Scenariu

SALA GOALA

INTRA CHICULITA, FLORI, MADALINA, ELISA, MANDRU, DANAILA, DUCA, DUPA

CEVA TIMP LESCAI

LESCAI- BAI ELISA, DECI, ERAM AFARA LA O TIGARA SI AM VAZUT O PE

MAICATA INTR-O ROCHIE, ARATA BINE RAU, ITI CAUTA ALT TATIC? AM MAI
VAZUT CA TOATA FAMILIA LUI CHICULITA A VENIT, CATI FRATI AI? 5? I AM
VAZUT PE ANDREI, MARIO, ROBERT, GEORGE, SI JOSHUA

CHICULITA- JOSHUA

LESCAI- DA, ALA, LA TINE FLORