2016 14:22:44

• În realitate, state bucură-te diferit grade de Vatellian, interdependență, suveranitate juridică internațională și
internă.

• explica cel evoluţie de cel suveran stat de cand 1648
• diferențiați între legal, interdependenţă, intern și Formele vatelliene de suveranitate
• descrie niste al provocările și oportunitățile cu care se confruntă statele într-o eră a globalizării
170
ir1011_2016.indb 171 16/05/2016 14:22:44

• a evalua cel rol de non-statale actori în internaţional relaţii

Capitol vocabular
• state
• țară
• suveranitate
• endemice război
• Pace de Westfalia
• cvasi- stări
• state eșuate
• public bunuri
• Fara stare
• stat capitalism
• global reţea

1. Ce face aceasta Rău pentru A stat la fi 'suveran'?
2. Ce do tu gândi reprezintă cel cel mai mare provocare la cel primatul al statului ca actor principal în RI?
3. Do tu gândi acea Acolo voi vreodată fi A lume guvern?
4. 'Aceasta este imposibil pentru state la fi în mod corespunzător suveran cu A economie globalizată de felul pe
care o are lumea astăzi.' Discuta.
171
ir1011_2016.indb 172 16/05/2016 14:22:44

Note
172
ir1011_2016.indb 173 16/05/2016 14:22:44

Capitol 13: Război
Capitol 13: Război
Instituția socială cunoscută sub numele de război a supraviețuit revoluției agrare din c.6000 î.Hr și cel industrial și științific
revoluții de cel al XIX-lea şi al XX-lea. Ar trebui să fie o predicție sigură să ne așteptăm ca războiul să se adapteze, sau fi
adaptat, la tot ceea ce schimbări tehnologii, economii iar obiceiurile sociale și politice ne vor aduna în viitor.
Gri, C. O alta sângeros secol . (Londra: Phoenix, 2006).

• a intelege cel sens de război în IR
• explica-i cauze la diferit niveluri de analiză
• diferențiați între forme de interstatal și intrastatal război
• a evalua cel punctele forte și punctele slabe ale doar război teorie
• explica Cum Liberal străin politică poate sa conduce la război.
• explica cel sens de 'război' în IR
• explica niste de este cauze
• evalua motivele actorilor pentru purtand război
• diferențiați între diferit tipuri de război
• discuta cel loc de justiţie în război.
Esenţial citind
Breuilly, J. 'Naţionalism' în BSO, Capitol 25.
Sheehan, M. 'The schimbându-se caracter de război' în BSO, Capitol 14. Tickner, JA „Gender în politica mondială” în BSO,
capitolul 17. „Intervenția umanitară” în GCR.
'Doar război' în GCR.

Bellamy, AJ 'Este cel război pe teroare doar?', Relații internaționale 19(5) 2005, p.275–96.
Blair, T. Doctrina comunității internaționale . Vorbire livrat la Clubul Economic din Chicago (aprilie 1997), Chicago, IL.
Maro, C, T. Nardin și N. Rengger Relațiile internaționale în gândirea politică: texte de la grecii antici până la primul război
mondial . (Cambridge: Cambridge University Press, 2002).
Taur, H. 'Război și internaţional Ordin' în Taur, H. Anarhicul societatea . (Basingstoke: Palgrave Macmillan, 2002) ediția a treia.
Burchill, S. „Realism and neo-realism” în Burchill, S., A. Linklater, R. Devetak et al. Teorii ale relațiilor internaționale . (Londra:
Palgrave MacMillan, 2009) ediția a patra.
173
ir1011_2016.indb 174 16/05/2016 14:22:44

Butler, S. Războiul este o rachetă . (Port Townsend, SUA: Feral Publishing, 2003). Chomsky, N. Noul umanism militar: lecții
din Kosovo . (Londra: Pluton
Presa, 1999).
Freedman, L. „Epoca războaielor liberale”, Review of International Studies 31(S1) 2005, pp.93–107.
Glaser, C. 'Voi a Chinei creştere conduce la război?', Străin Afaceri 90(2) 2011, pp.80–91.
Halliday, F. The Mijloc Est în internaţional relaţii: putere, politică și ideologie . (Cambridge: Cambridge University Press, 2005).
Horborn, L. și P. Wallensteen 'Armat conflict, 1989–2006”, Jurnal de Pace Research 44(5) 2007, pp.623–34.
Houweling, H. și JG Stevens 'Putere tranziție la fel de A cauză de război', Jurnalul de Rezolvarea conflictelor 32(1) 1998, pp.87–
102.
Huntington, S. The ciocnire de civilizatii și cel refacere de cel lume Ordin.
(Nou York: Simon și Schuster, 2002) Reeditare ediție.
Kaldor, M. Războaie noi și vechi: violența organizată într-o eră globală . (Cambridge: Polity Press, 2006) ediția a doua.
Kaysen, C. 'Este război învechit?', Internaţional Securitate 14(4) 1990, pp.42–64.
Khong, YF 'Război și internaţional teorie: A comentariu pe cel stat de arta ', Review of International Studies 10(1) 1984, pp.41–63.
Lebow, RN De ce luptă națiunile: motivele trecute și viitoare pentru război . (Cambridge: Cambridge University Press, 2010).
Organski, AF și J. Kugler Registrul de război . (Chicago: Chicago Universitate Press, 1980).
Cântăreaţă, PW — Corporativ războinici: cel creştere de privatizat militar industrie și ramificațiile sale pentru securitatea
internațională”, International Security 26(3) 2001–2, pp.186–220.
Suganami, H. — Explicând război: niste critic observatii', Internaţional Relații 16(3) 2002, pp.307–26.
Tilly, C. Coerciția, capitala și statele europene 990–1990 d.Hr. (Oxford: Blackwell, 1992) ediția a doua.
Tilly, C. Formatia de naţional state în occidental Europa . (Princeton: Princeton University Press, 1975).
Van Evera, S. 'Delict, apărare, și cel cauze de război', Internaţional Securitate
22(4) 1997, pp.5–43.
Van Șuncă, P. 'The putere de război: De ce Europa are nevoie aceasta', Internaţional Politică
47(6) 2010, pp.574–95.
Walt, SM Revoluție și război. (Ithaca, NY: Cornell University Press, 1996). Valsator, M. Războaie drepte și nedrepte: un
argument moral cu ilustrații istorice .
(Londra: De bază cărți, 2006).
Vals, KN Om, stat și război. (Columbia: Columbia Universitate Presa, 1959). Waltz, KN Teoria politicii internaționale.
(McGraw-Hill, 1979).
Westad, OA Războiul Rece global: intervenții în lumea a treia și realizarea de timpul nostru. (Cambridge: Cambridge University
Press, 2007).
Capitol rezumat
• Război, înțeles la fel de organizat violenţă purtat pe de politic unități împotriva altora, este un subiect
central în studiul IR.
• Carl von Clausewitz descrie război la fel de A raţional instrument folosit de liderilor politici pentru a-și
atinge obiectivele.
• Mulți realiști descriu războiul ca un răspuns rațional la structura anarhică de internaţional societate sau cel
schimbare distributie de puterea dintre state.
• Alte IR savanţii vedea război la fel de A produs de liderilor calcule greșite sau percepții de frică, interes,
prestigiu și răzbunare.
• Războaiele sunt adesea purtate pentru câștig material: pentru achiziție teritorială, resurse și piaţă acces, sau
la apăra cel existent economic sistem.
1
7
4
ir1011_2016.indb 175 16/05/2016 14:22:44

Capitol 13: Război
• Războaiele purtate pentru credință și identitate sunt cel mai adesea purtate între membri de cel la fel credinţă
sau identitate grup, cu toate că aceste poate sa se revarsă în conflicte cu alte națiuni.
• Războaiele revoluţionare urmăresc să transforme sau să răstoarne structura existentă de internaţional societate,
de sprijin a lui Clausewitz descrierea războiului ca instrument politic rațional.
• În lumea de după Războiul Rece, „noile războaie” au devenit din ce în ce mai frecvente în statele care nu sunt
în măsură să ofere cetățenilor bunuri publice, conducere la violent conflict între identitate grupuri în aceste stări.
• Liberal războaiele sunt luptat pentru a păstra cel instituţiile internaţionale existente societate și la extinde cel
liberal 'zona de pace' ipotezată în Teoria Păcii Democratice.
• Există o dezbatere aprinsă între susținătorii intervenției umanitare și criticii OMS vedea aceasta la fel de A masca
pentru occidental imperialism.
• Justiția în război este judecată după două seturi de criterii: cât de corect a început războiul ( jus ad bellum ) și
Cum drept are A război fost urmărit penal ( jus in bello ).
• Internaţional lege joacă A principal rol în determinarea cel legitimitate de razboi.
• Legalitatea ADM, inclusiv a armelor nucleare, rămâne foarte controversată. Statutul luptătorilor
neconvenționali, cum ar fi teroriștii, este la fel de complex.
Introducere
Război are fost A parte de lume treburile pentru asa de lung acea este uşor la vedea
aceasta la fel de o condiţie firească în afacerile externe. A fost numit „sportul regilor”,
luptat în interesul monarhilor și împăraților. A fost numită „o rachetă”, luptat pentru a
face profit pentru industriași și finanțatori. 1 A mai fost numită „politică prin alte
1Majordom
(2003) p.1.
mijloace”, o parte necesară a acțiunii de stat într-o lume de vecini potențial ostili. Unii
îl văd ca o consecință a ambițiilor imperiale ale statelor sau a caracterului anarhic al
sistemului internațional – cauze situate la nivelul unității și, respectiv, de sistem.
Realiștii clasici descriși în capitolul 8 îi găsesc cauzele la nivelul individului, ajungând la
concluzia că războiul este simptomatic al naturii noastre umane viciate. Oricum am
descrie-o, război – folosit aici pentru a însemna „violența organizată purtată de unități
politice una împotriva celeilalte” – este la fel de veche ca istoria înregistrată. După cum
observă distinsul scriitor despre război, Sir Michael Howard, cei care tânjesc după pace
probabil presupun că războiul este profund anormal. Cei care studiază lumea în toată
complexitatea ei, totuși, în curând își dau seama că războiul este o parte profund
înrădăcinată a vieții noastre sociale. Acest lucru indică ceva destul de evident pentru
studenții
IR: este absolut vital să iei războiul în serios și să nu te îndepărtezi de subiect deoarece
aceasta implică unu a stabilit de uman ființe ucidere o alta. Război este o realitate
inconfortabilă în IR și trebuie abordată direct dacă vrem să câștigăm orice înţelegere de
Cum la evita aceasta când posibil și victorie aceasta când este necesar.
Războaie lua mulți forme și poate sa fi au luptat de A varietate de actori. Războaie au
avut un impact enorm asupra formei societății internaționale de astăzi. Dupa cum NE
sociolog Charles Tilly observă, state și războaie avea un relație intimă care datează de
cel puțin 1.000 de ani. El susține în mod convingător că statele domină astăzi lumea
pentru că s-au dovedit a fi singurele organizații politice capabile să mobilizeze resursele
materiale necesare pentru a lupta războaie prelungite în colțurile îndepărtate ale
globului. El vede
175
ir1011_2016.indb 176 16/05/2016 14:22:44

războiul în general ca un câmp de luptă pe care statele au ucis imperii, orașe-

state, națiuni nomade și toți ceilalți rivali politici ai lor. De aceea Tilly spune,
'război face cel stat și cel stat face război'. 2 Alții nu sunt de acord cu etatismul 2 Tilly (1975) p.42.
inerent al lui Tilly. Ei subliniază că războaiele sunt adesea purtate între actori
nestatali. Potrivit acestora, singurul lucru de care are nevoie cu adevărat la luptă
A război este un armat grup gata la do luptă și Acolo este nu o linie de
demarcație clară între război ca stat activitate și de nivel inferior forme de
conflict armat nestatali. Conflictul care se desfășoară în Siria și Irak la cel timp de
scris exemplifica cel potenţial de modern non-statale actori a lupta prelungit
conflicte, și chiar la apuca teritoriu și populatiilor din statele existente.
În acest capitol vă veți ocupa de unele dintre cele mai dificile probleme legate
de război, concentrându-vă mai întâi pe explicațiile concurente ale cauzelor
acestuia. Tu voi apoi mișcare pe la discuta al nostru motive pentru mergând la
război, inclusiv profitul, credinţă și revoluţionar zel. The se concentreze apoi
mișcări la Două tipuri de război înainte de a încheia cu câteva reflecţii asupra
modului în care le justificăm.
Activități
Deși a murit în 1831, scrierile lui Carl von Clausewitz despre război rămân esențiale pentru înțelegerea noastră a fenomenului.
Utilizați tabelul de mai jos pentru a organiza definițiile sale despre război și scopul acestuia.
Definition of war
Purpose of war
Acum, gândind ca Clausewitz, organizați termenii din glosarul de mai jos, plasându-i în caseta corespunzătoare, în funcție de
caracterul durabil al războiului sau formele sale particulare.
Natură de război Formă de război
Glosar : spatiu de lupta, bombardament, Aleatoriu şansă, armatele cetățenilor, comunicare, gherilă, scopuri politice, asediu, șanț,
incertitudine, violență
176
ir1011_2016.indb 177 16/05/2016 14:22:44

Capitol 13: Război
De ce noi luptă
Dacă noi Accept a lui Clausewitz Revendicare acea Acolo sunt mulți tipuri de război, aceasta rezultă că niciun
model nu le va putea explica pe toate. Ca atare, nu există o teorie universală a războiului. Cu toate acestea,
este posibil să se identifice elemente ale naturii războiului care persistă în istoria omenirii. Dacă suntem din nou
de acord cu Clausewitz că războaiele reprezintă un mijloc rațional de a realiza o politică scopul, ar trebui să
putem explica de ce au loc războaie specifice într-un anumit timp, loc si maniera. Contribuția IR la această
direcție de studii de război a fost identificarea a două cauze ale conflictelor armate între unitățile politice.
Unul este legat de structura anarhică a sistemului internaţional, care încurajează state la utilizare război la fel de
A politic instrument. The alte descrie războaiele în termenii schimbării distribuției puterii între actorii din
societatea internațională.
Savantul IR identificat în mod normal cu teoria structurală a războiului este Kenneth Waltz, discutat pe larg în
capitolul 8 al acestui ghid de subiect. Valsul este o figură centrală în realismul structural datorită a două cărți:
Om, stat și război (1959; 2001) și Teoria politicii internaționale (1979). Războiul, susține el, nu este inerent naturii
umane; este un produs al sistemului internaţional anarhic în care trăim. După cum sa discutat în capitolul 8,
anarhia realistă generează o dilemă de securitate care încurajează statele să se înarmeze pentru a-și asigura
supraviețuirea. Asta nu înseamnă că vor intra în război în orice moment și în orice circumstanță. Unele
mecanisme internaționale împiedică IR să degenereze într-un război de toti impotriva tuturor. Un astfel de
mecanism este descurajarea nucleară – o politică rezumată ca „distrugere reciprocă asigurată” (MAD). În
timpul Războiului Rece, MAD a avut atât de mult succes încât la un moment dat, a susținut Waltz, pacea va fi
sporită – iar războiul va fi mai puțin probabil – prin proliferarea nucleară pe scară largă. Acolo sunt probleme
cu această revendicare. După cum veți amintiți-vă din capitolul 3, absența confruntărilor directe între cei
super puteri pe parcursul cel Rece Război făcut nu face cel eră A pașnic unu. Pur și simplu mutat război departe
din conflict între nuclear state și spre războaiele proxy în lumea în curs de dezvoltare, unde confruntările
superputeri ar putea avea loc fără amenințarea unui holocaust nuclear. Această stabilitate- instabilitate
paradox continuă la a functiona astăzi, crearea relativ ordinea în relațiile dintre statele armate nucleare
încurajând în același timp războaiele în restul lumii.
Potrivit unui alt savant din IR, AF Organski, războaiele sunt cel mai probabil să aibă loc atunci când societatea
internațională experimentează o schimbare decisivă de la o mare putere la alta. Organski susține că societatea
internațională are un „fundamental”. problemă' acea poate sa foarte uşor 'a stabilit cel întreg sistem
[internațional] alunecând aproape iremediabil spre război”. El identifică aceasta ca fiind diferitele „rate de
creștere în rândul marilor puteri”, care vor avea ca rezultat o distribuție permanentă a puterii între ele. De-a
lungul timpului, statele neuniforme dezvoltare voi permite niste la val înainte in timp ce alții sunt lăsat în urmă.
Punctul de pericol pentru societatea internațională apare atunci când o putere în ascensiune depășește un stat
în stagnare sau în declin. În acest moment de tranziție, conchide Organski, este cel mai probabil să izbucnească
războaiele.
Savanții din IR rămân profund divizați în privința acestor teorii generale ale războiului. Niste, ca Niall Ferguson,
gândi acea ei conduce la brut simplificări excesive ale realității. Alții susțin că ignoră multele forme pe care le
pot lua războaiele. Ei susțin că nici Waltz, nici Organski nu pot explica în mod adecvat numeroasele motive
pentru care statele luptă. Potrivit politologului austro-american John Stoessinger, războiul nu este nici
impersonal, nici determinat structural. unu nu poti pur şi simplu vina aceasta pe evenimente sau anarhie.
Stoessigner
177
ir1011_2016.indb 178 16/05/2016 14:22:44

susține că războaiele sunt purtate de bărbați și femei ale căror cunoștințe despre lume este imperfect. Acest
mijloace acea ei sunt nu în deplin posesia „faptelor” și, prin urmare, să comită greșeli. Stoessinger susține că cele
mai multe războaie încep din cauza calculării greșite sau a percepției greșite a cuiva, fie că este vorba de o
subestimare a costurilor războiului sau de o supraestimare a capacității cuiva de a lupta până la o încheiere cu
succes. Gândiți-vă la decizia Coreei de Nord de a invada Coreea de Sud în 1951. Este posibil ca Coreea de Nord
să fi presupus că va câștiga rapid – ceea ce a fost probabil cu ajutorul sovietic semnificativ. Pe această bază, s-a
simțit suficient de încrezător pentru a ataca. După cum sa dovedit, asta a fost
o greșeală masivă de calcul bazată pe inteligență incompletă despre strategic poziţie de Sud Coreea, un
subestimare de cel opoziția comunității internaționale față de agresiune și o supraestimare a sprijinului pe care l-
ar obține din partea aliatului său sovietic.
Întrebarea complicată „de ce se luptă statele” a fost abordată mai recent de Richard Ned Lebow. El are avansat
A roman – dacă controversat – mod de a gândi despre război. El susține că aproape toate teoriile războiului
suferă din cauza dependenței de explicațiile raționaliste și structurale. În loc să legăm cauzele războiului de
anarhia internațională sau de calculele greșite ale politicienilor, Lebow argumentează acea noi nevoie la explora
cel motive conducând pe cei care declanșează un conflict. El identifică patru astfel de motive: frică, interes,
stare și răzbunare. Folosind un set de date original, el continuă să arate asta în cel mai cazuri războaie apar fie
la fel de A cale la îmbunătăţi A ale statului permanent sau ca o modalitate de a „chini” cu statele care au realizat
cu succes acapararea teritorială.
Acolo este Nu uşor cale la evalua aceste teorii. Fiecare are nevoie la fi cântărit pe propriile sale merite, pe baza
cât de utile sunt ele în explicarea diferitelor tipuri de conflicte. În timp ce Waltz și Organski ne oferă teorii care
fac generalizări ample despre războaiele la scară largă ca fenomen IR, ei nu pot explica motivele și percepțiile
care propulsează liderii.
în conflict. Scriitori ca Stoessinger și Lebow Ajutor S.U.A la intelege cum real oameni face străin politică
deciziilor sub extrem de circumstante stresante. Fiecare abordare la război are este proprii cheltuieli și
beneficii.
Deși sunt buni în a descrie motivele indivizilor, Stoessinger și Lebow se apropie uneori atât de mult de actori
încât pierd din vedere contextul structural în care sunt luate deciziile lor. Pe de altă parte, Vals și Organski
poate sa spune S.U.A despre cel context în care războaie ÎNCEPE dar nu despre cel indivizii a caror deciziilor de
fapt precipitat aceasta. La fel de am spus de multe ori în acest ghid de subiect, diferite teorii evidențiază și
ignoră diferite aspecte ale realității. În acest caz, trebuie să fii atent să alegi tipul potrivit de teorie pentru a
răspunde la întrebarea ta preferată despre război.
rezumat
• Război, înțeles la fel de organizat violenţă purtat pe de politic unități împotriva altora, este un subiect central în
studiul IR.
• Carl von Clausewitz descrie război la fel de A raţional instrument folosit de liderilor politici pentru a-și atinge
obiectivele.
• Alte IR savanţii vedea război la fel de A produs de liderilor calcule greșite sau percepții de frică, interes, prestigiu
și răzbunare.
178
ir1011_2016.indb 179 16/05/2016 14:22:44

Capitol 13: Război
Activitate
Folosind tabelul de mai jos, revizuiește teoriile războiului prezentate mai sus și încearcă să le aplici pe fiecare pentru a explica
izbucnirea Primului Războiul mondial discutat în capitolul 2.
Teorie de Explicaţie de cel Primul Lume Război

război
Vals
Organski
Stoessinger
Lebow
Războaie în special
Activitate
Pe măsură ce vă parcurgeți lecturile, utilizați tabelul de mai jos pentru a organiza termenii asociați cu modern și post-modern război.
Două exemple din cel lecturi sunt furnizate.
Modern război Post-modern război

Industrializat război Mass-media război
Argumentele generale despre cauzele războiului discutate în secțiunea anterioară sunt utile și sugestive din punct
de vedere intelectual, dar avem totuși nevoie de o taxonomie mai exactă a motivului pentru care se duc
războaiele. Această secțiune va discuta trei astfel de cauze cu rădăcini istorice profunde: profitul, credința și
revoluția.
Profit
Războaiele sunt uneori purtate pentru onoare, uneori pentru glorie și adesea pentru profit. În orice socoteala
de cel cauze de război, material câştig voi fi aproape de partea de sus a listei. Câștigul material poate fi măsurat
în termeni de teritoriu suplimentar dobândit (gândiți-vă la cucerirea normandă a Angliei în 1066),
179
ir1011_2016.indb 180 16/05/2016 14:22:44

sau accesul la piețe potențial profitabile (gândiți-vă la războaiele Opium purtate de occidental state la desface
deschis cel pieţelor de China pe parcursul cel al XIX-lea), sau accesul la mărfuri și resurse vitale (de la aur și
mirodenii la sclavi la petrol). Chiar și războaiele brutale de agresiune lansate de Germania nazistă și Japonia
imperială în anii 1930 și 1940 au avut la bază
economic rationamente. Democratic state prefera la explica al lor comportamentul internațional în termeni mai
nobili, dar chiar și SUA – probabil cea mai liberală dintre marile puteri – a intrat în război pentru câștiguri
materiale. Acest lucru nu este să Spune acea cel SUA fiecare militar acțiune are a avut un imediat rațiune
economică. Aceasta a fost categoric nu Adevărat în cel Rece Război când este principal scopul a fost de a
cuprinde URSS. Nici astăzi nu este adevărat, deoarece continuă să ducă război în Afganistan împotriva
talibanilor. Cu toate acestea, dorința SUA de a menține lumea în siguranță pentru capitalism rămâne un motor
central al politicii externe a SUA, indicând legătura importantă dintre considerațiile politice, militare și
economice din societatea internațională. Această linie de argumentare este deosebit de populară printre analiştii
marxişti şi IPE, care văd acţiunea politică ca o funcţie a procesului decizional economic.
Credinţă și identitate
De asemenea, s-au purtat războaie în numele unor seturi specifice de idei și valori. Acestea variază de la
războaiele de religie din Europa din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, până la ideologic lupta al Război rece.
Dintre toate aceste idei și valori, religia a fost o sursă deosebit de puternică de conflict.
Două dintre cele mai influente credințe ale lumii – islamul și creștinismul – au fost martori mulți războaie peste
cel secole. Cel mai avea fost au luptat între membrii aceleiași religie (ca în Europa Reformei și în Irakul
modern), deşi alții avea fost au luptat între diferit credințe (la fel de în timpul cruciadelor și războaielor indo-
pakistaneze din secolul al XX-lea). Războiul dintre comunitățile religioase nu este inevitabil. La urma urmei, atât
islamul
și creştinism sunt 'religii de cel carte' – parte de cel Tradiția iudeo-creștină-islamică a credințelor avraamice. Ambii
predică în mod deschis o doctrină a armoniei în timp ce își proclamă credința în același Dumnezeu monoteist.
Acestea fiind spuse, convingerile cuiva pot genera intoleranță față de altcineva credinţă. unu pur şi simplu nu
poti generaliza despre interconfesionale cooperare și conflict. După cum a subliniat Fred Halliday, islamul și
creștinismul
au coexistat timp de secole și au jucat un rol important în evoluția celuilalt. Pentru lung perioade de timp, in
orice caz, al lor relaţie are a fost problematică. Pentru că ambele sunt credințe evanghelice, ambele se potrivesc
bine pentru imperial expansiune. Aceasta este Nu coincidență acea fiecare religie are furnizate un fundament
spiritual pentru o serie de mari imperii. Unii savanți chiar argumentează acea cel european identitate și cel
noţiune de 'cel vest' au fost creat de conflictul extins al creștinătății cu islamul, la fel cum multe segmente ale
islamului au ajuns să se definească împotriva Occidentului în mare măsură creștin.
The importanţă de religie în modelarea modern război are deveni cel subiect al unei burse recente în IR.
Motivul acestei reapariții a interesului este legat de ascensiunea recentă a religiei ca fenomen politic global și de
implicarea crescândă a IR în politica culturii și identității.
Domeniul s-a dovedit a fi controversat. Acest lucru a devenit prea evident când, în 1993, cunoscutul politolog
din SUA, Samuel Huntington, a publicat a lui enorm influent eseu, 'The ciocnire de civilizatii '. Acest articol
atrage atenția asupra a ceea ce Huntington consideră că este o cultură în creștere decalajul dintre islam – pe
care el o caracterizează ca fiind o religie profund tradițională și aproape premodernă – și Occidentul modern și
secular. Huntington a fost aspru criticat pentru simplificarea excesivă a caracterului complex a două dintre
marile credințe ale lumii și pentru subestimarea numeroaselor moduri în care islamul și modernitatea continuă
să coexiste. Pentru o vreme, arăta
180
ir1011_2016.indb 181 16/05/2016 14:22:44

Capitol 13: Război
ca și cum Huntington ar dispărea din nou în negura mediului academic. Cu toate acestea, teza sa a devenit
centrul dezbaterilor aprinse în urma atacurilor asupra SUA la 11 septembrie 2001. În anii de după 9/11, criticii
săi au continuat să-l asalteze susținând că analiza lui alimentează însăși „ciocnirea” pe care el pretinde să o
descrie. Cu toate acestea, el are adepții săi. Ei insistă că Huntington nu pledează pentru conflict mai mult decât
face el
A teologic caz pentru Creştinism. Mai degraba, ei gândi acea el este atrăgând atenția asupra unui lucru care a
fost în mare măsură ignorat de savanții seculari: the importanţă de gândire Serios despre credinţă și identitate la
fel de unu – si doar unu – de cel posibil cauze de război.
► Stop și citeste : BSO, Capitol 25, Secțiune 3, 'A ciocnire de civilizații?', pp.420–21.
Activitate
Pe VLE, uită-te la harta care arată diviziunile culturale descrise în lucrarea lui Samuel Huntington. Ai subdiviza vreuna dintre
civilizațiile pe care le identifică? Ați grupa două sau mai multe civilizații pe care el a decis să le separe? Ce alte critici ați putea adresa
împărțirii lui a lumii?
Revoluţie
Dacă credința și ideologia au fost o sursă de conflict în societatea internațională, ascensiunea statelor
revoluționare a fost alta. După cum spune neo-realistul american Stephen Walt, „revoluțiile intensifică
competiția de securitate dintre state și măresc brusc riscul de război”. Revoluția Franceză este un studiu de caz
exemplar al revoluțiilor în statele puternice poate sa crește cel per total probabilitate de conflict în internaţional
societate. Preocupată de faptul că revoluția din Franța va declanșa revolte similare în toată Europa, Austria
Habsburgică a invadat Franța în 1792. Acest lucru a convins guvernul francez că securitatea sa depinde de
distrugerea în forță a tiraniei și a feudalismului pe întreg continent, o cauză care a văzut Franța să dezvolte
primul cetățean modern. armată. Alimentate de naționalism, armatele Franței revoluționare au măturat toate
înaintea lor înainte de a cădea sub comanda unui comandant de artilerie carismatic și strălucit: Napoleon
Bonaparte. Abia în 1815 au fost în sfârșit învinși și chiar și atunci ideile revoluționare care i-au motivat au
continuat să se infiltreze prin societatea europeană, bulversând status quo-ul și stârnind conflicte din Grecia. la
Belgia la Polonia. Revoluţie, aceasta se întoarce afară, este nu pentru cel slab de inimă.
Bolșevicii sovietici au urmat o strategie similară cu privire la dușmanii săi din ani imediat ca urmare a cel
octombrie Revoluţie de 1917, declanșând războiul civil care a izbucnit între 1918 și 1921. Ca și în Franța un secol
mai devreme, sovietic lideri ca Leon Troţki a insistat acea cel numai fundamentul pentru o pace durabilă era o
ordine politică și economică cu totul nouă. Desigur, acest ar implica cel utilizare de revoluţionar violenţă.
Pentru Troțki și adepții săi, revoluția internațională a fost un mijloc pentru un scop. Războiul a fost un
instrument cu ajutorul căruia se elimină ideologiile sovietice
lideri acuzați pentru nedreptățile lumii: capitalismul și imperialismul. Această ideologie de revoluţionar război a
venit la un bruscă Sfârşit ca urmare a Exilul lui Troțki și ascensiunea lui Stalin la dominație la sfârșitul anilor
1920.
Pe tot parcursul cel mai de cel al 20-lea secol, naţionalist revoluții avea s-a transformat în violență pentru a
răsturna dominația imperială. Aceste „războaie de eliberare națională” i-au forțat pe europeni să se retragă din
coloniile lor din Africa și Asia după cel de-al Doilea Război Mondial și chiar au înmânat SUA cel mai mare
militar înfrângere de cel Rece Război eră. Acest a început pe parcursul cel Al Doilea Război Mondial când
vietnamezii au purtat un război de rezistență împotriva
181
ir1011_2016.indb 182 16/05/2016 14:22:44

japonez ocupaţie. Ca urmare a a Japoniei înfrângere, și peste cel obiecțiile naționaliștilor vietnamezi, Franța a
fost reinstalată ca stăpân imperial al Indochinei franceze. Susținuți de Uniunea Sovietică – care a văzut că este în
interesul său să se opună imperialismului capitalist – naționaliștii vietnamezi au forțat Franța să se retragă din
Asia de Sud-Est în 1954. SUA au intrat apoi în luptă ca principal aliat al Vietnamului de Sud, un stat autoritar
anticomunist care deținea suveranitatea asupra jumătății de sud a țării. După două decenii de escaladare și
retragere, războiul din Vietnam s-a încheiat în 1975, când țara a fost în cele din urmă unită sub guvernul
comunist al Vietnamului de Nord. Până atunci, cel mai lung război al perioadei post-1945 revendicase zeci de
mii de francezi și americani.
vieți, LED la cel moarte de peste unu și jumătate milion vietnamez, a dat icre o diploma anti-război circulaţie în
cel vest, și adâncit un deja scindare importantă în lumea comunistă între China și URSS. Vietnam
Mai nu avea fost A major război între Grozav puteri, dar este impact asupra afacerilor internaționale nu trebuie
subestimat.
rezumat
• Războaie sunt de multe ori au luptat pentru material câştig: pentru teritorială achiziție, acces la resurse și piață,
sau pentru a apăra sistemul economic existent .
Activitate
Comparați motivațiile din spatele invaziei anglo-americane a Irakului în 2003 și a intervenției NATO din 2011 în războiul civil libian.
Este posibil să identificăm un singur motiv dominant în aceste intervenții, sau trebuie să ne confruntăm cu o colecție de motivații
diferite care conduc la comportamentul internațional? Cum le-ai prioritiza?
Nou războaie
Dacă războaiele de eliberare naţională s-ar lupta împotriva imperialismului occidental au fost banal inainte de
cel anii 1990, războaie cauzat de cel despărți de state eșuate au devenit mult mai răspândite în anii de după.
Unii scriitori susțin că competiția militară înainte de 1989/1991 a fost fie între diferit feluri de state – ca cel URSS
și cel STATELE UNITE ALE AMERICII – sau pentru înființarea de noi state – ca în Vietnam. Alții subliniază
importanța războaielor civile în această perioadă, deși chiar și acestea au fost adesea
condus de cel luptă între suporteri de cel STATELE UNITE ALE AMERICII și suporteri de Uniunea Sovietica.
Războaiele civile nu sunt nimic nou. SUA a trecut printr-un război intern brutal între 1861 și 1865, care a ucis
aproape 650.000 de soldați (mai multe morți din SUA decât în toate războaiele străine pe care SUA le-au
purtat din 1865). În secolele dinainte de 1945, Anglia, China, Rusia, Franța și Spania au experimentat toate
războaie civile în care grupuri au luptat fie pentru lua peste sau separa din cel stat. Pe parcursul cel Rece
Război, aceste conflictele au continuat să zdruncine statele din Congo până în El Salvador până în Cambodgia.
De la sfârșitul Războiului Rece, aceste războaie civile – sau mai precis intrastatali – au deveni chiar Mai mult
uzual. ei sunt produse secundare de conflicte interne de lungă durată care au fost acoperite de Războiul Rece
până la retragerea de către superputeri a sprijinului economic și politic din partea lor.
182
ir1011_2016.indb 183 16/05/2016 14:22:44

Capitol 13: Război
clienti in jurul anilor 1989/1991. Această retragere a sprijinului a cauzat statelor în curs de dezvoltare – deja
traumatizat și brutalizat de cel Rece Război – la implozie. Războaiele civile rezultate au făcut viața literalmente
„săracă, urâtă, brutală și scurtă” pentru milioanele afectate de ele.
Aceste războaie lua mulți forme la fel de facțiuni, clanuri, tribal grupuri, națiunile și profit căutători atentat,
încercare la se seceda din preexistente state (la fel de cu tamilei în Sri Lanka și rușii în estic Ucraina), câştig
control a stat putere (la fel de în Angola și Mozambic), sau dobândi acces la profitabil mărfuri astfel de la fel
de ulei și alte valoros brut materiale (după cum continuă la întâmpla peste Siria și Irak). Aceste 'nou razboaie',
la fel de Mary Kaldor le numește, au mai multe caracteristici. Ele au loc în state
a caror economii poate sa Nu mai lung oferi pentru al lor cetatenilor are nevoie. Imposibil pentru a oferi
cetățenilor lor bunuri publice , statele își pierd loialitatea populațiilor și a forțelor armate. Violența devine
din ce în ce mai privatizată
pe măsură ce bandele criminale și grupurile paramilitare câștigă controlul asupra oamenilor și asupra
teritoriului. Puterea politică trece de la stat la grupuri identitare locale, fiecare de pe cine încearcă la apăra este
Acasă teritoriu împotriva este vecini. Pe măsură ce violența crește, granița dintre „soldat” și „civil” devine
estompată, rezultând victime în masă civile pe măsură ce grupurile de identitate armate încearcă
pentru a „curăța etnic” zonele pe care le controlează. Rezultatul este un „nou război” în care devin victime
civile în masă, violuri sistematice și genocid
legitim tactici în ochi de politic lideri a caror principal scop este la să apere și să extindă raza teritorială a
grupului lor identitar.
Noile războaie nu tind să rămână localizate mult timp. ei atrage adesea actori internaționali în conflictele lor
civile, creând „internaționalizate” extrem de complexe civil razboaie acea caracteristică A larg gamă de local și
participanți străini. Noi războaie pot fi purtate la o scară foarte locală în nume
de local identități. Mulțumiri la globalizarea, in orice caz, ei tind la implică și ceea ce Kaldor numește „o
multitudine de conexiuni transnaționale”. La fel de
ca urmare, aceste noi războaie sunt adesea conduse cu prezenta mass-media din lume și – Mai mult de multe ori
decât nu – local forte poate sa numara pe niste forme de sprijin extern din partea guvernelor străine sau a
populațiilor expatriate. Deși par locale, noile războaie sunt orice altceva. Ei atrag în state străine care nu își pot
permite să stea cu mâinile în brațe în timp ce alte state
se destramă, răspândind impactul civil conflicte prin intermediul lungime si latime de internaţional societate.
Aceste aduce puternic nou arme și tactici de suportat, folosind roadele revoluției în afacerile militare
(RMA) pentru a conduce războaie în tărâmuri îndepărtate, împotriva dușmanilor obscur și pentru cauze care
sfidează adesea definiția ușoară.
Activitate
Utilizați tabelul de mai jos pentru a organiza termenii din lecturile asociate cu noile războaie și războiul postwestfalian. Sunt ele
asemănătoare cu caracteristicile războiului modern și postmodern?
183
ir1011_2016.indb 184 16/05/2016 14:22:44

Liberal războaie
Când ne gândim la cauzele războiului în lumea modernă, trebuie să facem acest lucru considera cel important
rol jucat de cel 'liberal' Vest. De și mare, Occidentul și-a privit politica externă de după Războiul Rece drept
benignă. Este strategic scop după 1991 a fost pur şi simplu la do la fel de mic la fel de posibil pe presupunerea
că acolo nu era un inamic serios lăsat să lupte. În loc de intervenția militară, SUA și aliații săi au încercat să
răspândească politica
și valorile economice care avuseseră atât de mult succes în desfacerea adversarul sovietic. Aici stă o contradicție.
Dacă vreun guvern „acolo” a refuzat la Accept cel occidental definiție de Ordin, ce ar putea fi Terminat pentru a
forța aceste state necinstite să respecte regulile?
Acest a fost un in mod deosebit supărător problemă pentru cel STATELE UNITE ALE AMERICII. Având ucis
sovieticul _ 'balaur', cel STATELE UNITE ALE AMERICII găsite în sine confruntat de A serie de mic state
necinstite astfel de la fel de Iran, Irak, Libia și Nord Coreea. Aceste făcut nu avea materialul capabilități de cel
URSS. Nici făcut ei pare la poza mult
a unei ameninţări ideologice. Cu toate acestea, aceste state au refuzat libertatea propriului popor și – mai
important – au amenințat ordinea internațională liberală prin sprijinirea terorismului, căutând să dobândească
arme de distrugere în masă (ADM) și încălcând normele, regulile și practicile societății internaționale.
Scena a fost pregătită pentru un conflict prelungit care a izbucnit și s-a oprit de atunci. A prezentat o serie de
mișcări occidentale împotriva acestor state, inclusiv Războiul din Golf din 1991 pentru a îndepărta forțele
irakiene din Kuweit. Aceste intervenții occidentale au culminat cu decizia anglo-americană de a lansa un
„liberal”. război' împotriva Baath-ului irakian al lui Saddam Hussein regim în 2003 – A război îndreptată la
târâind cel necinstiţi stat înapoi în conformitate cu societatea internaţională „liberală” a Occidentului. În
limbajul Teoriei Păcii Democratice, SUA și aliații săi au încercat să forțeze statele necinstite să intre în „zona de
pace” a lui Michael Doyle, înlocuind guvernele lor existente cu democrații reprezentative în stil occidental.
Războiul din Irak din 2003 sa dovedit extrem de controversat și nu a pus capăt dezbaterii în curs despre ce fel
de politică externă ar trebui să aibă Occidentul față de lumea non-liberală și non-occidentală. Este justificat ca
Occidentul să intervină în treburile altor țări din motive în general liberale, cum ar fi pentru a proteja drepturile
omului sau pentru a pune capăt genocidului? Critici pe stânga, la fel ca radicalul american Noam Chomsky,
susțin că pozițiile occidentale despre intervenția umanitară este doar un pretext pentru imperialismul
occidental. Alte comentatori sunt nu asa de anumit. Străin politică implicat întotdeauna alegeri dificile. Deși ar
trebui să fie suspicios de măreț și binevoitor creanțe făcut de puternic state, ei sunt de multe ori cel numai actori
capabili și dispuși să se asigure că drepturile civile și ale omului sunt protejate.
După cum a insistat fostul prim-ministru britanic Tony Blair când a făcut caz pentru umanitar interventii pe Nu
Mai puțin decât cinci ocazii
între 1997 și 2007, cel Vest nu poti fi ghidat numai de calcule stăruitoare ale interesului naţional. Nici nu ar
trebui să fie constrâns de dogma că nimeni – sub nicio formă – nu poate interveni în treburile interne ale altor
state. Într-o lume în care statele își ucid propriul popor și sacrificarea întreg etnic grupuri – la fel de Blair a
susținut a fost care se întâmplă în Kosovo în 1998–99 și Irak în 2003 – cel Vest a fost confruntat cu A alegere
simpla: fie la interveni la proteja cel liberal drepturi de cel slab sau să închidă ochii și să permită guvernelor
opresive să continue să facă rău. Nu exista a treia cale. În interesul protejării drepturilor liberale, războiul a
devenit opțiunea politică preferată.
184
ir1011_2016.indb 185 16/05/2016 14:22:44

Capitol 13: Război
rezumat
► Stop și citit : 'Umanitar intervenţie' în GCR.
Activitate
În Martie 2011, cel UNSC a trecut rezoluţie S/RES/1973 (2011), permițând intervenție internațională în războiul civil din Libia pentru a
înființa zone de excludere a zborului și a folosi oricare altele „măsuri necesare” pentru a proteja civilii de regimul Gaddafi. Citiți
dispozițiile cuprinse în prezenta rezoluție, care este postat pe VLE. Intervenția libiană contează ca A 'Liberal război'? Cum de succes
a fost cel libian intervenţie în protejand civili și extinderea „zonei păcii” liberale?
Doar razboaie: jus anunț bellum și jus în bello

Încercări la răspândire Liberal valorile prin cel butoi de A pistol conduce S.U.A la ultimul nostru problemă: este
Acolo orice astfel de lucru la fel de A 'doar război'? The întrebare de dreptatea in luptă este A foarte vechi unu.
Alex Bellamy apeluri aceasta A „conversație veche de două mii de ani despre cel legitimitate de război'. The
întrebare încă rezonează în
cel modern eră, la fel de factorii de decizie politică descoperit pe parcursul cel 2003 Irak Război. Acesta a fost un
in mod deosebit interesant conflict în care ambii petreceri pretins la au dreptatea de partea lor. SUA și aliații săi
au susținut că Irakul a ignorat Unit Națiunile pentru peste 10 ani. ei a susținut acea Irak amenințat teritoriala
integritate de alte state și făcut prizonieri de este proprii oameni.
La fel de a fost făcut clar în cel public proteste acea urmat cel invazie anglo-americană , mulți milioane în jurul cel
lume clar făcut nu de acord. Oponenții acestei intervenții au insistat că războiul nu a fost doar inutil, dar
a fost de asemenea nedrept. Irak, ei a susținut, făcut nu prezent un imediat amenințare la ei vecini. Aceasta a fost
suficient conținea de ONU rezoluții și zone de excludere a zborului . Au existat, în plus, alternative la invazie. Au
subliniat adversarii acea cel condus de SUA coaliţie a avut Nu Unit Națiunile mandat, și că cel invazie implicat
cel armatelor și forţelor aeriene de mai multe puternic state care intervin în cel intern treburile de A mai
degraba slab unu. The Irak Război nu
numai încălcat cel de bază internaţional principiu de stat suveranitate – unul dintre cel bazele de internaţional
societate – dar încălcat cel foarte principii de drept internațional pe care coaliția pretindea că îl apără.
The specific probleme pozat de cel 2003 Irak Război punct la A Mai mult general set de întrebări care au fost
dezbătute timp de secole de filozofi morali, diplomați, politicieni și teologi. Aceasta se referă la etica războiului
și ce fel de război poate sau poate nu fi considerate a fi 'doar'. niste Gânditorii IR, în special cei ai școlii realiste,
consideră că aceste meditații despre justiția războiului sunt lipsite de sens. „Se întâmplă războaie și asta este”,
insistă ei. ei vedea Nu punct îngrijorătoare despre moralitate. The principal scop, ei Să spunem, este să câștigi
războiul și să nu te îngrijorezi prea mult de cauzele lui sau de mijloacele folosite pentru a-l câștiga. Potrivit
pacifiştilor, problema războaielor drepte este
acea ei face conflicte Mai mult probabil de furnizarea participanții cu A poveste de acoperire morală. Prin
urmare, ei au criticat tradiția războiului drept,
185
ir1011_2016.indb 186 16/05/2016 14:22:44

certându-se acea războaie sunt de definiție barbar și poate sa prin urmare nu să fie justificată de morală sau de
etică.
Se presupune adesea că tradiția războiului drept derivă dintr-un occidental și discursul creștin al Sfântului Toma
de Aquino – unul dintre cei mai influenți teologi medievali ai Occidentului. Acest lucru nu este strict adevărat.
Teoria războiului just se bazează pe multe tradiții și poate fi găsită în multe civilizații, de la Sfânt Coranul la
Bhagavad Gita. Vin doar tradițiile de război în multe forme și dimensiuni. În forma sa occidentală, teoria
îmbrățișează două seturi de criterii. Primul, jus ad bellum , stabilește criterii pentru a judeca dacă alegerea unui
actor la merge la război este justificate. The al doilea a stabilit de criterii, jus in bello , stabilește criterii de stabilit
dacă un război este purtat „într-o manieră dreaptă”. În termeni mai largi, tradiția războiului drept încearcă să
împace trei lucruri: ideea că a lua viața unui om este greșit în serios; ideea care afirma
avea A datorie la apăra al lor cetăţenii și la apăra justiţie; și cel pozitioneaza care protejand nevinovat uman
viaţă și apărând important morală valorile necesită uneori folosirea forței. Există, totuși, un punct important de
reținut. A decide că un război este pur și simplu nu înseamnă că asta
este bun. Un război drept este permis în societatea internațională, deoarece este cel mai mic dintre cele două
rele, dar rămâne totuși un rău.
► Stop și citit : BSO, Capitol 17, Secțiune 5, pp.287–89 și 'Doar război' în GCR.
Activitate
Cum avea jus anunț bellum și jus în bello schimbat peste cel trecut secol? Este Acolo o bază morală obiectivă, universală, pentru a
declara unele războaie „drepte” și altele „nedrepte”?
The doar război tradiţie ridică mulți dificil întrebări. Pentru exemplu, poate sa un război justificabil să fie purtat
într-o manieră nedreaptă, dar totuși să fie drept în ceea ce privește obiectivele sale? Alternativ, un război care a
început pe nedrept poate fi purtat într-un mod just? Poate un război să fie doar atunci când un număr mare de
civili nevinovați sunt uciși ca urmare? În termeni pur cantitativi, de câte morți sunt necesare pentru a
concluziona că un război considerat inițial drept pur și simplu nu mai este? Acestea nu sunt întrebări ușoare și
doar devin mai dificile în timp. Luați întrebare de proporționalitate, A clasic caz de jus in bello . Ar trebui să A
războiul să fie purtat folosind puterea maximă de foc în speranța de a-l aduce la
cel mai devreme posibil Sfârşit? Alternativ, ar trebui să acestea purtand război adopta A mai precaut abordare,
reduce cel număr de victime în cel pe termen scurt cu riscul aferent de a prelungi durata conflictului? Ca
academic britanic Chris Maro puncte afară, în ciudă de este mulți dificultăți și inconsecvențe, cel doar război
tradiţie joacă A critic rol în al nostru gindind despre armat conflict, furnizarea 'A cale de gândire acea este
relevante în toate circumstanțele în care se folosește forța”.
Nuclear arme
Armele nucleare prezintă o problemă deosebit de dificilă pentru tradiția războiului drept. Pentru mulți factori
de decizie și scriitori, armele nucleare pot fi ușor justificate pe cel temeiuri acea ei avea descurajat război între cel
mari puteri de cand 1945. La fel de tu a văzut în Capitol 3, cel sovietic Uniune și SUA au fost ținut din fiecare
alții gâturile de 'reciproc asigurat distrugere” (MAD), care a asigurat că un atac al oricărei părți ar avea ca
rezultat distrugerea de ambii. Dacă tu de acord acea descurajare a lucrat în cel Rece Război, tu voi de acord acea
nuclear arme salvat milioane de vieți – poate chiar economisind uman civilizaţie. Face acea justifica nuclear
proliferare? Ce dacă
descurajare eșuează? Ar fi nuclear război fi justificate dacă aceasta au fost condus împotriva unui stat fără
ambiguitate agresiv și irațional condus de lideri nebuni?
La fel de politic teoretician Mihai Valsator sumbru remarci în a lui Reper 1977
186
ir1011_2016.indb 187 16/05/2016 14:22:44

Capitol 13: Război
studiu, Doar si nedrept razboaie , aceasta este nu uşor la muncă afară ce constituie o doar război, dar dat al lor
distructiv, nediscriminatoriu caracter, 'arme nucleare' ar pare la 'exploda cel teorie de doar război' cu totul.
Terorism
Teoria războiului just a făcut, de asemenea, parte din dezbaterea mai recentă asupra terorismului
internațional . În mod normal, liberalii susțin că societățile occidentale ar trebui să lupte cu inamicii lor –
chiar și cu cei dispuși să întreprindă atacuri fără discriminare împotriva civililor – folosind mijloace justificabile
din punct de vedere moral. Instrumentele folosite pentru a urmări războaiele ar trebui să fie proporționale cu
amenințarea, folosind mijloace care sunt autorizate de comunitatea internațională. Dupa cum așa-zisul 'război
pe teroare' are desfăşurat, in orice caz, A număr de Statele occidentale au decis să-și scoată mănușile morale
pentru a combate amenințarea teroristă folosind mijloace dubioase din punct de vedere moral. SUA, de
exemplu, au folosit tortura pentru a obține informații despre care ni se spune că au salvat mii de vieți. Statele
occidentale continuă să folosească vehicule aeriene fără pilot (UAV) – drone – la a executa bănuit terorişti în
alte state fără orice formă de judecată. Cum să judecăm aceste acțiuni? Sunt ele justificate pentru că
cel Vest este sub atac din nemilos adversarii OMS nu poti fi descurajat prin mijloace normale? Sunt ele
nejustificate pentru că subminează însăși valorile acea cel Vest este pretinzând la apăra? Aceasta este aceste
feluri de întrebări dificile acea cel doar război tradiţie este Necesar la Răspuns.
rezumat
Cum drept A război are fost urmărit penal ( jus in bello ).
Activitate
Cum credeți că următoarele abordări ale RI ar aborda cauzele războiului și tradiția războiului drept? Ce fel de cauze ar identifica
fiecare? Ce fel de conflicte, dacă ar exista, ar considera ei drepte? Utilizați tabelul de mai jos pentru a aborda pozițiile lor cu privire la
cauzele și justiția războiului.
Abordare Cauze de război? Doar războaie?
Realism
Liberalism
marxism
Constructivis
mul
187
ir1011_2016.indb 188 16/05/2016 14:22:44

Concluzie
Războiul este, fără îndoială, cel mai vechi subiect în relațiile internaționale. Este, de asemenea una dintre cele
mai incomode, studiind umanitatea în starea cea mai brutală și barbar. Aceasta este important acea noi do nu
întoarce al nostru Capete la cel vederea lui. La urma urmei, războiul într-o formă sau alta a făcut parte din
interacțiunea umană încă de la cele mai vechi înregistrări istorice. De-a lungul mileniilor, formele sale s-au
schimbat fără îndoială. De la apariția lui
război total la revoluția în afacerile militare, modurile în care luptăm au fost transformate de formele noastre
de organizare socială și de materialul tehnologii noi poate sa aduce la cel luptă. Azi 'nou razboaie sunt cea mai
recentă evoluție a acestui fenomen străvechi, o consecință negativă a globalizării care este uneori trecută cu
vederea. Voi războiul a dispărut vreodată din experiența umană? Poate va fi, dar poate nu în viața noastră.
Pana cand apoi, noi a avut Cel mai bun studiu este cauze și efecte în Ordin la face aceasta cât mai rar și cât se
poate de corect.

• Război, înțeles la fel de organizat violenţă purtat pe de politic unități împotriva altora, este un subiect central în
studiul IR.
• Carl von Clausewitz descrie război la fel de A raţional instrument folosit de liderilor politici pentru a-și atinge
obiectivele.
• Alte IR savanţii vedea război la fel de A produs de liderilor calcule greșite sau percepții de frică, interes, prestigiu
și răzbunare.
• Războaie sunt de multe ori au luptat pentru material câştig: pentru teritorială achiziție, acces la resurse și piață,
sau pentru a apăra sistemul economic existent .
Cum drept are A război fost urmărit penal ( jus in bello ).
188
ir1011_2016.indb 189 16/05/2016 14:22:44

Capitol 13: Război

După ce ați finalizat acest capitol și lecturile și activitățile esențiale, ar trebui să fiți capabil să:
• explica cel sens de 'război' în IR
• explica niste de este cauze
• evalua motivele actorilor pentru purtand război
• diferențiați între diferit tipuri de război
• discuta cel loc de justiţie în război.
Capitol vocabular
• război
• nuclear descurajare
• stabilitate-instabilitate paradox
• ciocnirea civilizațiilor
• public bunuri
• revoluţie în militar treburile (RMA)
• necinstiţi state
• arme de masa distrugere (ADM)
• liberal drepturi
• justiţie
• terorism

1. Cum ar tu defini război?
2. Cum mulți diferit tipuri de război poate sa tu identifica?
3. Critic evalua Două structural teorii de război.
4. Este aceasta vreodată posibil la justifica razboiul?
189
ir1011_2016.indb 190 16/05/2016 14:22:44

Note
190
ir1011_2016.indb 191 16/05/2016 14:22:44

Capitol 14: Pace
Capitol 14: Pace
eu prefera cel cel mai nedrept pace la cel cel mai drept război.
Cicero (106–43 BC)

• familiariza tu cu diferit definiții de pace
• explora variat teorii asociate cu aceasta
• a intelege cel politic forme acea pace a presupus
• evalua dacă cel lume este Mai mult pașnic astăzi decât la alte puncte din istorie.
• explica De ce niste pace tratate a reusi și alții eșuează
• evalua cel impact de pace miscarile în cel Rece Război
• a evalua cel semnificaţie de pace proceselor de cand cel Sfârşit de cel Război rece
• să evalueze dovezile care susțin teza că lumea devine mai pașnică
Esenţial citind
Baylis, J. 'Internaţional și global Securitate' în BSO, Capitol 15.
Galtung, J. 'Violenţă, pace și pace cercetare', Journal of Peace Research 6(3) 1969, pp.166–91.
Uman Securitate Raport Proiect Raportul Securității Umane 2009/2010: cauzele a păcii și a costurilor în scădere ale războiului .
(Oxford: Oxford Universitate Press, 2010) [ISBN 9780199860814].
Proiect Raport privind securitatea umană Raport privind securitatea umană 2013 – Declinul în global violenţă: dovezi, explicaţie și
contestatie. (Vancouver: Human Security Press, 2013). O copie a raportului este disponibilă pe VLE.
Reus-Smit, C. 'Internaţional lege' în BSO, Capitol 18.
Taylor, P. și C. Devon 'The Unit națiuni' în BSO, Capitol 20. „Concertul de competențe” în GCR.
'Structural violenţă' în GCR.

Adler, E. „Condiție(e) de pace' în Dunne, T., M. Cox și K. Stand The optzeci criza de ani: relații internaționale 1919–1999 .
(Cambridge: Cambridge University Press, 1999).
Înger, N. Marea iluzie: un studiu al relației dintre puterea militară și națională avantaj . (Londra: Obscure Books, 2006).
191
ir1011_2016.indb 192 16/05/2016 14:22:44

Ayres, RW 'A lume zbor în afară? Violent naţionalist conflict și cel Sfârşit de frigul _ Război', Jurnal de Pace Cercetare 37(1) 2000,
pp.105–17.
Dorussen, H. și H. Ward — Comerţ retelelor și cel kantian pace', Jurnalul de Peace Research 47(1) 2010, pp.29–42.
Gaddis, JL 'The lung pace: elemente de stabilitate în cel postbelic sistem internaţional', International Security 10(4) 1986, pp.92–
142.
Gartze, E. 'The capitalist pace', american Jurnal of Political Science 51(1) 2007, pp.166–91.
Ikenberry, GJ După victorie: instituții, reținere strategică și reconstrucția ordine după războaie majore . (Princeton: Princeton
University Press, 2000).
Kende, eu. 'The istorie de pace: concept și organizare din cel târziu Middle Ages to the 1870s', Journal of Peace Research 26(3)
1989, pp.233–47.
Kivimaki, T-ul lung pace de ASEAN', Jurnal de Pace Cercetare 37(5) 2000, p.635–49.
Luard, E. Război în internaţional societatea . (Londra: IB Tauris, 1987).
Powell, J. Ură mare, încăpere mică: a face pace în Irlanda de Nord . (Londra: The Bodley Head, 2008).
Richmond, OP O pace post-liberală . (Londra: Routledge, 2011). Sheehan, J. Monopolul violenței: de ce europenii urăsc să
meargă la război .
(Londra: Faber, 2008), in mod deosebit Parte III, „State fără război' pp.147–221.
Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm Anuarul SIPRI 2010: armament, dezarmare și internaţional Securitate .
(Oxford: Oxford University Press, 2010).
Stringham, E. 'Comerţ, piețe, și pace: Richard a lui Cobden lecții de durată ', The Independent Revizuire _ 9(1) 2004, pp.105–
16.
Thompson, EP Dincolo frigul Războiul . (Londra: Merlin presa și SFÂRŞIT, 1982).
Capitol rezumat
• Pace cercetare a fost cel original se concentreze de internaţional relaţii.
• Pace este de multe ori definit la fel de cel absenta de război. Alții vedea pace la fel de o absenta de structural
violenţă, sens acea război Mai fi necesar a crea A Mai mult doar societate și prin urmare A Mai mult durabil
pace.
• Realiști avocat cel conservare de pace prin cel achiziţie de putere – descurajant agresiune prin cel amenințare de
severă represalii.
• Liberalii văd politicile realiste ca auto-înfrângere, preferând tipurile de afirmații făcute de Immanuel Kant și
teoria păcii democratice. Ambii pretind acea cel rădăcini de pace sunt la fi găsite în cel intern sisteme politice
adoptate de statele lumii.
• niste Liberalii avocat un important rol pentru internaţional lege, pe care ei Spune ar putea fi capabil la a inlocui
forta la fel de A garant de state' Securitate.
• Conferințele de pace au fost studiate pe larg, în special succesele Congresul de la Viena și eșecuri ale Conferința
de pace de la Paris .
• Tratatele de pace au mai mult succes atunci când semnatarii lor sunt de acord asupra nucleului valori, când
învingători și învinși sunt legat la cel la fel instituțiilor postbelice și atunci când toate părțile înțeleg în mod clar
sensul unui tratat.
• Pace miscarile apar afară de civil societate la descuraja liderii de stat să nu ia măsuri care pot duce la conflicte
violente.
• Moștenirea mișcărilor pentru pace este contestată de cei care le consideră irelevante – realiști și marxişti – și de
cei care le văd ca fiind responsabile. pentru schimbându-se perceptii și realizarea pace Mai mult probabil –
Liberali și constructiviști.
192
ir1011_2016.indb 193 16/05/2016 14:22:44

Capitol 14: Pace
• Procesele de pace sunt negocieri complexe care necesită voință politică semnificativă de ambele părți ale unui
conflict, actori terți care pot construi și menţine încredere între cel opunându-se laturi, și A dorinta generala de
compromis.
• Mulți pace proceselor cere un internaţional menținerea păcii forta să se introducă între combatanți pentru a
monitoriza, dezarma și demobiliza combatanții.
• Dacă sau nu tu gândi cel lume este devenind Mai mult pașnic depinde de modul în care îl definiți și măsurați, cu
mulți indicatori statistici care arată că lumea este mai puțin războinică astăzi decât în deceniile trecute.
• Secolul 21 a cunoscut o scădere dramatică a numărului de războaie între state, dar un crește în cel număr de civil
și nou războaie.
Introducere
Studiul păcii, sensul ei și condițiile în care se produce avea A lung istorie în internaţional relaţii. Când cel Hon.
Major David Davies a fondat prima poziție academică specializată în IR în 1919, spera el la 'vestitor în A nou
lume, eliberat din cel ameninţare de război'. În secolul de atunci, biblioteca de cercetare a păcii a IR a crescut
dramatic. Acest capitol vă prezintă o parte din această bibliotecă, concentrându-vă pe ce este pacea, cum
aceasta are fost urmarit prin tratate și așezări, cel influență a mişcărilor de pace şi a unor procese de pace din
istoria recentă.
După cum ați văzut în ultimul capitol al acestui ghid de subiecte, lumea modernă a avut, fără îndoială fost în
formă de război. Aceasta are de asemenea fost în formă de pace. Având posibilitatea de a alege, majoritatea
indivizilor și statelor preferă pacea războiului. Nu-i ucide sau al lor cetățeni, aceasta permite economii la funcţie
lin, aceasta face nu inhibă comerțul și este în general mai puțin costisitor decât războiul. Instinctiv, pacea pare și
moral superioară. Există un loc special în istoria umanității pentru figurile care s-au luptat pentru cauzele lor
prin mijloace non-violente, inclusiv Mahatma Gandhi și Dr. Martin Luther King Jr. În aceeași măsură, există
puțină simpatie pentru „războinici”. A fi etichetat ca războinic în lumea modernă implică riscuri politice. Poate
duce la acuzații
crime de război, pecetluind soarta unor lideri precum liderul sârb Slobodan Miloševic, care a murit în închisoare
în timp ce se afla în fața Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie în 2006. Chiar și atunci când o
urmărire penală pentru crime de război este exclusă, „belicul” eticheta poate grav deteriora A politic reputatie,
la fel de ambii britanic Prim ministru Tony Blair și președintele american George W. Bush au descoperit de când
au condus invazia Irakului în 2003.
Acest capitol voi explora A puţini de cel subiecte asociate cu pace, începând cu definiţiile de bază ale
conceptului. Veți examina apoi teoriile realiste și liberale ale păcii înainte de a trece la trei expresii practice
importante ale păcii în sistemul internațional contemporan: tratatele sau acordurile de pace, mișcările de pace
și procesele de pace. Vom împacheta sus cel capitol de luand in considerare dacă sau nu cel lume este devenind
un loc mai liniștit.
The sens de pace

Ce este 'pace'? The instinctuală Răspuns este la defini aceasta la fel de cel opus de razboi – un absenta de
armat conflict între politic unitati. Acest bun simț abordare este amenda pentru incepatori, dar ce despre
perioade de pace care sunt doar interludii între conflicte? Ce despre state acea sunt in pace dar sunt pregătirea
pentru război, la fel de a fost cel caz în cel interbelice și Rece
193
ir1011_2016.indb 194 16/05/2016 14:22:44

Război perioade? Este aceasta suficient la defini pace la fel de cel absenta de război intre state? Este un refugiat
sărace care trăiește într-o tabără temporară într-un stat care nu este la război cu adevărat viaţă în pace? Evident,
al nostru definiție de pace are nevoie de mai multă gândire.
O a doua problemă se referă la dezirabilitatea păcii. Așa cum am făcut deja indicat, pace este văzut ca ceva ce
merită urmărit și războiul ca ceva in valoare de evitând. In orice caz, pace este nu mereu fără ambiguitate
pozitivă. De exemplu, când s-a confruntat cu ascensiunea Japoniei imperiale în anii 1930, a fost aceasta mai
bine pentru China la căuta niste formă de pace sau ar trebui să au luat măsuri pentru a se apăra și, prin urmare,
să provoace un război pe scară largă cu Japonia? Este mai bine să acceptăm o ordine nedreaptă – și astfel să
păstrăm pacea – sau să luăm armele pentru a ne opune nedreptății? În termeni umani, și alte lucruri fiind egal,
pace este de preferat la război. Cu toate acestea, pentru că alte lucruri nu sunt niciodată egale, pacea cu orice
preț este uneori un obstacol în calea justiției.
Poate fi util să ne gândim la pace în termeni non-militari. Aceasta are a fost realizat de cercetătorul norvegian
de pace, Johan Galtung. În opinia sa, pacea este mai mult decât absența violenței personale manifeste. Implica
ceva mult mai activ. Sub titlul de pace, Galtung include măsuri pozitive întreprinse de state, indivizi și societatea
civilă grupuri pentru a crea o cultură a păcii care nu numai că exclude războiul, ci și pune capăt formelor de
violență structurală care limitează capacitatea unui individ de a îndeplini al lor potenţial. Pace, în a lui
Galtung vedere, cere nu numai un absența războiului – pe care el o definește drept „pace negativă” – dar și o
absență a
nedreptatea socială cauzată de violența structurală – pe care o definește drept „pozitivă pace'. La fel de lung la
fel de oameni sunt înfometând în Somalia sau incapabil la merg la școală din motive de gen, clasă, etnie sau
identitate, o vor face doar întotdeauna fi capabil la obține pace în este negativ formă. Într-adevăr, asa de lung la
fel de aceste structuri de violență persistă, nu vom putea vorbi de „pace” în vreun sens semnificativ.
rezumat
pace.
► Stop și citit : Galtung, J. 'Violenţă, pace și pace cercetare', Jurnal de Peace Research 6(3) 1969, pp.167–68, 183–86.
► Stop și citit : 'Structural violenţă' în GCR.
Activitate
Utilizare cel masa de mai jos la organiza cel glosar termeni de mai jos la fel de forme de personal și violența structurală.
Personal violenţă Structural violenţă
Glosar: bombardament, copil muncă, economic exploatare, analfabetism, crimă, sărăcie, rasism, viol, sexism, excludere socială,
sinucidere, furt, tortură
194
ir1011_2016.indb 195 16/05/2016 14:22:44

Capitol 14: Pace
Teorii de pace
Teoria păcii negative și pozitive a lui Galtung este una dintre numeroasele contribuții făcut de pace cercetători
peste cel ani. ei continuă să te lupți cu întrebări fundamentale, în special cu modul în care pacea – fie că este
pacea pozitivă sau negativă – poate fi atinsă. Pentru cele mai influente răspunsuri, trebuie să ne întoarcem la
teoria realistă și liberală.
Realiștii acceptă că pacea poate fi un lucru bun. Unele mărci de realism susțin că singurele modalități de a-l
atinge sunt păstrarea echilibrului de putere între diferitele state. Alții susțin că singura modalitate de a evita
invazia este prin construirea propriilor capacități militare sau prin achiziționarea de arme nucleare pentru a
descuraja războiul interstatal. Rezoluții împotriva războiului și cel arme de război sunt toate foarte bine, ei
Spune. The Nobel Prețul păcii este A amenda lucru. In orice caz, la cel Sfârşit de cel zi, Realiști menţine că cea
mai eficientă modalitate de a asigura pacea este descurajarea – creșterea
cel cheltuieli de război pentru acestea OMS ar putea fi ispitit la start unu. The mai hotărât, dur și fără ambiguitate
sunteți ca stat, cu atât aveți mai multe șanse să impuneți relații pașnice cu potențialii agresori.
The cel mai rău posibil lucru acea Realiști crede A stat poate sa do este la da o impresie de slăbiciune. Acest
lucru nu ar face decât să-i încurajeze pe alții să fie mai agresivi. A fost doar o asemenea dinamică, susțin ei, care
a permis al doilea Lume Război la întâmpla când nici unul de cel Grozav Puterile s-a dovedit dispus să se opună
ambițiilor revizioniste ale Germaniei, Japoniei sau Italiei.
Pentru realiști, pace trebuie sa fi construit din A clar poziţie de putere și susținut de o capacitate militară
semnificativă.
Statismul este firul comun în toate ideile realiste despre pace. Realiștii clasici și structurali sunt de acord că pacea
este definită ca absența unui conflict politic violent între state. Aceasta exclude „pacea pozitivă” la nivel
individual a lui Galtung, concentrându-se în schimb pe pace ca fenomen la nivel de unitate și sistem. Principalul
interes al realiștilor este securitatea națională – protecția statului suveran împotriva potențialelor
amenințări.
Activitate
Este 'naţional Securitate' cel la fel lucru la fel de 'pace'? Poate sa A stat obține unu fără realizandu-l si pe celalalt?
Viziunea realistă este adesea criticată. În discuţiile publice, pacifiştii – care sunt opus la violenţă în orice formă –
obiect la cel contradictii implicit în programul realismului de înarmare pentru pace. Liberalii folosesc teoria
realistă să subliniem că speranța pentru pace în timp ce se pregătesc pentru război îi face pe alții din sistemul
internațional să se simtă nesiguri, ceea ce duce la dilema de securitate care se află încă în centrul IR mainstream.
Ei susțin că trebuie să existe mai mult durabil cale a crea un pașnic ordine Mondiala. Deși liberalii acceptă acea
putere este și voi rămâne important în lume politică, ei vedea
cel urmărire de militar putere singur la fel de un nesustenabil bază pentru pace pe termen lung .
După cum s-a discutat în capitolul 7 al acestui ghid de subiect, filosoful din secolul al XVIII-lea Immanuel Kant
descrie un program pentru pacea perpetuă în detaliu. Aceasta include, printre altele, opoziția față de tratatele
secrete și la state intervenind la modifica 'cel constituţie sau guvernul” altui stat. Și mai interesantă este punctul
său de vedere conform căruia pacea perpetuă poate fi garantată numai atunci când „constituția civilă a fiecărui
stat ar trebui să fie republicană”. Într-o engleză simplă, Kant susține că pacea va fi numai
195
ir1011_2016.indb 196 16/05/2016 14:22:44

fi posibil când fiecare european stat suferă major intern reforme politice, conducere la cel creare de neautoritar
forme de guvern care nu va fi înclinat să lupte împotriva altor democrații. Prin legarea ideii de pace la state'
intern sisteme de guvern, Kant depune cel fundament pentru ceea ce este acum cunoscut în IR ca teoria păcii
democratice (DPT). După cum sa discutat în capitolele 5 și 7, aceasta este convingerea că democrațiile liberale
ar putea intra în război cu statele iliberale și nedemocratice, dar nu vor
luptă o alta democraţie. În cel economic sector, DPT este asociate cu ideea că relațiile de piață și
interdependența economică promovează un comportament interstatal cooperant. În secolul al XIX-lea și
începutul secolului al XX-lea, aceasta 'gratuit comerţul teorie de pace' a fost avansat de A varietate de gânditori
influenți. Scriitorul englez din secolul al XIX-lea Richard Cobden credea că a crescut comerțul ar slăbi pe caz
pentru război. În 1909, Norman
Înger publicat Marea iluzie , în care el argumentează acea război în cel începutul secolului al XX-lea a devenit
din ce în ce mai puțin probabil. Într-o eră a economiilor din ce în ce mai interdependente, el a susținut că nu
era în interesul nimănui să intre în război. Marele economist austro-american Joseph Schumpeter a insistat că
economia capitalistă modernă, integrată, a făcut statele în mod inerent pașnice și, prin definiție, opuse cuceririi.
Cu toate că cel teorie acea economic interdependenţă face război Mai puțin probabil a primit o lovitură majoră
în 1914, avocații săi nu au renunțat la cauză.
Pe măsură ce Primul Război Mondial continua, cei care pledează pentru pace au găsit un puternic avocat în NE
Președinte Woodrow Wilson. Wilson ramane A
controversat figura, dar el a fost Nu simplă la minte utopic. The lume, insistă el, s-a îndurerat în 1914 pentru că
oamenii de stat au continuat să gândească asta
a fost posibilă atingerea păcii prin acumularea de arme și menținerea unui echilibru de putere extrem de
instabil. La Conferința de Pace de la Paris, Wilson a susținut că este timpul să creăm o lume în care dreptul
internațional să fie înlocuit cel lege de cel junglă, permițând internaţional organizatii ca Liga Națiunilor să
limiteze tendința statelor de a recurge la violență ca mijloc de realizare a securității.
Activitate
Acum acea tu sunt familiar cu Al realismului și a liberalismului programe pentru pace, utilizare tabelul de mai jos pentru a vă organiza
punctele tari și punctele slabe ale fiecărei abordări.
Liberalism Realism
Puncte forte
Puncte forte
Puncte slabe
Puncte slabe
După cum sa remarcat în capitolele istorice ale acestui ghid de subiect, tendința liberală în IR după cel Primul
Lume Război făcut nu Stop o alta război, iar președintele Wilson însuși și-a pierdut credibilitatea în anii de după
1918. Totuși, ideile wilsoniene trăiesc. Chiar și astăzi, un caz puternic este făcut de John Ikenberry acea cel extins
perioadă de pace între occidental puterile
196
ir1011_2016.indb 197 16/05/2016 14:22:44

Capitol 14: Pace
din 1945 se bazează pe ideile wilsoniene. Ordinea internațională post-1945 în cel occidental lume a fost creată
de A prin chintesență liberal putere – SUA. S-a construit pe teoriile comerțului liber, guvernării democratice și
importanței organizațiilor internaționale precum ONU. În anii de după 1945, s-a construit o pace de succes nu
pentru că SUA au mai multe tancuri, avioane și submarine decât dușmanii săi, ci pentru că SUA și Occidentul s-
au bazat pe tradiția liberală de a face pace, grăbind reconstrucția regiunii după patru decenii. de profundă
tulburare între 1914 şi 1945.
rezumat
severă represalii.
• Liberalii văd politicile realiste ca auto-înfrângere, preferând tipurile de creanțe făcut de Emanuel Kant și
Democratic Pace Teorie.
Ambii Revendicare acea cel rădăcini de pace sunt găsite în cel intern sisteme politice adoptate de statele lumii.
• Unii liberali susțin un rol important pentru dreptul internațional, care ei Spune ar putea fi capabil la a inlocui
forta la fel de A garant de securitatea statelor .
Pace tratate
Când războaiele se termină, rămâne la latitudinea celor rămași în urmă să construiască pacea durabilă. Acest
lucru nu este niciodată ușor. Câștigătorii vor adesea să pedepsească pe învinși, așa cum au făcut după cel Primul
Lume Război. Mai mult de multe ori decât nu, războaie părăsi în spate rupt economii, resentiment și suspiciune
– toate de care face A societate internațională stabilă mult mai greu de realizat. În plus, atunci când un război se
termină, este cauze do nu neapărat dispărea. Acest este De ce niste pace
aşezări – și din nou noi întoarcere la acestea făcut după cel Primul Lume Războiul – sa dovedit atât de
spectaculos de nereușit.
Cea mai bună modalitate de a asigura pacea după un război prelungit rămâne aprig contestată în RI, fiecare
abordare teoretică propunând propria sa foaie de parcurs. Există o vastă literatură despre pacea din Westfalia,
semnată în 1648 la Sfârşit cel Treizeci Ani' Război. La fel de tu avea deja învățat, aceasta aşezat legala fundație
pentru cel instituţie de stat suveranitate și adus oarecare măsură de Ordin la ale Europei anarhic internaţional
societate. The Congresul de la Viena (1814–5) a făcut obiectul unor cercetări și mai ample. Acest lucru a acordat
o atenție deosebită dependenței acordului de pace de marile puteri pentru a gestiona societatea internațională
prin „Concertul Europei”.
La mulți în IR, cel Congres de Viena produs unu de cel cel mai așezări de pace de succes din toate timpurile,
folosind un concert de puteri pentru a construi „Lungă pace” care a menținut Europa mai mult sau mai
puțin stabilă de-a lungul secolului al XIX-lea. Conferința de pace de la Paris, care a dus la Tratatul de Pace
de la Versailles în 1919, a făcut, de asemenea, obiectul unei dezbateri intense, la fel ca și diferitele tratate și
reglementări care au dus al Doilea Război Mondial și Războiul Rece la concluzii foarte diferite.
► Stop și citit : 'Concert de puteri' în GCR.

Tratate sunt A formă de acord a intrat în de suveran state. ei sunt acorduri între consimțând petreceri, și poate sa
prin urmare presupune A caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Acest lucru conferă tratatelor o
importanță deosebită în dreptul internațional, în măsura în care pot cere conformarea semnatarilor lor.
Prin urmare, unele state văd orice tratat ca o amenințare la adresa autonomiei sale internaționale. ei poate sa
prin urmare crea serios Probleme pentru niste politicieni,
197
ir1011_2016.indb 198 16/05/2016 14:22:44

mai ales cele americane. În parte, acest lucru se datorează faptului că camera superioară a Congresului SUA,
Senatul, trebuie să ratifice orice tratat cu o majoritate de două treimi. Datorită presiunilor interne, acest lucru se
dovedește adesea imposibil. De la George Washington ramas bun abordare, Acolo are fost A suspiciune acea
orice punct de vedere juridic internaţional acorduri ar putea limită NE suveranitate și încurcă-l în dispute
îndepărtate. Acest lucru a avut consecințe politice atunci când Congresul a refuzat să ratifice Tratatul de pace de
la Versailles în 1919 și Protocolul de la Kyoto din 1997. guvernând climat Schimbare, și când aceasta revocat cel
Tratatul antirachete balistice semnat cu Uniunea Sovietică în 1972.
Acolo este Nu singur teorie explicând Cum tratate a functiona în societatea internationala. Trei general puncte,
in orice caz, sunt in valoare de păstrarea în minte. În primul rând, un tratat este mai probabil să creeze pacea
atunci când semnatarii săi convin
miez valorile. The eșec de cel URSS, STATELE UNITE ALE AMERICII și Regatul Unit la de acord pe valorile comune
ajută la explicarea de ce discuțiile lor de pace nu au reușit să producă un tratat Sfârşit cel Al doilea Lume Război.
De asemenea, cel creştere armonie între super puteri în cel târziu anii 1980 ajută la explica De ce cel tratate acea
încheiat cel Rece Război – astfel de la fel de acea care reunificate Germania – au fost mai de succes. De
asemenea, explică realizările Uniunii Europene:
o organizație bazată pe tratate care reunește state care au aceleași opinii pentru a coopera în interesul lor
reciproc. Cu toate acestea, chiar și atunci când statele împărtășesc aceleași valori, ele pot să nu fie de acord.
Acesta a fost cu siguranță cazul în 1989, când Marea Britanie și Franța nu au fost de acord puternic cu privire la
forma viitoare a Europei; cu Marea Britanie sperând acea NATO ar Joaca cel conducere rol în securitate
europeană in timp ce Franţa preferat acea Securitate deveni cel responsabilitate a Comunităţii Europene
(Uniunea Europeană de astăzi).
Un al doilea punct de luat în considerare este motivul pentru care unele acorduri de pace pun cu succes bazele
păcii, în timp ce altele se prăbușesc. Acordurile de pace de succes tind să fie incluzive, atrăgând învingători și
învinși deopotrivă într-un set comun de norme, reguli și practici. Așezările nereușite sunt
de multe ori în mod deliberat exclusiv, excluzând A de război învinși din deplin calitatea de membru în
societatea internațională. La Versailles în 1919, aliații victorioși au exclus Germania din Liga Națiunilor, au
impus reparații punitive și au forțat-o să accepte întreaga responsabilitate pentru izbucnirea războiului.
Excluderea Germaniei a avut consecințe care au dus direct la ascensiunea lui Hitler și la Al doilea razboi
mondial. Până în 1945, atât SUA, cât și Marea Britanie au învățat câteva lecții din 1919 și și-au propus să
reintegreze Germania în societatea internațională occidentală. Rezultatul a fost o Republică Federală Germania
prosperă și angajată (Germania de Vest), care a acționat ca un bastion împotriva avansurilor sovietice în blocul
de Vest.
A treia problemă se referă la diplomație și la formularea ambiguă folosită adesea în acordurile de pace pentru
a-i aduce pe toți „la bord”. Ambiguitatea este în centrul diplomației. De aceea, diplomații și consilierii lor
juridici domină redactarea și semnarea tratatelor. Pe termen lung, ambiguitatea poate crea tot felul de dispute.
Aceasta a fost o problemă în urma acordului final asupra Germaniei unificare și cel nou ale Germaniei calitatea
de membru de NATO în 1990. URSS, și mai târziu Federația Rusă, au presupus că acordul implica acea NATO ar
nu extinde este a ajunge în cel nou Germania.
The STATELE UNITE ALE AMERICII citit cel acord foarte diferit, și încurajat Germania la Accept calitatea de
membru în cel Nord atlantic Securitate comunitate . Rezultatele au fost problematice pentru ordinea post-
Război Rece în Europa. Au creat o situație care a lăsat Federația Rusă să se simtă trădată și din ce în ce mai
neîncrezătoare față de fostul bloc occidental. Acest lucru nu a contat
de asemenea mult când Rusia a fost slab și împărțit în cel anii 1990. In orice caz, odată NATO a început mărirea
în zelos, aducând cel organizare dreapta sus la granițele Federației Ruse însăși, au început pericolele ambiguității
198
ir1011_2016.indb 199 16/05/2016 14:22:44

Capitol 14: Pace
să se răspândească prin sistemul internațional. În anii de după, Rusia a luat un tot mai mult activ poziție împotriva
NATO și UE expansiune. Scurtul și brutal război în Georgia în 2008 a fost unu nefericit, dacă indirect, consecință.
Conflictul în curs din Ucraina este altul.
rezumat
sensul unui tratat.
► Stop și citiți : BSO, capitolul 18, Caseta 18.2, p.277.
Activitate
Caseta 18.2 din manual enumeră șase dintre cele mai importante tratate juridice din istoria internațională. Ce vă spun aceste scurte
rezumate despre relația dintre războaie și dezvoltarea dreptului internațional? Creați-vă propria listă cu ceea ce face ca un tratat de
pace să aibă succes. Partajați lista cu colegii dvs. din Forumul de discuții VLE.
Pace miscarile
Tratatele de pace sunt acorduri formale încheiate între state. Mișcări de pace sunt Mai mult informal. In schimb
de fiind organizat de A stat, izvorăsc din societatea civilă cu scopul de a contesta autoritatea. Asta ajuta la
explica De ce guvernele tind la fi suspicios de lor. Acest a fost cu siguranță cel caz pe parcursul cel Rece Război,
când neoficial pace mișcările din Occident au apărut pentru a contesta gândirea convențională, punând la
îndoială amploarea amenințării sovietice și necesitatea asigurării reciproce.
distrugere. Cum efectiv ei au fost în încetinind cel arme rasă sau zădărnicirea unei politici militare specifice
rămâne neclară. „Nu foarte” ar părea să fie
cel mai evident răspuns. Totuși, cantitatea de timp pe care guvernele occidentale au investit în combaterea pace
miscarile indica acea ei au fost considerate actori relevanți de către cei de la putere.
Mișcări pentru pace merge înapoi mult mai departe decât cel Rece Război. Primul Nobel Premiu pentru Pace a
fost premiat în 1901. Într-adevăr, aceasta a fost cel
măcelul îngrozitor al Primului Război Mondial care a dus la primele mișcări de pace în masă. Aceste asumat A
număr de forme, cel mai coerent exprimată prin crearea a mii de filiale ale Uniunii Societății Națiunilor în anii
1920 și 1930. Acestea au fost dedicate idealului de pace prin dezarmare și securitate colectivă. În SUA, a
existat o
răspuns la fel de puternic la război. În anii 1930, aceasta a luat forma Actelor de Neutralitate, legislație motivată
de izolaționismul țării. Opoziţie la război a dat icre este proprii literatură în cel interbelice ani. Unul dintre cel cel
mai bine vândut cărți de acea perioadă a fost Toate Liniște pe cel de vest față
de Eric Maria Remarque, un veteran german. Descrie, în detaliu grafic, inutilitatea și brutalitatea Primului
Război Mondial. Publicat pentru prima dată în 1928, a mers pe la vinde 2.5 milion copii în este primul 18 luni și
a fost mai tarziu transformat într-un film popular de la Hollywood. După ce au preluat puterea în 1933, naziștii
l-au interzis și au ars, considerând-o o amenințare pentru ideologia lor militantă.
Mișcările de pace din timpul Războiului Rece au fost conduse de o frică comună de nuclear război. The primul
Grozav popular circulaţie apărea în cel târziu anii 1950 si a ajuns A punct culminant ca urmare a cel cubanez
Rachetă Criză în 1962. Aceasta Decolorat _
199
ir1011_2016.indb 200 16/05/2016 14:22:44

pe măsură ce relaţiile dintre cele două superputeri s-au îmbunătăţit în timpul perioadei de destindere . A
apărut din nou la sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980, când Războiul Rece din nou amenințat la căldură
sus ca urmare a cel sovietic invazie de Afganistan, alegerea președintelui SUA Ronald Reagan și desfășurarea
unei noi generații de rachete nucleare cu rază scurtă de acțiune în Europa. Această încarnare a mișcării anti-
război a fost mai echilibrată decât predecesorul ei din anii 1950, care a învinuit în mare parte SUA pentru
Războiul Rece. În anii 1980, acest argument a fost calificat de ceea ce istoricul englez Edward P. Thompson a
numit „responsabilitate împărtășită a superputerii”, care a afirmat că conflictul va continua până când ambele
superputeri se vor îndepărta din Europa.
În cel mai larg IR literatură pe pace miscari, Două probleme rămâne important. unu se referă la rol cel pace
mişcarea jucată în aducerea Războiul Rece la un Sfârşit. Aici, opinie este împărțit între acestea OMS vedere
aceasta la fel de având fost practic irelevantă – o poziție populară în rândul realiștilor și marxiştilor – și acelea
OMS simt aceasta schimbat cel internaţional atmosfera în Europa, pavaj calea dezghețului în relațiile care au dus
la evenimentele din 1989.
Cealaltă problemă se referă la moștenirea mișcării pentru pace. Unii îl privesc ca pe o minor notă de subsol în
cel istorie de cel Rece Război. Alții simt acea cel probleme care condus cel circulaţie încă rămâne, inclusiv
nuclear proliferare si Pericol de război. La fel de A rezultat, pace miscarile sunt probabil la reapare când global
conflict ameninta, la fel de asistat de cel masa demonstraţii împotriva cel invazie de Irak în 2003. Acolo este
Nu uşor cale la rezolva această dezbatere specială. O moștenire, totuși, pare sigură că va continua:
instituționalizarea centrelor de cercetare a păcii înființate în Europa și America de Nord. Este posibil ca
mișcarea, așa cum a fost constituită inițial, să-și fi pierdut o parte din atractivitatea sa în perioada post-Război
Rece. Însă cercetări serioase asupra păcii acea aceasta a dat icre încă merge pe.
rezumat
• Pace miscarile apar afară de civil societate la descuraja stat liderilor să nu ia măsuri care pot duce la conflicte
violente.
Activitate
Luați o secundă pentru a analiza ce abordări principale și alternative ale IR ar simpatiza cu rolul mișcărilor de pace în a pune capăt
Frigului Război. Notează-le în spațiul de mai jos.
Pace proceselor
Un al treilea mod de a gândi pacea și semnificația ei politică la nivel internațional treburile este la uite scurt la
ce este generic definit la fel de „procese de pace”. Acestea au devenit o caracteristică permanentă a peisajului
internațional post-Război Rece. Deși succesul lor în a aduce pacea reală este aprig disputat, unu lucru este clar.
Acolo avea fost multe de lor – din cel Mijloc
200
ir1011_2016.indb 201 16/05/2016 14:22:44

Capitol 14: Pace
Est la Sri Lanka, din De Nord Irlanda la Sud Africa, din Cambodgia spre Sudan. Aceasta este imposibil la
rezuma toate acea are fost scris despre acestea exemple. In orice caz, A puţini general puncte sunt în Ordin.
Primul are legătură cu definiția. Ca și cuvântul „pace”, un proces de pace poate sa fi definit în mulți diferit
moduri. Aici aceasta este folosit la înseamnă un proces politic prin care se rezolvă conflictele politice
negociere non-violentă. Aceste conflicte pot fi interstatale, civile sau unul dintre „noile războaie”
internaționalizate discutate în capitolul anterior. Pace proceselor a functiona la mai multe diferit niveluri și
implica A amestec de diplomație, persuasiune, negociere, măsuri de consolidare a încrederii, mediere și lungă
dialog între cel variat petreceri, uneori oficial, dar adesea off-the record.
În al doilea rând, procesele de pace se întind în mod normal pe mai mulți ani. După cum subliniază
negociatorul britanic Jonathan Powell în reflecțiile sale despre timpul petrecut în Northern Irlanda în cel anii
1990, pace face nu pauză afară peste noapte. Aceasta este necesar să se stabilească mai întâi dacă părțile doresc
într-adevăr pacea. Atunci este esențial să câștigi cât mai mulți intransigenți, în special printre grupuri dedicat la a
continuat conflict. Numai apoi poate sa tu pune pe toți să stea în jurul mesei de negocieri. Totuși, nu poți fi
sigur că tu voi obține A durabil pace. În cel caz de De Nord Irlanda, britanic și irlandez diplomaţi a avut la
exercițiu un enorm Cantitate de rabdare si diplomatic pricepere. ei de asemenea a avut la fel afară variat
remarcabil probleme comune la cel mai pace proceselor. Aceste include cel formă de poliția post-conflict,
caracterul reprezentativ al noilor instituții politice și
problema foarte dificilă a dezarmării. Această ultimă problemă aproape a distrus pace proces în De Nord Irlanda
în cel anii 1990, și împins Guvernul de împărțire a puterii din Irlanda de Nord este în pragul colapsului în 2015.
A al treilea general punct Salutari cel indispensabil rol de mediatori terți și extern actori în ajutand la Apăsaţi
pace proceselor de-a lungul. Dacă cel petreceri la A conflict vrei la schimb valutar război pentru pace, un
vocea externă este esențială pentru a-i încuraja și a garanta acordurile lor ca modalitate de clădire încredere. In
afara actori trebuie sa prin urmare Joaca cel rol de cel cinstit agent, dispus la mobiliza material și ideatic
resurse a sustine toate laturi. Real Probleme poate sa apărea când cel străin este nu vazut ca A dezinteresat
arbitru. Acest este unu motiv De ce cel pace israeliano-palestiniană proces are fost stagnat pentru asa de lung.
In timp ce cel STATELE UNITE ALE AMERICII ar trebui să fi cel
cheie al treilea parte, aceasta este perceput de mulți în cel regiune la fi părtinitoare datorată la „relația sa
specială” cu Israelul și acțiunile sale ostile față de statele arabe din ultimul deceniu. În consecință, SUA nu mai
este privită ca un arbitru dezinteresat și procesul de pace este blocat până când poate apărea un nou broker sau
SUA își pot repara relația cu cauza palestiniană.
O a patra problemă se referă la ceea ce pot produce procesele de pace. Chiar și atunci când procesele au
succes, nimeni nu este mergând la fi pe deplin mulțumit cu rezultat. La fel de Roger MacGuinty spectacole în a
lui comparativ analiză, procesele de pace pot eșua complet și pot lăsa un conflict și mai volatil decât înainte.
Acesta poate fi acum cazul după prăbușirea discuțiilor dintre palestinieni și Israel. Într-adevăr, unul dintre
principalele argumente împotriva relansării procesului de pace în 2008 a fost că un alt eșec ar putea otrăvi
conflictul într-o asemenea măsură încât existau toate șansele ca lucrurile să se înrăutățească. Ca orice acțiune
internațională, procesele de pace nu sunt lipsite de riscuri.
În sfârșit, există multe situații în lume în care se poate spera cel mai bun pentru este un armat armistiţiu sau
impas, a reușit – in orice caz imperfect – prin menținerea păcii internaționale forţelor furnizate de ONU.
Acest
este cel situatie în mulți profund împărțit societăţilor din subsahariana _
201
ir1011_2016.indb 202 16/05/2016 14:22:44

Africa spre Balcani. Forțele de menținere a păcii ONU îndeplinesc astăzi o varietate de sarcini complexe, de la
sprijinirea construirii unor instituții durabile de guvernare globală, la uman drepturi monitorizarea, la Securitate
sector reforma, la dezarmarea, demobilizarea și reintegrarea foștilor combatanți.
În ciuda imperfecțiunilor sistemului, nu există niciun indiciu că cererea căci serviciile ONU sunt în scădere. În
2005, organizația avea puțin peste 60.000 de personal de menținere a păcii pe teren. În 2012 erau aproape
100.000. Până în 2015, acest număr era de peste 123.000 dislocați în 16 operațiuni separate de menținere a
păcii. Numai pe această bază unu poate argumenta că dacă ONU a făcut-o nu exista, cel internaţional
comunitate ar avea la inventa aceasta în pentru a face slujbele dificile și adesea ingrate pe care majoritatea
statelor ar prefera să nu le facă singure.
rezumat
compromis.
Activitate
Definiți fiecare dintre următorii termeni și indicați ce fel de pace (gândiți-vă la Johan Galtung) încearcă să obțină.
Definition Positive or negative peace
Preventive diplomacy
Peacemaking
Peace enforcement
Peacekeeping
Peacebuilding
A Mai mult pașnic lume?

Lumea devine mai „pașnică”? Răspunsul pe care îl primește adesea este răsunător 'Nu'. The colaps de stat
suveranitate în mare spanduri de Irak și Siria, ascensiunea statelor necinstite de facto în Siria, Irak, Nigeria,
Somalia și Libia, insurgențele continue în Afganistan, aproape 30.000 de morți
într-un război în curs împotriva cartelurilor de droguri din Mexic, intervenția Rusiei în estic Ucraina și cel
anexare de Crimeea, potenţial stat eșec în Pakistan, terorist bombe mergând oprit în jurul cel lume – toate
încorporat
202
ir1011_2016.indb 203 16/05/2016 14:22:44

Capitol 14: Pace
în cadrul unui „ război împotriva terorii ” mai larg – par să indice o lume care
alunecă într-un conflict din ce în ce mai mare. În plus, cum putem vorbi de pace când
continuă să se cheltuiască atât de mult pe arme? După cum a arătat Institutul de
Cercetări pentru Pace din Stockholm, cheltuielile militare la nivel mondial în 2014 au
totalizat o valoare estimată. 1,76 USD trilion, un crește de Mai mult decât 600 USD
miliard de cand 2001 și 200 USD miliarde mai mult decât a fost cheltuit în final ani ai
Război rece.
Cu toate acestea, nu toate dovezile indică în direcția creșterii conflictului. Cercetările
recente despre război sugerează ceva mai puțin sumbru – departe din ce în ce mai dese
și mai sângeroase, războaiele sunt mai puțin frecvente și mai puțin sângeroase decât
erau în secolul al XX-lea. Aceasta nu este cu siguranță impresia pe care o are cineva
citind, urmărind sau ascultând știrile. Cu toate acestea, cifrele indică faptul că războaiele
regionale au avut loc înainte de anii 1990 au fost mult Mai mult devastator decât
acestea au luptat de cand. Desigur, există și excepții. Războaiele aflate în desfășurare în
provinciile estice ale Republicii Democrate Congo (RDC) și războiul civil din Siria au
fost în special mortal. Dintr-o statistică punct de vedere, însă, este
mediile generale care contează. Acestea ne spun că, în timp ce un standard
internațional conflict pe parcursul cel Rece Război ucis în jurul 20.000 oameni pe an,
acea medie a scăzut la 6.000 de decese pe an în cei 20 de ani de atunci. În cel din timp
21 secol, cel număr scăzut la 'numai' 3.000. Aceasta este
A semnificativ reducere acea ramane inferior decât cel al 20-lea secol medie, chiar și
după ce se ține cont de conflictele din Siria și Irak.
O alta important indicaţie de acest tendinţă este cel declin în cel număr a războaielor
purtate între state. Aici, din nou, statisticile spun o poveste foarte diferită de opinia de
bun simț că lumea devine din ce în ce mai sângeroasă.
În timp ce în anii 1950 existau, în medie, puțin peste șase conflicte interstatale în fiecare
an, acest număr a scăzut la doar unul până la începutul secolului. În plus, nici unul de
aceste au fost au luptat între cel Grozav puterile. De fapt, luate în considerare pe termen
mai lung, nu a existat niciun război între marile state occidentale de 60 de ani. Acest
lucru este fără precedent. După cum subliniază Evan Luard, este o schimbare de
proporții spectaculoase, și este poate cel singur cel mai izbitoare discontinuitate acea
istoria războiului a produs.
Acest situatie are fost cu grijă rezumat în cel Uman Securitate Raport pentru 2012–13.
Aceasta puncte afară acea, cu toate că relativ mic savant atenția a fost îndreptată asupra
problemei – poate pentru că pacea este mai puțin interesantă decât războiul – cel
declin în ambii cel număr și intensitate de războaie de cand 1989
a fost izbitor. Între 2011 și 2012, numărul conflictelor în curs de desfășurare scăzut din
37 la 34. Războaie definit la fel de 'înalt intensitate' conflicte
– ducând la încă peste 1.000 de morți în luptă pe an – a scăzut cu 78% între 1988 și
2008 și rămâne constant la aproximativ șase pe an. 1 Nu ar trebui să neglijăm 1Uman
Securitate
importanța proceselor de pace în realizarea acest reducere. Aceasta este Adevărat acea Raport 2013.
nou și îngrozitor războaie fie a început sau a continuat după 1989. Cu toate acestea, cel
general tendinţă în termeni de victime și conflicte indică faptul că sistemul internațional
nu este la fel de sumbru pe cât ne-ar face să credem unii jurnaliști, academicieni și
politicieni. Noi Trăi în A periculos lume, dar nu în A lume fără speranţă.
rezumat
• Dacă crezi sau nu că lumea devine mai pașnică depinde de modul în care definiți și
măsurați pacea, cu mulți indicatori statistici arătând acea cel lume este Mai puțin
războinic astăzi decât în decenii trecute.
• Secolul 21 a cunoscut o scădere dramatică a numărului de războaie între state, dar un
crește în cel număr de civil și nou războaie.
203
ir1011_2016.indb 204 16/05/2016 14:22:44

► Stop și citit : Cifre 4.1, 4.2, 5.1, 5.2, 6.1 și 6.2 în Uman Raport de securitate
2013 .
Activitate
Folosind cifrele postate pe VLE, identificați tendințele privind numărul și intensitatea conflictelor de cand cel Sfârşit de cel Rece
Război. Acțiune ta observatii cu ta colegii în forumul de discuții al VLE.
Concluzie
De ce războaiele interstatale sunt mai puțin frecvente astăzi decât în trecut? Există mai multe explicații. Se
subliniază dificultatea tot mai mare de a ține cuceririle și de din punct de vedere economic exploatând teritorii
după unu are i-a invadat. Un altul se uită la amploarea distrugerii cauzate de războaiele moderne
convenționale, care le face nesustenabile pe termen mediu sau
termen lung. Opinia exprimată de unii teoreticieni pune mare atenție pe important parte jucat de public opinie
în subminarea state' înclinaţii de a merge din nou la război. Sfârșitul Războiului Rece a jucat, de asemenea, un
rol esențial în reducerea cel incidenţă de război de tăiere oprit sau reduce cel livra de arme și sprijin pentru state
și insurgențe deopotrivă. Există cu siguranță o corelație puternică între încheierea conflictului dintre superputeri
și numărul redus de războaie din multe părți ale lumii.
La acest listă, noi ar trebui să adăuga Două alte explicatii pentru cel circulaţie departe de război: efectul de
descurajare al armelor nucleare și rolul pacificator al globalizării. Ambele poziții sunt problematice. Cei care
subliniază efectul descurajator al armelor nucleare par să uite că deținerea de arme nucleare ajută la dilema de
securitate pe care realiștii o învinuiesc pentru persistența războiului. Între timp, globalizarea poate la fel
uşor cauză competitiv anxietăți la fel de de cooperare comportament. In orice caz, chiar și scepticii trebuie să
recunoască ceva aici: armele de distrugere în masă (ADM) pot determina statele să acționeze cu prudență, așa
cum a fost cazul relațiilor dintre India și Pakistan. Între timp, legăturile economice tot mai mari oferă statelor
stimulente materiale pentru a-și rezolva divergențele în mod pașnic. Argumentul economic este unul deosebit
de interesant. Creșterea comerțului a făcut-o
nu împiedică izbucnirea primului război mondial. Aproape 100 de ani mai târziu, avansul capitalismului în cele
mai integrate părți ale lumii – aici luate în sensul UE, regiunea transatlantică și Asia de Est – a determinat statele
din aceste zone să-și rezolve diferențele prin alte mijloace decât cele armate. forta. Dacă acest voi în cele din
urmă elimina toate surse de tensiune în societatea internațională este foarte puțin probabil. Cu toate acestea, ea
poate, în timp, să conducă sistemul internațional mai departe pe drumul către pace.

pace.
severă represalii.
• Liberalii văd politicile realiste ca auto-înfrângere, preferând tipurile de afirmații făcute de Immanuel Kant și
teoria păcii democratice. Ambii pretind acea cel rădăcini de pace sunt la fi găsite în cel intern sisteme politice
adoptate de statele lumii.
204
ir1011_2016.indb 205 16/05/2016 14:22:44

Capitol 14: Pace
• Unii liberali susțin un rol important pentru dreptul internațional, care ei Spune ar putea fi capabil la a inlocui
forta la fel de A garant de securitatea statelor .
sensul unui tratat.
• Pace miscarile apar afară de civil societate la descuraja liderii de stat să nu ia măsuri care pot duce la conflicte
violente.
compromis.
• Dacă credeți sau nu că lumea devine mai pașnică depinde de modul în care o definiți și măsurați, cu mulți
indicatori statistici arătând acea cel lume este Mai puțin războinic astăzi decât în decenii trecute.
• Secolul 21 a cunoscut o scădere dramatică a numărului de războaie între state, dar un crește în cel număr de civil
și nou războaie.

Având efectuat acest capitol, și având efectuat cel Lecturi și activități esențiale, ar trebui să fiți capabil să:
• explica De ce niste pace tratate a reusi și alții eșuează
• evalua cel impact de pace miscarile în cel Rece Război
• a evalua cel semnificaţie de pace proceselor de cand cel Sfârşit de cel Război rece
• să evalueze dovezile care susțin teza că lumea devine mai pașnică
Capitol vocabular
• structural violenţă
• echilibru de putere
• naţional Securitate
• concert de puterile
• Versailles Pace Tratat
• conformitate
205
ir1011_2016.indb 206 16/05/2016 14:22:44

• Securitate comunitate
• civil societate
• dezarmare
• detente
• menținerea păcii
• război pe teroare

1. Ar trebui să pace fi definit la fel de cel absenta de razboi?
2. Este Acolo orice singur teorie de pace acea tu găsi convingător?
3. Poate sa nuclear arme fi văzut la fel de arme de pace?
206
ir1011_2016.indb 207 16/05/2016 14:22:44

Capitol 15: Putere
Capitol 15: Putere
Presupunem că oamenii de stat gândesc și acționează în termeni de interes definit ca putere, iar dovezile istoriei susțin
această presupunere. Această presupunere ne permite să reluăm și să anticipăm, parcă, pașii pe care un om de stat – trecut,
prezent sau viitor – i-a făcut sau va face pe scena politică. Ne uităm peste umăr când își scrie depețele; ascultăm conversația
lui cu alți oameni de stat; citim și anticipăm chiar gândurile lui. Gândind în termeni de interes definit ca putere, gândim așa
cum face el și, ca observatori dezinteresați, înțelegem a lui gânduri și actiuni poate mai bine decât el, actorul de pe scena
politică, se face singur.
Hans Morgenthau, Politică printre națiunile .

• uite la diferit sensuri de putere
• evalua cel relaţie între putere și geopolitică
• explica Cum cel noţiune de putere poate sa fi folosit la explica UE și Politica externă a SUA de la sfârșitul
Războiului Rece.
• explica Cum putere relatează la cel studiu de lume politică
• distinge între greu și moale putere, și între putere si autoritate
• explica cel diferit feluri de putere acea conduce UE și NE politica externa
Esenţial citind
Hirst, Paul. 'The optzeci ani' criză, 1919–1999 – putere', Recenzie de Studii Internaționale 24(5) 1998, p. 133–48.
'Putere' în GCR.
Lectură în continuare
Baldwin, D. 'Putere analiză și lume politică', Politica mondială 31(2) 1979, p.161–94.
Brooks, S. și W. Wohlforth 'Putere, globalizarea și cel Sfârşit de cel Rece Război: reevaluarea unui caz de referință pentru studiul
ideilor”, Securitate internațională 25(3) 2000–1, pp.5–54.
Buzan, B. 'A lume Ordin fără super puteri: decentrat globalism',
Internaţional Relaţii 25(1) 2011, pp.3–25.
207
ir1011_2016.indb 208 16/05/2016 14:22:44

Clark, eu. Legitimitatea în societatea internațională . (Oxford: Oxford Universitate Press, 2005).
Cox, M. 'Putere schimb și cel moarte de cel Vest? Nu inca!', european Politic Science 10(3) 2011, pp.416–24.
Ferguson, N. 'Imperiu cade, vanitate Târg, octombrie 2006; www.vanityfair.com/politics/features/2006/10/empire200610 _
Cremene, C. Introducere în geopolitică . (Londra: Routledge, 2011) al doilea ediție. Hindness, B. „On three dimensional
power”, Political Studies 24(3) 1976,
pp.229–333.
Hoge, JF 'A global putere schimb în cel facand', Străin Afaceri 83(4) 2004, p.2–7.
Kagan, R. 'Putere și slăbiciune', Revizuirea politicii 113 2002; http://homepage. univie.ac.at/Vedran.Dzihic/Kagan.pdf
Kennedy, P. Pregătirea pentru secolul XXI . (Nou York: Aleatoriu House, 1993).
Kennedy, P. The creştere și toamna de cel Grozav puteri: economic Schimbare și militar conflict din 1500–2000. (Waukegan, IL:
Fontana Press, 1989).
Kennedy, P. 'The Primul Lume Război și cel internaţional putere sistem',
Internaţional Securitate 9(1) 1984, pp.7–40.
Layne, C. 'Impotent putere? Reexaminarea cel natură de al Americii putere hegemonică?', The National Interest 85 2006, pp.41–
47.
Mackinder, HJ Idealurile democratice și realitatea . Editat de S. Mladineo. (Londra: Constable Publishers, 1942).
Mackinder, HJ 'The geografice pivot de istorie', The geografice Jurnal
23(4) 1904, pp.421–37.
Nye, J. Obligat să conducă: schimbarea naturii puterii americane. (Nou York: Cărți de bază, 1991).
Organski, AF şi colab. „Teoria tranziției puterii testată în secolul al XIX-lea și al XX-lea secole' în Abdollohian M., C. Alsharabati,
B. Efird et al. Putere tranziții: strategii pentru secolul XXI . (Chatham Casa: Șapte Bridges Press, 2000).
Parmar, eu. și M. Cox (eds) Politica externă a SUA și soft power: teoretic, istoric și contemporan perspective . (Londra: Routledge,
2010).
Spykman, N. Geografie de cel pace . (Nou York: Harcourt, Bretele și Co., 1944).
Van Șuncă, P. Social putere în internaţional politică . (Abingdon: Routledge, 2010). Vals, K. „NATO extindere: A ale realistei
vedere', Politica de securitate contemporană
21(2) 2000, pp.23–38.
Alb, DW 'The natură de lume putere în american istorie: un evaluare la sfârşitul celui de-al doilea război mondial', Diplomatic
History 11(3) 1984, pp.181–202.
Dezbate eu
Cox, M. 'Este cel Unit state în declin – din nou?', Afaceri Internaționale 83(4) 2007, pp.643–53.
Williams, M. 'The imperiu scrie înapoi (la Mihai Cox)', Relatii Internationale
83(5) 2007, pp.945–50.
Dezbate II
Buzan, B. 'A lider fără adepți? The Unit state în lume politică după Bush', International Politics 45 2008, pp.554–70.
Singh, R. 'The excepţional imperiu: De ce cel Unit state voi nu declin – din nou', International Politics 45 2008, pp.571–93.
Capitol rezumat
• Puterea are mai multe semnificații în științele sociale, inclusiv capacitatea de a prevala peste o alta actor, cel
cantitativ capacitate la forta un alt actor să se supună voinței tale și capacitatea de a beneficia de pierderile altui
actor.
208
ir1011_2016.indb 209 16/05/2016 14:22:44

Capitol 15: Putere
• Definițiile materiale ale puterii subestimează importanța ideației și social forme de putere, inclusiv cel abilitate la
să creeze și să susțină norme, reguli și practici preferențiale în societatea internațională.
• Geopolitică studii cel link-uri între politic putere și spațiu geografic, inclusiv locația și resursele unui stat.
• După multe decenii pe marginea IR, geopolitica a făcut recent A întoarce-te – tuns de cel rasial deranjant
subtonuri care a definit încarnările anterioare.
• Putere este A relaționale calitate acea descrie cel relativ influență de doi sau mai mulți actori, adică orice scădere
a puterii unui actor va în general semnal un crește în cel relativ putere de alte actori in relatie.
• Autoritate se referă la un al actorului legale dreapta la act în A anumit cale în loc de simpla sa abilitate de a face
acest lucru.
• Moale putere se referă la un al actorului abilitate la a atrage alte actori internaționali, dându-i potențial influență
dincolo de amenințările materiale oferite de hard power.
• Inteligent putere se referă la A combinaţie de greu și moale putere, în care an actor afectează cel comportament
de alții prin A combinaţie de stimulente soft power și hard power descurajante.
• Diferitele accent pe hard și soft power au dus la diferite străine politică alegeri în cel capitalele de cel STATELE
UNITE ALE AMERICII și cel Uniunea Europeană .
• Unipolaritatea SUA după 1991 sa datorat în mare parte declinului relativ de toate alte internaţional actori,
plecând cel STATELE UNITE ALE AMERICII la fel de cel numai superputere.
• De 2001, este putere avantaj însemna acea cel STATELE UNITE ALE AMERICII ar putea opera independent de
aliații săi și nu trebuia să-și facă griji cu privire la sancțiunile internaționale dacă alegea să încalce instituțiile
• The război pe teroare are a avut complex efecte pe NE putere: sporind aspecte ale puterii sale dure, în timp ce îl
costă o mare parte din avantajul său soft power.
Introducere
Dacă suveranitatea definește ce sunt statele în sistemul internațional, puterea determină ce sunt capabile să facă.
Există multe definiții ale putere – economic resurse, militar putere, morală influență și asa de
pe. În IR, aceasta este nu mereu putere în sine, dar este distributie printre actori în societatea internațională care
se dovedește a fi cel mai interesant. Simplul fapt
este acest: putere are nu fost distribuite in aceeasi masura. Este neuniformă distribuţia are efecte importante
asupra societăţii internaţionale. Astfel, încă din a cincea secol î.Hr., cel greacă istoric Tucidide concentrat pe cel
utilizare și distribuția puterii între orașele-stat și imperii din Marea Egee în epopeea sa Istoria războiului din
Peloponesia .
La fel de în mai devreme capitole, acest unu începe de in cautarea la niste definiții. Veți apoi mișcare pe la
discuta conexiuni între geografie și puterea in sistemul international. Urmează o examinare a relativului și
absolutului putere, moale putere și inteligent putere. Noi voi apoi întoarce la două studii de caz, concentrându-
se pe tipurile foarte diferite de putere utilizate de Uniunea Europeană și SUA, cu accent special asupra modului
în care aceasta din urmă a
209
ir1011_2016.indb 210 16/05/2016 14:22:44

exercitat este influență de cand cel colaps de cel sovietic Uniune și implicațiile unui sistem unipolar dominat de
SUA.
Definire putere
Acolo sunt mulți moduri la gândi despre putere. In conformitate la britanic sociologul Paul Hirst, puterea în
științele sociale are trei semnificații comune.
Primul, aceasta descrie A relaţie între actori acea 'permite unu de actorii la prevala peste o alta'. Al doilea, putere
descrie A „capacitate cantitativă”, sugerând acea unu actor prevalează deoarece aceasta are Mai mult putere și,
prin urmare, îi poate forța pe alții să se supună. În cele din urmă, puterea este adesea folosită pentru a descrie
un joc cu sumă zero în care câștigurile unui actor sunt compensate de pierderi de o alta. Tu voi reamintire din
Capitol 7 acea acest Definiția presupune că actorii urmăresc câștiguri relative mai degrabă decât câștiguri
absolute.
Activitate
Care teoretic abordare este Cel mai bun descris de a lui Hirst Trei aspecte de putere? Ce cuvinte cheie și concepte îl oferă?
Theoretical approach:
Keywords:
Hirst subliniază că această abordare a puterii are mai multe puncte slabe. În
primul rând, sugerează că un actor mai puternic va prevala întotdeauna asupra
adversarilor mai slabi. Istoria arată că nu este cazul. Înfrângerea SUA în Vietnam
și a Uniunii Sovietice în Afganistan sunt două exemple de superputeri învinse de
adversari mai slabi din punct de vedere tehnologic și material. The la fel s-a
întâmplat în cel 1967 arabo-israelian Război, în care statul mai mic și mai puțin
populat al Israelului a folosit o pregătire și tactici superioare pentru a depăși
armatele arabe mai puternice care i se opuneau.
Hirst susţine, de asemenea, că noi nu ar trebui să se gândească la putere ca la
ceva tangibil și măsurabil, cu atât mai puțin ca pe unicul rezerva al actorilor
internaționali. Există forme de putere pe care nu le putem vedea, cum ar fi
puterea unei idei precum naționalismul sau credința religioasă. Deși nici
naționalism, nici credință este un obiect acea poate sa fi măsurat, fiecare poate sa
influență ce actori do. Același lucru este valabil și pentru normele, regulile și
practicile societății internaționale. 1 Van Șuncă (2010).
Aceste constitui o alta formă de putere în lume politică, la fel de Petru dubă Ham
arată în cartea sa Puterea socială în politica internațională . 1 Prin utilizarea acestor
formulare de social putere, dubă Șuncă argumentează acea actori poate sa fi
convins la acționează împotriva intereselor lor imediate. Ian Clark de la Școala
Engleză ajunge la aceeași concluzie. Lumea este mai mult decât un război anomic
al tuturor împotriva tuturor. Este o societate în care unele comportamente au
legitimitate in timp ce
alte do nu. The putere la formă aceste 'reguli de cel joc' este prin urmare o formă
importantă de putere în societatea internațională.
În cele din urmă, există putere în „faptele sociale” care definesc mediul nostru
uman. Spre deosebire de material fapte, aceste sunt aspecte de realitate acea
210
ir1011_2016.indb 211 16/05/2016 14:22:44

Capitol 15: Putere
sunt create prin interacțiunea umană, precum statele și bogăția. Erau oameni la dispărea din cel față de cel
planetă, social fapte ar a înceta să existe. Influența lor asupra comportamentului uman este totuși reală. După
cum susține constructivismul, faptele sociale creează stimulente și descurajare care modelează comportamentul
actorilor. Luați în considerare „piața” economică. Nu este ceva ce poți vizita. Nu este un fapt material. Cu toate
acestea, exercită o putere enormă asupra comportamentului firmelor și statelor deopotrivă, pedepsind actorii
care încalcă regulile sale. Același lucru este valabil și pentru societatea internațională. Nu poți să-i faci fotografii,
dar oferă stimulente
pentru anumite tipuri de comportamente ale statului. Realiștii structurali cred că anarhicul sistem forte state
în autoajutorare și cel Securitate dilemă. Marxiştii cred că conflictul de clasă capitalist întăreşte relaţiile de
dependenţă şi exploatare în societăţile interne şi internaţionale.
În ciuda al lor diferit lume vederi, ambii teorii de acord acea social faptele au putere în IR.
rezumat
actor.
► Stop și citit : 'Putere' în GCR.
Geografie la fel de putere

Deși puterea poate fi exercitată de idei și fapte sociale, ea este adesea un produs al unor factori materiali
concreti. Punctul de plecare al discuției noastre va fi într-adevăr foarte concret: geografia. Importanța geografiei
pentru RI este asociată în mod obișnuit cu o ramură a disciplinei cunoscută sub numele de geopolitică .
Geopolitica studiază „legăturile și relațiile cauzale dintre puterea politică și spațiul geografic”. De la Friedrich
Ratzel, Karl Haushofer, Rudolf Kjellen până la Halford Mackinder și Nicholas Spykman, avocații săi au fost
influent figuri din cercurile academice și politice. Unii și-au împletit intuițiile analitice
cu deosebiri fanatice despre supraviețuirea celui mai apt, ierarhia rasială și cerința „stărilor organice sănătoase”
de a prelua controlul pe cei mai puțin sănătoși. Friedrich Ratzel este în special infam pentru inventând cel ideea
de Lebensraum , care dictat nazist ale Germaniei străin politică spre Central și Europa de Est. The A argumentat
scriitorul suedez Rudolf Kjellen
că statele nu ar trebui să fie definite de granițele lor legal constituite. Studiul său din 1916, Statul ca formă vie ,
susține că era în interesul economic și politic al Germaniei să dobândească cât mai mult teritoriu în Europa. El
creanțe acea dependență pe internaţional comerţul făcut Germania vulnerabilă din punct de vedere economic.
Căutarea pentru securitatea adevărată a făcut-o esențială
pentru ca Germania să-și construiască propriul imperiu economic autarhic care se întinde de la a lui Reich
frontiere în cel vest la cel frontiere de Rusia în cel Est, și chiar poate dincolo. Ca Ratzel, Kjellen a devenit A
dragă de nazist factorii de decizie politică .
Mackinder și Spykman erau de o persuasiune intelectuală și politică destul de diferită. Mackinder a inventat mai
mult sau mai puțin studiul geopoliticii în Marea Britanie ca urmare a cel publicare de a lui 1904 hârtie 'The
211
ir1011_2016.indb 212 16/05/2016 14:22:44

pivot geografic al istoriei”. Spykman a dat geopoliticii un impuls enorm în cel

STATELE UNITE ALE AMERICII în jurul cel timp de cel Al doilea Lume Război.
Ambii bărbații susțin că „geografia” a fost „factorul fundamental în politica
externă”, deoarece era singurul factor care avea un caracter „permanent”. Cu
toate acestea, ei nu sunt de acord cu privire la modul de evaluare a impactului
geografiei asupra IR. Mackinder susține că axa geografică sau „pivotul în jurul
căruia orbitează IR” poate sa fi găsite în Eurasia, care el apeluri 'cel Heartland'. La
fel de el notează: „Cine guvernează Europa de Est guvernează Heartland. Cine
2 Mackinder (1942).
conduce Heartland comandă cel Lume Insulă. OMS reguli cel Lume Insulă reguli cel
Lume.' 2 A fost deci crucial pentru Marea Britanie, iar mai târziu STATELE UNITE
ALE AMERICII și Marea Britanie împreună, pentru a împiedica un stat ostil să
controleze întregul subcontinent european, ca să nu câștige puterea inerentă
acelui pământ.
Spykman a fost de acord cu Mackinder pe mai multe aspecte, cea mai
importantă fiind acea internaţional politică ar trebui să fi vizualizate în termeni de
A luptă permanentă între state în care controlul bunurilor geografice
a fost crucial. Cu toate acestea, Spykman a susținut că controlul inimii eurasiatice
a fost nu cel cheie la lume Ordin. Mai degraba, IR ar fi dominată de competiția
pentru Rimland , care se desfășura de-a lungul coastei continentului eurasiatic.
Acest lucru l-a condus la o concluzie relativ optimistă despre perioada postbelică.
Occidentul capitalist, condus de o SUA invulnerabilă din punct de vedere
geografic, se învecina cu principalele oceane și, prin urmare, avea un acces mai
bun la comercial trasee decât al lor sovietic adversar. La fel de A rezultat,
conform perspectivei sale geopolitice, Occidentul avea să iasă triumfător.
Tu do nu avea la fi A adept de Spykman sau Mackinder (lăsa singur Kjellen,
Haushofer sau Ratzel) la crede acea geografie ajută la determina modul în care
este distribuită puterea în societatea internațională. La cel mai elementar nivel,
un stat cu un teritoriu limitat și puține resurse este probabil mai slab decât unul
care controlează terenuri întinse și resurse naturale bogate. Conform acestei linii
de gândire, nu este întâmplător faptul că Benin și Austria sunt relativ slabe
membrii de internaţional societate. Nici este aceasta surprinzător acea cel două
superputeri ale Războiului Rece au fost state continentale. Atâta timp cât un stat
își poate exercita suveranitatea efectivă asupra teritoriului său, dimensiunea
contează.
Acestea fiind spuse, dimensiunea singură nu determină cantitatea de putere pe
care o exercită un actor în societatea internațională. Unele state foarte mari sunt,
de asemenea, foarte sărace și, prin urmare, relativ slabe. Gândiți-vă la China în
anii 1970 sau la Democratic Republică de Congo astăzi. De cel la fel măsura, state
relativ mici, cum ar fi Regatul Unit și Țările de Jos, au reușit să exercite o
influență enormă asupra politicii mondiale, în ciuda suprafețelor lor minuscule.
Prin urmare, alți factori trebuie să joace un rol critic în determinarea puterii.
Printre aceste noi avea la include populatie, niveluri de dezvoltarea economică,
inovația tehnologică, calitatea educației, rolul femeilor în societate, stabilitatea
politică și „cartierul” în care
actorul se întâmplă să fie localizat. În acest ultim aspect, soarta pare să favorizeze
unele state în detrimentul altora. Polonia, de exemplu, a avut ghinionul de a fi
inconjurat de puternic și ostil state pentru cel mai de este existența, ceea ce a dus
la fragmentarea sa în nu mai puțin de cinci ocazii separate între sfârșitul secolului
al XVIII-lea și mijlocul secolului al XX-lea. SUA, pe de altă parte, nu ar putea
avea un noroc geografic mai bun. Nu numai că are resurse naturale extraordinare
la dispoziție, dar puterea sa este sporită de locația sa – cu state slabe la nord și
sud și vaste oceane protectoare la est și vest. Chiar și fără beneficiile economiei
sale capitaliste dinamice și a ordinii politice relativ stabile, geografia SUA a făcut-
o „bogată în securitate”.
ir1011_2016.indb 213 16/05/2016 14:22:44

212
ir1011_2016.indb 214 16/05/2016 14:22:44

Capitol 15: Putere
rezumat
Activitate
Privește harta lumii de la sfârșitul manualului și cea postată pe VLE. Ce state ați lua în considerare „bogat în securitate” în termeni
geopolitici? Pe care ați considera „securitate slabă”? Care sunt principalele diferențe dintre cele două tipuri? Împărtășiți răspunsurile
dvs. cu colegii dvs. din Forumul de discuții VLE.
Relativ putere
The limitări de geopolitică ilustra ceva important despre puterea: oricât de mult încercăm să stabilim criterii
pentru măsurarea obiectivă, puterea trebuie înțeleasă și în termeni relativi. Din nou, Statele Unite pot fi o
ilustrare utilă. După cum tocmai am menționat, geografia favorizează în mod clar SUA. Cu toate acestea,
ascensiunea sa la statutul de superputere între 1800 și 1945 nu a fost determinată doar de geografie. Au existat
schimbări dramatice în restul lumii care au lucrat în avantajul său relativ. O privire rapidă asupra poziției sale la
începutul secolului al XX-lea evidențiază ideea. În 1900, cel STATELE UNITE ALE AMERICII a fost A formidabil
economic putere. In orice caz, aceasta a fost încă departe de a fi superputerea care a devenit patru decenii mai
târziu. Trecerea sa la statutul de superputere s-a bazat pe transformările din economia SUA și pe o creștere
uriașă în anii 1920, dar a depins și de impactul teribil al celor două războaie mondiale. Acest lucru a subminat
capacitățile Europei și a lăsat puterea relativă a SUA mult sporită, permițându-i să ia
pe manta de la nivel global superputere într-un fel asta nu ar fi avut au fost permise de alte mari puteri dacă ar
fi fost încă în stare să-i reziste. ale SUA creştere depindea pe ale Europei colaps. Fără cel din urmă, aceasta este
greu de văzut cum s-ar fi putut întâmpla primul.
„Puterea relativă” ne oferă o perspectivă importantă asupra modului în care sunt conduse războaiele și încheiat.
Pentru exemplu, A caz poate sa fi făcut acea cel SUA au reușit să câștige Războiul Rece pentru că, în termeni
relativi, erau mai puternice decât adversarul său sovietic. Acest lucru a fost de la sine înțeles în domeniul
economiei comparate, unde economia capitalistă a SUA a depășit în mod constant economia planificată a
URSS. A fost la fel de adevărat și în militar sector, in orice caz. La fel de cercetare de cand 1991 spectacole, cel
STATELE UNITE ALE AMERICII a fost o putere militară mai formidabilă decât URSS datorită faptului că
economia ei a fost mai mare, este cercetare capabilități au fost Mai mult avansat, și guvernul său a fost capabil
să susțină niveluri mai ridicate de cheltuieli militare. A mai avut o alta avantaj în termeni de relativ putere: este
aliați în Europa iar Pacificul din Asia erau în general mai bogate și mai bine poziționate pentru a-și sprijini
aliatul superputerii decât statele relativ sărace din blocul estic.
The importanţă de putere în determinarea internaţional rezultate face nu explica Tot în IR. La fel de noi avea
deja menționat, aparent state slabe sunt uneori capabil la compensa pentru al lor slăbiciune în alte moduri:
posibil prin diplomație perspicace și câștigarea de aliați puternici de partea lor. Se spune că aceste state mici,
dar influente, „să lovesc peste greutatea lor”.
Potenţial puternic state poate sa uneori arunca departe al lor avantaje prin adoptarea unor politici incorecte şi
iraţionale. Uniunea Sovietică din anii 1930 oferă un exemplu foarte bun. După ce am făcut ceva economic
impresionant
213
ir1011_2016.indb 215 16/05/2016 14:22:44

pași înainte cu un cost uman enorm în timpul primelor sale două planuri cincinale (1928–32, 1933–8), Stalin a
început o serie de epurări sălbatice în 1936, inclusiv unu îndreptată la cel conducere de cel roșu Armată. Acest a
subminat securitatea URSS, slăbind-o în raport cu vecinii săi. Epurarea de către Stalin a ofițerilor săi ajută la
explicarea succeselor inițiale ale lui Hitler împotriva URSS în iunie 1941.
The Al oamenilor Republică de China inainte de 1980 este o alta exemplu de A
stare de autoînfrângere. În primele decenii ale istoriei sale, președintele Mao Zedong părea indiferent la cel
teribil impact acea a lui intern politicile avute asupra poziției internaționale a Chinei. După cum știm acum,
Revoluția Culturală pe care a lansat-o în 1966 a făcut pagube uriașe economiei chineze și integrității sociale a
statului. Prejudiciul a fost atât de răspândit încât Mao a fost obligat să deschidă relațiile cu SUA
pentru a scuti o parte din presiunea pe care propriile sale politici o exercitaseră asupra guvernului său. Deoarece
politicile sale s-au dovedit atât de dăunătoare, succesorii lui Mao au optat de atunci pentru reforme economice
de anvergură care au târât China înapoi în cel internaţional economie, punând aceasta înapoi pe drumul spre a
deveni o mare putere în sistemul internaţional.
Activitate
Privește din nou harta lumii postată pe VLE. Care statele „bogate în securitate” sunt mai puțin puternice decât ar indica poziția lor
geopolitică? Care state „sărace în materie de securitate” sunt mai puternice decât ar indica poziția lor geopolitică? Împărtășiți
răspunsurile dvs. cu colegii dvs. în forumul de discuții VLE.
Autoritate, moale putere si destept putere

Înainte de a trece la studiile noastre de caz finale, ar trebui să ne acordăm timp
face Trei alte puncte. The primul preocupări cel distincţie între
putere și autoritate. Deşi cel termeni sunt de multe ori folosit interschimbabil, ele
nu sunt sinonime. După cum am discutat deja, puterea poate
să fie definit în mod vag ca abilitatea de a atinge obiective într-un sistem și de a
influența pe cineva să se comporte într-un mod pe care l-ar respinge în mod
normal. Autoritatea este subtil diferită. Se referă la dreptul legal al unui actor de
a se comporta un mod anume. Aceasta este diferența esențială dintre un criminal
și un călău. ei ambii avea cel putere la ucide, dar numai cel călăul are autoritate să
facă asta. Desi distincția ar putea să nu conteze pentru persoana care moare,
contează foarte mult mult la călău, care ar fi la risc de urmarire penala fără cel
legale autoritate la exercițiu putere peste viață și moarte.
Al nostru al doilea punct se referă la cel forme acea putere de fapt presupune
în Internationalul _ sistem. Scriitori în IR tind la vorbi despre putere în Două
moduri. Putere poate sa fi discutat in conformitate la cel sectoare de uman
relaţii cu care aceasta este încurcat – ideologic, militar, economic sau politic.
Puterea poate de asemenea fi gând de la fel de având diferit grade de 'duritate'
și „moliciunea”. Distincția dintre puterea tare și puterea moale a fost făcută mai
întâi A bine cunoscute Liberal gânditor, Iosif Nye. 3 A lui scop a fost la combate _ 3 Nye (1991).
atunci-popular vedere acea cel STATELE UNITE ALE AMERICII a fost cu fața A
termen lung relativ declin în este putere poziţie. Nye argumentează acea acest
vedere – popularizat de Paul Kennedy în Ascensiunea și căderea marilor puteri 4 – 4 Kennedy (1989).
subestimează cel SUA e greu putere poziţie, care el măsuri în termeni de este
economic si militare capabilități relativ la alte actori în cel internaţional sistem.
Nye susține că teza „declinului relativ” ignoră și puterea soft a SUA: este abilitate
la a atrage și fi atractiv la alte internaţional actori. Modul în care un stat se face
atractiv rămâne deschis dezbaterii,
214
ir1011_2016.indb 216 16/05/2016 14:22:44

Capitol 15: Putere
deşi Nye insinuează acea aceasta este Mai mult probabil la întâmpla când A stat este deschis și democratic, de
succes economic și posedă o societate domestică pe care alți actori doresc să o copieze.
Distincția hard power/soft power a căpătat o importanță sporită în timpul războiului împotriva terorii. Pe
măsură ce acest conflict a escaladat, mulți comentatori (inclusiv Nye) au susținut că răspunsul SUA la
amenințarea teroristă își diminua avantajul de putere moale. Cea mai evidentă măsură a acestui declin a fost
creșterea sentimentului anti-SUA larg răspândit, chiar și printre unii dintre cei mai apropiați aliați europeni ai
SUA. După cum a notat Nye la acea vreme, dacă prietenii tăi se îndepărtează de tine și inamicii tăi par să spună
o poveste mai convingătoare decât tine, atunci orice plan pe care îl ai de a conduce sistemul internațional este
în pericol. A revenit succesorului lui George W. Bush să restabilească statutul și influența SUA în sistemul
internațional. A face acest lucru înseamnă că puterea hard și soft trebuie să fie combinată în străinătate din SUA
politică. Acest abordare – care Nye apeluri 'inteligent putere' – face SUA un actor internațional mai eficient, mai
capabil să mobilizeze sprijin din partea aliați și împiedica competiție din rivali. Din A intern din punct de vedere,
a fost important ca președintele Obama să sublinieze că utilizarea puterii soft nu a fost prea blândă. Prin
urmare, președintele Obama a încercat să exercite 'inteligent' putere, combinând greu și moale putere în A
strategie care oferă stimulente și pedepse în egală măsură. Ce înseamnă de fapt această strategie în Siria sau
China rămâne neclar. Nici nu este sigur dacă noțiunea de putere inteligentă este ceva mai mult decât un truc
pentru a face ca utilizarea puterii de către administrația Bush să pară inadecvată. Cu toate acestea, formularea
unei politici externe inteligente folosind toate cele dure și moale
putere resurse la cel SUA eliminarea ramane la cel inima de cel Politicile internaționale ale administrației Obama.
rezumat
acest lucru.
► Stop și citiți : Hirst (1998) pp.138–43.
Activitate
În acest articol, Paul Hirst utilizări A sector abordare la discuta diferit forme de putere. Cum este fiecare tip de putere folosit în
contemporan internaţional societate? Ilustra ta răspunde cu un exemplu din evenimentele actuale contemporane.
Militar putere
Economic putere
Putere peste public opinie
215
ir1011_2016.indb 217 16/05/2016 14:22:44

Europa: cel limitat superputere

Dezbaterea în curs cu privire la modul cel mai bun de a exercita puterea a avut o influență continuă asupra
relației dintre SUA și Europa sa aliați. The discuţie a fost iniţiat de A suporter de cel
Administrația GW Bush, Robert Kagan. În 2002 articol „Putere și slăbiciune”, Kagan sugerează acea cel SUA-
european alianţă este se depărtează nu pentru că valorile lor sunt diferite, ci pentru că cele două părți înțeleg și
utilizare putere în diferit moduri. El argumentează acea cel STATELE UNITE ALE AMERICII are mult mai multă
putere decât europenii. Asta înseamnă că SUA o vor face
priviți lumea în termeni de amenințări strategice care trebuie limitate și înfrânte. Europa are Luat A diferit
abordare. Având abandonat Războiul ca mijloc de a-și soluționa divergențele după 1945, Europa a devenit o
zonă de pace cu puține contribuții la securitatea internațională în afară de puterea blândă a influenței sale
diplomatice, economice și culturale. Kagan rezumă aceste diferențe spunând că – cel puțin în IR – americanii
provin de pe Marte (numit în onoarea zeului roman al războiului), în timp ce europenii vin din Venus (numit
în onoarea zeiței romane a iubirii).
Activitate
Ce ar A gen teoretician Spune despre a lui Kagan Descriere de cel STATELE UNITE ALE AMERICII și Europa? Ce presupuneri face
despre rolurile de gen?
Teza Kagan nu a rămas necontestată. Ea subliniază diferențe importante între politica externă europeană (cel
puțin UE) și cea a SUA. De asemenea, atinge un nerv crud în Europa cu privire la modul în care actorii ar trebui
să-și exercite cel mai bine influența în sistemul internațional. Acest lucru ridică întrebări mai profunde despre cel
feluri de putere europenii de fapt poseda. Mai multe răspunsuri a izbucnit în cursul anilor 1990, inclusiv puterea
civilă, puterea economică și cea instituțională putere. Nici unul este în întregime satisfăcător, dar toate Accept cel
fapt că – cel puțin din punct de vedere al puterii – Europa nu este un alt SUA în devenire.
Mai degrabă, cel UE este compusă din diferite politici comunități cu foarte variate vederi pe cel rol de greu și
moale putere. Germania, în special, se opune la cel fost. europenii pare la prefera cheltuire al lor bani pe
bunăstare și pensii decât cumpărarea de tancuri și rachete. După un secol al XX-lea sângeros, continentul și-a
pierdut, în mod destul de înțeles, gustul pentru război.
Acest lucru lasă Europa într-o poziție dificilă. Dacă nu are putere de foc colectivă serioasă, este complet
dependentă de SUA pentru protecție? Face ale Europei relativ lipsa de greu putere părăsi aceasta vulnerabil în A
conflict militar? In cele din urma, cu numai Două militar puterile de orice importanţă (Franța și Regatul Unit),
relația UE cu SUA este supusă unui stres din ce în ce mai mult, deoarece Europa are atât de puțin de adus la
masă în ceea ce privește capacitățile sale militare?

Cum i-a afectat structura UE capacitatea de a proiecta diferite forme? de putere în cel internaţional sistem? Ce
face acest Spune despre distincția dintre interior și exterior din inima realismului clasic și structural?
Implicațiile politice ale dezechilibrului militar dintre Europa și STATELE UNITE ALE AMERICII au fost aparent în
cel fost Iugoslavia pe parcursul cel anii 1990. Acolo, a devenit evident că singurul jucător militar serios din Euro-
Parteneriatul american a fost SUA. Problema a apărut din nou în Afganistan. Deşi Mai mult decât capabil de
Instruire afgană polițiști, construind școli și stabilind tendințele unei noi „societăți civile” –
toate clar important în termeni de Securitate – european state (cu cel
216
ir1011_2016.indb 218 16/05/2016 14:22:44

Capitol 15: Putere
excepție de cel REGATUL UNIT) avea afișate înșiși la fi timid la arme. De cel 150.000 de forțe NATO pe teren în
2010, aproape două treimi dintre acestea au fost de la STATELE UNITE ALE AMERICII. În plus, cel STATELE
UNITE ALE AMERICII și A mână de aliați în cel lume vorbitoare de engleză avea Terminat cel ale leului acțiune
de ale NATO luptă și moarte. În termeni al NATO coeziune, acest ipostaze toate feluri de Probleme. unu
standuri afară Mai mult decât majoritatea: dacă SUA realizează cea mai mare parte a luptei și determină
strategia militară pe teren, pentru ce este NATO – și alianța mai largă euro-americană –?
Activitate
În cel cutie de mai jos, considera ce aceasta voi lua la face Europa A superputere. Ce schimbarile vor fi necesar la cel nivel de
indivizi, unitati și cel internaţional sistem?
The STATELE UNITE ALE AMERICII și cel unipolar moment

În urma crizei financiare din 2008 și a îngrijorărilor ulterioare cu privire la activele
toxice și austeritate , există puține șanse ca Europa să-și sporească serios capacitățile
militare. SUA, între timp, este angajată într-un foarte diferite tipuri de discuții. Nu-i
lipsește puterea tare. În 2014, SUA au cheltuit peste 600 de miliarde de dolari pentru
securitatea națională. Întrebarea principală este cum, unde și de ce ar trebui să-și
folosească formidabila putere militară. În ciuda războiului împotriva terorii, SUA nu se
confruntă cu amenințări existențiale de securitate. Care este misiunea sa? De ce are
toate acele arme? Acestea sunt întrebări semnificative. The sovietic Uniune Mai avea
pozat A foarte real obstacol la NE Securitate, dar de asemenea demonstrat A cel mai util
dusman. The Rece Război ajutat cel STATELE UNITE ALE AMERICII defini rolul său în
lume și și-a unit aliații. A făcut mai ușor pentru politica externă a SUA elită la mobiliza
internaţional a sustine. In cele din urma, aceasta falsificat ce transformat într-un consens
de politică externă remarcabil de stabil. Pierderea inamicului sovietic Mai avea mutat cel
echilibru de putere la cel SUA avantaj, dar a provocat și confuzie și incertitudine. După
cum a scris Paul Kennedy în 1993, „uşurarea că Uniunea Sovietică… [nu mai era] un
„inamic”… [a fost] umbrită de incertitudinile cu privire la rolul corect al Statelor Unite
în lume” . 5
5Kennedy
Dispariția Uniunii Sovietice a înlăturat limitele structurale ale puterii SUA, reformând (1993).
sistemul internațional conform regulilor unipolaritate. În mod ciudat, unipolaritate a
fost nu A termen acea IR savanţii a luat la cu orice Grozav zel. Pentru unu lucru, aceasta
are foarte mic în uzual cu repartizarea istorică a puterii internaţionale. Societățile
internaționale istorice au fost multipolare și bipolare, dar niciodată cu adevărat
unipolare.
niste sărbătorit unipolaritate, sugerând acea nimic neplăcut a fost probabil să se
întâmple deoarece SUA era un hegemon liberal. Alții au fost mult mai puțin convinși,
inclusiv neorealistul Kenneth Waltz. Ca tată de realism structural, Waltz nu este cu
siguranță anti-american. In orice caz,
își cunoaște istoria internațională și a avertizat că există puține șanse ca unipolaritatea
să dureze foarte mult timp. Alte state, susține el, nu vor Accept A sistem în care ei
rămâne inferior pentru totdeauna. Mai mult încă îngrijorător, el crede că unipolaritatea
va face ca SUA să se comporte mult mai agresiv. Într-un interviu interesant și lung din
2000, Waltz a susținut că pericolele inerente unui astfel de sistem dezechilibrat au fost
217
ir1011_2016.indb 219 16/05/2016 14:22:44

observat lung inainte de cel anii 1990. Într-adevăr, la fel de descris de A puternic
Cleric francez, lumea „nu a cunoscut niciodată o țară care dispune de o putere
copleșitoare”. la comporta cu toleranţă și moderare pentru Mai mult decât A
perioadă foarte scurtă de timp”. 6 În mod realist, Waltz susține că ceea ce are fost 6Vals, 'Teorie și internaţional politică:
o conversație cu Profesorul Kenneth
Adevărat ramane Adevărat – eventual devenind chiar Mai mult Adevărat dat câtă
Waltz'.
putere are SUA în lume în raport cu alți actori.
► Stop și asculta : Kenneth a valsului interviu 'Teorie și internaţional politică: o conversație cu

profesorul Kenneth Waltz pe site-ul Conversații cu istorie al Universității din California, Berkeley.
Tu puteți găsi un link către acest interviu pe VLE. Alternativ, îl puteți găsi aici:
http://conversations.berkeley.edu/content/kenneth-waltz [accesat 18 februarie 2016].
Din 1991 la 2000, aceste groaznic Avertizări a sunat ca asa de mult discuții de
fundal. Unipolaritatea a fost mult mai puțin interesantă decât dezbaterile despre
globalizare, răspândirea capitalismului și a democrației liberale și politica externă
a președintelui Bill Clinton. Principalul atac asupra lui Clinton la acea vreme nu a
fost faptul că a folosit greșit sau a abuzat de puterea SUA, ci că nu a folosit-o
suficient. Departe de a profita de unipolaritate, Clinton – potrivit criticilor săi de
dreapta, mulți dintre care mai târziu au luat
poziții ridicate în administrația Bush după 2000 – păreau să ignore unipolaritatea,
optând în schimb să construiască alianțe în timp ce înglobează (și, astfel, conțin)
NE putere în A serie de internaţional organizații. Dacă, la fel de multe think tank-
uri și academicieni spuneau că SUA au avut ocazia să construiască A nou Roma pe
cel Potomac, aceasta părea acea nimeni a avut deranjat pentru a-l informa pe
prudentul președinte Clinton.
rezumat
• Diferitele accent pe hard și soft power au dus la diferite străine politică alegeri în
cel capitalele de cel STATELE UNITE ALE AMERICII și cel Uniunea Europeană .
• Unipolaritatea SUA după 1991 sa datorat în mare parte declinului relativ de toate
alte internaţional actori, plecând cel STATELE UNITE ALE AMERICII la fel de cel
numai superputere.
Unipolar teoretic, imperial in practica

Multe dintre cele spuse împotriva politicii externe a lui Clinton în anii 1990 ar fi
fost pur academice dacă nu ar fi fost două evenimente majore: alegerea lui
George W. Bush, care s-a înconjurat de consilieri soliciți care credeau acea cel
STATELE UNITE ALE AMERICII ar trebui să exploata este putere avantaj; și cel
Atacurile din 11 septembrie, care au deschis un nou capitol în politica externă a
SUA. S-au scris multe despre politica externă a lui Bush, majoritatea fiind critice.
Ceea ce majoritatea comentatorilor eșuează la punct afară, in orice caz, este acea
mult de ce tufiș a făcut și a spus a fost condiţionat de a lui consilieri înţelegere de
cel sistem internaţional unipolar şi a rolului unic al SUA în cadrul acestuia.
Această înțelegere a luat trei lucruri de la sine înțeles. Prima a fost că SUA a avut
castigat cel Rece Război, și a avut Terminat asa de, discutabil, deoarece aceasta n-
a avut fost frică la afirma este putere în A puternic manieră. The al doilea a fost
că, ca urmare a prăbușirii URSS, puterea relativă a SUA a crescut dramatic. În cele
din urmă, consilierii lui Bush au susținut că Clinton nu a reușit să angajeze NE
putere eficient. The rezultat, ei argumentat, a fost deriva și indecizie și, eventual,
chiar 9/11. Președintele Bush a desfășurat trecutul pentru bun retoric efect, zicală
acea când inamici a ameninta, la fel de ei amenințase democrațiile europene în
anii 1930, cea mai proastă cale era una
218
ir1011_2016.indb 220 16/05/2016 14:22:44

Capitol 15: Putere
de liniștirea . tufiș ascuţit afară acea alinierea în cel târziu anii 1930 au avut LED la cel Al doilea Lume Război.
Times a avut schimbat, dar cel lectii a fi extrase din istorie au fost cel la fel. Bush și consilierii săi au susținut că
Clinton a urmat o politică de slăbiciune și indecizie în anii 1990 care i-a lăsat pe dușmanii SUA simțind că nu au
de ce să se teamă. 9/11 s-ar putea să nu avea fost previzibil, dar de eșuând la spectacol cel lume acea cel SUA
aveau copleșitoare putere și a fost dispus la utilizare aceasta – cu sau fără cel
permisiunea lui internaţional comunitate – Bush și consilierii săi au susținut că Clinton a încurajat doar
agresiunea.
Acționând în societatea internațională fără un rival evident și cu aliați care au fost Mai mult sau Mai puțin
dependent și inamici OMS au fost relativ slab, cel tufiș străin politică de preempțiune și putere proiecție făcut
simț teoretic perfect. Dacă această strategie asertivă ar putea sau nu avea livrat la tufiș ce el dorit – victorie
peste terorism și ceea ce unii dintre susținătorii săi mai puternici numeau acum deschis un nou imperiu american
– este neclar. Opinie ramane împărțit. A lui puţini apărători argumentează că atunci când s-a confruntat cu o
gamă enormă de noi amenințări, Bush nu a avut altă alternativă decât să desfășoare puterea SUA într-o manieră
puternică. Criticii săi au ajuns la concluzii foarte diferite. Prin dezlănțuirea puterii dure a SUA fără a folosi mai
întâi alternative de putere moale, susțin ei, Bush a dat o lovitură majoră la cel SUA poziţie în cel lume. The SUA
poziţie la cel timp de scris ar părea să susțină cel puțin unele dintre criticile lor.
rezumat
• Până în 2001, avantajul de putere al SUA a însemnat că ar putea funcționa independent de este aliați și făcut nu
avea la îngrijorare despre sancțiunile internaționale dacă a ales să încalce instituțiile societății internaționale.
Concluzie
Dacă istoria politicii mondiale ne învață ceva, este că puterea este un concept foarte complex și societatea
internațională un loc și mai complex, a caror Probleme sunt nu mergând la fi rezolvat de militar putere singur. IR
ne învață că și cele mai mari puteri ar trebui să-și desfășoare capacitățile cu grijă, precauție și – ori de câte ori
este posibil – cu sprijinul aliaților și partenerilor. În caz contrar, se pot confrunta cu ușurință – așa cum se
confruntă acum SUA –
A sceptic și suspicios lume, Mai puțin dispus la urma este exemplu si cu siguranta Mai puțin înclinat la asculta la
ce aceasta are la Spune. Greu putere singur nu face un hegemon.

actor.
219
ir1011_2016.indb 221 16/05/2016 14:22:44

• Putere este A relaționale calitate acea descrie cel relativ influență de doi sau mai mulți actori, adică orice scădere
a puterii unui actor va în general semnal un crește în cel relativ putere de alte actori in relatie.
acest lucru.
• Diferitele accent pe hard și soft power au dus la diferite străine politică alegeri în cel capitalele de cel STATELE
UNITE ALE AMERICII și cel Uniunea Europeană .
• Unipolaritatea SUA după 1991 sa datorat în mare parte declinului relativ de toate alte internaţional actori,
plecând cel STATELE UNITE ALE AMERICII la fel de cel numai superputere.
• De 2001, este putere avantaj însemna acea cel STATELE UNITE ALE AMERICII ar putea opera independent de
aliații săi și nu trebuia să-și facă griji cu privire la sancțiunile internaționale dacă alegea să încalce instituțiile

• sugera De ce putere este central la cel studiu de lume politică
• explica distincții între greu și moale putere, și între putere și autoritate
• explica cel diferit feluri de putere acea conduce UE și NE politica externa
Capitol vocabular
• putere
• legitimitate
• anarhic sistem
• geopolitică
• Rimland
• capabilități
220
ir1011_2016.indb 222 16/05/2016 14:22:44

Capitol 15: Putere
• Europa
• toxic active
• austeritate
• alinierea

1. Este Acolo un de acord definiție de putere?
2. Face geopolitică spune S.U.A orice de valoare astăzi?
3. Explica cel diferență între greu putere, moale putere și putere inteligentă .
4. Poate sa Președinte George W. a lui Bush străin politică fi explicat în termeni numai de putere?
221
ir1011_2016.indb 223 16/05/2016 14:22:44

Note
222
ir1011_2016.indb 224 16/05/2016 14:22:44

Capitol 16: Guvernare globală și internațională organizatii
Capitolul 16: Guvernanța globală și internațională

organizatii
The ONU nu a fost creată la lua omenirea în paradis, ci mai degrabă, pentru a salva omenirea din iad.
Fost ONU Secretar general Dag Hammarskjold

• a intelege cel rol de internaţional organizatii în cel sistem international
• explica al lor diferit obiective si structuri
• evaluează diferitele organizații și regimuri asociate regionalismului în diferit părți de cel lume.
• explica cel sens de global guvernare în cel sistemul internaţional contemporan
• evalua cel ONU contribuţie la global guvernare
• explica cel obiective de cel Nord atlantic Tratat Organizare, cel Banca Mondiala și Internaţional Monetar Fond, și
cel Internaţional Agentia Energiei Atomice
• a analiza cel efecte de regionalism pe diferit părți de societatea internationala
Esenţial citind
Taylor, P. și D. Curtis 'The Unit națiuni' în BSO, Capitol 20.
Willetts, P. „Transnațional actori și internaţional organizatii în politica globală” în BSO, capitolul 21.
„Uniunea Europeană” în GCR. 'Internaţional Monetar Fond' în GCR. „Banca Mondială” în GCR.
'Lume Comerț Organizare' în GCR.

Cabalerro-Anthony, M. „Noua lume a securității: implicații pentru securitatea umană și internaţional Securitate cooperare' în
Beeson, M. și N. Probleme Bisley în politica mondială a secolului XXI . (Londra: Palgrave Macmillan, 2010).
Deudney, D. 'The caz împotriva legarea de mediu degradare și securitate națională”, Millennium 19(3) 1990, pp.461–76.
223
ir1011_2016.indb 225 16/05/2016 14:22:44

Dupont, A. 'The strategic implicatii de climat Schimbare', Supraviețuire 50(3) 2008, p.29–54.
Falkner, R., S. Hannes și J. Vogler „Politica climatică internațională după Copenhaga: către A „cladire blocuri” abordare', Politica
globală 1(3) 2010, pp.252–62.
Haas, ML 'A geriatric pace? The viitor de NE putere în A lume de aging populations', International Security 32(1) 2007, pp.112–
47.
Hammerstad, A. „Populația circulaţie și este impact pe lume politică' în Beeson, M. și N. Bisley Probleme în politica mondială a
secolului XXI . (Londra: Palgrave Macmillan, 2010).
Homer-Dixon, T. 'Pe cel prag: de mediu schimbări la fel de cauze de conflict acut”, International Security 16(2) 1991, pp.76–116.
Homer-Dixon, T. 'De mediu penurie și violent conflict: dovezi din cazuri”, International Security 19(1) 1994, pp.5–40.
Korf, B. 'Resurse, violenţă și cel teluric geografii de mic razboaie',
Progres în Uman Geografie 35(6) 2011, pp.733–56.
Le Billon, P. 'The geopolitice economie de "resursă războaie”', Geopolitică 9(1) 2004, pp.1–28.
Taxă, M. 'Este cel mediu inconjurator A naţional Securitate emisiune?', Internaţional Securitate
20(2) 1995, pp.35–62.
Pang, T. și GE Guindo „Globalizarea și riscuri la sănătate', Știință și societate, Rapoarte EMBO 5(1) 2004, pp.S11–16; disponibil la:
www.nature.com/ embor/journal/v5/n1s/full/7400226.html
Umbach, F. 'Energie Securitate și lume politică' în Beeson, M. și N. Bisley
Probleme in 21st politica mondială a secolului . (Londra: Palgrave Macmillan, 2010).
Capitol rezumat
• Global guvernare este cel proces de care suveran state coordonează și cooperează în căutarea soluțiilor la
problemele transnaționale, adesea prin bunele oficii ale organizațiilor internaționale.
• Societatea internațională contemporană nu constituie un guvern mondial în sensul că statele sunt funcțional
suverane și sunt prin urmare gratuit la a determina al lor proprii intern și politici internaţionale .
• Organizația Națiunilor Unite este organizația succesoare a Societății Națiunilor, a caror puncte slabe aceasta
încercat la evita prin cel includere dintre toate marile puteri postbelice.
• The principal funcţie de cel ONU este la abordare amenințări la pace și securitate internațională prin activitatea
Consiliului de Securitate al ONU.
• Alte sarcini include decolonizarea, economic și social dezvoltare, cel întreținere de diplomatic comunicare și cel
elaborare de drept international.
• Organizația Tratatului Atlanticului de Nord este întruchiparea organizațională a regimului de securitate
transatlantic care integrează securitatea națională a statelor din America de Nord și Europa.
• ale NATO principal poartă este la asigura cel colectiv Securitate de este membri, care includ astăzi mai multe
state de la granițele Federației Ruse .
• The Lume bancă și cel Internaţional Monetar Fond au fost proiectat mai întâi la fel de parte de cel Bretton
pădure sistem de global management economic .
• The principal poartă de aceste organizatii astăzi este la administra și susține _ global economie prin economic
dezvoltare, credit garanţii şi politici economice liberale.
224
ir1011_2016.indb 226 16/05/2016 14:22:44

• Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) este organizația internațională în primul rând responsabil
pentru global eforturi la tejghea proliferarea nucleară și la a incuraja cel pașnic utilizare de atomic și tehnologii
nucleare .
• AIEA este principala agenție responsabilă de monitorizarea respectării Tratatului de neproliferare și a altor
acorduri încheiate în cadrul regimului internațional de neproliferare, inclusiv Acordul nuclear iranian din 2015.
• În plus la cel global internaţional organizatii discutat mai sus, lumea este, de asemenea, presărată cu organizații
regionale care ajută eforturile de a global guvernare în specific părți de cel lume. Aceste include Uniunea
Europeană, Uniunea Africană, Organizația Statelor Americane și Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est.
• Deși UE este cea mai puternică dintre aceste organizații, și ea dă semne de tensiune pe măsură ce statele
membre își afirmă suveranitatea în fața deciziilor UE privind migrația.
Introducere
După ce a trecut în revistă o serie de probleme presante cu care se confruntă internațional societatea de astăzi,
vă confruntați cu o întrebare simplă: are omenirea mijloacele colective pentru a face față problemelor noastre
globale?
În al nostru discuții asa de departe, noi avea considerată A varietate de provocările cu care se confruntă
internaţional societate astăzi. niste de aceste îngrijorare relații interstatale – probleme pentru care abordările
etatiste ale IR sunt bine poziționate
abordare. Alții, astfel de la fel de cel global de mediu criză și sărăcie, afectează actorii din întreaga lume fără a
ține cont de frontierele suverane. Acestea sunt probleme transnaționale, ale căror cauze și soluții nu se limitează
la societatea statelor . Pentru că cauzele lor se află în afara jurisdicției
orice stat, problemele transnaționale nu pot fi abordate numai de state. ei cere cooperare și coordonare între A
gamă de stat și actori nestatali. Capitolele 6 și 7 din acest ghid de subiect v-au expus instituțiilor școlii engleze și
regimurilor liberale. Acestea ajută la starea și non-statale actori coopera și coordona al lor Activități în al
nostru societatea internaţională anarhică. Instituțiile și regimurile ajută actorii să gestioneze problemele
transnaționale prin crearea de norme, reguli și practici care modelează actorii. comportament și construi
încredere între lor. Acest proces – cunoscut la fel de
global guvernare – de multe ori Oportunitati la cel creare de formal organizații internaționale (OI) unde
disputele pot fi judecate și tratatele pot
fi interpretat. Acest capitol va lua în considerare potențialul de guvernanță globală de mai multe astfel de
organizații. Criticat de niste pentru fiind prea puternic și de alții pentru nu fiind puternic suficient, IO-uri gamă de
la agenții specializate – precum Uniunea Poștală Universală și
Lume Meteorologic Organizare – la întinsă organizatii acea să se ocupe de domenii atât de variate precum
securitatea, economia mondială și integrarea regională.
Secțiunile care urmează prezintă un scurt ghid al unora dintre cele internaționale importante organizatii în cel
lume astăzi: cel Unit Națiunile (ONU), Nord atlantic Tratat Organizare (NATO), cel Lume bancă și Fondul
Monetar Internațional (FMI), Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și o serie de organizații
regionale importante.
Acestea au devenit instrumente cruciale de guvernare globală, îndeplinind sarcini pe care statele nu au vrut sau
nu au putut să le facă. Pentru că ei reglementează actorii comportament, internaţional organizatii constitui A
sistem de guvernanța globală – un cadru liber de organizații și instituții care
225
ir1011_2016.indb 227 16/05/2016 14:22:44

constrânge actori și rezolva specific Probleme în internaţional societate. Uneori identificată incorect ca o formă
de guvernare mondială , OI-urile sunt esențiale pentru managementul societății internaționale. Totuși, au
limitele lor. În primul rând, ei sunt prea mulți și responsabilitățile lor se suprapun prea mult pentru a fi gândite
în termeni de ceva astfel organizat ca guvern. În al doilea rând, ele există într-o societate internațională
dominată de state suverane. Suveranitatea – și autoritatea legitimă care
vine cu el – rămâne un bun al statului. În unele cazuri, totuși, statele și-au predat în mod voluntar o parte din
puterea lor unor organizații internaționale specifice, dând aceste non-statale actori niste luarea deciziilor
capacitate. Modul în care au ales să-și exercite această capacitate determină adesea succesul sau eșecul lor pe
scena internațională.
rezumat
Activitate
The citind descrie internaţional organizatii la fel de „sisteme”. Ar putea tu face A caz pentru IO-uri ca „societăți”, legate de seturi comune
de norme, reguli si practici?
The Unit Națiunile

Fiecare dintre cele două războaie mondiale a dus la o dorință larg răspândită de a crea o organizație
internațională responsabilă de menținerea păcii și securității, cu recurgerea minimă la utilizarea forței. Prima
dintre aceste noi OI a fost Liga Națiunilor. Fondată în 1920 și cu sediul la Geneva, Liga a avut o istorie scurtă și
în carouri. Deși cel mai bine cunoscut pentru eșecurile sale, a tratat mai multe probleme internaționale cheie în
cei 20 de ani de existență, de la protecția minorităților la comerțul cu sclavi. De asemenea, a adoptat mai
multe moțiuni împotriva războiului, deși acestea s-au dovedit în cele din urmă inutile. Cuvintele agitatoare nu
au schimbat politicile statelor membre, iar Liga nu avea puterea de a influența evenimentele internaționale,
deoarece marile puteri ale zi refuzat la acorda aceasta orice autonomie. Aceasta a reușit la supravieţui cel 1920,
făcând mult bun muncă. The anii 1930 demonstrat dezastruos, in orice caz, începând cu invazia japoneză din
Manciuria în 1931 și terminând cu izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial în 1939. Liga a fost dizolvată
oficial la începutul anului 1947.
Este succesor, cel Unit Națiunile (ONU) – fondat în 1945 – a fost diferit de cel Ligă în mai multe respectă. Este
calitatea de membru inclus cel URSS și SUA. De asemenea, a recunoscut oficial poziția privilegiată a celor cinci
mari puteri – SUA, URSS, Regatul Unit, Franța și China (reprezentată atunci de guvernul naționalist). Le-a
acordat acestor state – numite Cele Cinci Permanente (P5) – drepturi de veto în Consiliul de Securitate,
organul dedicat păstrării „păcii internaționale și Securitate'. Proiectat la 'Salvați reușind generatii din cel flagel
de război', cel ONU din timp idealism curând căzut pradă la Rece Război diviziuni. Totuși, organizația a
continuat să crească pe măsură ce s-au născut noi state
226
ir1011_2016.indb 228 16/05/2016 14:22:44

decolonizarea și cel muncă de cel Tutela Consiliu. Peste timp, cel ONU a creat organizații subsidiare pentru a se
ocupa de o serie de probleme internaționale. În mod semnificativ, prin intermediul ONU a fost abordată
pentru prima dată proliferarea orizontală a armelor nucleare.
ONU este adesea ridiculizat de criticii săi ca fiind un simplu magazin vorbitor, un bârlog corupţie, A ştirb
organizare sau A întâlnire loc pentru dubios state nedemocrate. Este adesea găsit vinovat pentru că nu a făcut
lucruri care nu a fost niciodată conceput pentru a face, cum ar fi aplicarea drepturilor omului și încheierea
conflictelor. De asemenea, este acuzat că nu a îndeplinit sarcini pentru care nu a făcut niciodată fost dat cel
mandat sau cel bani. Nici unul de aceste taxe este corect. În loc să judeci organizația în raport cu obiective
imposibile, cum ar fi stabilirea păcii mondiale, analiza ta ar trebui să se concentreze pe munca ei „pe teren”:
îngrijirea refugiaților, menținerea separată a facțiunilor în război, hrănirea înfometând populatiilor și livrând
niste speranţă la cel ale lumii cele mai subdezvoltate oameni. Deşi Mai puțin decât perfect, cel ONU are a
încercat constant să ajute oamenii și statele care se găsesc extrem de dezavantajate în internaţional societate.
Aceasta ramane A cheie conducător auto de uman dezvoltare în întreaga lume, făcând adesea lucrări dificile
și periculoase cu puțină finanțare sau sprijin din partea statelor sale membre.
Activitate
Uită-te la organigrama Națiunilor Unite postată pe VLE. Utilizați tabelul de mai jos la descrie cel responsabilități de cel cinci principal
organe de cel ONU sistem. Post răspunsurile dumneavoastră în forumul de discuții VLE.
General Assembly
Security Council
Economic and Social Council
International Court of Justice
Trusteeship Council
De cel Sfârşit de cel Rece Război, cel ONU a avut dobândit A grad de autoritate printre este membru state acea
cel Ligă de Națiunile nu realizat. Chiar și a guvern la fel de ostil la cel ONU la fel de George W. a lui Bush
administrare a alergat împotriva cel autoritar putere de cel ONU când aceasta hotărât la merge la război în Irak
în 2003 fără sprijinul organizației. Eșecul SUA de a obține sprijinul Consiliului de Securitate al ONU pentru
acțiunile sale militare a lipsit de legitimitate războiului în ochii societății internaționale – o problemă critică care
227
ir1011_2016.indb 229 16/05/2016 14:22:44

a subminat eforturile ulterioare de reconstruire a Irakului ca democrație liberală. De asemenea făcut aceasta
departe Mai mult dificil pentru cel STATELE UNITE ALE AMERICII la reprezinta cel război la fel de nimic mai
mult decât o aventură oportunistă condusă de un președinte pentru a termina afacerea tatălui său, consilierii
neo-conservatori ai președintelui dornici să răspândească democrația la Lumea arabă pe vârful baionetei și
TNC-urile americane. Fără sprijinul ONU, politica SUA arăta mai mult ca un exercițiu de imperialism decât unu
îndreptată la cel întreținere de internaţional pace si stabilitate, delegitimizare cel actiuni de cel cel mai puternic
stat în cel lume. Deși acest lucru nu a oprit războiul, a avut un impact semnificativ asupra modului în care cel
război a fost perceput în jurul cel lume și a avut A teribil efect cu privire la capacitățile soft power ale SUA.
rezumat
Activitate
Cum se leagă obiectivele economice și sociale ale ONU cu realizarea păcii, menţinerea păcii şi consolidarea păcii operațiuni discutat
în Capitol 14 de acest subiect ghid? Este aceasta posibil să se realizeze pacea și securitatea internațională fără a promova progresul
economic și social al celor mai sărace popoare ale lumii?
The Nord atlantic Tratat Organizare

În timp ce ONU este un organism cu adevărat global care reprezintă interesele lui 193 membru state peste cel
lume, cel Nord atlantic Tratat
Organizația (NATO) are o jurisdicție mult mai modestă. NATO se află în centrul regimului de securitate
transatlantic , care blochează securitatea interese de Europa și Nord America. Spre deosebire de cel ONU,
NATO nu pretinde că face mai multe sarcini. Este o organizație de securitate colectivă care are
o „putere dură” bine definită rol în IR: a descuraja, a planifica, a lupta și a câștiga războaie. unu de cel Grozav
ironii de NATO este acea aceasta nu logodit în luptă în timpul Războiului Rece – conflictul pe care a fost
conceput să lupte. Din 1991, însă, a intrat în război de multe ori: mai întâi în Kosovo și apoi în Afganistan, unde
a fost comisă masiv. Din septembrie 2014, a fost angajată în operațiuni anti-piraterie în largul coastei somaleze,
operațiuni de sprijin aerian în numele Uniunii Africane (UA), un rol de instruire și sprijin mult redus în
Afganistan și exerciții de protecție a suveranității în Marea Baltică. state, Slovenia și Albania.
Compusă de Două ramuri – A politic aripă și A militar aripă cunoscut ca FORMĂ (Suprem Sediu Aliat Puterile în
Europa) – NATO a apărut din patru temeri postbelice:
• frică de A renașterea Germaniei
• frică de cel sovietic Uniune și cel Varşovia Pact
• frică acea NE izolaţionism ar putea părăsi Europa fără A permanent prezența SUA
228
ir1011_2016.indb 230 16/05/2016 14:22:44

• frică acea Europa ar putea reveni la vechi obiceiuri de interstatal rivalitate si razboi.
La parafraza Lord Ismay, este primul secretar general, NATO a fost conceput „pentru a-i ține pe americani
înăuntru, pe ruși afară și pe germani în jos”.
Dacă aceste puncte descriu scopul istoric al NATO înainte de 1989, aceasta a fost complet de succes. Principala
problemă cu care s-a confruntat de la sfârșitul Frigului Război este Cum la defini este nou rol. Este primul
instinct a fost la do absolut nimic pe motivul rezonabil că SUA i-au promis lui Gorbaciov că NATO nu își va
împinge granițele spre est dincolo de granițele de est ale Germaniei. Odată ce statele din Europa Centrală și de
Est au început să solicite aderarea, organizația s-a răzgândit și a început să se extindă. pe motiv că aceasta este
ceea ce Central și est-europenii de fapt dorit. Oficial lansat la fel de politică ca urmare a cel publicare În urma
unei revizuiri din 1995, extinderea a extins comunitatea de securitate la 28 de state în urma aderării Albaniei și
Croației. Extinderea a dus la probleme, în special în ceea ce privește relația organizației cu Rusia. Suspiciunea
Moscovei cu privire la intențiile NATO, parțial o frică reziduală din partea cel Rece Război și parţial A rezultat
de spart promisiuni la limită NATO la cel Oder Râu, contribuit la cel Rusă război împotriva Georgia în 2009 și
cel În curs de desfășurare conflict în Crimeea și estica Ucraina. ale NATO operațiunile aeriene în curs în Estonia,
Letonia și Lituania sunt un rezultat direct al ucraineanului criză – dovada de ale NATO miez angajament la
colectiv securitate, astfel cum este consacrată în articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, care declară că un
atac asupra oricărui membru este un atac asupra tuturor.
Până la recenta criză ruso-ucraineană, probabilitatea unui ortodox era mică militar asalt peste cel ale aliantei
frontiere. Cel mai de cel amenințările cu care se confruntă NATO au fost neconvențional. Aceste inclus terorism,
necinstiţi state cu arme de distrugere în masă (ADM), perturbări ale comerțului global și atacuri cibernetice
asupra infrastructurii critice, cum ar fi rețelele electrice. Noțiunile de modă veche de apărare statică păreau din
ce în ce mai irelevante în lumea modernă, la fel ca multe lucruri. a echipamentelor NATO. Bazându-se pe
lecțiile învățate din Afganistan, documentul de concept strategic al organizației din 2010 a cerut statelor
membre „să dezvolte în continuare doctrina și capacitățile militare pentru operațiuni expediționare, inclusiv
contrainsurgență, stabilizare și reconstrucție”. Evenimentele din Ucraina și încetarea misiunii în Afganistan au
început să balanseze pendulul înapoi la preocupările militare convenționale, cum ar fi protejarea suveranității
de membru stat împotriva agresiune. Ucraina este nu, de desigur, a NATO membru. Aceasta este nu acoperit de
cel ale organizatiei colectiv prevederi de securitate. Cu toate acestea, renașterea militarismului rus a dat
organizației o nouă ofertă de viață, deoarece patrulează granițele statelor sale membre, descurajând
continuarea activității rusești la granițele Europei.
rezumat
transatlantic, care leagă Securitate de cel Nord american și european continente.
► Stop și citit : 'Nord atlantic Tratat Organizare' în GCR.
229
ir1011_2016.indb 231 16/05/2016 14:22:44

Activitate
Imaginați-vă că sunteți funcționar în Ministerul de Externe al Rusiei. Uită-te la harta expansiunii NATO postat pe cel VLE. Acum gândi
despre cel ca urmare a întrebări. Acțiune ta idei cu colegii tăi în forumul de discuții VLE.
• Cum ar tu interpreta ale NATO spre est expansiune?
• Din a Rusiei punct de vedere, face un extins alianţă face Europa Mai mult sigur?
• Ce ar putea NATO do la reduce a Rusiei suspiciuni?
• Care teoretic abordare Cel mai bun reprezintă a Rusiei poziţie pe NATO expansiune?
The Lume bancă și cel Internaţional Monetar Fond

In timp ce NATO este însărcinat cu gestionând probleme de război și pace – „securitate” cu orice alt nume –
Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional (FMI), cel Lume Comerț Organizare și cel G8/G20 avea A un
loc de muncă mai restrâns, deși nu mai puțin dificil, care sprijină economia globală. Ca tine
văzut mai devreme în acest ghid de subiect, economia mondială a ieșit din cel de-al Doilea Război Mondial în
teribil condiție. Acest lucru i-a determinat pe factorii de decizie economică la concluzia că, fără un sistem de
sprijin internațional și coordonare a politicilor, existau toate șansele ca lumea să experimenteze din nou tipul
de turbulențe economice și financiare care au dus la Marea Depresiune și, probabil, la a doua. Războiul
mondial însuși. De-a lungul timpului, interesul pentru legătura dintre politica internațională și cea economică
sisteme are LED la cel creştere de internaţional politic economie (IPE), subdisciplina RI care a fost discutată în
capitolul 11.
După cum am discutat mai devreme, trei nou internațional organizaţiile au fost creat după cel război la fel de
parte de cel Bretton pădure sistem, care a fost însemna pentru a promova o nouă ordine economică mondială.
Acestea au inclus:
• cel FMI, a caror scop este la asigura A grajd schimb valutar rată regim și acordarea de asistență financiară de
urgență statelor
• cel Internaţional bancă pentru Reconstrucţie și Dezvoltare (BIRD) – astăzi Banca Mondială – al cărei scop era
facilitarea postbelică europeană reconstrucţie, dar a caror mai lung termen loc de munca a fost la oferi asistență
pentru dezvoltare în întreaga lume
• cel General Acord pe Tarife și Comerț (GATT) – astăzi cel OMC – care a devenit un forum de negocieri privind
liberalizarea comerțului.
Subscris de enorma putere a SUA, ale căror politici anticomuniste au fost atât de economice, cât și politice,
acest nou sistem multilateral de guvernare economică a fost întărit prin crearea de noi agenții. Acestea includ
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), înființată în 1960 pentru a întreprinde
supravegherea politicilor multilaterale; Organizația Mondială a Comerțului (OMC), care a succedat GATT în
1995; și Grupul celor Opt (G8), înființat la fel de cel G5 în 1975 la facilita politică coordonare printre cele mai
dezvoltate economii ale lumii.
► Stop și citit : 'Fondul Monetar Internațional', „Banca Mondială” și 'Lume Organizația Comerțului ” în GCR.
Așa cum subliniază Richard Higgott, fiecare dintre aceste noi organizații a suferit o anumită formă de evoluție a
misiunii de la crearea sa, extinzându-se progresiv. al lor responsabilități bine dincolo original intenții. Pentru cel
FMI, acest lucru s-a întâmplat în anii 1970, turbulenți din punct de vedere economic, când scopul său a fost
transformat din arbitrul stabilității monetare globale în principalul
230
ir1011_2016.indb 232 16/05/2016 14:22:44

avocat de ce Higgott apeluri 'țară macroeconomice corectitudine'. Înainte de anii 1960, FMI a încurajat creșterea
printr-o combinație de cheltuieli conduse de stat și din sectorul privat. Începând cu anii 1970, sarcina lor a fost
concepută în termeni economici mai restrânși, neoliberali. După cum am discutat în capitolul 11 al acestui ghid
de subiect, acești termeni noi au legat asistența financiară de reforme economice de anvergură care au fost
concepute pentru a muta economiile clienților de la strategiile de creștere conduse de stat către sectorul privat.
Programele de ajustare structurală (SAP) au devenit esențiale pentru împrumuturile FMI, forțând statele
suverane să-și reducă cheltuielile pentru a echilibra al lor cărți. Cu toate că SAP-uri de multe ori reduce guvern
deficite, ei, de asemenea reduce cel deja limitat public bunuri acea state sunt capabil la oferă cetățenilor lor,
subminând capacitatea guvernelor de a exercita controlul suveran asupra teritoriului lor. Acest lucru poate avea
implicații dramatice pentru pace și stabilitate prin crearea unor state eșuate. O evoluție ulterioară a avut loc în
urma prăbușirii comunismului, deoarece FMI și-a îndreptat atenția spre facilitarea tranziției economiilor
postcomuniste la sistemul mondial capitalist.
Cum să judecăm impactul și succesul multilateralismului economic? Higgott consideră că au avut un succes
relativ în ceea ce privește ajutarea lume economie recupera după cel război, și în furnizarea A formă a
guvernanței globale într-o epocă caracterizată de niveluri crescânde de interdependență economică. Unii
gânditori sunt mai critici. După cum subliniază un număr de analiști marxisti, proliferarea organismelor
internaționale în ultimii câteva ani are Terminat nimic la tejghea cel tot mai mult neuniformă distribuția bogăției
și a puterii economice în lume. Într-adevăr, chiar și după ultimele mișcări la a inlocui cel G8 cu cel Mai mult
reprezentant G20, cel structurile de guvernare din spatele economiei mondiale sunt conduse de (și posibil
pentru) state bogate și dezvoltate. Organizațiile economice internaționale nu au făcut-o
a făcut mult pentru a reduce numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie absolută. Într-adevăr, China aproape cu
o singura mana s-a micsorat acea număr între 1990 și 2010, cu puțin ajutor din partea dezvoltării
internaționale regim.
De asemenea, IO-urile economice nu au reușit să scape de subvențiile economice care funcționează la cel
avantaj de bogat economii. La fel de David Susținut spectacole, absolutul golf între cel mai bogat și cel mai
săracă state peste cel trecut 30
ani s-a lărgit. Sistemul de guvernanță economică încorporat în regimul economic internațional se confruntă
acum cu cel mai sever test din cel puțin trei decenii, în încercarea de a stabiliza economia mondială în urma
crizei financiare. de 2008, cel suveran creanţă criză și credit crunch acea a urmat și încetinirea economică
globală din 2015, provenită din China.
rezumat
Activitate
Dat ce tu avea învățat despre cel internaţional economic regim, care de Cele trei teorii dominante ale IPE vi se par cele mai
convingătoare? Găsiți aceeași teorie convingătoare când vă gândiți la sistemul politic internațional?
231
ir1011_2016.indb 233 16/05/2016 14:22:44

The Internaţional Atomic Energie Agenţie

Dacă managementul unei lumi din ce în ce mai integrate şi interdependente economie are LED la cel creare de
un în continuă expansiune a stabilit de regimurile economice globale, același lucru este valabil și pentru energia
atomică și nucleară. De la inventarea armelor atomice în 1945, a existat un impuls puternic de a crea un cadru
de reglementare care să controleze utilizarea energiei atomice, să promoveze contraproliferarea și să
consolideze tabuul nuclear . În acest scop, în 1946, Administrația Truman a propus Planul Baruch. Acest
lucru a atras foarte mult pe Acheson–Lilienthal Raportul din 1946 și a propus să demonteze și să distrugă
arsenalul nuclear al SUA - singurul nuclear arsenal în cel lume la cel timp. Sub acest plan, NE dezarmarea ar fi fi
condiţional pe Două lucruri: cel stabilire de un „autoritatea internațională de dezvoltare atomică” care ar deține
și controla toate aplicabile militar materiale și activități nucleare și crearea unui sistem de sancțiuni automate
pentru pedepsirea statelor care încearcă să dobândească capacitatea de a produce arme nucleare sau material
fisionabil. Conform Planului Baruch, Consiliul de Securitate nu ar putea să se opună acestor sancțiuni.
Planul Baruch nu a reușit să iasă din partea Comisiei pentru Energie Atomică a Națiunilor Unite (UNAEC),
deoarece URSS – care își dezvolta propria bombă atomică – plănuia să-l opune veto în Consiliul de Securitate.
A rămas politica oficială a SUA până în 1953, când președintele Eisenhower și-a făcut „Atomii pentru”. Pace'
propunere la cel ONU General Asamblare. Acest LED la cel creare a Agenției Internaționale pentru Energie
Atomică (AIEA) în 1957. Principiul său principal a fost să urmărească „utilizarea sigură, sigură și pașnică a
științelor și tehnologiei nucleare”. La obține acest, cel AIEA are fost însărcinat cu Două scopuri: să faciliteze
răspândirea tehnologiei pașnice a energiei atomice și nucleare și să se opună armonizării acesteia. Cu sediul la
Viena, organizația are sarcina – la fel ca înaintea UNAEC – să abordeze „problemele ridicate de cel descoperire
de atomic energie'. Aceasta caută la do asa de de A strategie în două direcții de a se asigura că puterea atomică
este utilizată în scopuri pașnice,
și stabilirea de garanții pentru a proteja statele care se conformează împotriva proliferatorilor de arme OMS ar
putea trișa și se sustrage cel internaţional nuclear regim.
Eforturile de a încheia un acord internațional de limitare a răspândirii armelor nucleare nu au început serios
decât la începutul anilor 1960. Deși eforturile inițiale au stagnat, ele au început din nou în 1964, după ce China
a detonat prima sa armă nucleară. Până în 1968, după multe dezbateri și multe dezacorduri între statele
nucleare și statele fără arme nucleare , textul Tratatului de neproliferare nucleară (TNP) a fost în
sfârșit finalizat. În iunie 1968, Adunarea Generală a ONU a aprobat TNP prin Rezoluția 2373 (XXII) și, în iulie
1968, tratatul a fost deschis spre semnare în Washington, Londra și Moscova. The NPT a intrat în forta în Martie
1970. TNP este un document profund inegal în măsura în care face distincţie între cel cinci guvernele care sunt
considerată la fi legitim state cu arme – SUA, URSS, Regatul Unit, Franța și China – și restul lumii, care nu sunt.
Cu toate acestea, tratatul a câștigat o largă aclamație și a fost investit de atunci cu un grad ridicat de legitimitate
internațională. Este un document foarte practic, care stabilește un sistem specific de controale, măsuri de
consolidare a încrederii și sisteme de salvgardare aflate în responsabilitatea directă a AIEA. În plus, acesta
promovează cooperarea în domeniul tehnologiei nucleare pașnice și accesul egal la această tehnologie pentru
toate statele. Această abordare în două direcții – încurajarea utilizării pașnice de către state a tehnologiei
nucleare, în timp ce se opune acesteia
232
ir1011_2016.indb 234 16/05/2016 14:22:44

armonizarea – este nu fără este tensiuni, în special la fel de mulți utilizările pașnice ale energiei nucleare au
tehnologii cu dublă utilizare care sunt ușor de adaptat la aplicațiile militare.
Numai A puţini state refuzat la semn pe. Aceste inclus India, OMS a criticat tratatul pentru că ia privilegiat pe
cei puternici și a subminat suveranitatea indiană; Pakistan, care se temea de ambițiile nucleare ale Indiei;
Israelul, care se temea de vecinii săi arabi și a luat o poziție descrisă drept opacitate nucleară ; și Coreea de
Nord, care se temea de Coreea de Sud și de aliații săi occidentali. Totuși, acestea au fost mai degrabă excepția
decât regula. Până la sfârșit
de cel anii 1980, cel lume la mare ar putea simt rezonabil multumit cu eforturile sale coordonate de a produce
un regim de neproliferare viabil.
De atunci, situația a luat o întorsătură mai de rău augur. Mai întâi a fost prăbușirea și dezintegrarea Uniunii
Sovietice în 1991. Acest lucru a generat noi temeri că numărul statelor de arme ar fi rapid să se extindă și că
materialele nucleare și oamenii de știință ar părăsi Rusia pentru a ajuta potențialii proliferatori. Situația s-a
deteriorat când s-a descoperit că Nordul Coreea și Pakistan au fost activ logodit în în curs de dezvoltare al lor
propriul nuclear arme, de multe ori în închide colaborare cu unu o alta. Pakistanul și-a explodat primele arme
nucleare în 1998, ca răspuns la cinci indieni
nuclear teste mai devreme acea an. Contează făcut nu îmbunătăţi la fel de unu secol a lăsat loc altuia. Coreea de
Nord a detonat primul său dispozitiv nuclear în 2006.
Sa descoperit că savantul nuclear pakistanez AQ Khan vinde secrete nucleare. Între timp, potrivit informațiilor
occidentale, Iranul a început îmbogățirea serioasă a propriului stoc de uraniu în 2007. Acest lucru avea loc în
mediul internațional tensionat care a urmat după 9/11, cu îngrijorarea crescândă că teroriștii ar putea pune
mâna pe ADM, inclusiv nucleare, arme biologice și chimice. Iranul a semnat de atunci un acord nuclear cu
principalele puteri ale lumii, prin care a fost de acord să închidă o mare parte din îmbogățirea sa de
uraniu. capacitatea și să permită monitorilor internaționali de la AIEA să intre în instalațiile sale pentru a
verifica conformitatea.
Dacă organizațiile internaționale precum AIEA și tratatele precum TNP sunt sau nu capabile să se ocupe de
aceste probleme grave rămâne o întrebare deschisă, deși Acordul nuclear cu Iranul oferă o oarecare speranță.
Printre cei care se îndoiesc de utilitatea regimurilor internaționale, există voci puternice în internaţional
comunitate - in mod deosebit dintre realiștii din Israel și SUA – cerând acțiuni militare decisive pentru a preveni
răspândirea în continuare a armelor nucleare. Un război a fost deja purtat – deși pe baza unor informații
dubioase – pentru a împiedica Irakul să dobândească arme de distrugere în masă. Este posibil ca operațiuni
similare să fie efectuate în viitor. Dacă sau când se întâmplă acest lucru, nu numai că va reprezenta un risc serios
la pacea internațională și stabilitatea în Orientul Mijlociu, dar și la credibilitate de internaţional organizatii și
norme acea constitui regimul de neproliferare.
rezumat
• Agenția Internațională pentru Energie Atomică este organizația internațională în primul rând responsabil pentru
global eforturi la tejghea proliferarea nucleară și la a incuraja cel pașnic utilizare de atomic și tehnologii
nucleare .
• AIEA este principala agenție responsabilă de monitorizarea respectării Tratatului de neproliferare și a altor
acorduri încheiate în cadrul regimului internațional de neproliferare, inclusiv Acordul nuclear iranian din 2015.
233
ir1011_2016.indb 235 16/05/2016 14:22:44

Regional organizatii
Permanent la jumătatea drumului între cel stat și internationalizare , regiunile au devenit un accent major
pentru discuții în RI. Cum ar trebui să ne gândim și identifica lor? Sunt regiuni fix sau do ei Schimbare peste
timp? Cum diferă regiunile unele de altele? Actorii din anumite regiuni se gândesc la ei înșiși în termeni
„regionali”? Fiecare dintre aceste întrebări rămâne o problemă cheie într-o dezbatere de 30 de ani despre
regionalizare – unul care, prin definiție, are consecințe majore asupra modului în care gândim organizațiile
regionale.
Activitate
Folosind tabelul de mai jos, definiți cele trei dinamice care motivează statele să se combine în organizații regionale și să ofere un
exemplu de organizare regională actuală.
management de independenţă
management de interdependenţă
management de internaţionalizare
Organizațiile regionale de astăzi sunt numeroase și variate în ceea ce privește scopurile lor și principii. La fel de
Shaun Breslin puncte afară, regional vin organizații în mulți forme: din cel pur economic la cel lingvistic, și de la
religios la cel politic și militar. Acolo sunt în prezent în jurul 76 de organizații regionale din lume, reglementând
comerțul, determinând relațiile regiunilor cu lumea exterioară, definind condițiile în care organizația poate
interveni în treburile interne ale statelor membre.
și chiar – în la cel mai puţin unu caz – trecere legi acea guvernează ce se întâmplă membru state' cetăţenii. Breslin
merge pe la punct afară acea mulți regiunile care au început ca sisteme închise din punct de vedere economic au,
sub presiunea globalizării, deschis sus la cel lume economie. Încă, numai unu organizatie regionala are asa de
departe creată este proprii valută. Introdus în 1999, euro a devenit a doua cea mai tranzacționată monedă pe
piețele globale.
Există multe tipuri de organizații regionale. Din punct de vedere geografic, acestea se întind din America
(Organizația Statelor Americane [OEA] înființată în 1945), prin Africa (Uniunea Africană [UA] formată ca un
succesor al Organizației Unității Africane în 2002), al Asiei de Sud-Est (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est
[ASEAN] creată în 1967). Ceva ca cel UE, au puternic central administratii. Alții
do nu. Niste, ca cel OAS, vorbi despre cel drepturi de indivizii. Pana cand foarte recent, ASEAN condus clar de
astfel de referințe, sustinerea cel tradițional Westfalian instituţiilor de stat suveranitate și reciproc neintervenţie.
Între timp, Uniunea Africană arată destul de clar că intervenția în statele membre este posibilă dacă este
considerată necesară pentru „promovarea păcii, securității și stabilității”. Din 2004, UA este activă în crize din
Darfur, Comore, Somalia, Republica Democrată Congo, Burundi, Côte d'Ivoire și alte state membre. A adoptat
rezoluții care creează operațiuni de menținere a păcii ale UA în Sudan și Somalia, impunând în același timp
sancțiuni împotriva persoanelor care subminează pacea și securitatea. Prin propria ei „Pace
234
ir1011_2016.indb 236 16/05/2016 14:22:44

și Securitate Consiliu', cel AU obiective la a stabili A 'așteptare forta' la servi ca organism permanent african de
menținere a păcii.
Activitate
Organizațiile internaționale din diferite regiuni tind să susțină seturi diferite de norme, reguli și comportamente. În tabelul de mai jos,
utilizați terminologia școlii engleze pentru a descrie societatea internațională în fiecare dintre următoarele regiuni.
The Americi
Africa
Asia
În vârful tuturor organizațiilor regionale se află UE. Nu este doar cel mai dezvoltat IO de acest gen, dar aruncă
o umbră foarte lungă asupra tuturor celorlalte organizații chemând înșiși 'regional'. De cand cel Sfârşit de cel
Rece Război, credința naivă că exemplul Europei va fi emulat într-o serie
a uniunilor regionale din întreaga lume s-a dovedit a fi deplasat. Condițiile acea face cel UE posibil sunt pur şi
simplu nu la fi găsite în afara Europei. Acestea fiind spuse, UE a devenit un fel de model, inspirând state din alte
părți ale lume de „facut” IR diferit: organizarea afacerilor lor pe o bază de cooperare, mai degrabă decât pur și
simplu coexistând într-o lume realistă de conflict și competiție. În acest grad, UE exercită o formă de soft power
căreia, în general, nu i se acordă suficient credit de către critici și este un bun exemplu al modului în care – așa
cum susțin constructiviștii – „anarhia este ceea ce fac statele. de aceasta'. Dacă sau nu acest continuă la fi cel caz
voi depinde despre modul în care organizația abordează problemele de la ușile sale: de la războiul din Ucraina
la criza migrației până la disfuncția economică continuă a Greciei. Există motive de optimism, dar și motive de
îngrijorare.
rezumat
• În plus la cel global IO-uri discutat de mai sus, cel lume este de asemenea presărat cu organizații regionale care
ajută eforturile de guvernare globală
în specific părți de cel lume. Aceste include cel european Uniunea, Uniunea Africană, Organizația Statelor
Americane și Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est.
► Stop și citit : 'European Uniune' în GCR.
Activitate
Ca tine lucreaza ta drum prin lecturile, a pastra următoarele întrebări în minte:
• Care zone de UE responsabilitate sunt "interguvernamental" și care sunt „supranaționale”? Care este diferența?
• Ce rol vedeți că au organizațiile regionale în arhitectura sistemului internațional?
235
ir1011_2016.indb 237 16/05/2016 14:22:44

Concluzie
Lumea se confruntă cu o serie de probleme transnaționale care provoacă capacitățile statelor suverane ale
lumii. Ca reacție la aceste provocări, societatea internațională a dezvoltat un sistem de guvernanță globală care
încurajează cooperarea și construiește încrederea între actori, apărând în același timp suveranitatea
comunităților politice ale lumii. Organizațiile internaționale sunt întruchiparea organizațională a guvernanței
globale, reprezentată la scară globală de Națiunile Unite. Această organizație vastă, dacă este subfinanțată, se
ocupă de o serie amețitoare de probleme de la securitate globală la educație la drepturile omului și cooperare
tehnică. Alte OI sunt mai specializate, se ocupă de probleme într-un domeniu specific, cum ar fi la fel de cel
internaţional economie sau nuclear proliferare. In cele din urma, cel lume este, de asemenea, presărată cu o
colecție de organizații regionale care reunesc actori din părți similare ale globului pentru a rezolva probleme
comune. Succesul sau eșecul acestor IO-uri rămâne incert. Cu toate acestea, este dificil să ne imaginăm lumea
noastră fără ele.

transatlantic, care leagă Securitate de cel Nord american și european continente.
• Agenția Internațională pentru Energie Atomică este organizația internațională în primul rând responsabil pentru
global eforturi la tejghea proliferarea nucleară și la a incuraja cel pașnic utilizare de atomic și tehnologii
nucleare .
• AIEA este principala agenție responsabilă de monitorizarea respectării cel Neproliferare Tratat și alte acorduri
făcut sub
236
ir1011_2016.indb 238 16/05/2016 14:22:44

regimul internațional de neproliferare, inclusiv Acordul nuclear iranian din 2015.

• În plus la cel global IO-uri discutat de mai sus, cel lume este de asemenea presărat cu organizații regionale care
ajută eforturile de guvernare globală
în specific părți de cel lume. Aceste include cel european Uniunea, Uniunea Africană, Organizația Statelor
Americane și Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est.

• explica cel sens de global guvernare în cel sistemul internaţional contemporan
• evalua cel ONU contribuţie la global guvernare
• explica cel obiective de cel Nord atlantic Tratat Organizare, cel Banca Mondiala și Internaţional Monetar Fond, și
cel Internaţional Agentia Energiei Atomice
• a analiza cel efecte de regionalism pe diferit părți de societatea internationala
Capitol vocabular
• societate de state
• de specialitate agentii
• lume guvern
• Permanent Cinci (P5)
• orizontală proliferare
• dezvoltare Umana
• Nord atlantic Tratat Organizare (NATO)
• Securitate regim
• pactul de la Varsovia
• tranziție
• dezvoltare
• criza creditelor
• contraproliferării
• nuclear tabu
• nenucleare armă state
• Nuclear Neproliferare Tratat (NPT)
• nuclear opacitate
• îmbogăţire
• internaţionalizare
• regionalizarea
237
ir1011_2016.indb 239 16/05/2016 14:22:44


1. Ce Probleme avea fost întâlnite în în curs de dezvoltare un un regim internațional eficient pentru combaterea
proliferării nucleare?
2. Este un internaţional societate bazat pe cel concept de suveranitatea echipată la oferi cel global guvernare Necesar
la gestionați problemele transnaționale?
3. „Organizațiile internaționale sunt cea mai bună speranță a lumii de a reduce denivelările distributie de bogatie și
a incuraja uman dezvoltare.' Răspunde.
238
ir1011_2016.indb 240 16/05/2016 14:22:44

Capitol 17: Nou Securitate
Capitolul 17: Nou Securitate
Foamea, bolile și sărăcia pot duce la instabilitate globală și părăsi A vid pentru extremism la completati. Asa de in schimb de
doar
gestionând sărăcie, noi trebuie sa oferi națiunile și oameni A calea de ieșire din sărăcie.
Președinte Barack Obama

• defini 'uman Securitate'
• explica niste de cel netradiționale Securitate amenințări cu care se confruntă societatea internațională
• luați în considerare securitizarea schimbărilor climatice, a sănătății umane, a deficitului de resurse, a
aprovizionării cu energie și a datelor demografice
• a evalua potenţial impactul acestora netradiționale Securitate amenințări asupra societății internaționale.
• distinge între tradiționale concepte de naţional Securitate care se concentrează pe stat și noile provocări ale
securității umane
• identifica nou transnațională amenințări acea sunt nemilitare în natură
• explica cel semnificaţie de aceste noi provocări de securitate
Esenţial citind
Acharya, A. 'Uman Securitate' în BSO, Capitol 29.
Evan, T. și C. Toma 'Sărăcie, dezvoltare și foame' în BSO, Capitol 28. Vogler, J. „Probleme de mediu” în BSO, capitolul 22.
„Refugiați” în GCR.

De Alcantara, CH „Utilizări și abuzuri de cel concept de guvernare',
Internaţional Social Ştiinţă Jurnal 50(155) 1998, pp.105–13.
Doyle, M. „O unire mai perfectă? Pacea liberală și provocarea globalizării” în Stand, K., T. Dunne și M. Cox Cum am putea trăi?
Global etica în noul secol. (Cambridge: Cambridge University Press, 2001).
Higgott, R. „Globalizarea contestată: contextul în schimbare și provocările normative” în Stand, K., T. Dunne și M. Cox Cum
am putea trăi? Global etica în noul secol . (Cambridge: Cambridge Universitate Presa, 2001).
Higgott, R. — Guvernarea cel global economie: multilateral economic instituții în Beeson, M. și N. Bisley Probleme în politica
mondială a secolului XXI . (Londra: Palgrave Macmillan, 2010).
Ikenberry, GJ 'A criză de global guvernare', Istoricul curent 109(730) 2010, p.315–21.
239
ir1011_2016.indb 241 16/05/2016 14:22:44

Krahmann, E. 'Naţional, regional și global guvernare: unu fenomen sau multe?', Global Governance 9(3) 2003, pp.323–46.
Malthus, T. Un eseu despre principiul populației . (Boston: IndyPublish, 2002). Pictor, D. Războiul Rece: o istorie internațională
. (Londra: Routledge, 2005).
Pelletier, N. „A legilor și a limitelor: o perspectivă economică ecologică asupra remedierii cel eșec de contemporan global de
mediu guvernanță”, Global Environmental Change 20(2) 2010, pp.220–28.
UNAIDS Global raport UNAIDS raport pe global epidemia de SIDA 2010 .
Disponibil la: www.unaids.org/globalreport/Global_report.htm [accesat 20 martie 2016].
Weiss, L. „Globalizarea și guvernarea națională: antinomii sau interdependență” în Cox, M., K. Stand, și T. Dunne The interregn:
controverse în politica mondială 1989–1999 . (Cambridge: Cambridge University Press, 2000).
Capitol rezumat
• De cand cel Sfârşit de cel Rece Război, mulți probleme în IR avea fost reambalat ca 'Securitate probleme' prin
cel utilizare de securitizare – A proces descris mai întâi de Barry Buzan și Ole Waever.
• Această schimbare este o recunoaștere a riscurilor grave cu care se confruntă astăzi societatea internațională din
cauza problemelor transnaționale precum schimbările climatice, sănătatea umană, deficitul de resurse,
securitatea energetică și demografia.
• Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai provocatoare probleme transnaționale de pe agenda
securității în prezent, amenințând mijloacele de trai în întreaga lume și existența fizică a mai multor state
insulare și de coastă mici.
• Acțiunea privind schimbările climatice a fost blocată de o serie de state ale căror naţional interes conflicte cu cel
global interes în atenuare și adaptare.
• Acțiunile recente ale SUA și China sunt deosebit de pline de speranță în acest sens la fel de aceste Grozav
puterile poate sa Ajutor la a stabilit cel agendă pentru cel alte state al planetă și poate sa Ajutor la convinge
climat în urmă la coopera cu eforturi de guvernare.
• Multe dintre problemele netradiționale de pe agenda de securitate pot fi grupate împreună sub cel rubrica de
uman Securitate, care ia ca punct de plecare bunăstarea oamenilor individuali.
• Uman sănătate și cel Control de epidemie boli este cel cel mai cunoscut aspect al securității umane, deși
probleme precum sărăcia joacă un rol strâns legat.
• Resursă deficitul este o alta netradiționale sursă de potențiala nesiguranță, la fel ca blestemul resurselor care
subminează adesea guvernarea capacitate de state cu semnificativ depozite de resurse naturale ușor de accesat,
cum ar fi petrolul și gazele.
• Securitatea energetică descrie nevoia statelor de a avea acces la surse accesibile de energie electrică și mecanică
cu care să-și conducă societățile și economiile.
• A stat fără energie Securitate Mai fi expuse la presiune din furnizorii săi, prin amenințarea cu tăierea livrărilor.
• Datele demografice prezintă unele dintre cele mai presante probleme de pe agenda securității astăzi, inclusiv
chestiuni legate de suprapopulare și migrație umană.
240
ir1011_2016.indb 242 16/05/2016 14:22:44

• Dorința de a încetini sau opri migrația pune presiune asupra organizațiilor internaționale, pe măsură ce statele
își afirmă controlul suveran asupra granițelor lor, chiar dacă aceasta înseamnă încălcarea regulilor convenite cu
privire la refugiați.
• Demografia pune, de asemenea, presiune asupra statelor în curs de dezvoltare, unde tineri populatiilor sunt
intrând maturitate cu mic speranţă de
permanent angajare. Acest ameninta ambii cel stabilitate de cel state implicate și sustenabilitatea regimului de
migrație existent.
Introducere
În acest capitol, noi uite la A gamă de subiecte acea avea fost reambalat ca 'Securitate' probleme peste cel trecut
Două decenii. Mulți de aceste avea fost
securitizate de-a lungul anilor, folosind procesul descris de Barry Buzan și Ole Wæver folosind limbajul
constructivismului social.
► Stop și citit : cel Conceptul de securitizare în Capitolul 10 de acest ghid de subiect.
După cum am sugerat pe parcursul acestui curs, sfârșitul Războiului Rece și sfârșitul aparent al unei amenințări
militare la adresa Occidentului au condus la noi moduri de a gândi problemele și amenințările internaționale.
Deși statele rămân jucători cheie în sistemul internațional și marile puteri mențin
al lor înalt pozitii de relativ putere, Securitate are deveni Mai puțin și mai puțin preocupat de conflictul
interstatal clasic, clauswitzian. O nouă agendă de securitate are evoluat, condus în parte de IO-uri, ONG-urile și
CTN-uri. Acest agenda a subliniat amenințările transnaționale la adresa păcii și securității internaționale care au
fost în mod tradițional ignorate sau tratate ca probleme secundare.
Acest schimb a fost oficial recunoscut cu cel publicare de cel ONU Raportul privind Dezvoltarea Umană din 1994.
Acest lucru i-a făcut pe factorii de decizie să conștientizeze faptul că unele dintre cele mai grave riscuri cu care se
confruntă statele din lumea modernă provin din probleme transnaționale precum sărăcia, foametea, bolile și
degradarea mediului. Nu toată lumea este de acord că aceste probleme constituie o amenințare pentru
securitate în sensul tradițional. Totuși, noua agendă de securitate a influențat, fără îndoială, modul în care
statele și actorii nestatali se comportă în întreaga lume.
În ce urmează, tu voi explora cel nou Securitate agendă de analizând unele dintre amenințările netradiționale
care au fost securitizate. Nu toate acestea pot fi tratate aici. Prin urmare, vă veți concentra asupra unora dintre
cel Cel mai bun cunoscut și cel mai discutat: climat Schimbare, uman sănătatea, deficitul de resurse, securitatea
energetică și problemele care decurg din schimbarea demografică.
rezumat
• Această schimbare este o recunoaștere a riscurilor grave cu care se confruntă astăzi societatea internațională din
cauza problemelor transnaționale precum schimbările climatice, sănătatea umană, deficitul de resurse,
securitatea energetică și demografia.
Climat Schimbare
Consecințele ecologice ale schimbărilor climatice induse de om pot reprezenta cel mai îngrijorător punct de pe
noua agendă de securitate. Oamenii au afectat cel medii în care noi Trăi pentru milenii. Pentru cel În ultimii 500
de ani, impactul uman a variat de la extinderea utilizării terenurilor agricole, la reducerea pădurilor și a zonelor
umede, la o creștere rapidă a
241
ir1011_2016.indb 243 16/05/2016 14:22:44

cantitatea de carbon fosilizat eliberată înapoi în atmosferă prin arderea combustibililor fosili. Până de curând,
doar câțiva oameni de știință au fost dispus să se angajeze la teoria conform căreia utilizarea resurselor umane
– în special arderea cărbunelui, petrolului și gazelor – are un efect apreciabil asupra sistemelor naturale ale
Pământului. Deși câțiva scriitori, uneori finanțați de companii de petrol și gaze, continuă să respingă ideea,
schimbările climatice antropice este un admis fapt printre cel copleșitoare majoritate de oameni de știință și
experți în cel camp. Crescând niveluri de carbon în cel atmosfera duc la creșterea temperaturii globale și la
creșterea variabilității climatice.
Acest aduce cu aceasta A gazdă de potenţial amenințări la state, non-statale actori si indivizi. Creșterea nivelului
mării cauzată de topirea calotelor polare de pe uscat amenință zonele de coastă din micii atoli și insule din
Oceanul Pacific – Unde climat Schimbare este A foarte real materie de naţional interes – spre coasta Asiei,
Europa, Africa și America. Creșterea temperaturii mării afectează modelele meteorologice și populațiile de
pești, crescând probabilitatea și intensitatea furtunilor, schimbând tiparele de precipitații și promovează secetele
și inundațiile fulgerătoare. Aceste amenințări au deja impact în mai multe părți ale lumii. În timp ce impactul lor
final este necunoscut, nu există niciun motiv pentru asta îndoială acea ei voi conduce la pe scară largă uman
migraţiile la fel de regiunile cândva fertile sunt lăsate uscate, inundate sau chiar scufundate de planeta noastră în
schimbare.
Pentru IR, întrebarea cheie în această dezbatere nu este dacă schimbările climatice sunt antropice sau rezultatul
unui ciclu natural neobservat. Aceasta este o chestiune pentru ecologisti. RI trebuie să se ocupe de consecințele
internaționale ale efectelor imediate ale schimbărilor climatice. Până acum, comunitatea internațională s-a
concentrat pe două părți ale puzzle-ului schimbărilor climatice: atenuarea și adaptarea. Eforturile de atenuare se
concentrează pe reducerea cantității de carbon care intră în atmosfera în speranţă de minimizare a severitate a
schimbărilor climatice. Eforturile de adaptare se concentrează pe a ne proteja de efectele sale cele mai grave
prin protejarea coastelor, construirea de comunități mai rezistente și asigurarea A durabil sursă de alimente și
putere. Acolo este A foarte literatură vastă despre eforturile care au culminat cu semnarea Protocolului de la
Kyoto în 1997. Acest tinde la se concentreze pe cel important părți jucat de ONU și UE; formele de rezistenţă
politică, conduse de SUA, Canada şi Australia; și de ce părem puțin mai aproape de a găsi răspunsuri
decât eram în 1992, când statele s-au adunat la Summitul Pământului de la Rio pentru a se adresa cel la fel
probleme. A global acord atins în Paris în 2015 este o indicaţie acea acest Mai fi schimbare, dar aceasta este
încă departe de asemenea din timp la începe orice sărbătoare.
Activitate
De ce mai multe state au obstrucționat eforturile internaționale de a face față schimbărilor climatice antropice? Ce ne pot spune teoria
realistă și marxistă despre ceea ce le determină luarea deciziilor?
RI a contribuit la dezbaterea privind schimbările climatice prin identificarea constrângerilor internaționale

asupra capacității actorilor de a aborda problemele de mediu. Una dintre aceste constrângeri se referă la marea
diviziune care încă separă cel economic "are" din cel „nu au”. În teorie, toată lumea poate fi de acord cu privire la
faptele schimbărilor climatice. Mai practic, multe state în curs de dezvoltare se tem că limitele emisiilor de
carbon le vor afecta capacitatea la 'captură sus' cu cel dezvoltat lume. Pana cand recent, China a menținut acea
tinte ar trebui să nu fi impuse pe aceasta in timp ce aceasta ramane atat de mult in urma Occidentului in ceea ce
priveste venitul pe cap de locuitor. Într-un competitiv
242
ir1011_2016.indb 244 16/05/2016 14:22:44

și economia mondială orientată spre creștere, nu este deloc surprinzător că multe state suverane sunt
suspicioase față de eforturile de a reglementa ceea ce pot și nu pot face. Acest lucru este mai puțin îngrijorător
pentru UE și Japonia, având în vedere nivelul lor deja ridicat de dezvoltare economică. Totuși, sa dovedit o
problemă mai dificilă în SUA, unde CTN-urile au acces privilegiat cel lobby-uri de Congres, permițând lor la
mobiliza politic opoziție față de reglementările de mediu și unde suspiciunea privind acordurile internaționale
care limitează libertatea de acțiune a țării rămâne un îndemn național puternic. Chiar și așa, atât China, cât și
SUA și-au declarat intențiile la activ lobby pentru global atenuare și adaptare ținte,
la fi negociat prin cel instituţiilor de cel Unit Națiunile. Acest Parteneriatul cu marile puteri a jucat un rol central
în negocierea cu succes a unui cadru global de climatizare la Paris, la sfârșitul anului 2015.
Activitate
Utilizați tabelul de mai jos pentru a analiza modul în care s-ar putea rezolva fiecare dintre următoarele abordări teoretice cel climat
Schimbare criză. Gândi despre cel cauze identificat de fiecare abordare, și formulați o soluție folosind concepte familiare acelei teorii.
Causes:
Solutions:
Liberal
Causes:
Solutions:
Marxist
Causes:
Solutions:
Realist
În ciuda numeroaselor obstacole, schimbările climatice devin rapid o problemă cheie de securitate
națională pentru statele din întreaga lume. Avertismente din ce în ce mai puternice din partea comunității
științifice internaționale, semne evidente de instabilitate în sistemele naturale ale planetei și apeluri tot mai mari
din partea instituțiilor non-statale actori și indivizii avea împins China și cel STATELE UNITE ALE AMERICII – cel
cei mai mari doi poluatori ai lumii – să se arunce în vagonul schimbărilor climatice. SUA schimbat este politică
ca urmare a cel alegere de Președinte Barack Obama în 2008, afirmând că schimbările climatice „s-au ridicat în
vârful SUA”.
243
ir1011_2016.indb 245 16/05/2016 14:22:44

naţional Securitate a stabilit de priorități'. Mai mult recent, cel Obama administrația a făcut echipă cu guvernul
președintelui Xi Jinping pentru a face eforturi pentru o acțiune internațională concertată, iar un acord
internațional a fost încheiat la Conferința Climatică de la Paris. În cele din urmă, se pare că mediul global ar fi
ajuns pe agenda internațională.
rezumat
puterile poate sa Ajutor la a stabilit cel agendă pentru cel alte state al planetă și poate sa Ajutor la convinge
Sănătate
Activitate
Ceas cel video 'Uman Securitate explicat' postat pe cel VLE.
Rețineți definițiile și descrierile securității umane enumerate în videoclip și în lecturile dvs. În tabelul de mai jos, observați diferențele
importante între ideile de securitate tradițională și cel Mai mult roman concept de uman Securitate acea este câştigând popularitate în
IR.
Tradiţional Securitate Uman Securitate
Sănătatea umană a fost de multă vreme o problemă de interes internațional, iar acum s-a alăturat schimbărilor
climatice ca o nouă formă de securitate umană amenințare. Viețile oamenilor au fost stricate de boală de
milenii. De fapt, comerțul și formele timpurii de globalizare au jucat un rol major în răspândirea contagiilor în
jurul cel lume. Din bubonic ciuma la variolă la gripa aviara, globalizarea are purtat agenți patogeni și paraziti la
nou părți de lumea. Datorită schimbărilor de precipitații și temperatură, regiunile odată libere
de țânțari, căpușe și alți paraziți sunt acum locurile lor de hrănire, punând în pericol viața umană și provocând
capacitatea statelor de a răspunde la crizele de sănătate. Odată cu boala vine o presiune crescută asupra
sistemelor de asistență medicală și de răspuns la urgențe ale statelor. Acest lucru poate întinde resursele statului
până la punctul lor de rupere, ca în focarul de Ebola din 2014 din Liberia, Sierra Leone și Guineea. În cazuri
extreme, statul însuși poate începe să-și piardă strânsoarea
244
ir1011_2016.indb 246 16/05/2016 14:22:44

pe teritoriul şi populaţia sa. O serie de studii arată acum o corelație strânsă între incidența bolii și eșecul stării.
Având în vedere suplimentar conexiune între climat Schimbare și boala migrație, astfel de corelații susțin cu
siguranță argumentele pentru o nouă agendă de securitate care ia în considerare atât sănătatea, cât și clima.
O boală a făcut obiectul unui volum enorm de cercetări intense este HIV/SIDA. Condus de cel incapacitatea de
sărac state la oferi cetățenilor lor cu informații și îngrijiri medicale, această pandemie s-a făcut simțită în lumea
mai puțin dezvoltată. În Africa subsahariană, a atins proporții groaznice. Această zonă deține puțin peste 11 %
din populația lumii, dar aproape 70 pe cent de toate HIV infectii – 25 milion cazuri. Un raport UNAIDS din
2010 înregistrează statistici extrem de îngrijorătoare pentru regiune.
În 2009, în jur de 1,8 milioane de oameni au murit din cauza unor boli legate de HIV, 72 pe cent de cel global
total. de sud Africa este la cel epicentru de epidemia în curs de desfășurare. Cele 10 țări din regiune, care au în
jur 2 pe cent de cel ale lumii populatie, sunt Acasă la în jurul 32 pe cent de
oameni cu HIV și peste 40 pe cent de femei cu HIV. Nu în mod surprinzător, analiștii au avut tendința de a
sublinia diferite cauze ale pandemiei. Acestea variază de la explicații la nivel individual, subliniind
promiscuitatea sexuală
și o lipsă de utilizare a contraceptivelor în rândul bărbaților africani, prin explicații la nivel de unitate și de
sistem legate de sărăcie , colonialism și eșecul/refuzul companiilor occidentale de a furniza medicamentele
necesare la prețuri accesibile. Într-un anumit punct, totuși, pare să existe un acord general: statele sunt mai
multe probabil la fi instabil și Mai puțin probabil la funcţie asa de lung la fel de acest boala continuă să le
devasteze populațiile și să le submineze stabilitatea politică și economică.
Ultimul deceniu a fost martorul unei creșteri a numărului de înfricoșări de sănătate la nivel mondial, cu
avertismente aproape anuale privind potențialele pandemii cauzate de una dintre numeroasele tulpini de
gripă. Aici, lumea are cel puțin un exemplu istoric important din care poate trage câteva lecții: focarul de gripă
spaniolă din 1918. Nu numai că această pandemie a ucis mai mult de cinci ori la fel de mulți oameni la fel de cel
război în sine – contabilitate pentru doar peste 50 de milioane de vieți – era foarte puțin ce putea face
comunitatea internațională în privința asta. Desigur, nicio pandemie de aceeași amploare nu a mai fost
experimentată de atunci. Acest lucru se datorează în parte resurselor suplimentare pe care le au a fost
îndreptată spre prevenirea pandemiei. Cu toate acestea, chiar și acestea
sunt Nu garanție împotriva A recidiva în cel viitor. oameni sunt în general mai sănătoase decât erau în prima
jumătate a secolului al XX-lea, medicamentele
sunt mai puternice și mai abundente, iar regimurile internaționale sunt mai multe robust. În plus, cel lume este
nu venire afară de A teribil conflict de patru ani care l-a secat de forță de muncă și bani. Ceea ce îi îngrijorează
pe mulți în domeniul sănătății publice este că, odată cu tot mai mulți oameni și mărfuri care călătoresc în jurul
lumii în fiecare an – o consecință a globalizării moderne – posibilitatea unei alte pandemii este din ce în ce mai
mare.
rezumat
245
ir1011_2016.indb 247 16/05/2016 14:22:44

Activitate
Cum leagă securitatea umană amenințările pentru sănătate și mediu cu probabilitatea unui conflict armat? Ce ne spune teoria genului
despre relația dintre securitatea umană și gen în sistemul internațional?
Resurse
Ideea că cererea de resurse naturale va duce la deficit a fost avansată la sfârșitul secolului al XVIII-lea de
economistul politic englez Thomas. Malthus. În Un eseu despre principiul populației , primul publicat în 1798, el
emite ipoteza că numărul uman tinde să crească la
o rată geometrică, în timp ce capacitatea noastră de a ne hrăni crește doar aritmetic. Dacă este corect, acest
lucru este obligat să conducă la profunde umane și economice crize când al nostru numere depășește al nostru
provizii. a lui Malthus ideile au fost contestate în secolele de atunci. Progresele tehnologice, îmbunătățirea
productivității și deschiderea de noi terenuri agricole au sporit resursele disponibile și ne-au permis să folosim
mai bine de ceea ce noi avea. Cu toate acestea, gândurile sale despre populație
iar resursele rămân îngrijorătoare. În ultimii 20 de ani, el s-a bucurat de o oarecare revenire printre scriitorii
preocupați de direcția umană. dezvoltare și ce ei vedea la fel de un apropiindu-se resurse criză.
Teoria malthusiană se exprimă în IR prin studii despre deficitul de resurse. niste de aceste se învârte în jurul
pericole pozat de cel ale lumii populație în creștere și cel pericole pozat la subzistenţă agricultură de
schimbările climatice și epuizarea solului. Alții se uită la distribuțiile inegale
de putere și bogăție, ceea ce poate duce la foamete prin eșecul de a furniza hrană în părțile mai sărace ale
planetei. Acest lucru creează un tip de foame construit social, descris de Amartya Sen; un tip condus de o
distribuție ineficientă în locul penuriei naturale. Un al treilea tip de studiu se concentrează pe deficitul de apă,
inclusiv pe temerile că lipsa va da naștere la noi conflicte între și în state. niste cercetători chiar crede acea ulei
voi devin tot mai rare în următoarele câteva decenii. Conform acestei teorii, cunoscută sub denumirea de „peak
oil”, cel descoperire și exploatarea fosilelor combustibilii vor atinge maximul până la mijlocul secolului XXI.
Dacă și când se întâmplă acest lucru, poate duce la o concurență intensă între statele care doresc să acceseze cea
mai importantă resursă energetică din economia mondială.
Activitate
Utilizați tabelul de mai jos pentru a lua în considerare diferențele dintre explicațiile bazate pe natură de foame și centrat pe societate
explicatii. Ce face fiecare teorie vina pentru provoacă foame? Ce soluții prescrie fiecare teorie?
Bazat pe natură explicatii Axat pe societate explicatii
Cauze: Cauze:
Soluţie: Soluţie:
246
ir1011_2016.indb 248 16/05/2016 14:22:44

Resursă deficitul este A problemă cu care state, imperii și chiar

vânătorii-culegători preistorici au fost nevoiți să facă față. „Blestemul resurselor” este o problemă mai nouă.
Într-adevăr, poate fi unic pentru societatea internațională modernă. „Blestemul resurselor” descrie o situație în
care resursele de mare valoare – petrol și diamante, de exemplu – au un efect negativ asupra societăților în care
se găsesc. În circumstanțe normale, se presupune că statele beneficiază de resurse naturale de mare valoare. Ele
se adaugă la cele ale unui stat magazin de bogatie, poate sa fi folosit la promova echilibrat economic creştere şi
oferi venituri acea poate sa fi folosit la îmbunătăţi ale oamenilor viaţă standardele. „Blestemul resurselor” le
pune pe cap aceste presupuneri. În multe state, în special în cele cu instituții slabe și elite corupte, resursele de
mare valoare vor distorsiona de fapt dezvoltarea economică prin redirecționarea investițiilor de la proiectele la
nivel comunitar în favoarea extracției sporite, la scară largă. Aceasta subminează dezvoltarea socio-economică a
populației, corupă procesul politic și provoacă conflicte interne peste cel distributie de resursă bogatie. Acest
face nu doar impact asupra unor țări precum Nigeria, unde beneficiile țării sunt imense
bogăția petrolieră nu este adesea găsită nicăieri în comunitățile în care se află petrolul. Are, de asemenea,
consecințe pentru statele bogate în petrol din Mijloc Est și pentru actori substatali bogati în resurse, cum ar fi
provincia Alberta din Canada. În aceste locuri, o abundență de petrol ar putea umple cuferele statului pe
termen scurt, dar creează și o dezvoltare economică inegală și poate subminează practicile democratice pe
termen lung.
rezumat
• Resursă deficitul este o alta netradiționale sursă de potențiala nesiguranță, la fel ca „blestemul resurselor” care
Energie Securitate
Lipsa resurselor și blestemul resurselor ridică o întrebare mult mai largă despre securitatea energetică. După
cum vă va spune orice istoric decent, energia a pus A problemă pentru IR de cand cel Vest a devenit dependent
pe importate petrol pe la începutul secolului al XX-lea. După cum arată scriitorul american David Painter, au
fost urmate două decenii de acces la petrol ieftin în anii 1950 și 1960. de cel producție embargo impuse de cel
Organizare al țărilor exportatoare de petrol (OPEC) în anii 1970. Acest lucru a dus la creșteri majore de preț
care au jucat un rol crucial – și adesea neexplorat – în comportament de cel Rece Război. unu nemenţionat încă
teorie de cel Sfârşit de frigul Război se concentrează pe cel impact de cădere ulei preturi în cel anii 1980. Aceste a
pus o presiune majoră asupra economiei sovietice tulburi, care a primit cea mai mare parte din valută străină
din exporturile de petrol și gaze, împingând-o în cele din urmă către faliment și colaps politic.
Activitate
Gândi despre cel rol de economic declin în cel nou războaie discutat în Capitol 13 din aceasta subiect ghid. Do tu de acord acea A ale
statului dependență pe energie exporturi îl face vulnerabil la forma de colaps descrisă de Mary Kaldor, sau beneficiile veniturilor din
resurse depășesc riscurile potențiale?
De ce această problemă de securitate de lungă durată pare atât de importantă astăzi? Există mai multe motive. Unul are de-a face cu
Rusia, care rămâne dependentă de vânzările de energie pentru rezervele sale valutare. Sub președinte, apoi prim-ministru, Vladimir
Putin, statul și-a manipulat efectiv controlul asupra industriei ruse de petrol și gaze ca politică externă instrument în este relaţii cu
Ucraina și Europa, un abordare numit energie diplomaţie.
247
ir1011_2016.indb 249 16/05/2016 14:22:44

Acest lucru a ridicat profilul securității energetice, mai ales ca urmare a crizei ruso-ucrainene în curs. Un al doilea factor pentru
explicarea securitizării energiei este creșterea China și cel impact de este ascensiune pe ulei preturi. Pentru cel trecut deceniu, a
Chinei Apetitul aparent nesfârșit pentru petrol a împins prețurile globale din ce în ce mai sus. Mai recent, o încetinire a economiei
chineze a dus la scăderea prețurilor la petrol la nivel mondial, creând severă
probleme fiscale pentru statele exportatoare de petrol. In cele din urma, securitatea energetică nu poate fi separată de cea socio-
economică dezvoltare. Aici, criticii face cel punct acea dezvoltare depinde privind accesul la o aprovizionare constantă cu ulei pentru a
conduce mașinile, încălzirea caselor și calculatoarele electrice. Lipsa energiei îi va dezavantaja pe cei săraci cu mult înainte de a-i
afecta pe cei bogați, obstrucționând încercările țărilor mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic (LEDC) de a-și îmbunătăți
condițiile socio-economice și consolidând decalajul dintre cei care au și cei care nu au.
Un factor mai presus de toate a împins energia în fruntea unei liste foarte lungi de probleme de securitate non-
militare: atacurile teroriste asupra SUA din septembrie 2001. Aceste evenimente au schimbat modul în care
cetățenii americani gândeau despre lume. Peste noapte, părea că țara devenise prea dependentă de petrolul din
Orientul Mijlociu. În acest moment crucial, când frica s-a prăbușit în relația de lungă durată a SUA cu Arabia
Saudită – care deține peste 25% din rezervele de petrol cunoscute ale lumii – că NE dezbate despre energie
Securitate a început în zelos. Chiar Președinte GW Bush, un operator cu experiență în industria petrolului, a
început să gândească că așa este înalt timp pentru cel STATELE UNITE ALE AMERICII la găsi alternativă surse și
forme de energie. Având în vedere adâncimea legăturilor lor comerciale și dimensiunea rezervelor saudite, nu
au existat niciodată prea multe șanse ca SUA să abandoneze complet Arabia Saudită. Cu toate acestea,
întrebarea fusese pusă și un cod al tăcerii fusese spart. Noi voi avea sa astept sa vad cum STATELE UNITE ALE
AMERICII – și Occidentul în general – va încerca să obțină securitatea energetică fără a deveni din ce în ce mai
profund implicat în politica regională instabilă
al Mijloc Est. unu schimbare surprinzătoare a fost crestere rapida în producția de petrol și gaze din SUA datorită
fracturării hidraulice – un subiect controversat
tehnică de accesare a proviziilor greu accesibile în subteran. Astfel, SUA a trecut de la cel mai mare importator
net de petrol la un potențial exportator, redesenând radical harta energetică a lumii.
rezumat
• A stat fără energie Securitate Mai fi expuse la presiune din furnizorii săi, care pot exercita presiuni amenințând cu
tăierea livrărilor.
Activitate
Ce ar putea NE energie independenţă Rău pentru NE implicare în cel internaţional afacerile Orientului Mijlociu? O retragere a puterii
SUA din regiune ar face mai mult sau mai putin sigur?
Demografie
The relaţie între demografie și internaţional politică este unu dintre cele mai puțin cercetate subiecte din IR.
Analiştii presupun că trebuie fi A conexiune între populatia și internaţional treburi, dar rămâne divizat pe o serie
de probleme. Acestea includ relația dintre populație și putere, cel legătură între migrație și stabilitate, și legătura
dintre structura de vârstă a unei societăți și stabilitatea sistemului ei socio-economic.
248
ir1011_2016.indb 250 16/05/2016 14:22:44

Prima dintre aceste probleme tratează în termeni cei mai generali despre presupusa legătură dintre puterea
statului și tendințele populației. Cei care susțin o corelație între populație și putere susțin că declinul Rusiei de la
statutul de mare putere în anii 1990 a coincis cu
o scădere rapidă a ratei sale de creștere a populației. Aceiași comentatori ar putea argumenta că SUA se află
într-o formă internațională mai robustă, deoarece este populatia este pe cel creştere, condus de A combinaţie de
intern creșterea și imigrația. Europa se află undeva la mijloc. Creșterea populației sale interne este în scădere,
dar deficitul este compensat de imigrația pe scară largă. Aceasta este o nouă dinamică pentru Europa, care din
punct de vedere istoric a fost mai degrabă o sursă decât o destinație pentru imigranți. Au existat consecințe
politice ale acestei schimbări demografice, inclusiv mișcări naționaliste în creștere în aproape toate statele
europene și o creștere dramatică a opoziției politice vocale chiar și față de cei mai disperați.
refugiati. Acest are fost încurajat de mulți politicieni și mass-media puncte de vânzare, care descriu refugiații din
Orientul Mijlociu drept potențiale amenințări de securitate, securitizând astfel ceea ce a fost o problemă
umanitară.
Migrația ridică tot felul de probleme internaționale. Lumea nu a văzut niciodată asa de mulți oameni pe cel
mișcare, cu global migrație accelerat în ultimele două decenii. Acest lucru nu prezintă nicio dificultate specială
atunci când
migranții în cauză sunt relativ înstăriți și provin din culturi și medii similare cu noile lor țări gazdă. Experiențe
istorice în
cel Americi și contemporan Europa indica că apar probleme atunci când migranții sunt săraci și înțeleg puțin
cultura și limba destinației lor. Până de curând, IR s-a ocupat de astfel de preocupări ca probleme interne care
trebuie rezolvate de ţările în care oamenii emigrează. De la 11 septembrie, însă, a devenit o problemă din ce în
ce mai securitizată, temerile crescând în multe țări gazdă că cel puțin unele dintre noile lor comunități de
imigranți ar putea reprezenta o amenințare pentru
siguranța publică. Acest naționalism renaștere este un contrapunct interesant la globalismul pe care mulți îl
identifică ca o trăsătură a societății internaționale moderne .
► Stop și citit : „Refugiați” în GCR.
Activitate
Ce impact poate sa pe scară largă miscarile de politic refugiati avea pe cel integritate de un stat? Securitizarea refugiaților a făcut mai
ușor sau mai greu să îi ajutăm?
In cele din urma, demografie ipostaze A potenţial imens problemă în mulți state în curs de dezvoltare în cel
formă de un enorm creştere în cel număr de mai tanar oameni la fel de un procent de cel per total populatie.
Acest are fost bine documentat în mijlocul Est și Nord Africa. Acolo, demografic schimbări avea produs a 'tineret
umflare', cu peste 30 pe cent de Mijloc estic populatiilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani. Aceasta
reprezintă peste 100 de milioane de oameni și este cea mai mare proporţie de tineret în cel regiuni istorie. Mulți
de aceste tineri avea așteptări acea nu poti fi întâlnit de cel local muncă piaţă.
Mijloc estic copii în general a primi A bun educaţie relativ la alte părți de cel în curs de dezvoltare lume. Înscriere
ratele pe tot parcursul cel regiune sunt mari, cu aproape universal acces la educaţie la primar nivel și în jur de 70
la sută înmatriculări la nivel secundar. Această educație larg răspândită generează așteptări care nu pot fi
îndeplinite de piețele naționale de muncă.
Tineret şomaj în cel Mijloc Est acum standuri la în jurul 25 pe cent – cel cel mai inalt de orice regiune în cel lume. La
face contează mai rau, cel durata şomaj pentru nou absolvenți este extrem lung, durată, pentru de exemplu, până
la trei ani în Maroc și Iran.
249
ir1011_2016.indb 251 16/05/2016 14:22:44

Dacă sau nu acest 'tineret umflat' Oportunitati la regim Schimbare în cel Orientul Mijlociu rămâne de văzut, dar
există toate indicii că ar putea.
Tulburări în Tunisia, Egipt și Libia în timpul Primăverii Arabe au fost conduși de din punct de vedere
tehnologic isteț tineri oameni, OMS folosit social mass-media și
mobil camere de luat vederi la coordona și record cel evenimente acea a început în Tunisia în ianuarie 2011.
Dintre mulți cereri formulate de aceste protestatarii, apelul pentru locuri de muncă a fost cel mai consistent.
Confruntați cu propria tinerețe în revoltă, multe regimuri din Orientul Mijlociu nu au reușit să țină sub control
instabilitatea
prin combinația obișnuită de brutalitate polițienească și concesii economice pe termen scurt. Va fi interesant de
văzut cum se confruntă succesorii lor cu problemă de de asemenea mulți tineri oameni alungare de asemenea
puţini locuri de munca în sisteme politice care, în timp, nu se vor putea baza doar pe mijloace represive
tradiționale pentru a asigura stabilitatea statului.
rezumat
• Presiunea de a încetini sau opri migrația pune presiune asupra organizațiilor internaționale la fel de state afirma
suveran Control peste al lor granițe, chiar dacă înseamnă încălcarea regulilor convenite despre refugiați.
migrație existent.
Activitate
Uite la cel Hartă de global median vârste postat pe cel VLE. Alternativ, tu poate sa accesați harta direct utilizând următorul link web:
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_ countries_by_median_age#/media/File:Median_age.png
Pe baza cunoștințelor dvs. de securitate, puteți trage concluzii despre legătura dintre A ale statului demografice și cel uman Securitate
de este cetățeni? Post ta răspunde în forumul de discuții VLE.
Concluzie
Acest capitol s-a concentrat asupra unora dintre problemele netradiționale de securitate care au devenit parte a
agendei internaționale de la sfârșitul Frigului. Război. Din climat Schimbare la demografie, aceste diferă foarte
mult din preocupările tradiționale de securitate care tind să fascineze RI precum războiul și suveranitatea
statului. Emisiunile netradiționale sunt rezultatul securitizării
– A proces primul descris de Barry Buzan și Ole Waever și discutat în Capitol 10 din acest subiect ghid. Acest
constructivist fenomenul a extins semnificația securității – deplasând atenția cercetătorilor în IR. din nationala și
internaționale Securitate iar spre Conceptul de uman Securitate. În asa de face, mulți de aceste subiecte avea
mutat sus agenda internationala. În același timp, securitizarea a făcut ceva mai mult dificil pentru state la afacere
cu de încadrarea lor la fel de Securitate amenințări
modificând astfel percepția publicului asupra potențialelor soluții. Acest este cel mai clar văzut cu migranți – o
singura data A grup în nevoie de ajutor umanitar și acum din ce în ce mai văzut ca o potențială amenințare la
adresa siguranței publice.
250
ir1011_2016.indb 252 16/05/2016 14:22:44


• Această schimbare este o recunoaștere a riscurilor grave cu care se confruntă internațional societate astăzi, de la
transnațional probleme precum schimbările climatice, sănătatea umană, deficitul de resurse, securitatea
energetică și demografia.
puterile poate sa Ajutor la a stabilit cel agendă pentru cel alte state pe planetă și poate sa Ajutor la convinge
• Resursă deficitul este o alta netradiționale sursă de potențiala nesiguranță, la fel ca blestemul resurselor care
• A stat fără energie Securitate Mai fi expuse la presiune din furnizorii săi, care pot amenința că vor tăia livrările.
• Presiunea de a încetini sau opri migrația pune presiune asupra organizațiilor internaționale la fel de state afirma
suveran Control peste al lor granițe, chiar dacă înseamnă încălcarea regulilor convenite despre refugiați.
migrație existent.

• distinge între tradiționale concepte de naţional Securitate care se concentrează pe stat și noile provocări ale
securității umane
251
ir1011_2016.indb 253 16/05/2016 14:22:44

• identifica nou transnațională amenințări acea sunt nemilitare în natură

• explica cel semnificaţie de aceste noi provocări de securitate
Capitol vocabular
• Securitate
• naţional interes
• naţional Securitate
• securitatea umană
• sărăcie
• subzistenţă
• globalism
• arab Arc

1. Do mainstream înţelegeri de Securitate a plati de asemenea mult Atenţie la securitatea națională a statelor?
2. Cum ar A Realist reacţiona la cel idee acea uman Securitate ar trebui să fi principalul obiectiv analitic al IR?
3. De ce avea niste statele au identificat clima Schimbare dupa cum principal amenințare la adresa securității lor
naționale?
252
ir1011_2016.indb 254 16/05/2016 14:22:44

Partea 5: The viitor al internaţional relaţii
Parte 5: The viitor de internaţional relaţii
253
ir1011_2016.indb 255 16/05/2016 14:22:44

Note
254
ir1011_2016.indb 256 16/05/2016 14:22:44

Capitol 18: China în creștere eu – analizand contemporan literatura IR
Capitolul 18: China în ascensiune I – analizând

contemporan IR literatură
Pentru cel lucruri noi avea la învăța inainte de noi poate sa do lor, noi învață făcându-le.
Aristotel, The Nichomahean Etică
Scop de cel capitol

• introduce tu la cel limba și ton de contemporan IR literatură
• contextualizați cel În curs de desfășurare transformare de polaritate în societatea internationala contemporana
• oferi tu cu ta primul oportunitate la diseca și a analiza o tendință importantă în relațiile internaționale.
• explica ce este însemna de cel 'creştere de cel Est'
• evalua cel avantaje de cel a Vestului poziţie în internaţional societate
• descrie unele dintre cel constrângeri cu fața ale Asiei în creștere puterile
• analiza argumente pro și contra unei viziuni centrate pe stat asupra viitorului societății internaționale.
Esenţial citind
Studiu de caz 1 în BSO, capitolul 4, p.77. Caz studiu 2 în BSO, Capitol 15, str.239. Caz studiu 2 în BSO, Capitol 16, str.255.
'Introducere' în BSO, Secțiune 2, pp.3–6.
Capitol rezumat
• Majoritatea literaturii IR contemporane combină probleme diferite și teoretice puncte de vedere cu A istoric
narativ la legume şi fructe A o singură bucată de analiză IR.
• Descurcarea aceste probleme și puncte de vedere poate sa Ajutor tu la câştig A înțelegere mai largă și mai
profundă a problemelor stringente din RI.
• Există o credință larg răspândită că puterea în societatea internațională se schimbă din cel occidental lume (in
mod deosebit cel Unit state) la Asia (în special China), putând deranja polaritatea actuală a societății.
• Cu toate că economic putere este schimbare spre est, cel Vest și cel SUA au mai multe alte surse de putere acea
China și asiatic puterile nu face.
• Profesor Cox întrebări cel realitate de a Chinei creştere la superputere statutul și inevitabilitatea declinului
american.
255
ir1011_2016.indb 257 16/05/2016 14:22:44

• american și occidental putere sunt încă înrădăcinată în al lor putere economică combinată și cooperare
transatlantică strânsă.
• Creșterea Chinei a fost făcută mai problematică de mai multe deficiențe structurale în cel chinez stat, în special
este sărac record de bunăstare socială, protecția mediului și democratizare.
• Sistemul economic al Chinei se bazează încă pe exporturi către piețele occidentale bogate care China trebuie sa
muncă la menţine în Ordin pentru este creșterea economică pentru a rămâne sustenabilă.
• America mentine un absolut greu putere avantaj peste este cei mai apropiați rivali, inclusiv China.
• The STATELE UNITE ALE AMERICII și cel Vest de asemenea menţine înalt niveluri de moale putere în măsura în
care liberalul lor politic iar sistemele economice atrag admirația și imitația actorilor din întreaga lume.
• Societatea internațională este încă definită de norme, reguli și practici care au fost create și menținute de actorii
occidentali.
• China are fost forţat la adapta la cel existent global economic sistem și, prin urmare, are un interes personal să-l
mențină.
Introducere
Peste cel trecut patru părți de acest subiect ghid, tu avea învățat despre evoluţia internaţională societate, ai fost
introdus la cel mai influent ramuri de IR teorie și tu avea studiat mai multe de cel cele mai stringente probleme
cu care se confruntă astăzi societatea internațională. Acum este timpul să punem aceste lecții la lucru.
The capitol acea urmează este un adaptat versiune de Mihai Cox's articol despre ascensiunea Chinei în societatea
internațională: „Schimbarea puterii și moartea Vest? Nu inca!', Științe politice europene 10(3) 2011, pp.416–24.
(© Reproduce cu permisiunea lui Palgrave Macmillan.)
În ea, el discută modificările rezultate ale polarității și implicațiile lor pentru IR în secolul XXI. Articolul
profesorului Cox este util pentru mai mulți motive. Primul, aceasta prevede tu cu un oportunitate la vedea Cum
ați dezvoltat o înțelegere mai profundă și mai largă a relațiilor internaționale decât ați avut când ați început.
Gândește-te înapoi la început
din acest curs – vei fi uimit de cât de departe ai ajuns. În al doilea rând, profesor Cox's articol voi da tu cel
oportunitate la contracta ta muschii teoretici. După ce ai terminat de citit articolul, vei fi întrebat
la gândi despre este continuturi din şase teoretic puncte de vedere: Instituționalismul liberal, Structural
Realism, Marxism, Social constructivism, englezii Şcoală și IPE (internaţional politic economie). Fiecare de
aceste teorii spune S.U.A ceva diferit – și ceva important – despre creştere de chinez putere în cel din timp 21
secol. Aceste lectii va ilustra cel utilitate de acest cursului pluralist abordare la IR analiză (adică folosind Mai
mult decât unu teorie la a intelege A dat internaţional emisiune de la a varietate de unghiuri). In cele din urma,
Profesor Cox's articol voi oferi tu cu cineva global context la Ajutor tu a analiza cel Mai mult specific caz de
maritim al Chinei conflicte, care voi fi discutat în Capitol 19 de acest ghid de subiect. Asa de, fără mai
departe zgomot, hai sa obține la aceasta!
► Stop și citiți : BSO, the ca urmare a caz studii:

1. Caz Studiu 1 în Capitol 4, str.77
2. Caz Studiu 2 în Capitol 15, str.239
3. Caz Studiu 2 în Capitol 16, str.255.
256
ir1011_2016.indb 258 16/05/2016 14:22:44

rezumat
narativ la legume şi fructe A o singură bucată de analiză.
Acest articol este derivat

'Putere schimb și cel moarte de cel Vest? Nu inca!' 1
1
din A keynote abordare dat

de profesor Michael Cox
A. Putere mișcări Est de la London School of
Trei interconectate teme avea vino împreună la legume şi fructe A nou consens cu privire Economie și Politic Știința la
a treia Anual Absolvent
la forma viitoare a sistemului internațional. Unul se referă la China și la credința tot mai
Conferinta a european
răspândită că China va trece peste SUA pentru a conduce clasamentul economic Consorţiu pentru cercetare
mondial în următoarele câteva decenii. 2 politică, Universitatea
A al doilea are la do cu cel vedere acea cel STATELE UNITE ALE AMERICII este în declin Dublin City, Irlanda, 30
la fel de A superputere unipolară, un declin din care nu se poate recupera. A treia temă august până la 1
Septembrie 2010.
susține că axa politicii mondiale se înclină de la Atlantic la Pacific Ocean. Din Paul
Kennedy 3 la Niall Ferguson, Chalmers Johnson să Jeffrey Sachs, cel mesaj ar putea nu fi
2În toamna lui 2010
aceasta a fost a anunţat pe
mai clar. Putere este schimbare de la Vest la cel Est. 4 The STATELE UNITE ALE
care China o avea deja
AMERICII și Europa voi acum avea la trece pe bagheta. 5 „Momentul” occidental care a devin al doilea cea mai
început în secolele al XV-lea și al XVI-lea a ajuns în sfârșit la sfârșit. 6 mare economie din lume,
depășind astfel Japonia
Este evident că puterea economică se îndreaptă spre Asia, în special spre China. In orice
înaintea programa.
caz, aceasta Mai fi prematur la scrie oprit cel Vest. După toate, posedă mai multe atuuri
3 Kennedy, P. „Ridică-te și
care i-au stabilizat poziţia în societatea internaţională. Pe de o parte, SUA deține încă toamna', Lume Astăzi
multe atuuri în ceea ce privește resursele umane, de capital și naturale. De asemenea, 66(8/9) 2010.
este legată de o comunitate transatlantică mai largă, al cărei centru organizațional este 4Ferguson, N. „The
centrat pe organizații precum NATO și G8. Apartenența la această comunitate de deceniu cel lume înclinat
securitate a permis SUA și Europei să redirecționeze capabilitățile din tradiţional Est', Financiar vremuri , 28
interstatal competiție în cel occidental miez de decembrie 2012.
internaţional societate. În plus, la fel de China se ridică, aceasta este improbabil la 5Sachs, J. 'America are a dat
deveni centrul unui nou „Est” unit. Regionalismul asiatic este mai puțin predispus la ștafeta', Financial Times ,
30
integrare decât cel al Europei. În multe privințe, relațiile internaționale din Asia sunt Septembrie 2009.
Mai mult Realist decât ei sunt în Europa sau Nord America. La fel de A rezultat, când 6 Morris, I. De ce Regulile
China se afirmă, numeroșii săi vecini tind să se uite la actori externi Vestului – pentru moment:
– în special SUA – pentru sprijin. Acest lucru a determinat SUA să se implice mai mult în tipare ale istoriei şi ce ei
securitatea regională din Asia de Est decât a fost timp de câteva decenii. Într-adevăr, pe dezvălui despre viitorul.
măsură ce China se ridică, multe state din Est s-ar putea găsi brusc aceasta în al lor Cel (Londra: Cărți de profil,
2010)
mai bun interese la redescoperi al lor relaţie cu cel Vest.
[ISBN 9781846681479]
Deși experții au prezis de ceva timp ascensiunea iminentă a superputerilor asiatice,
problema a ajuns în fruntea agendei academice după publicarea în 2004 a unui articol
în Foreign Affairs de către editorul James Hoge. Tragând un foc de avertizare peste 7Hoge, JF „Un global
arcurile Occidentului, el a scris despre o „schimbare globală a puterii în devenire” care, schimbarea puterii în
dacă nu este gestionată corespunzător, ar putea duce foarte ușor la un conflict major. 7 facand', Străin Afaceri
Se bazează piesa oarecum alarmantă a lui Hoge pe cel muncă de AF Organski, OMS 83(4) 2004.
avertizează acea schimbându-se distribuțiile de putere sunt adesea însoțite de perioade 8 Organski, AF Lume politică
de instabilitate internațională crescută. 8 De asemenea, reiterează punctele care au fost . (Nou York: Knopff, 1958).
făcute de un număr 9Plender, J. „Great
alți observatori – dintre care unul avertizează că atunci când unele mari puteri în declin pericolele asistă la creştere
și toamna de Grozav
(referindu-ne aici, desigur, la SUA) și altele se ridică (evident China), dislocarea
puteri', Financiar vremuri,
financiară, turbulențele valutare și fricțiunile comerciale sunt legate la urma. 9 Dat aceste 21/22 August 2010.
potenţial instabilitati, Acolo este fiecare motiv să fim preocupați de lumea în care ne
257
îndreptăm.
ir1011_2016.indb 259 16/05/2016 14:22:44

În urma prăbușirii de pe Wall Street din 2008, a făcut-o Martin Jacques,

observatorul Chinei mult cel la fel punct, deşi cu Mai puțin îngrijorare pentru cel
consecinţe internaţionale decât Hoge. Jacques susține că, din cauza crizei
financiare din 2008, nava economică liberală se scufundă rapid, ducând la cea
mai mare schimbare geopolitică de la începutul erei industriale. Această
schimbare ne poate face să învățăm mandarină pentru a concura într-o nouă
ordine globală în care statele din întreaga lume emulează sistemul economic de
la Beijing în loc de Washington. Un nou consens, susține el, este în pregătire. 10
10Halper, S. Beijingul consens. (Nou
York: De bază cărți, 2010) [ISBN
Potrivit lui Jacques, această schimbare va implica mai mult decât puterea de stat.
9780465013616].
China, el argumentează, este nu doar o alta stat, dar mai degraba A civilizaţie cu
o misiune. Prin urmare, pe măsură ce se ridică, ideile sale despre lume – și nu
11 Jacques, M. Când China reguli
doar mărfurile sale și bani – voi ÎNCEPE la câştig tracţiune și, în cele din urmă, îi
cel lume: cel creştere de cel Regatul
vor înlocui pe cei din Occident. 11 Mijlociu și sfârșitul de cel occidental
Nici do previziuni de cel a Vestului dificil viitor Sfârşit Acolo. The gigantul lume. (Londra: Penguin Allen Lane,
2009) [ISBN 9780713992540].
financiar Goldman Sachs a susținut teza lui Jacques prin producerea uneia dintre
cele mai citate tabele statistice din ultimii ani, „The predicted
schimb în cel economic echilibru de putere'. Acest face A statistic caz pentru
tranziția masivă de putere a lui Jacques. Arată că economia SUA va fi în
continuare semnificativ mai mare decât a Chinei în 2015. De 2050, in orice caz,
aceasta voi fi macar _ 10 pe cent mai mic. La A regional nivel, cel Vest voi pierde
12Vezi și Goldman Sachs,
Documentul economic global 192,
este pozitia primara în cel global economie la fel de China, India, Brazilia,
'The lung termen perspectiva pentru
Japonia și Rusia depășește producția și în afara consumului aceasta. A nou cel BRICS și N-11 Post- Criză',
vârstă este în cel realizarea. 12 decembrie 2009.
rezumat
Acolo este A răspândită credinta acea putere în internaţional societate este
trecerea din lumea occidentală (în special Statele Unite) în Asia (în special China),
putând deranja polaritatea actuală a societății.
Cu toate că economic putere este schimbare spre est, cel Vest și cel STATELE
UNITE ALE AMERICII au câteva alte surse de putere pe care China și puterile
asiatice nu le au.
B. Schimbarea locuri?
Nu este niciodată confortabil să plouă pe parada altcuiva, mai ales când niste de
cel ale lumii cel mai influent intelectuali întâmpla la fi în aceasta. Cu toate acestea,
asta mi-aș dori să fac aici – deși nu pentru că
eu vrei la atârna pe la cel stare quo sau nega China și Asia al lor „loc de drept la
soare”. Mai degrabă, cred că cazul pentru inevitabil declin occidental și creșterea
asiatică trebuie să fie interogat mai amănunțit decât aceasta are fost asa de
departe. La fel de A perioadă lungă de timp observator de cel NE 'imperiu', eu
niciodată nu am fost atras la fie NE apologeti – dispus la iartă cel afirmă orice –
sau antiamericanismul – care condamnă SUA ca rădăcină a tuturor relelor
internaționale. Pentru mine, SUA este un fapt central al vieții internaționale acea
eu întâmpla la găsi extraordinar interesant. La fel de eu avea descoperit înainte,
este remarcabil de ușor să-i subestimezi puterea de rezistență – și
implicit cel al Occidentului. Intelectualii din Occident și din alte părți au prevăzut
un declin imanent al SUA în anii 1970, ca urmare a înfrângerii sale în războiul din
Vietnam și recesiunii care a urmat crizei petrolului OPEC. Am făcut-o din nou
chiar înainte de sfârșitul Războiului Rece în 1989 și din nou am ajuns să mâncăm
al nostru cuvinte. Poate noi ar trebui să fi Mai mult atent despre prezicerea
sfârşitul puterii SUA.
The Pericol în acest dezbate este acea fals idei poate sa conduce la rău politică.
Într-adevăr, acesta Mai deja fi face asa de. China este acum început la act Mai
mult asertiv pentru că unii dintre liderii săi cred că valul s-a întors în favoarea lor.
SUA, temându-se că ar putea fi în declin, par din ce în ce mai defensive. O
manifestare a acestui fapt este atitudinea sa din ce în ce mai dură față de China,
susținută de un clam tot mai mare în rândul conservatorilor de acasă de a face
ir1011_2016.indb 260 16/05/2016 14:22:44

258
ir1011_2016.indb 261 16/05/2016 14:22:44

ceva despre acel presupus „stat comunist” de peste Pacific. Realiștii vor argumenta fără îndoială că aceasta este
consecința necesară a unei schimbări reale și măsurabile a puterii. Totuși, la fel de ușor s-ar putea sugera că
tensiunile în creștere sunt construcții sociale construite pe baza unei lecturi foarte premature a tendințelor
internaționale.
C. Vest în criză
Anii dintre 2007 și 2010 au fost traumatici pentru Occident și pentru SUA. Timp revista
a numit perioada dintre 2000 și 2010 „deceniul din iad”. 13 Există mai multe motive
întemeiate: 11 septembrie și consecințele sale; cel SUA costisitoare imperial aventură în 13Serwer, A. „Anii '00: la
Irak; cel Grozav prăbușirea economică din 2008; și furtuna care lovește acum zidurile revedere (în sfârșit) la
deceniu din iad', Timp, 24
proiectului european. Atunci când sunt luate împreună, aceste necazuri au contribuit
noiembrie 2009.
foarte mult la minarea încrederii în sine a Occidentului. Situația a devenit cu atât mai
insuportabilă și mai traumatizantă de ratele extraordinar de ridicate de creștere
economică în Asia, în special în continent China. Frenetic economic activitatea din
Shanghai și povești despre China care își întinde aripile în întreaga lume spun propria
lor poveste atunci când sunt puse alături de imagini cu greci revoltați și americani
șomeri care își plâng soarta în parcuri de rulote. Mesajul pare clar: cele mai bune zile
ale Occidentului sunt în spate și viitorul aparține altui loc. Chiar și [fostul] secretar de
externe britanic William Hague
subînțeles la fel de mult în A vară 2010 keynote vorbire. Acolo este, el observat, nu are
rost ca Marea Britanie să se agațe de un trecut sau de o lume în care SUA și
Occidentul poate conduce spectacolul. Trăim în ceea ce Haga numește acest lucru „din
ce în ce mai mult multipolară lume'. The mai curând noi obține folosit la acest nou
realitate, cu atât mai bine. 14
14Pentru discuții
Un lucru este să te gândești la ce se îndreaptă societatea internațională. Aceasta este suplimentare despre
destul de o alta la pierde ale unuia rulmenti complet. A spiritual titlu este nici un substitut politica externă britanică
pentru cel fapte, și cel fapt ramane acea occidental puterile reține vedea 'The viitor de Regatul
Unit străin politică', Raport
niste mare structural avantaje peste al lor potenţial asiatic concurenți. Acest lucru este
special, LSE IDEI,
valabil mai ales pentru liderul asediat al Occidentului: Statele Unite ale Americii. Este octombrie 2010.
starul economic american în scădere? Impasul privind reducerea deficitului și a datoriei
care a dus la retrogradarea creditului său de la statutul AAA la statutul AA+ de către
agenția de rating Standard and Poor's pare să indice cu siguranță că este. Mai mult decât
atât, alte puteri economice, precum BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de
Sud), par a fi pe cale.
Cu toate acestea, ei rămân cu mult în urma SUA, al căror produs intern brut (PIB) în
2009 era încă cu ani lumină înaintea celorlalți (15 trilioane de dolari comparativ cu la a
Chinei 8,8 USD trilion) și a caror cel mai apropiat economic concurentul – cu un PIB
combinat de puțin mai puțin de 14 trilioane de dolari – se dovedește a fi un alt membru
al Occidentului în declin: UE.
De asemenea, merită să ne amintim cât de important este relația dintre UE și SUA
rămân. Citind câteva relatări despre IR modern, am putea concluziona că jocul a
terminat și că cei din Vest ar trebui să se mute în Pacific Rim cât pot. Cu toate acestea,
înainte de a investi în imobiliare, aceasta ar putea fi util la reamintire A puţini empiric
fapte. Primul, cel combinate PIB-ul SUA și al UE este cu mult mai mare decât al oricărui
concurent – însumând aproximativ 28 de trilioane de dolari pe an. Între ele, ei
reprezintă puțin peste jumătate din economia globală, o proporție semnificativă pentru
un parteneriat în declin. Nici nu este doar o chestiune de dimensiune. În 2010, SUA au
investit mult mai mult în Europa decât în Asia sau China. Deși a avut probleme
comerciale în curs cu partenerii săi din Pacific - inclusiv uluitoare
comerţul deficit cu China – aceasta are a avut relativ puţini cu Europa. Este posibil ca
americanii să nu vadă Europa ca fiind teribil de interesantă, iar europenii continuă să se
îngrijoreze de fixarea Washingtonului pentru aproape orice, cu excepția UE. The
259
ir1011_2016.indb 262 16/05/2016 14:22:44

fapt ramane acea cantitativ și calitativ, cel SUA-UE relația rămâne o trăsătură
centrală a societății internaționale contemporane.
Nici nu trebuie să uităm rolul important jucat de politică și cultură în evaluarea
presupusei schimbări de putere de la Vest la Est. SUA se schimbă rapid, desigur.
Privește Pacificul cu mai multă regularitate, mai ales după alegerea lui Barack
Obama, care a fost uneori supranumit (destul de greșit) primul președinte
american fără niciun interes pentru Europa sau afacerile europene. 15 Cu toate
15 Bisley, N. „Puterea globală
acestea, biografia personală și antecedentele nu în cele din urmă determină
schimbare: declinul Vestul și
interesele SUA. Nici ei nu schimbă faptul că aliații politici „naturali” ai Americii ascensiunea odihnă în Beeson, M. și
rămân peste Atlantic, mai degrabă decât oriunde altundeva. 16 N. Bisley (eds) Issues in 21st secol
lume politică. (Nou York: Palgrave,
D. China: muncă în progres 2010) [ISBN
9780230594524] pp.66–80.
De curs, alte actori ca cel BRICS sunt început la captură sus. Economiile lor se
Vedea Quinlan, J. 'The creştere de cel
16
dezvoltă rapid, schimbând echilibrul puterii economice în cel lume. Într-adevăr,
odihnă', E!Sharp, Iulie- August 2009.
unu de aceste în curs de dezvoltare economii (China) este având un enorm
impact pe cel internaţional economic Ordin. În
2009, China folosit de două ori la fel de mult brut oţel la fel de cel STATELE
UNITE ALE AMERICII, cel UE și Japonia combinată. Devorează resursele naturale
ca un gigant modern, nesățios, devenind cea mai mare piață de export din lume
pentru multe țări cheie inclusiv Brazilia (contabilitate pentru 12,5% de ale
Braziliei 2009 exporturi), Africa de Sud (10,3%), Japonia (18,9%) și Australia
(22%). În propria sa regiune, rolul economic al Chinei este și mai semnificativ. A
înlocuit SUA pentru a deveni cel mai mare partener economic al Japoniei și
Taiwanului. De la turbulențele financiare asiatice de la sfârșitul anilor 1990 – și cu
atât mai mult prin criza care s-a desfășurat din 2008 – China a devenit
adevăratul motor economic în Asia de Est, atât de mult încât mulți se referă 17 „Nelipsitul economie', The economist
, 30 octombrie 2010, p.87.
acum la China (nu Japonia sau SUA). ) ca „economia indispensabilă” a Asiei. 17
Pe fondul hype-ului justificat din jurul Chinei, trebuie să ne menținem oarecare
perspectivă. Dimensiunea geografică și demografică a Chinei, utilizarea atentă a
mecanismelor de stat și de piață pentru a menține creșterea economică și
politicile socio-economice pe care le-a adoptat de la sfârșitul anilor 1970 au
transformat-o. Cu toate acestea, China rămâne o economie subdezvoltată a cărei
dezvoltare a început de la un nivel economic și tehnologic foarte scăzut. Astăzi,
aceasta poate sa lăuda A creştere mijloc clasă, mai multe mie milionari și câțiva
miliardari pentru început. În același timp, cel puțin 500 de milioane dintre 18wați, J. Când A miliard chinez a sari:
cetățenii săi trăiesc cu mai puțin de 2 USD pe zi într-o țară fără un sistem de Cum China va salva omenirea – sau
asistență socială despre care merită să vorbim și cu un record de mediu distruge aceasta. (Londra: Faber și
îngrozitor, care va dura zeci de ani și miliarde de yuani (¥) rezolvă. 18 China se Faber, 2011) [ISBN
9780571239825].
confruntă, de asemenea, cu unele probleme sociale uriașe, așa cum recunosc cu
ușurință liderii săi.
19 Sang, L. „Scala de impactul
economic al Chinei”, Est Forumul Asia
Îmbogățirea rapidă poate să fi produs rezultate, dar a dus la unele inegalități , 23 februarie 2010.
înfricoșătoare ale veniturilor și disparități regionale care reprezintă o problemă
foarte serioasă. amenințare la cel drăguț de 'armonios societate' acea cel regim
pretinde a construi. 19 Nici, se pare, China nu se va putea baza pe
20Bendavid, N. 'China- lovire câștigă
orientat spre export economic model acea are condus creştere peste cel trecut
sprijin bipartizan', The Wall Street
două decenii. După cum au arătat în mod clar partenerii săi comerciali din Vest – Journal , 8 octombrie 2010.
cu o acuratețe din ce în ce mai mare de la debutul crizei economice – nu mai
sunt pregătit la Accept din punct de vedere astronomic înalt comerţul deficite cu
China. În STATELE UNITE ALE AMERICII, cel dispozitie este cotitură urât
împotriva ce mulți vedea la fel de a Chinei practici economice neloiale. 20
China rămâne un experiment economic masiv și, până acum, de succes, care și-a
îndeplinit promisiunile de a face din stat un jucător mai important. în cel lume.
In orice caz, aceasta este încă A muncă în progres. În plus, așa cum acceptă
analiștii chinezi serioși, în timp ce SUA ar putea avea probleme economice
dreapta acum, China este nicăieri aproape prinderea sus cu aceasta în pe capita
260
ir1011_2016.indb 263 16/05/2016 14:22:44

termeni în curând. 21 Într-adevăr, pe fondul tuturor speculațiilor actuale despre declinul 21Pentru o secțiune
SUA și despre „momentul său roman” trecut, trebuie să ne amintim că SUA are încă transversală de vederi
chineze despre lumea
niște avantaje destul de formidabile. După cum subliniază Carla Norrlof în avantajul
vedea sondajul util de către
global al Americii, nu noua China cu controalele sale politice stricte, masa de muncă scriitor britanic, Leonard,
ieftină și moneda subevaluată este cea care are avantaj în termeni structurali. Acest M. Ce înseamnă China
avantaj revine SUA din cauza dimensiunii pieței sale, a bogăției pe cap de locuitor a gândi? (Londra: Al patrulea
oamenilor săi și a acesteia Control peste lume finanţa. La fel de Norrlof puncte afară, cel Estate, 2008) [ISBN
9780007230686].
fapt acea cel SUA pot avea astfel de deficite comerciale uriașe, iar deficitele fiscale nu
reprezintă un semn de declin. Mai degrabă, ea susține că acesta este un indiciu al puterii
SUA în măsura în care prietenii săi și rivali toate continua la Cumpără sus este creanţă
fără îngrijorătoare mult despre un colaps financiar iminent. 22
22Norloff, C. al Americii
E. China și cel Vest global avantaj:
hegemonia SUA şi
Sunt cei care sugerează o altă narațiune. Ele indică schimbări majore în cel lume
internaţional cooperare.
economie ca urmare a cel 2008 financiar criză. Are criza LED la A basculare punct în cel (Cambridge: Cambridge
chino-americană relaţie? O singura data mai mult, trebuie să fim atenți. Unii din China Universitate Press, 2010)
se simt din ce în ce mai optimişti cu privire la viitorul lor. Centrul de Cercetare Pew a [ISBN
susținut recent că chinezii sunt cei mai optimiști oameni de pe pământ. Cu toate acestea, 9780521749381].
optimism pe termen scurt bazat pe înalt niveluri de creştere în A deprimat lume

economie cu greu este cel la fel lucru la fel de un absolut schimb în internaţional putere.
La fel de multe voci sobre din China subliniază că, deși poate fi pe drum, statul lor are
un interes personal să se asigure că Occidentul nu va declin prea departe, prea repede.
După cum au remarcat gânditorii cosmopoliți din Beijing și Shanghai, propriul succes al
Chinei este legat de prosperitatea continuă a Vestului (și a SUA). Fără un Occident
dinamic din punct de vedere economic, susțin ei, viitorul economic al Chinei trebuie să
fie pus la îndoială.
Acolo este de asemenea cel întrebare de valute. The chinez ¥ ar putea uite drăguț cu
imaginea revoluționară a președintelui Mao. Cu toate acestea, dolarul american și euro
mult defăimatul rămân monedele de rezervă ale lumii. Având în vedere necazuri în cel
NE economie, De ce avea NE Trezorerie bancnote afișate mic semn că își pierd alura? În
general, de ce modelul economic anglo-american a rămas dominant la nivel
internațional, în ciuda loviturilor teribile pe care le-a luat din 2008? Bancherii pot fi
urâți și bogații ar putea fi atât de groaznic de jenați să fie bogați, dar modelul economic
neoliberal pare la fel de sigur ca întotdeauna. Ca un analist experimentat al asiaticului
scenă are remarcat, „necrolog” pentru NE putere, in mod deosebit NE economic
model, avea fost scris inainte de și ar putea din nou dovedi la fi prematur. 23
23 Higgott, R. —
rezumat Multipolaritate și
transatlantic relaţii: normativ
Profesor Cox întrebări cel realitate de a Chinei creştere la superputere stare și
abordari și limitele practice
inevitabilitatea declinului american. ale politica externă a UE”,
american și occidental putere sunt încă înrădăcinată în al lor combinate putere economică GRANAT Lucru Lucrarea
și cooperare transatlantică strânsă. 76(10), Aprilie
2010.
Creșterea Chinei a fost făcută mai problematică de mai multe deficiențe structurale în
cel chinez stat, în special este sărac record de bunăstarea socială, protecția mediului și
democratizarea.
a Chinei economic sistem este încă bazat pe exporturi la bogat piețele occidentale acea
aceasta trebuie sa muncă la menţine în Ordin pentru este economic creştere să rămână
durabil.
261
ir1011_2016.indb 264 16/05/2016 14:22:44

F. Greu și moale putere

Inainte de concluzionand al nostru gânduri pe schimbare putere în cel sistem
internațional, ar trebui să ne întoarcem la ideile de putere dura și soft. Hard
Power este uneori respinsă de cei care insistă asupra faptului că un bărbat cu un
dispozitiv exploziv improvizat (IED) depășește un avion de luptă și că un
atacator sinucigaș. în Kabul neagă întinderea militară intercontinentală a
Americii. Astfel de argumente ignoră realitățile militare de bază. Acestea arată că
în 2010, SUA au cheltuit aproape 700 de miliarde de dolari pentru securitatea
națională. Acesta este de 10 ori mai mult decât cei mai apropiați aliați ai săi –
Regatul Unit și Franța – și de paisprezece ori mai mult decât China. Nici este
acest asimetrie despre la Schimbare orice timp curând. Proiecții de viitor indica
acea cel STATELE UNITE ALE AMERICII voi fi cel numai major actor în cel lume
capabilă de proiecția puterii militare globale pentru câteva decenii viitoare. Irakul
ar fi putut costa scump SUA, dar nu a împiedicat-o să escaladeze războiul din
24Woodward, B. Războaiele lui
Afganistan și să-l transforme într-o operațiune aproape în întregime americană
Obama: povestea interioară . (New
care implică 100.000 de militari. 24 York: Simon & Schuster, 2010) [ISBN
9781849832205].
Ce despre cel a Vestului moale putere? Nu este cel vest, după Irak și Excese War-
On-Terror, pierzând și din acest punct de vedere? Nu dobândește China din ce în
ce mai multă influență în timp ce SUA și Europa lâncezesc? Aceste puncte sunt
valabile, dar riscă exagerarea. În ciuda dezastrului soft power care a fost războiul
25 Despre cât de bine are Obama
din Irak din 2003, Barack Obama i-a luat doar trei ani. la Anula mult de cel
Terminat în restabilind NE
deteriora Terminat la cel SUA global reputatie. 25 În timp ce China continuă să-și permanent în Europa, vedea
răspândească generozitatea economică, puțini dintre clienții săi manifestă o mare 'Transatlantic tendinte: cheie
înclinație de a-și muta interesele permanent spre est. Mai mult decât atât, propriii constatări 2010', The limba
cetățeni ai Chinei nu îl consideră un loc a trai și lucrează când vremurile devin germana Marshall Fond de cel
Statele Unite ale Americii,
grele. China poate să facă comerț și să ajute în cantități din ce în ce mai mari.
http://trends. gmfus.org/ tendinte-
Aceasta poate sa Cumpără ulei, cărbune, și alimente din un matrice de potenţial transatlantice/ informatii de presa/
furnizorii de resurse. Cu toate acestea, există încă doar două mari puncte
magnetice de emigrare pentru cei disperați, nevoiași și talentați din lume: SUA și
Europa. Apelarea lor continuă indică faptul că puterea moale a Occidentului
poate să nu fie atât de diminuată cum s-a crezut cândva.
Nici nu poate exista un viitor internațional pe termen lung în termeni de soft 26Parmar, I și M. Cox (eds) Soft
power pentru un stat condus de cel mai mare partid comunist din istorie. 26 power și SUA politica externă:
Recent s-au spus multe despre o „criză a democrației”, care prezice apariția unei teoretică, istoric și contemporan
perspective . (Londra: Routledge,
alternative autoritare. Cu toate acestea, niciun stat serios din lume de astăzi – 2010) [ISBN
cred că este rezonabil să nu includă Cuba, Coreea de Nord și Vietnam – nu este 9780415492041].
condus de partide comuniste. Valul istoriei nu se mișcă în această direcție. China
ar putea fi condusă în moduri care o fac să fie dinamică din punct de vedere
economic cel mic de statura termen. Aceasta ar putea chiar fi cel drăguț de sistem
acea cel mai chinezii obișnuiți preferă să aibă. Cu toate acestea, nu are imitatori
internaționali. Acolo
De asemenea, nu este nicio garanție că sistemele politice ale Chinei vor rămâne
stabile. Liberalii sunt gresit la argumentează acea capitalism cere democraţie la
înflorește – capitalismul a făcut foarte bine în secolul al XIX-lea fără alegeri sau
voturi pentru clasele muncitoare. Dar nu trebuie să fii liberal pentru a sugera că
de-a lungul timpului modelul chinez – cu toate problemele sale inerente
– s-ar putea cu ușurință deveni politic nesustenabil așa cum încearcă cetățenii săi
pentru a le converti crescând bogatie în crescând social și politic influență.
G. Geopolitic schimb?
Acest lucru ne duce înapoi la limba a geopoliticii. Exact ce este ceea ce noi adică
prin o „putere schimb' si cum ar trebui să ne gandeste-te cel Vest?
Dacă considerăm că noțiunea de Occident înseamnă regiunea transatlantică – care
încorporează SUA și UE – atunci este rezonabil să sugerăm că statele și actorii din
afara acestui „cerc de aur” ar putea fi dornici să lovească uşă. In orice caz, noi ar
do bine la tine minte acea cel principii iar comportamentele care definesc
apartenenţa la comunitatea internaţională au fost
ir1011_2016.indb 265 16/05/2016 14:22:44

262
ir1011_2016.indb 266 16/05/2016 14:22:44

proiectat de stat și non-statale actori din Europa și este colonist colonii – SUA, Canada, Australia și Noua
Zeelandă. Ușa prin care trec noii intrați în societatea internațională are cioplit cuvântul „Vest”. Când noii intrați
intră înăuntru, ei tind să imite comportamentul celor care stau deja în jurul mesei – copiend mai degrabă decât
înlocuind principiile și comportamentele occidentale care constituie societatea internațională modernă .
În ceea ce privește ascensiunea pașnică a Chinei, chinezii înșiși par să înțeleagă realitățile politicii mondiale mai
bine decât majoritatea comentatorilor occidentali. Ca orice în curs de dezvoltare putere de operare în A Design
occidental și sistem dominat, ei căuta Mai mult influență și Mai mult putere. Prin urmare departe, in orice caz,
chinezii – spre deosebire de unii dintre propriii comentatori – au rămas precauți. China, ei lupta, are înviat
pentru Două motive: este abandonarea maoismului (în ciuda păstrării chipului lui Mao asupra monedei); și
relațiile sale în mare parte amiabile cu cel mai important partener comercial al său: SUA. Beijingul și
Washingtonul știu prea bine acest lucru și niciunul nu are niciun motiv la dizolva unu de cel cel mai de succes
economic parteneriate de ultimii 40 de ani.
Pentru China în special, orice mișcare la echilibru cel putere de cel STATELE UNITE ALE AMERICII sau să
provoace economia mondială care a susținut 35 de ani de record economic creştere ar fi catastrofale. Aceasta ar
nu numai deteriora Perspectivele Chinei la domiciliu, constrângându-și sever economia condusă de export, dar ar
putea uni un Occident încă puternic împotriva acesteia. Astfel de mișcări ar putea, de asemenea, să sperie
o serie de alte state puternice din regiune, inclusiv India, Coreea de Sud, Taiwan și Japonia. Spre deosebire de
cel STATELE UNITE ALE AMERICII, care este Securitate bogat în termeni din geografia sa, China este înconjurată
de potențiali rivali și necinstiți. Are granițe terestre cu Rusia, Mongolia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan,
Afganistan, Pakistan, India, Nepal, Bhutan, Myanmar, Laos, Vietnam și Coreea de Nord. Pe mare, are în
prezent dispute teritoriale cu Vietnam,
Malaezia, Brunei, Filipine, Indonezia și Japonia, în timp ce problema taiwanez independenţă continuă la
destabiliza regional și relații globale. India, Japonia, Sud Coreea și Taiwan ar putea fi la mii de mile distanță de
SUA, dar ca democrații de piață funcționale ale căror nevoi de securitate sunt strâns legate, ei ar alerga în
curând la Washington pentru a se acoperi dacă Beijingul ar reprezenta o provocare serioasă pentru
stare quo. Într-adevăr, dacă China au fost la pauză din cel pașnic străin politica pe care a urmat-o pentru a
contesta puterea SUA, lumea ar fi probabil neiertător (și nici unul Mai mult asa de decât cel americani). The
motiv pentru acest lucru poate fi la fel de simplu ca și faptul că, în timp ce vecinii Chinei trăiesc în Est, ei nu se
consideră neapărat „estici” în același mod în care americanii și europenii se simt „occidentali”. Pentru ei,
geografia nu este soarta.
Al lor interacțiuni cu China nevoie nu fi predeterminat de Unde sunt situate pe o hartă a lumii.
rezumat
care liberalul lor politic iar sistemele economice atrag admirația și imitația actorilor din întreaga lume.
occidentali.
• China are fost forţat la adapta la cel existent global economic sistem și, prin urmare, are un interes personal în
menținerea actorilor și comportamentelor sale dominante.
263
ir1011_2016.indb 267 16/05/2016 14:22:44

► Stop și revizuire cel principal teorii de internaţional relaţii:

Introducere, BSO, pp.3–6. Tu Mai Stop citind după cel subsecțiunea intitulat „ Constructivismul social”.
Activitate
Acum că ați citit opiniile profesorului Cox cu privire la distribuția schimbătoare a puterii în societatea internațională, luați în considerare
punctele sale din diferite perspective teoretice. În spațiile de mai jos, explicați modul în care fiecare dintre următoarele pasaje se
raportează la teoria IR asociată. Odată ce ați completat fiecare intrare, evidențiați pasaje din articol care vorbesc și despre teoria în
cauză. Vă recomandăm să folosiți diferite iluminatoare sau pixuri pentru a indica fiecare dintre cele șase teorii care urmează. Dacă
alegeți să evidențiați secțiunile folosind A cititor pdf , post ta evidențiat textele pe cel VLE discuţie forum asa de acea ta colegii vă pot
evalua munca.
1. Liberal Instituţionalism
Cum face cel ca urmare a trecere Reflectați cel principal idei de Instituționalism liberal ?
Secțiunea G: „În special pentru China, orice mișcare de a echilibra puterea SUA sau de a provoca economia mondială care a susținut
35 de ani de creștere economică record ar fi catastrofală. Nu numai că ar dăuna perspectivelor Chinei acasă strict constrângătoare
este condus de export economie, dar ar putea uni A încă-puternic Occidentul împotriva lui.
2. Structural Realism
Cum face cel ca urmare a trecere Reflectați cel principal idei de Realism structural ?
Secțiunea F: '…în 2010, SUA au cheltuit aproape 700 de miliarde de dolari pentru securitatea națională. Acesta este 10 ori Mai mult
decât este cel mai apropiat aliați – cel Regatul Unit și Franţa – și paisprezece ori mai mult decât China. Nici este acest asimetrie
despre la Schimbare orice timp curând. Viitor proiecțiile indică faptul că SUA va fi singurul actor major din lume capabil de proiecția
puterii militare globale pentru câteva decenii viitoare”.
3. marxism
Cum face următoarele pasaj reflectă ideile principale ale marxismului?
Secțiunea C: „...alte puteri economice, precum BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Sud Africa), pare fierbinte pe călcâie. In orice caz,
rămân cu mult în urma STATELE UNITE ALE AMERICII, a caror brut intern produs (PIB) în 2009 a fost încă ușoară ani înainte din
restul (14 trilioane de dolari comparativ cu 8,8 trilioane de dolari ai Chinei) și al cărui concurent economic cel mai apropiat – cu un PIB
combinat de puțin mai puțin de 14 trilioane de dolari – se dovedește a fi un alt membru al Occidentului în declin: UE.
264
ir1011_2016.indb 268 16/05/2016 14:22:44

4. Social Constructivismul
Cum face cel ca urmare a trecere Reflectați cel principal idei de Social Constructivism?
Secțiune B: 'The STATELE UNITE ALE AMERICII, temându-se acea aceasta Mai fi în declin, apare tot mai mult defensivă. O
manifestare a acestui lucru este atitudinea sa din ce în ce mai dură față de China, susținut de un clam tot mai mare în rândul
conservatorilor de acasă de a face ceva în privința acelui presupus „stat comunist” de peste Pacific. Realiștii vor argumenta fără
îndoială că acest lucru este cel necesar consecinţă de A real și măsurabil schimb în putere. Totuși, s-ar putea sugera la fel de ușor că
tensiunile în creștere sunt construcții sociale construite pe baza unei lecturi foarte premature a tendințelor internaționale.
5. The Engleză Şcoală

Cum face cel ca urmare a trecere Reflectați cel principal idei de cel Engleză Şcoală?
Secțiunea G: „…am face bine să ne amintim că principiile și comportamentele care definesc apartenența la comunitatea internațională
au fost concepute de stat și non- statale . actori din Europa și este colonist colonii – cel STATELE UNITE ALE AMERICII, Canada,
Australia și Nou Zeelandă. The uşă prin care nou participanți la internaţional societate trece are cuvântul „Vest” sculptat pe ea”.
6. IPE (internaţional politic economie)

Cum face următoarele pasaj reflectă ideile principale ale IPE?
Secțiune E: 'The chinez ¥ ar putea uite frumos cu Preşedinte a lui Mao revoluţionar imagine de pe ea. Cu toate acestea, dolarul
american și euro mult defăimatul rămân monedele de rezervă ale lumii.
Concluzie
Articolul profesorului Cox v-a oferit o privire de ansamblu asupra unora dintre problemele legate de
ascensiunea Chinei în rândurile societății internaționale. Aceasta are explicat niste surse de chinez putere, aceasta
are a identificat unele dintre avantajele deținute de America și Occident și a prezentat este proprii evaluare de
cel probabil viitor de internaţional societate în următorii ani. Modul în care reacționați la concluziile
profesorului Cox depinde foarte mult de punctul de vedere teoretic din care le abordați. Faceți în mod necesar
schimbări în distribuția globală a puterii
265
ir1011_2016.indb 269 16/05/2016 14:22:44

înseamnă că conflictul este pe drum? Va descuraja interdependența economică care leagă China de economia
mondială actele agresive din partea ambelor părți? Legăturile economice ale partidelor trădează coluziunea
dintre burghezia americană și cea chineză? Este direcția viitoare a relației chino-americane mergând la fi în
formă în primul rând de cel cale în care fiecare partea îl percepe pe celălalt? Normele, regulile și practicile
societății internaționale oferă suficientă ordine pentru a îmblânzi natura potențial haotică a societății noastre
internaționale anarhice? Relațiile politice sunt o funcție
de cel economic link-uri acea lega cel major jucători? Fiecare de aceste întrebări oferă o viziune diferită asupra
relației chino-americane și a impactului probabil asupra viitorului relațiilor internaționale. Fiecare este instructiv
în sine, dar prezintă doar o fațetă a societății noastre internaționale aproape infinit de complexe. Doar atunci
când le luăm în considerare împreună, putem spera să realizăm ceva care să se apropie de o înțelegere deplină
a lumii din jurul nostru.

• explica ce este însemna de cel 'creştere de cel Est'
• evalua cel avantaje de cel a Vestului poziţie în internaţional societate
• descrie unele dintre cel constrângeri cu fața ale Asiei în creștere puterile
• analiza argumente pro și contra unei viziuni centrate pe stat asupra viitorului societății internaționale.

narativ la legume şi fructe A o singură bucată de analiză IR.
• Există o credință larg răspândită că puterea în societatea internațională se schimbă din cel occidental lume (in
mod deosebit cel Unit state) la Asia (în special China), putând deranja polaritatea actuală a societății.
• Cu toate că economic putere este schimbare spre est, cel Vest și cel SUA au mai multe alte surse de putere acea
China și asiatic puterile nu face.
• Profesor Cox întrebări cel realitate de a Chinei creştere la superputere statutul și inevitabilitatea declinului
american.
• american și occidental putere sunt încă înrădăcinată în al lor putere economică combinată și cooperare
transatlantică strânsă.
• Creșterea Chinei a fost făcută mai problematică de mai multe deficiențe structurale în cel chinez stat, în special
este sărac record de bunăstare socială, protecția mediului și democratizare.
• a Chinei economic sistem este încă bazat pe exporturi la bogat Piețele occidentale pe care China trebuie să
depună eforturi pentru a le menține pentru ca creșterea sa economică să rămână sustenabilă.
care
266
ir1011_2016.indb 270 16/05/2016 14:22:44

ca liberali lor politic iar sistemele economice atrag admirația și imitația actorilor din întreaga lume.
occidentali.
• China are fost forţat la adapta la cel existent global economic sistem și, prin urmare, are un interes personal în
menținerea actorilor și comportamentelor sale dominante.

1. Sunt cel economic link-uri între China și cel Unit state suficient pentru a preveni orice confruntare militară între
ei?
2. Cum sunt chino-americană relaţii afectat de cel anarhic societate internaţională în care cele două state coexistă?
3. La ce măsură sunt chino-americană relaţii A produs de fiecare percepția statului asupra celuilalt?
267
ir1011_2016.indb 271 16/05/2016 14:22:44

Note
268
ir1011_2016.indb 272 16/05/2016 14:22:44

Capitol 19: China în creștere II – analizand cel Est și Sud China mărilor
Capitolul 19: China în creștere II – analiza mărilor Chinei

de Est și de Sud
A barcă nu poti mereu naviga cu cel vânt; un armată nu poti câștigă întotdeauna bătălii.
chinez proverb

• utilizare A gamă de IR teorii la categoriza cel state, națiunile și țările din Asia de Est și Pacific
• caracteriza cel instituţiilor de Est ale Asiei regional internaţional societate
• aplica concepte din mai devreme capitole la a analiza cel cauze de și soluții la disputele teritoriale din mările
Chinei de Est și de Sud.
• identifica cel principalele state, națiuni și țări din Asia de Est și Pacific
• descrie niste de cel norme, reguli și practici acea defini cel societatea internaţională a regiunii
• folosiți argumente realiste, liberale și marxiste pentru a analiza cursul cel mai probabil al evenimentelor din
mările Chinei de Est și de Sud.
Esenţial citind
Medcalfe, R. și R. Heinrichs „Criză și încredere: puteri majore și securitate maritimă în Asia Indo-Pacific”, Raport, Institutul
Lowy pentru Internațional Politică, 20 iunie 2011 . (Acest raport este disponibil în pdf format pe VLE.)
Xiang, L. 'China și cel "Pivot"', Supravieţuire 54(5) Octombrie noiembrie 2012, p.113–28. (Acest articol este disponibil în format
pdf pe VLE.)
Capitol rezumat
• a Chinei crescând greu și moale putere capabilități avea a rezultat pe un ton mai asertiv în disputele teritoriale
de-a lungul granițelor sale maritime din mările Chinei de Est și de Sud.
• Asia de Est și Oceanul Pacific constituie o regiune de 31 de state suverane și peste A duzină alte neautoguvernare
teritorii și state de facto.
• Est asiatic și Pacific internaţional societate este dominat de A puţini mari puteri: China, Japonia și SUA. Alte
state constituie puteri mijlocii sau mici.
• Puterile mijlocii și mici din Asia de Sud-Est s-au aliat între ele prin intermediul Asociația Națiunilor din Asia de
Sud-Est (ASEAN).
269
ir1011_2016.indb 273 16/05/2016 14:22:44

• Asia de Est și Oceanul Pacific găzduiesc zeci de naționalități care au fost influențate de multe dintre culturile
majore ale lumii: China, India, cel islamică lume, Europa și cel indigenă popoarele a Australaziei.
• Asia de Est și Pacificul sunt pe atât de variate din punct de vedere geografic, pe atât de multiculturale și sta
direct pe cel tectonic activ 'Inel de Foc'.
• Societatea internațională din Asia de Est este din ce în ce mai definită de concurență între cel Grozav puterile de
cel regiune, in miscare aceasta departe de idealul liberal de interdependență și spre modelul realist de
autoajutorare și supraviețuire etatistă.
• In conformitate la Alexandru ale lui Wendt model de internaţional societati, cele din Asia de Est seamănă din ce
în ce mai mult cu arhetipul „hobbesian”. Alte părți de Est Asia și cel Pacific avea adoptat Mai mult „Lockean”
stiluri de interacţiune.
• În ciuda politicilor etatiste ale mai multor state din Asia de Est, regiunea mai largă se confruntă cu amenințări
transnaționale, cum ar fi schimbările climatice, care necesită cooperare interstatală și reprezintă o amenințare
existențială pentru multe state insulare și de coastă.
Introducere
Est Asia și cel Pacific constitui A regiune de rapid creştere importanță în IR. Acest lucru se datorează în mare
parte prezenței tot mai mari a Chinei în zonă, care pune presiune asupra regimului de securitate existent în
regiune.
La fel de tu a văzut în Capitol 18 de acest subiect ghid, a Chinei crescând puterea pe scena mondială are mulți
observatori preocupați de stabilitatea internațională societate. Acestea OMS urma în cel paşi de AF Organski își
face griji că o distribuție în schimbare a puterii poate duce la un conflict între SUA – a căror putere relativă este
în scădere – și China – a cărei putere relativă este în creștere. Alți comentatori, precum profesorul Michael Cox
însuși, sunt mai puțin îngrijorați. Ei indică avantajul de putere absolut al Forțelor Armate ale Statelor Unite față
de chinezii lor
omologii, la fel de bine la fel de cel SUA global reţea de Securitate alianțe și capacitățile sale semnificative de
„putere moale”.
Acest capitol va vă cere să vă îndreptați atenția asupra unei probleme specifice care rezultă din puterea în
creștere a Chinei hard și soft prin folosirea lecțiilor de
ultimele 18 capitole ale acestui subiect ghidează pentru a analiza disputele teritoriale dintre China și vecinii săi
din mările Chinei de Est și de Sud.
Ce este conducere cel conflicte? Ce poate sa diferit IR teorii a preda noi despre al lor cauze și actual conditii?
Ce rețete poate ajuta atenua tensiune și chiar rezolva lor? Inainte de tu aborda Aceste întrebări, aceasta este in
valoare de luând A moment la uite la cel regional context în care acestea conflicte sunt joc afară. Acest necesită
patru trepte. Primul, tu
voi fi introdus la state, națiuni și țări din Asia de Est și Pacific. Acest introducere voi fi scurt și voi numai atingere
pe cel regiune în termenii cei mai generali. Vă veți îndrepta apoi atenția către internaționalul regiunii societate,
inclusiv niste de cel norme, reguli și practici care îl definesc astăzi.
state
Asia de Est și Oceanul Pacific constituie o regiune care se întinde aproape pe jumătate în jurul cel glob. Aceasta
acoperă A vast zonă: din cel de Nord granițele Mongoliei până la oceanul sudic din jurul Antarcticii și de la
granițele de vest ale Chinei și Myanmar până la granițele sale de est din jurul
270
ir1011_2016.indb 274 16/05/2016 14:22:44

Hawaii și Insula Paștelui. Acest spațiu geografic include 31 de state pe deplin suverane, care variază ca
dimensiune din China (peste 9,7 milioane km2 ). și 1,3 miliarde de oameni) până în Vanuatu (21 km 2 și 9.300
de persoane). Include, de asemenea, mai multe decât A duzină neautoguvernare teritorii stăpânit de cel
STATELE UNITE ALE AMERICII, Franța, Regatul Unit, Australia, Noua Zeelandă și Chile. Insula Taiwan este un
caz complicat. Statutul său internațional incert îl face
A de de fapt stat – A guvern acea controale A definit teritoriu cu o populație permanentă, dar nu a obținut
recunoașterea pe scară largă a independenței sale suverane față de celelalte state ale lumii. Taiwan – a susținut
la fel de A provincie de cel Al oamenilor Republică de China – indeplineste Trei dintre cele patru caracteristici
identificate de Convenția de la Montevideo din 1933 privind cel Drepturi și Atribuțiile de state, lipsit numai
cel abilitate la se angajează in regula diplomatic relaţii cu alte suveran state. Tu Mai dori pentru a revizui aceste
caracteristici, care sunt enumerate în Capitol 12 de acest ghid de subiect.
Printre cele 31 de state suverane ale regiunii – numite de jure state (state de drept) pentru a le diferenția de
statele de facto, cum ar fi Taiwan – există o prăpastie largă între cele cu capacități semnificative de putere
puternică și soft și cele cu puține din oricare. Cele mai influente state din regiune astăzi sunt cel STATELE UNITE
ALE AMERICII, unu de a caror constitutiv teritorii, Hawaii, este situat în Pacificul Central; și Republica Populară
Chineză (RPC), care deține cea mai mare armată, populație și economie din regiune și este văzută pe scară
largă ca o putere emergentă care va rivaliza în curând cu SUA pe scena globală. SUA și China sunt două dintre
cele trei puteri din Est
Asia cu arme nucleare – împreună cu Republica Populară Democrată Coreea (Coreea de Nord). După cum sa
indicat mai sus, China consideră insula Taiwan ca parte integrantă a teritoriului său. Japonia este o altă unitate
puternică în ambii greu și moale putere termeni. Aceasta are A din punct de vedere tehnologic economie
avansată, A puternic militar numit cel japonez Autoaparare Forta și o cultură vibrantă cu influență globală.
Japonia este, de asemenea, un aliat strategic apropiat al SUA, care are o serie de baze militare pe teritoriul
japonez. Australia, Malaezia și Indonezia sunt producători majori de resurse pe piața globală de mărfuri, ceea
ce le face puteri de al doilea nivel în regiune. Micul oraș-stat Singapore este un caz interesant în măsura în care
este
avansat comercial economie și strategic poziţie face aceasta A major jucător în termeni de moale putere dar A
minor unu în militar termeni. Alte state astfel de întrucât Noua Zeelandă și Filipine dețin poziții mai mici, dar
încă importante, în această societate internațională regională. În cele din urmă, nicio discuție despre state în
Asia de Est și Pacificul ar fi complet fără a menționa Coreea de Nord și de Sud, oficial Republica Populară
Democrată Coreea (RPDC) și Republica Coreea (ROK). Împărțit între sovietici și americani ocupaţie forte după
cel Al doilea Lume Război, cel Comunist Nordul și sudul capitalist s-au angajat într-un război sângeros între
1950 și 1953, care a atras armate din China, SUA și o serie de alte state membre ale Națiunilor Unite. Ei nu au
semnat niciodată un tratat oficial de pace și continuă să patruleze activ granița lor comună – cea mai puternic
fortificată și mai armată graniță politică de pe planetă. Coreea de Nord este un aliat de China, in timp ce Sud
Coreea ramane A cheie membru de cel NE sistem de aliante.
Alte state din regiune dețin poziții mai mici. Statele din Asia de Sud-Est, deși departe de a fi lipsite de
importanță, rareori proiectează puterea tare sau slabă dincolo al lor frontiere. Percepute amenințări ca urmare a
cel creştere de China din anii 1980 i-au îndemnat să coopereze din ce în ce mai mult în chestiuni economice și
sociale prin Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), și Mai chiar conduce la politic și militar cooperare
în cel
271
ir1011_2016.indb 275 16/05/2016 14:22:44

viitor pentru a menține un echilibru de putere în fața potențialului hegemonie chineză. Acest lucru este în
special Adevărat în Marea Chinei de Sud, unde China pretinde suveranitatea asupra numeroaselor insule și
recife minuscule care se află direct în largul țărmurilor Vietnamului, Malaeziei și Filipinelor. Micile state insulare
din Pacific dețin o poziție dependentă în regiune. Cu putin
greu sau moale putere la al lor eliminare, ei sunt extrem de susceptibil la presiunea vecinilor lor mai puternici și
a societăților internaționale de care aparțin. Multe insule din Pacific rămân posesiuni neautonome ale fostelor
puteri coloniale. Alții sunt semnatari ai acordurilor de securitate cu una sau mai multe puteri occidentale – în
mod normal, Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă sau Franța.
Națiunile
Întrucât alte regiuni de cel lume sunt uşor caracterizat de religioase lor și lingvistic diviziuni, cel cultural
complexitate de Est Asia si _ Pacific face acest aproape imposibil. În religios termeni, cel regiunea are
populații semnificative budiste, musulmane, creștine, confucianiste, taoiste, șintoiste și hinduse. În ceea ce
privește cultura și istoria lor, populațiile de Est Asia și cel Pacific poate sa fi împărțit în patru larg categorii.
Cel mai de modern China, cel Corei, Mongolia și Taiwan acțiune A istoria culturală comună modelată de
influența dominantă a civilizației chineze. Deși persistă diferențe semnificative, populațiile acestor patru state au
a interacționat cu unu o alta pentru mai multe milenii. Sud Est Asia și Japonia au fost fiecare puternic
influențate de cultura chineză. In Japonia,
o cultură distinctă a evoluat în jurul religiei șintoiste și limbii japoneze. În Asia de Sud-Est, influențele rivale din
India s-au combinat cu tradițiile chineze și locale pentru a crea culturi budiste care se extind astăzi. la fel de
departe sud la fel de Malaezia. Malaezia și Indonezia, între timp, fac parte din comunitatea islamică globală –
Ummah – datorită dominației musulmane în cel indian Ocean anterior la european intervenţie din cel
al XVI-lea încoace. Australia și Noua Zeelandă sunt societăți dominate de imigranți de populatiilor de european
origine. Ambii state sunt de asemenea Acasă populaţiilor indigene din ce în ce mai influente. În cele din urmă,
insulele Pacificului sunt Acasă la Trei Grozav mers pe mare culturi: melanezieni, micronezienii și polinezienii.
Pe scurt, regiunea care include Asia de Est și Pacificul este una dintre cele mai diverse din lume și rezistă
încercărilor de caracterizare simplă.
rezumat
Sud-Est (ASEAN).
272
ir1011_2016.indb 276 16/05/2016 14:22:44

Țări
Asia de Est și Pacificul sunt la fel de variate din punct de vedere geografic, pe atât de diverse cultural. Regiunea
găzduiește multe ecosisteme importante, inclusiv deșertul Gobi din China și Mongolia, platoul tibetan, atolii de
corali și insulele vulcanice din Pacific, Marea Barieră de Corali de pe coasta de vest a Australiei și o zonă largă
de pădure tropicală care se întinde. din Myanmar în cel Est la Polinezia în cel vest. A număr de important mările
şi Transport benzi punct cel de vest ţărm de cel Pacific Ocean. Din de la nord la sud, acestea includ Marea
Japoniei, Marea Chinei de Est, China de Sud Mare, strâmtorii de Malacca, Sunda Strâmtoare, și Timorul
Mare. O privire rapidă asupra harta lumii pe VLE voi vă arătați cât de limitate sunt de fapt mările din jurul
coastei de est a Chinei – restricționate de punctele strategice de sufocare din jurul Japoniei, Taiwanului și Mării
Chinei de Sud. După cum vom discuta în scurt timp, revendicările teritoriale asupra acestor mări și a resurselor
de sub suprafața lor sunt surse puternice de fricțiuni între statele din regiune.
Asia de Est și Pacific este o regiune cu activitate geologică semnificativă datorită este poziţie pe cel 'Inel de Foc'
acea semne cel exterior margini de cel Placa tectonica a Oceanului Pacific. Pe măsură ce această placă se
scufundă sub masele de uscat care o mărginesc, frecarea și căldura se acumulează sub scoarța terestră, ducând la
frecvente cutremure și erupții vulcanice, din Japonia până în Indonezia.
și Noua Zeelandă. Tsunami-urile din 2010 și 2014 au fost ambele cauzate de acest geologice activitate, care a
interacționat cu cel ocean la legume şi fructe valuri de dimensiuni extraordinare și capacități distructive. Râurile
au jucat, de asemenea, un rol important în istoria Asiei de Est. Doi – Yangtze și Galben – au fost vital la cel
dezvoltare de chinez civilizaţie în cel mileniul III î.Hr. Râul Mekong este o altă cale navigabilă importantă, care
leagă China, Laos, Thailanda, Cambodgia și Vietnam. În cele din urmă, lanțurile de insule ale Oceaniei pot fi
clasificate în funcție de cele trei culturi maritime care le-au populat: Micronezia, Melanezia și Polinezia.
Est asiatic și Pacific internaţional societate

În ultimele 18 capitole, ați fost prezentate câteva dintre instituțiile care reglementează comportamentul
actorilor în societatea internațională anarhică a lumii. Una dintre acestea – suveranitatea – a fost deosebit de
importantă la fel de A principiu în interstatal relaţii în Est Asia și cel Pacific.
După cum ați văzut în capitolul 12 al acestui ghid de subiect, suveranitatea este definită ca posesia unui stat de
autonomie internațională și hegemonie internă. Suveranitatea ne ajută să identificăm cine este un stat în dreptul
internațional și cum state ar trebui să act către unu o alta. La fel de indicat în Capitol 6, cel
influență de un instituţie peste stat comportament este afectat de A combinatie de factori. Aceste include A ale
statului putere la a rezista internaţional presiune și capacitatea societății internaționale de a aduce puterea
asupra statelor care încalcă normele, regulile și practicile acesteia. Indiferent dacă discutați despre rezistența sau
aplicarea unei instituții internaționale, puterea poate fi definită în termeni duri sau soft. După cum sa menționat
în partea a 2-a a acestui ghid de subiect, instituțiile societății internaționale se schimbă în timp. Această evoluție
este influențată de toate unitățile internaționale, deși cele cu putere semnificativă și slabă vor exercita o
influență mai mare decât vecinii lor mai slabi.
Acest lucru ne aduce la descrierea noastră a societății internaționale din Asia de Est și Pacific – o regiune cu cel
puțin trei puteri de stat majore: China, Japonia și SUA. Dincolo de marile sale puteri, găzduiește și un număr de
al doilea nivel puterile astfel de la fel de Indonezia, Australia, Sud Coreea și Malaezia; şi la multe state mult mai
mici şi mai puţin influente. După cum vă puteți aștepta, cele mai puternice state din această regiune tind să aibă
cea mai mare influență
273
ir1011_2016.indb 277 16/05/2016 14:22:44

pe este internaţional societate. De cand 1945, cel NE Marinei are dat Washington o poziție hegemonică în
Oceanul Pacific. Stabilitatea relativă a
ultimele trei decenii pot susține ideea că o societate internațională este cea mai mare sigur când A singur unitate
poate sa dicta cel termeni de care alte statele și unitățile nestatale interacționează. Această idee a fost introdusă
în capitolul 2 din
acest subiect ghid la fel de hegemonic stabilitate teorie. The Sfârşit de cel Rece Război și cel colaps de cel sovietic
Uniune stânga cel STATELE UNITE ALE AMERICII la fel de cel numai superputere din lume și campionul
incontestabil al Asiei de Est și Pacificului. Superputeri sunt o raritate în IR. Ei sunt capabili să-și proiecteze
puterea – greu și moale – în fiecare regiune de cel glob, permițând lor la domina regiunile departe din al lor
intern populatiilor și teritorii. The SUA rolul cheie în apărarea Pacificului este un indicator al statutului său de
superputere, făcându-l central într-un sistem de alianțe de securitate care include Japonia, Coreea de Sud,
cel Filipine și – informal – Taiwan. Aceasta utilizări aceste aliante, la fel de bine ca capabilitățile hard și soft
power cu sediul în Hawaii, pentru a-și proiecta puterea peste Oceanul Pacific, făcându-l un actor cheie atât în
Oceanul Pacific, cât și de-a lungul coastei Asiei de Est. Acest lucru a permis SUA să-și impună versiunea de
suveranitate în cel regiune. Pentru exemplu, acest include A definiția teritorialității care permite supravegherea
maritimă în zona economică exclusivă a unui stat – o zonă de 200 de mile marine în largul coastei fiecărui stat
asupra căreia are puteri semnificative de control suveran. După cum veți vedea în lecturi acea urma, acest
definiție este acum fiind intrebat de cel Republica Populară Chineză – actorul de stat cu cea mai rapidă creștere
din regiune și singurul competitor real al SUA pentru hegemonie în regiune.
China și Japonia – cele mai puternice două state cu sediul în Asia de Est – nu sunt superputeri în măsura în care
nu își pot proiecta influența în fiecare regiune a globului. Sunt totuși mari puteri în Asia de Est. China are, de
asemenea, o influență tot mai mare în Africa și în părți din Asia de Sud-Vest, în timp ce a Japoniei moale putere
afectează cultură și economie în Europa și Americile. Sunt puteri regionale, capabile să afecteze normele,
regulile și
practici de internaţional societate în al lor Acasă regiune dar nu posedând acoperirea globală a unei superputeri.
China ar putea trece la statutul de superputere, deși analiști precum profesorul Michael Cox sfătuiesc prudență
înainte de a sări la concluzii. Economia și armata în creștere rapidă a Chinei susțin cu siguranță ideea. Cu toate
acestea, China are și multe dispute teritoriale cu statele vecine și nu are aliați puternici pe scena internațională.
Fără aliați dispuși să-și susțină interpretarea suveranității, China are dificultăți în a-și exercita o adevărată
influență globală. Îi lipsește puterea soft de a aduna sprijin, reducându-și influența asupra regulilor constitutive
și de reglementare ale societății internaționale. Unele dintre acestea se datorează lipsei de voință a Beijingului
coopera cu alte state peste al lor teritorială conflicte în cel Est și mările Chinei de Sud. Acest lucru a contribuit la
crearea unei atmosfere de competiție în Asia de Est, făcând societatea internațională a regiunii mai puțin
reciprocă ajutor decât „auto-ajutor”. Importanța tot mai mare a normelor, regulilor și practicilor asociate
naționalismului consolidează această tendință în regiune, creând o societate internațională în care statele sunt
din ce în ce mai încurajate să caută propriul avantaj pe cheltuiala vecinilor, mai degrabă decât cooperând în
urmărirea obiectivelor comune. Ca puteri regionale din Asia de Est
crește în influență, naționalismul va deveni mai important ca instituție a societății internaționale din Asia de Est
și Pacific. Creșterea lor poate submina, de asemenea, tot ceea ce rămâne din stabilitatea hegemonică impusă de
Washington de cand cel Sfârşit de cel Al doilea Lume Război. Dacă Alexandru Wendt are dreptate că „anarhia
este ceea ce fac statele din ea”, atunci statele din Asia de Est ar putea să-și îndepărteze societatea internațională
de idealul liberal de cooperare și construirea regimului, către A Realist model de competiție și supraviețuire.
274
ir1011_2016.indb 278 16/05/2016 14:22:44

rezumat
• Societatea internațională din Asia de Est și Pacific este din ce în ce mai definită de competiția dintre marile
puteri ale regiunii, în mișcare aceasta departe din cel Liberal ideal de interdependenţă și spre modelul realist de
► Stop și citit : BSO, Capitol 10, Cutie 10.1.
Activitate
Notă cel Trei culturilor de anarhie descris de Alexandru Wendt.
Est Asia și cel Pacific: Kant, Locke și Hobbes

Acest capitol revine la una dintre întrebările centrale ale IR: ce este securitatea și cum este aceasta Cel mai bun
realizat? Pentru cel mai de cel trecut secol, internaţional securitatea a fost definită ca fiind absenta de război
între state, implicând un sentiment general de stabilitate în societatea internațională pe care o locuiesc. Acest
lucru poate fi pus în contrast cu securitatea umană, discutată în capitolul 17, a cărui definiție include o gamă
mult mai largă de preocupări economice, culturale și ecologice. Constituția hobbesiană a societății
internaționale din Asia de Est înseamnă că prima definiție are prioritate față de cea din urmă, iar securitatea
statelor are prioritate față de securitatea persoanelor. Cu toate acestea, după cum sugerează Alexander Wendt
și constructiviștii, societatea internațională anarhică a regiunii nu trebuie să fie hobbesiană. Există și alte
posibilități, în cazul în care statele din Asia de Est decid să le adopte.
Societatea internațională din Asia de Est și Pacific trece prin transformări rapide, la scară largă. De la ascensiunea
Chinei la ambițiile nucleare ale Coreei de Nord și până la numeroasele dispute de graniță teritoriale care
înconjoară insulele din Marea Chinei de Sud și de Est, aceste schimbări riscă să deranjeze regimurile de securitate
care au menținut regiunea relativ stabilă de la sfârșitul Rece Război. Interesant, acest regim este nu centrat pe
unu de Est Puterile regionale ale Asiei și nici pe unul dintre micile state insulare din Pacific. In schimb,
SUA – un actor din Pacific, dar nu asiatic – continuă să fie esențial pentru arhitectura de securitate a regiunii. A
realizat această ispravă prin
alianțe cu Japonia, Coreea de Sud, Filipine, Singapore și Vietnam – alianțe care ajută ultima superputere rămasă
din lume să își proiecteze influența pe țărmurile vestice ale Oceanului Pacific.
Oricare ar fi părerile dumneavoastră cu privire la viitorul securității internaționale în Asia de Est și Pacific, este
important să rețineți că tendințe diferite par să se dezvolte în diferite părți ale regiunii. Insulele Pacificului – mici
și relativ slabe – nu se confruntă cu amenințări militare semnificative, dar cu siguranță se confruntă cu un
potențial dezastru ecologic. Pentru statele ale căror teritorii rareori se ridică mai mult decat 100 metri deasupra
nivelul mării, climă Schimbare iar creșterea nivelului mării reprezintă o amenințare existențială. În fața acestui
fapt, statele insulare cooperează pentru a urmări reducerea emisiilor de carbon atât la nivel regional, cât și la
nivel global, deoarece
parte a Asociației Statelor Insulare Mici (AOSIS). Acești actori au căutat siguranța în număr prin coordonarea
politicilor lor externe. În acest proces, au creat o societate internațională aproape kantiană, în care state
presupune acea conflicte voi fi stabilit fără violenţă și vor lucra ca o echipă în urmărirea unor obiective comune.
În Sud Est Asia – Acasă la cel Asociere de Sud Est asiatic Națiuni (ASEAN) – state avea construit Lockean regimuri
la coordona al lor
275
ir1011_2016.indb 279 16/05/2016 14:22:44

activități economice, politice și culturale. Deși mai puțin integrată decât regimurile similare din Europa, succesul
ASEAN din ultimele cinci decenii arată că Asia nu trebuie să fie o societate internațională în care statele
concurează. pentru supravieţuire în A suma zero joc. Cooperare mai degraba decât conflictul este posibil dacă
state alege la urmărește absolut castiguri împreună. ei Mai nu fiți prieteni rapizi, dar măcar nu sunt dușmani.
Asia de Est rămâne zona cel mai puțin integrată în regiunea mai mare Asia de Est-Pacific. Statele care o locuiesc
– Mongolia, China, Coreea de Nord și de Sud, Japonia și (neoficial) Taiwan – au mult mai mult interacțiuni
tensionate decât vecinii lor din Pacific și din Asia de Sud-Est. Urmărindu-și propria securitate individuală, statele
din Asia de Est și-au făcut vecinatatea din ce în ce mai nesigură și mai competitivă, ilustrând potențialul conflict
dintre urmărirea securității de către state prin
unilateral acțiune și cel stabilitate de cel internaţional societate ei locuiesc.
Prin A combinaţie de factori, ei avea ales A hobbesian formă de internaţional societate, în care anarhie este
interpretat la fel de A 'război de toate împotriva tuturor”, iar competiția interstatală este norma.
rezumat
• Conform modelului societăților internaționale al lui Alexander Wendt, cel din Asia de Est seamănă din ce în ce
mai mult cu arhetipul „hobbesian”. Alte părți de Est Asia și cel Pacific avea adoptat Mai mult „Lockean” stiluri de
interacţiune.
Conflicte în cel Est și Sud China mărilor

Est ale Asiei hobbesian internaţional societate are tulburător implicatii pentru soluția de este teritorială conflicte.
La fel de tu voi vedea în cel lecturi acea urmează regiuni competitiv norme, reguli și practici avea creată tensiuni
sporite între actorii săi de stat. Acestea au dus la o serie de tulburări incidente acea – dacă stânga la purpura – ar
putea escalada în A politic sau criză militară. Dar speranța izvorăște eternă. Statele își pot schimba percepțiile
pentru cel mai bine, încurajatoare nou forme de coordonare și cooperare
acea construi încredere între lor și crea bulevarde de evadare din Securitatea realismului dilemă. Cum state ar putea
merge despre acest și ce obstacole stau în calea lor, este subiectul lecturii esențiale care urmează.
► Stop și citit : Medcalfe și Heinrichs (2011) Prolog, pp.6–9 și Capitol 1, pp.14–25.
Activitate
Răspuns cel întrebări de mai jos de folosind cel limba și concepte de Realism, Liberalismul și economia politică internațională (IPE)
pentru a analiza lectura.
• La ce măsură are Est Asia căzut victimă la cel Securitate dilemă descris de Kenneth Waltz și realismul structural?
• Ce măsuri ar putea fi luate pentru a construi un nou regim de securitate în Est Asia care ar putea asigura China și vecinii săi că
interesele lor naționale de bază sunt sigure?
• Care de IPE-uri Trei principal abordari Cel mai bun reprezintă a Chinei vedere acea este importurile de petrol pe mare pot fi protejate
doar printr-o acțiune militară unilaterală?
276
ir1011_2016.indb 280 16/05/2016 14:22:44

► Stop și citește : Xiang (2012) pp.113–20.
Activitate
Răspuns cel întrebări de mai jos de folosind cel limba și concepte de Constructivismul iar Școala Engleză să analizeze lectura.
1. Cum făcut cel SUA 'pivot la Asia' a afecta chinez perceptii de NE străin politică în Est Asia? Ce efect a avut acest lucru asupra politicii
chineze în regiune?
2. La fel ca societatea internațională europeană înainte de Primul Lume Război, Est Asia se caracterizează prin niveluri ridicate de
competiție interstatală și conflicte. Ar fi o întoarcere la instituțiile internaționale tradiționale Westfaliane – suveranitate, non-intervenție
și teritorială integritate – Ajutor cel state implicat cu succes administra tensiuni în cel Mările Chinei de Est și de Sud?
Concluzie
Acest capitol are dat tu cel oportunitate la aplica cel lectii de cel ultimele 18 capitole pentru a analiza disputele
teritoriale care perturbă în prezent relațiile politice pașnice în mările Chinei de Est și de Sud. Așa cum ai făcut
acum
văzut, cel teorii acoperit în Parte 3 de acest subiect ghid avea utilizări diferite când aceasta vine la
internaţional analiză. Realism – în special structurale Realism – este bine potrivită la analize de interstatal
arme curse și criză escaladare. Aceasta evidențiază state' achiziţie și utilizare de aprinde cel internaţional
etapă, în special instanțe în care ei protejează- le interese prin autoajutorare strategii acea evita
multilateralism în
favoare de unilateral – și de multe ori militar – acțiune. Liberalism are A diferite analitice scop acea se
concentrează pe trasee afară de cel Securitate dilema prin regim clădire. Aceste Ajutor la construi încredere
între actori internationali , reduce cel reciproc suspiciune acea este conducere cel Securitate dilema si este
contribuind la cel extrem de taxat teritorială conflicte în desfășurare în jur cel Spratlay, Paracel și
Senkaku/Diaoyu insule. Politică internațională economie (IPE) ajută S.U.A la cadru a Chinei mercantilist
vedere acea
comerțul său maritim necesită protecție militară unilaterală – chiar dacă aceasta înseamnă înstrăinarea altor
actori regionali precum India. Ca teorii constitutive, constructivismul și școala engleză ne pot ajuta să înțelegem
cum a luat ființă societatea internațională hobbesiană din Asia de Est și dacă sau
nu un anumit set de norme, reguli și practici – instituțiile școlii engleze – nu poate ajuta statele din regiune să își
gestioneze interacțiunile pentru a minimiza conflictele. Școala engleză, în special, poate fi capabilă să identifice
societăți internaționale similare din istoria lumii și să-și folosească experiențele pentru a recomanda politică
Opțiuni la administra teritorială și politic conflicte în Asia de Est modernă.
The lecția principală să fie extrase din acest exercițiu in international analiza este că diferitele teorii IR
îndeplinesc sarcini diferite. Unii identifică
imediat cauze de un internaţional conflict. niste recomanda solutii. Alții evidențiază modalități în care
constituția societății internaționale contribuie la o formă hobbesiană de anarhie. Încă alții pot folosi
o serie de paralele istorice pentru a sugera norme, reguli și practici pentru a gestiona o anumită situație
internațională. Relațiile internaționale înseamnă mai mult decât unu teorie fiind corect la cel cheltuiala de cel
alții. Analiza nu este un joc cu sumă zero.
277
ir1011_2016.indb 281 16/05/2016 14:22:44


Sud-Est (ASEAN).
• Societatea internațională din Asia de Est este din ce în ce mai definită de concurență între cel Grozav puterile de
cel regiune, in miscare aceasta departe de idealul liberal de interdependență și spre modelul realist de
• Conform modelului societăților internaționale al lui Alexander Wendt, cel din Asia de Est seamănă din ce în ce
mai mult cu arhetipul „hobbesian”. Alte părți de Est Asia și cel Pacific avea adoptat Mai mult „Lockean” stiluri de
interacţiune.

Având efectuat cel Esenţial lecturi și Activități pentru acest capitol, ar trebui să fii capabil să:
• identifica cel principalele state, națiuni și țări din Asia de Est și Pacific,
• descrie niste de cel norme, reguli și practici acea defini cel societatea internațională a regiunii,
• utilizați argumente realiste, liberale și marxiste pentru a analiza cursul cel mai probabil al evenimentelor din
mările Chinei de Est și de Sud.

1. „Realismul și liberalismul formează un parteneriat natural în analiza internațională. unu identifică A problemă,
și cel alte identifică este soluţie.' Răspunde.
2. Este societatea internațională din Asia de Est o anarhie hobbesiană construită social?
278
ir1011_2016.indb 282 16/05/2016 14:22:44

Capitol 20: Analizand cel internaţional Ordin
Capitol 20: Analizând ordinea internațională
'Istorie nu repeta în sine, dar aceasta rime.'

marcă Twain

• introduceți și explicați dificultățile implicite în analiza și predicția internațională
• considera opt diferit forme de Ordin acea descrie societatea internationala de azi
• familiariza tu cu cel general proces de internaţional analiză.
De cel Sfârşit de acest secțiune, și având efectuat cel Esenţial lecturi și activități, ar trebui să fiți capabil să:
• defini și contrast cel opt soiuri de Ordin acea descrie societatea internațională de astăzi
• folosi IR teorii și concepte la a analiza În curs de desfășurare internaţional și problemele transnaționale, cu
privire la impactul lor viitor asupra RI.
Esenţial citind
Clark, eu. „Globalizarea și cel post-Rice Război Ordin' în BSO, Capitolul 33.
Lucrări citat
McGrew, A. „Globalizarea și global politică' în Baylis, J., S. Smith și
P. Owens The globalizarea de lume politică. (Londra: Oxford University Press, 2014) ediția a VI-a; p.16.
Capitol rezumat
• Predicția este o afacere imprecisă în științele sociale datorită conștientizării de sine a obiectelor noastre de
studiu: ființele umane.
• Eșecuri de predictie oferi oportunități la evalua și corect defecte în teoriile noastre – o oportunitate de care IR a
profitat după încheierea Războiului Rece.
• Dat IR-uri tendinţă la evolua nou unitati și instituţiilor afară de modelele existente, o înțelegere clară a formei
sale prezente este primul pas către evaluarea formei viitoare a societății internaționale.
• Este posibil să se identifice cel puțin opt tipuri diferite de ordine internațională astăzi, fiecare descriind A diferit
aspect de cel complex lume de IR.
• Prima ordine descrie lumea (așa cum am făcut de-a lungul acestui curs) la fel de un internaţional societate
compusă de colectiv actori ale căror interacțiuni sunt reglementate de instituții comune.
279
ir1011_2016.indb 283 16/05/2016 14:22:44

• The al doilea descrie A lume de interacționând națiunile a caror granițele se pot alinia sau nu cu cele ale statelor
care pretind jurisdicția asupra lor – contestând loialitatea cetățenilor și integritatea teritorială a statelor.
• Al treilea descrie o lume în care statele își urmăresc supraviețuirea autoajutorare în un internaţional societate
definit de anarhie si neincredere.
• The Al patrulea descrie A lume în care economic actori vie pentru controlul piețelor și resurselor, folosind statele
ca instrumente în căutarea puterii economice.
• A cincea descrie o lume în care unitățile interdependente construiesc regimuri acea permite lor la coordona și
coopera în urmărire a obiectivelor și intereselor comune.
• Al șaselea descrie o lume în care interacțiunile regionale sunt trăsături definitorii ale IR, cu diferite regiuni
adoptând reguli diferite de comportament.
• A șaptea descrie o lume în care indivizii își caută și își apără drepturile și securitatea umană împotriva actorilor
statali și nestatali care ar dori să le reducă.
• Al optulea descrie o lume care este împărțită într-o lume politică și socio-economică dezvoltat „Nord” și o
politică și din punct de vedere socio-economic în curs de dezvoltare 'Sud', cu cel fost deținere puterea structurală
asupra acestuia din urmă.
• Fiecare fațetă a RI contemporane va fi fie întărită, fie diminuată de evoluția societății internaționale. Evaluând
ce ordine va înflori și care voi se ofilesc este unu cale la prezice cel viitor formă a oricărei probleme date în IR.
Introducere
Acest curs a petrecut mult timp studiind trecutul și prezentul internațional relaţii. Acum aceasta este timp la
întoarce la cel viitor. Acolo sunt puține lucruri mai amuzante decât un om de științe sociale care încearcă să facă
predicții.
Spre deosebire de științele naturii – chimie, fizică, biologie și așa mai departe – obiectele pe care le studiem sunt
universal necooperante. Când un chimist prezice ce substanțe chimice vor rezulta dintr-o anumită reacție,
substanțele chimice rareori iau în seamă predicțiile omului de știință. Ei își desfășoară treburile, producând
aceleași seturi de materie și energie pe care le au în fiecare alte exemplu de cel reacţie. Noi în internaţional
relaţii sunt nu atât de norocos. Obiectele noastre de studiu sunt oamenii și actorii colectivi pe care îi creează
oamenii. Spre deosebire de o reacție chimică, oamenii acționează în anumite moduri
care sunt rareori previzibile sau repetabile. Oamenii și sistemele umane pot fi alungate de cea mai mică schimbare
de mediu. Chiar și actul de predictie poate sa Schimbare al lor comportament, provocând lor la Schimbare al lor
deciziilor și astfel Schimbare cel rezultat de orice dat acțiune. Astfel de este nenorocitul om de științe sociale.
Acestea fiind spuse, predicția este distractivă. Uneori este chiar productiv. Studiind trecutul și prezentul, putem
face presupuneri rezonabile despre direcția viitoare a unei anumite societăți internaționale. Dacă obiectul
studiului nostru face nu a executa la fel de așteptat, noi poate sa lua cel oportunitate la afla ce conditii l-au facut
sa se abate de la cursul asteptat. Acest lucru poate fi foarte instructiv, învățându-ne lecții importante despre
punctele forte și puncte slabe de cel modele noi utilizare la a intelege cel lume. Acest a fost cu siguranță cazul la
sfârșitul Războiului Rece, când dominația de atunci
280
ir1011_2016.indb 284 16/05/2016 14:22:44

școlile de IR – Realism structural și liberalism – nu au reușit în mod spectaculos să prevadă prăbușirea Blocului
de Est și a Uniunii Sovietice. În loc să se îndepărteze mormăi în noapte, relațiile internaționale au profitat acest
eșec la învăța nou lecții, în curs de dezvoltare nou teorii la cont pentru neajunsurile sale anterioare.
Constructivismul, economia politică internațională (IPE) și un reînnoit interes pentru școala engleză și marxism
au fost rezultatul fericit. Acest lucru a îmbogățit studiul IR, făcându-l mai potrivit pentru probleme ale lumea de
după Războiul Rece. Eșecul, se pare, nu este Sfârşit. Este doar un pas în plus pe calea către cunoaștere.
Cu acest avertisment în minte, aceasta este timp la întoarce ta mână la niste predictie. Care este cursul probabil
al societății internaționale în următorii ani și decenii? Ce fel de ordine internațională este probabil să apară?
Răspunsul la aceste întrebări va necesita toate instrumentele pe care ați învățat să le utilizați în capitolele
precedente ale acestui ghid de subiect. Vă va cere să caracterizați ordinea internațională actuală, unitățile sale,
interacțiunile sale și normele, regulile și practicile care le guvernează. Vă va cere să vă gândiți la diferite forme
de ordine și să evaluați probabilitatea apariției lor pe scena mondială. În cele din urmă, va cere să fii umil.
După toate, ta concluzii voi cel mai probabil fi gresit. In orice caz, asa de lung ca tine abordare lor cu un deschis
minte, tu poate sa învăța din ta greșeli și pot fi – doar pot fi – administra A rapid arunca o privire în al nostru
colectiv viitor.
rezumat
The internaţional Ordin astăzi

După cum veți vedea în lecturile esențiale care urmează, este dificil să identificați cele mai importante
caracteristici ale ordinii internaționale actuale. Spre deosebire de predecesorii săi, nu ne dăm seama cum se va
„încheia” ordinea actuală, care de este caracteristici voi îndura, și ce formă de Ordin voi
reuși. Este mult mai ușor de caracterizat ordinele istorice – ale căror scopuri și succesori sunt cunoscut la S.U.A.
In orice caz, de comparând cel relația ordinii noastre actuale cu cele care au venit înainte, putem trage câteva
concluzii generale despre normele, regulile și practicile sale cheie.

Înainte de a trece la considerarea diferitelor varietăți de ordine din lume – și care soiuri sunt susceptibile de a
persista în următoarea „eră” a relațiilor internaționale – aruncați o altă privire la BSO, Tabelul 33.1, p.515.
Rețineți că fiecare tip de comandă pe care îl definește include un amestec diferit de unități și caracteristici.
Două – o ordine globalizată și o ordine mondială – prezintă viziuni ale RI care sunt radical diferite de ceea ce a
apărut înainte. Ei prevăd ofilirea de suveran state la fel de cel primar actori în internaţional societate,
subminând orice ipoteze etatiste rămase cu privire la prioritățile
IR – securitate națională, interes național și suveranitate. Aceste tipuri de internaţional Ordin sunt nu imposibil
la contempla, în special
dat fiind modelul de globalizare identificat în capitolul 5 al acestui ghid de subiect. Cu toate acestea, o notă
prudenta este de regula. Chiar și exemplele de discontinuitate extremă în istoria IR conțin elemente de
continuitate – cu unități, norme, reguli și practici punând cel decalaj între unu eră și urmatorul. Acest lucru este
evident în salt de la Războiul Rece la post-Război Rece
281
ir1011_2016.indb 285 16/05/2016 14:22:44

lume ilustrată în BSO, Caseta 33.1. Este dificil să ne gândim la un moment în care toate trăsăturile principale ale
societății internaționale au fost abandonate în favoarea de nou cele. Mai mult de multe ori, existent unități,
norme, reguli și practicile evoluează din forme anterioare.
Opt perspective pe cel internaţional Ordin

O mare parte din discuție în trecut de 19 capitolele s-a învârtit în jurul unui
fundamental tensiune între cel naţional interese de cel state suverane ale lumii
și normele, regulile și practicile internaționale
societate. Aceasta are făcut în sine simțit prin cel proces de globalizarea – vag
definit în capitolul 5 al acestui ghid de subiect ca „lărgirea, adâncirea
și accelerarea interconexiunii la nivel mondial”. 1 Globalizarea a modificat 1 McGrew (2014) p.16.
modul în care statele interacționează pe scena globală. A deschis spațiu
pentru actorii nestatali și indivizi pentru a lua parte la RI – un subiect care a
fost în mod tradițional profund etatist. Globalizarea schimbă problemele de
cel mai mare interes pentru IR: de la meritele intervenției umanitare în
afacerile interne ale statelor eșuate la cea mai bună strategie de luptă
terorismul și criminalii internaționali în sistemul nostru internațional anarhic.
Alte tensiuni de asemenea exista, astfel de la fel de adancul împărțiți asta
separă state şi naţiuni din Nordul dezvoltat economic din cele mult mai
puţin dezvoltate state și națiunile de cel global Sud. Mulți de aceste probleme
sunt cauzate sau exacerbate de sistemul global de producție și schimb pe care
marxistii îl numesc ca sistem capitalist mondial. Acest sistem tinde
să concentreze puterea economică în câteva mâini, dând anumite regiuni,
state și indivizii A dominant voce când aceasta vine la proiectarea și
gestionarea instituțiilor și regimurilor globale. Nu există nicio îndoială că
aceste tensiuni fac lumea un loc mai complicat. Ei fac de asemenea
este mai inteligibil. Privind cu atenție, este posibil să le identificăm opt
elemente care se combină a face susține ordinea noastră internațională
actuală – elemente acea tu poate sa utilizare la a intelege și a analiza A larg
gama de probleme. Gândiți-vă la ele ca la opt moduri diferite de a privi
lumea
în care noi Trăi. Fiecare poate sa fi folosit la legume şi fructe A puțin diferit
imaginea realității, aprofundându-vă înțelegerea oricărei probleme
internaționale pe care alegeți să o analizați.
rezumat
• Dat IR-uri tendinţă la evolua nou unitati și instituţiilor afară de modelele
existente, o înțelegere clară a formei sale prezente este primul pas către
evaluarea formei viitoare a societății internaționale.
• Este posibil să se identifice cel puțin opt tipuri diferite de ordine
internațională astăzi, fiecare descriind A diferit aspect de cel complex lume de
IR.
The Engleză Şcoală Ordin: internaţional societate

Internaţional societate este cel cel mai fundamental element în orice ordinea
internationala. Este locuită de o serie de unități internaționale și este în
prezent dominată de state suverane. Acestea au fost clădirea de bază
blocuri ale societății internaționale de când au evoluat pentru prima dată în
Europa în jurul perioadei de pace din Westfalia. Datorită capacității lor de a
mobiliza un număr mare de oameni și cantități mari de capital, statele au
avut un succes deosebit în război; un avantaj pe care obișnuiau să-l învingă,
să-l dizolve și absorbi A varietate de alte internaţional unitati astfel de la fel
de imperii, triburi și orașe-stat. Interacțiunea dintre state a condus la evoluția
instituțiilor școlii engleze – seturi formale și informale de norme, reguli și
2
8 practici care ghidează apartenența și comportamentul la nivel internațional.
2
ir1011_2016.indb 286 16/05/2016 14:22:44

societate. Peste timp, aceste instituţiilor avea transformat cel rol de state de la simpli furnizori de securitate fizică
la organizații complexe responsabile cu managementul economic, sănătate și bunăstare, planificare socială, și
politic reprezentare la Acasă, și cel executare de drept internaţional în străinătate.
The fundamental premisă de internaţional societate este acea, vorbind la figurat , 'Nu stat este un insulă'. Chiar
cel cel mai autonom politic unitatile sunt logodit în A proces de socializare cu al lor vecini, copiere cu succes
practici și învăţare din unu a altuia greșeli. Acest nu au nevoie de rezultat în A pașnic social sistem.
Societăţile poate sa fi – și de multe ori sunt – competitiv la cel punct de luptă. La fel de văzut în Capitol 19 de
acest ghid de subiect, internaţional societate (și cu scuze la Alexandru Wendt) este ce state face de aceasta.
Chiar asa de, state dezvolta modele de comportament care sunt copiat de alte actori când ei dovedi la fi de
succes. Pentru de exemplu, a Franței mobilizare de este populatia în A cetăţean armată la proteja primul _
limba franceza Republică în cel anii 1790 a fost curând emulat de alte afirmă că invidiat a Franței militar
succes. Similar proceselor de a condus socializarea cel răspândire de parlamentar și prezidenţial democraţie,
capitalismul şi industrializare. Chiar cel cel mai izolat stat în cel lume astăzi – probabil Coreea de Nord – se
confruntă cu presiuni considerabile pentru a copia principiile internaționale și practici. Dacă ei ca aceasta sau
nu, state în jurul lumea sunt parte de A mai mare societate acea ei ignora la al lor pune în pericol.
► Stop și citit : BSO, Capitol 33, Secțiune 3, Parte 1 (Cel „stat social” sistem), str.516.
Activitate
Observați efectul presiunea „socială” asupra dorinței statelor de a se conforma instituțiilor internaționale.
A globalizate Ordin de națiuni: identitate, state, națiunile și state-națiune

Un al doilea element în ordinea internațională contemporană este deconectarea tot mai mare dintre
sentimentul de identitate al indivizilor și identitatea statelor. în care ei Trăi. La fel de noi mișcare Mai adânc în
cel 21 secol, identitatea pare să devină din ce în ce mai fragmentată, separatismul etnic, cetățenia globală,
ortodoxia religioasă și diviziunile lingvistice devenind puncte din ce în ce mai importante pe agenda globală.
Deși naționalism
este de multe ori asociate cu ale unuia stat de cetățenie – A fenomen cunoscut sub numele de naționalism civic –
această formă de identitate este sub presiunea globalizării. Acest proces are subminat cel ale statului abilitate la
Control cetățenilor săi identitate de permițând non-statale surse de identitate la cruce frontierele și subminează
sentimentul cetățenilor de naționalitate civică. Acest lucru poate slăbi statul tine pe este cetatenilor loialitate, cu
potenţial dezastruos efecte pe stabilitatea acestuia. Acolo unde guvernele se puteau baza cândva pe cetățeni să
se unească în spatele statului-națiune în urmărirea unor obiective comune, naționalismele contestate au acum
aruncat acest presupunere în îndoială, setare cel etapă pentru mulți de noile războaie descrise de Mary Kaldor în
capitolul 13 al acestui ghid subiect.
Identitate, aceasta se întoarce afară, este A major conducător auto de internaţional comportament.
Un bun exemplu al acestui proces problematic poate fi găsit analizând evenimentele actuale din Orientul
Mijlociu, unde mai multe naționalisme civice s-au fragmentat. în mai batran, transnațională forme de etnic
naţionalism. Siria iar Irakul, de exemplu, nu mai pretinde că reprezintă state-națiune în care toți cetățenii
împărtășesc o identitate comună bazată pe cetățenia lor comună.
În locul lor, identitățile etnice, religioase și lingvistice au apărut drept unificatoare stâlpi în jurul care identitate
politică acum roti. În Irak, la
283
ir1011_2016.indb 287 16/05/2016 14:22:44

Cel puțin trei națiuni principale locuiesc acum pe teritoriul statului irakian: musulmanii șiiți arabi în sud,
musulmanii arabi suniți în centru și vest și poporul kurd din nordul și nord-estul Irakului. Această împărțire a
Irakului în națiuni concurente a fracturat unitatea politică a statului și creată un deschidere pentru militant non-
statale actori astfel de la fel de cel așa-zisul
Statul Islamic să pretindă că reprezintă o parte din societatea irakiană – justificând înființarea unui califat
separatist în numele naționalismului etnic și religios.
► Stop și citit : BSO, Capitol 33, Secțiune 3, Parte 2 (Identitate și cel stat-națiune), p.516.
A Realist ordine: polaritate și internaţional Securitate

Un al treilea element în ordinea internațională de astăzi este modelul tradițional, etatist al relațiilor
internaționale. Acesta este sistemul descris de clasici si neo-realisti, in care securitatea este definita in termeni de
interes national si in care studiile de securitate sunt dominate de investigatiile privind distributia puterii intre
statele lumii. Cu cât un stat deține mai multă putere, cu atât va fi mai mare influența sa asupra dezbaterilor
internaționale de securitate. Așa cum am Văzut în capitolele anterioare ale acestui ghid de subiect, această
abordare a IR vă permite să trageți câteva concluzii despre natura unei societăți internaționale pe baza
polarității sale – definită aproximativ de numărul de mari puteri din cadrul acesteia.
Un sistem în care o mare putere deține o poziție de hegemonie este unipolar și tinde să fie caracterizat prin
niveluri ridicate de bandwagoning – un tip de comportament în care actori 'urma cel conduce' de A hegemonic
stat în ordine la lua avantaj de cel norme, reguli și practici acea aceasta stabileste la cel internaţional nivel.
Internaţional societate în cel deceniu după cel Războiul Rece s-a caracterizat exact prin asta – cu state la fel de
diverse precum Rusia, China și India, cerând intrarea în regimurile economice și politice stabilite de
Washington. Un sistem împărțit între două mari puteri – ca în timpul Războiului Rece – este bipolar. Aceste
sisteme tind să fie foarte polarizate, actorii internaționali fiind nevoiți să aleagă între ele
„blocuri” centrat pe cel Două dominant puterile. În cel modern eră de arme nucleare, bipolaritatea a devenit, de
asemenea, asociată cu descurajarea nucleară – probabil cel mai important factor unic care a împiedicat SUA și
URSS direct confruntare peste cel 40 ani de cel Rece Război. De cand cel Secolul al XVI-lea, cel mai comun tip de
sistem internațional a fost acasă
la trei sau mai multe mari puteri. Aceste sisteme multipolare au existat pentru majoritatea de uman istorie și
apărea la fi înapoi pe cel creştere cu cel Sfârşit al _ Rece Război și cel creştere de în curs de dezvoltare puterile
astfel de la fel de China, India și Brazilia. ei sunt caracterizat de A echilibru de putere, în care orice încercarea de
a la nivelul întregului sistem dominaţie de unu stat sau grup de state este întâlnit cu rezistenta de cel alte
actori în cel sistem.
Polaritatea influențează societatea internațională dând unor unități mai mari spunem în dezvoltarea și
întreținerea instituțiilor internaționale. Acest lucru este evident mai ales în chestiunile de securitate
internațională, unde prezenţă de A Grozav putere poate sa avea A decisiv efect pe mai puțin state'
luarea deciziilor. Schimbarea în societatea internațională din Asia de Est a adus-o de a Chinei creştere din mediu
la regional putere poate sa fi interpretat prin asta obiectiv. De tremurând cel unipolar Securitate regim de cel
post-Rice Război epoca, ascensiunea Chinei a încurajat comportamentul de echilibrare din partea altor state din
Asia de Est. Multe dintre acestea, cum ar fi Vietnam și Japonia, au abandonat istoricul opoziție față de SUA
putere și securitate semnată acorduri cu SUA ca mijloc de a se opune potențialei hegemonia chineză.
284
ir1011_2016.indb 288 16/05/2016 14:22:44

► Stop și citit : BSO, Capitolul 33, Secțiune 3, Parte 3 (Polaritatea și colectivizarea securității), p.516–17.
IPE și marxismul: sistemul capitalist mondial

Așa cum sistemul tradițional de securitate este un element important al ordinii internaționale contemporane,
tot așa este și sistemul economic care descrie cel producție, distributie și schimb valutar de bunuri și Servicii.
Importanța economiei pentru RI a fost întărită în ultimii douăzeci de ani de creșterea economiei politice
internaționale (IPE) ca un
subdisciplina a relaţiilor internaţionale. Aceasta privește în mod special relația între cel internaţional economic și
politic sisteme, urmărire moduri în care fiecare impacturi pe cel alte. Acest tendinţă este nimic nou pentru
marxişti, care au subliniat de multă vreme importanţa relaţiilor economice în determinarea comportamentului
internaţional.
IPE ne obligă să privim dincolo de stat pentru explicații ale interacțiunilor politice. Pe de o parte, am putea
privi în interiorul statelor clasele socio-economice marxiste care le locuiesc: burghezia și proletariatul. Lupta
dintre aceste grupuri pentru control și acces la cel mijloace de producție ajută la explica mulți de cel diviziuni
economice care continuă să traverseze atât statele dezvoltate, cât și cele în curs de dezvoltare. Pe de altă parte,
am putea privi dincolo de stat la cele trei mari triade – grupuri comerciale regionale cu sediul în America de
Nord, Europa și Asia de Est. Deși integrat într-un sistem global de producție
și distribuțiile, relațiile economice dintre aceste regiuni rămân problematice, deoarece fiecare încearcă să-și
protejeze propriile interese și puterea economică în cadrul sistemului capitalist mondial din care face parte.
Dincolo de triadele regionale se află sistemul capitalist mondial în ansamblu. Acest lucru este definit de extrem
de asimetric relatii între bogat dezvoltat state la cel nucleul sistemului, care controlează marea majoritate a
bogăției și a puterii politice a lumii; statele subdezvoltate ale periferiei economice, care
acționează ca resurse pentru nucleu și adesea cad victima noilor războaie descrise în capitolul 13 al acestui ghid
de subiect. Între aceste extreme sunt cel tranzitorie state de cel semi-periferie. Aceste actori media cel
miez-periferie relaţie și din cand in cand administra intrare în cel club a statelor centrale de bogăție.
► Stop și citit : BSO, Capitol 33, Secțiune 3, Parte 4 (Cel organizare de producție și schimb), p.517.
A Liberal Ordin: multilateral global guvernare

Dacă realiștii ne ascuți înțelegerea lumii prin evidențierea rol de polaritate în IR și IPE face asta prin
evidenţierea relaţiilor economice, liberalii aprofunda al nostru înţelegere de Cum cel lume lucrări de
identificarea regimurilor utilizate pentru gestionarea afacerilor internaționale și transnaționale.
Regimurile au fost definite în capitolele anterioare ca rețele de principii, norme, reguli și proceduri de luare a
deciziilor care leagă unitățile împreună pentru a rezolva probleme comune. Ele există alături de sistemele de
securitate ale realiștilor și de sistemele economice ale marxiștilor și sunt afectate de ambele. După cum sa
discutat mai devreme, formarea regimului a fost profund afectată de distribuirea puterii între cel state de cel
lume. The ascendenta de cel STATELE UNITE ALE AMERICII în cel Epoca post-Război Rece a fost deosebit de
importantă în acest sens, deoarece a coincis cu o perioadă de expansiune a regimului liberal susținut de puterea
militară, politică și economică a SUA.
Aceasta este util la separa liberalilor idee de guvernare prin regimuri din ideea Școlii Engleze de guvernare prin
instituții. Amintiți-vă că regimurile liberale sunt întotdeauna menite să întărească cooperarea între
285
ir1011_2016.indb 289 16/05/2016 14:22:44

actori internaționali și să facă acest lucru prin stabilirea unor seturi formale de principii, norme, reguli și
proceduri de luare a deciziilor. Scoala engleza face nici o astfel de pretenție. Pentru ei, instituțiile pot ajuta sau
împiedica cooperarea, în funcție de tipul de comportament pe care îl încurajează. Astfel, ascensiunea
militarismului ca instituție în Europa secolului al XIX-lea nu a făcut nimic pentru a spori cooperarea între este
state. Într-adevăr, aceasta făcut cel corect opus, conducere la tragedii de cel Primul și Al doilea Lume Războaie.
Acest este De ce societatea internațională și guvernanța multilaterală sunt prezentate aici ca elemente separate
ale ordinii internaționale contemporane.
► Stop și citit : BSO, Capitol 33, Secțiune 3, Parte 5 (Multilateral management și guvernare), str.516.
A geografice Ordin: regionalism

Pe lângă aceste evoluții globale și locale se află una care a fost discutată în capitolul 15 al acestui ghid subiect:
revenirea geografiei la studiul IR. Regiuni, aceasta se întoarce afară, sunt Mai mult decât simplu geografic
abstracții. ei avea A real rol în contemporan IR. niste regiuni sunt caracterizată prin societăți internaționale
cooperative – chiar convergente. Europa, de exemplu, găzduiește o rețea densă de regimuri și instituții
regionale
care încurajează statele să găsească soluții comune la problemele lor comune. Acest standuri în ascuțit contrast la
cel mai de european istorie, care are fost orice dar de cooperare. Alte regiuni astăzi sunt competitiv, și chiar de
natură combativă. Asia de Est, discutată pe larg în capitolul 18, este doar un exemplu.
Integrarea destul de reușită a Europei a jucat un rol important în realizarea unor proiecte similare în alte părți
ale lumii. UE a dat naștere un african echivalent – cel african Uniune (AU). ale NATO succesul ca organizație de
securitate colectivă a fost copiat de organisme similare din America de Sud (Consiliul de Apărare din America
de Sud [SADC]) și Asia (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă [CSTO]). Regionalismul a apărut ca o
instituție din ce în ce mai importantă a societății globale – una care încurajează statele să se unească împreună
cu vecinii lor pentru a rezolva problemele regionale legate de securitatea internațională și umană. Geopolitica,
odată trimisă la coșul de gunoi al IR, poate reveni, deși într-o formă foarte diferită de teoriile deterministe – și
adesea rasiste – ale lui Halford Mackinder și Friedrich Ratzel.
► Stop și citit : BSO, Capitol 33, Secțiune 3, Parte 6 (Regionalism), str.517.
Un Ordin de indivizi: uman drepturi

Fiecare dintre aceste varietăți de ordine internațională sa concentrat pe un fel de colectiv actor – A grup de
indivizii cu suficient centralizat capacitatea de luare a deciziilor de a (i) se reproduce în timp și (ii) de a fi tratat
ca
un individual pentru cel scopuri de analiză. Dar IR este nu doar despre interacțiunile, drepturi și
responsabilități de grupuri. Persoanele fizice de asemenea Joaca un rol din ce în ce mai mare în definirea
intereselor principale ale IR. Acest lucru este vizibil în special în cel creştere de uman Securitate la fel de A
major se concentreze de al nostru disciplina.
Cu toate acestea, securitatea umană nu înseamnă același lucru pentru toată lumea de pe planetă. The
mainstream vedere este dominat de liberal uman drepturi – care reflectă cel priorități de indivizii viaţă în cel
dezvoltat state de Europa, America de Nord, Asia de Est și Pacific. În ultimele decenii, acest regim al drepturilor
omului a fost supus unei presiuni crescânde din partea grupurilor non-occidentale care văd drepturile liberale
ca, în cel mai bun caz, o invenție a Occidentului și, în cel mai rău caz,
A nou formă de cultural imperialism. The În curs de desfășurare dezbate despre drepturile femeilor în musulman
și hindus ţări este unu exemplu de A se presupune
286
ir1011_2016.indb 290 16/05/2016 14:22:44

normă „universală” fiind atacată de interpretarea alternativă a libertății umane a unei culturi tradiționale. În
general, devine clar că principiile și practicile considerate cândva universale sunt supuse unei presiuni tot mai
mari din partea unităților locale de stat și nestatale, care doresc să pună în aplicare propria lor înțelegere a
indivizilor drepturi și responsabilități pe scena internațională.
Acest face cel deja dificil emisiune de umanitar intervenție și state' responsabilitate la proteja chiar Mai mult
complicat. Ar trebui să cel mai puternic state în cel lume fi permis la forta al lor definiții bine și rău pentru actori
mai puțin puternici? În timp ce cu siguranță au
cel capabilități la do asa de, cel întrebare ramane la fel de la dacă aceasta este A bună idee. Până la urmă, la ce
va duce intervenția atunci când nu este democratică
iar statele iliberale încep să se alăture rândurilor marilor puteri? a Chinei ridicarea este doar un exemplu. Va
folosi China principiul intervenției umanitare? la forta este proprii non-occidentale definiție de drepturi pe actori
în vecinătatea ei? Este intervenția Rusiei în Ucraina un exemplu al acestui tip de intervenție umanitară iliberală –
întreprinsă, în cazul Rusiei, în cel Nume de protejand cel etnic Rusă minoritate în a Ucrainei provinciile din est ?
► Stop și citit: BSO, Capitol 33, Secțiunea 3, Partea 7 (Ordinul drepturilor liberale), pp.517–18.
Două lume Comenzi: cel Nord Sud divide

Ultimul element care trebuie încorporat în setul nostru de instrumente analitice este cel Nord Sud divide acea
despica cel extrem de dezvoltat state de Europa, America de Nord și Asia de Est din statele subdezvoltate care
locuiesc în mare parte din restul lumii. Distanța dintre acești actori are
fost remarcat mai multe ori în acest subiect ghid, inclusiv sub cel Înfățișarea marxismului în capitolul 9 și IPE
în capitolul 11. Având în vedere discuția noastră de până acum, diviziunea Nord-Sud nu ar trebui să fie o
surpriză. Dacă dezvoltarea economică ajută la determinarea cantității de putere pe care o poate exercita un
stat, la fel trebuie să contribuie și la determinarea priorităților sale în societatea internațională. A stat în cel fund
al treilea de cel ONU Uman Dezvoltare Indicele va avea probabil mai multe în comun cu statele situate în mod
similar în Index. De asemenea, state aproape cel top de acest listă voi avea A foarte diferit set de priorități din
cele de jos.
Lucruri sunt nu asa de simplu, in orice caz. În extrem de dezvoltat state, Sunt mereu segmente de cel populatia
OMS do nu bucură-te cel deplin beneficiul cetăţeniei lor. Popoarele aborigene din Canada, care au o
un nivel de trai mult mai scăzut decât compatrioții lor, sunt un bun exemplu. La fel, elitele conducătoare ale
statelor subdezvoltate vor avea mai multe în uzual cu alte elite decât cu al lor proprii sărac. The rezultat este o
diviziune extrem de complexă în care statele din nordul și sudul global vor în general avea diferit naţional
interese din unu o alta, dar va conține, de asemenea, elite și subclase care împart o serie de interese
transnaţionale.
► Stop și citit : BSO, Capitol 33, Secțiune 3, Parte 8 (Nord Sud și cel două ordine mondiale), pp.518–19.
rezumat
• The primul Ordin descrie cel lume la fel de noi avea Terminat pe tot parcursul acest curs – ca societate
internațională compusă din actori colectivi ale căror interacțiuni sunt reglementate de instituții comune.
287
ir1011_2016.indb 291 16/05/2016 14:22:44

• Al doilea descrie o lume a națiunilor care interacționează ale căror granițe pot sau Mai nu alinia cu acestea de
cel state OMS Revendicare jurisdictia asupra lor – provocator cetatenilor loialități și state' teritorială integritate.
statali și nestatali care ar putea să le reducă.
Aplicație și analiză
Acum aceasta este ta întoarce la utilizare aceste opt forme de Ordin la a analiza cel viitorul lumii din jurul tău.
Alegeți o problemă în IR. Privește istoria sa
și dezbaterile sale actuale. Apoi, folosind cele opt elemente ale ordinii mondiale descrise mai sus, luați în
considerare modul în care fiecare a contribuit (sau nu a) la subiect tu sunt studiu. Dat aceste influențe, ce este cel
probabil curs de evenimente pe termen scurt, mediu și lung?
Ca și teoriile IR, cele opt ordine discutate în acest capitol evidențiază diferite forme de relații internaționale.
Fiecare este potrivit pentru analiza a specific tip de internaţional emisiune. Simte gratuit la se concentreze pe cel
Comenzi cel mai potrivit pentru problema aleasă de dvs. atunci când vă gândiți la viitorul subiectului ales.
Procesul de analiză internațională este rareori simplu. Vă cere să continuați să vă gândiți și să utilizați
numeroasele teorii și concepte pe care le-ați tratat în ultimele 19 capitole. Deși provocatoare, poate fi foarte
plină de satisfacții. În fiecare zi, știrile sunt pline de probleme internaționale care necesită atenție. Tot ce trebuie
să faci este să alegi unul, să-ți scoți praful globul de cristal și să privești în lumea tulbure care va veni.
Activitate
Alegeți o problemă internațională aflată în prezent în știri. Bazându-vă pe cel puțin cinci rapoarte de știri și orice informații pe care le
puteți găsi în surse textuale și online de renume, utilizați cele opt elemente ale ordinii internaționale pentru a trage câteva concluzii cu
privire la următoarele întrebări:
1. OMS sunt cel principal actori implicat? Sunt ei state sau actori nestatali ?
2. Ce norme, reguli și practici guvernează al lor internaţional comportament?
288
ir1011_2016.indb 292 16/05/2016 14:22:44

3. Dar situația îl face bine sau prost potrivit pentru guvernarea globală printr-un regim internațional?
4. Ar fi diferit solutii prezent înșiși dacă cel unitati implicat a avut Mai mult sau mai putina putere?
5. Ar fi stat acțiune a ameninta cel instituţie de suveranitate? Face acest conteaza?
6. Ce rol face politic economie Joaca în Problema ?
După ce am răspuns la aceste întrebări, cum ați caracteriza viitorul problemei pe care ați ales-o? Există o soluție viabilă pe scurt, pe
termen mediu sau lung? Ce schimbări poți prevedea la orizont? Ce aspecte ale problemei vă așteptați să rămână relativ stabile,
oferind continuitate pe măsură ce trece la următoarea sa formă?
Odată ce ați luat în considerare aceste întrebări, pregătiți un scurt rezumat al politicii de 500-750 de cuvinte pe cel emisiune tu avea
ales. Aceasta ar trebui să include A mic de statura rezumat de cel emisiune și un set de recomandări de politici care abordează
punctele principale ale problemei. Postați recomandările dvs. de politică în Forum de discuții VLE pentru feedback de la colegii tăi.
O singura data tu avea terminat ta scurt, uite la unu acea are fost postat de A egal. Poate sa te identifici al lor teoretic preferinte? Poate
sa tu sugera orice alte cursuri de acțiune? Fii constructiv în feedback-ul tău, sugerând modalități de a îmbunătăți munca colegilor tăi.

• Dat IR-uri tendinţă la crea nou unitati și instituţiilor afară de modelele existente, o înțelegere clară a formei sale
prezente este primul pas către evaluarea formei viitoare a societății internaționale.
• Este posibil să se identifice cel puțin opt tipuri diferite de ordine internațională astăzi, fiecare descriind A diferit
aspect de cel complex lume de IR.
• The primul Ordin descrie cel lume la fel de noi avea Terminat pe tot parcursul acest curs – ca societate
internațională compusă din actori colectivi ale căror interacțiuni sunt reglementate de instituții comune.
• The al doilea descrie A lume de interacționând națiunile a caror granițele se pot alinia sau nu cu cele ale statelor
care pretind jurisdicția asupra lor – contestând loialitatea cetățenilor și integritatea teritorială a statelor.
289
ir1011_2016.indb 293 16/05/2016 14:22:44

statali și nestatali care ar dori să le reducă.

Având efectuat cel Esenţial lecturi și Activități, tu ar trebui să fi capabil să:
• defini și contrast cel opt soiuri de Ordin acea descrie societatea internațională de astăzi
• folosi IR teorii și concepte la a analiza În curs de desfășurare internaţional și problemele transnaționale, cu
privire la impactul lor viitor asupra RI.

1. Care forme de internaţional Ordin sunt Cel mai bun potrivită la analize de conflictul în curs din Siria și Irak?
2. Cum face cel Nord Sud divide a afecta fiecare de cel ca urmare a probleme în IR:
a. Securitate
b. dezvoltare
c. de mediu regulament?
290
ir1011_2016.indb 294 16/05/2016 14:22:44

Suport RI Cox - 111111

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport RI Cox - 111111

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere la relatii Internationale

Studii de licență în economie, management, finanțe și

ir1011_2016.indb 1 16/05/2016 14:22:33

Universitate de Londra Internaţional Biroul de Publicaţii Programe

Publicat de: Universitate de Londra

ir1011_2016.indb 2 16/05/2016 14:22:34

ir1011_2016.indb 1 16/05/2016 14:22:34

ir1011_2016.indb 2 16/05/2016 14:22:34

Parte 3: Teorii de internaţional relații ..............................................................................................81

ir1011_2016.indb 3 16/05/2016 14:22:34

Capitol 9: Marxismul ........................................................................................................... 117

ir1011_2016.indb 4 16/05/2016 14:22:34

Parte 4: Cheie concepte în internaţional relații ............................................................................. 151

ir1011_2016.indb 5 16/05/2016 14:22:34

Capitol prezentare generală ...................................................................................................... 204

ir1011_2016.indb 6 16/05/2016 14:22:34

Securitatea .......................................................................................................................... energetică 247

ir1011_2016.indb 7 16/05/2016 14:22:34

ir1011_2016.indb 8 16/05/2016 14:22:34

Introducere în domeniul subiectului

Traseu Hartă la cel subiect ghid

ir1011_2016.indb 1 16/05/2016 14:22:1

Obiective de acest curs

ir1011_2016.indb 2 16/05/2016 14:22:2

The structura de acest ghid

ir1011_2016.indb 3 16/05/2016 14:22:3

Prezentare generală de învăţare resurse

ir1011_2016.indb 4 16/05/2016 14:22:4

ir1011_2016.indb 5 16/05/2016 14:22:5

Mai departe citind

General Prezentare generală

ir1011_2016.indb 6 16/05/2016 14:22:6

ir1011_2016.indb 7 16/05/2016 14:22:7

ir1011_2016.indb 8 16/05/2016 14:22:8

ir1011_2016.indb 9 16/05/2016 14:22:9

ir1011_2016.indb 10 16/05/2016 14:22:10

ir1011_2016.indb 11 16/05/2016 14:22:11

ir1011_2016.indb 12 16/05/2016 14:22:12

ir1011_2016.indb 13 16/05/2016 14:22:13

Vals, K. „NATO extindere: A ale realistei vedere', Contemporan Securitate Politică

Pe net studiu resurse

ir1011_2016.indb 14 16/05/2016 14:22:14

Făcând utilizare de cel Pe net Bibliotecă

ir1011_2016.indb 15 16/05/2016 14:22:15

Tine minte, aceasta este important la Verifica cel VLE pentru:

ir1011_2016.indb 16 16/05/2016 14:22:16

ir1011_2016.indb 17 16/05/2016 14:22:17

ir1011_2016.indb 18 16/05/2016 14:22:18

Capitol 1: Originile relațiilor internaționale

Obiective de cel capitol

Mai departe citind și lucrări citat

ir1011_2016.indb 19 16/05/2016 14:22:19

Introducere: IR este născut din cel cenusa de război

ir1011_2016.indb 20 16/05/2016 14:22:20

► Stop și citiți : BSO, capitolul 3, Secțiuni 1 și 2, pp.51–53.

IR topic Associated 20th-century event

Conditions for peace

The interbelice ani (1919–1939): cel douăzeci ani' criză

ir1011_2016.indb 21 16/05/2016 14:22:21

Permanent pe cel umerii de giganti: politica internationala filozofie inainte de

Toma Hobbes (1588–1672)

ir1011_2016.indb 22 16/05/2016 14:22:22

Ioan Locke (1632–1704)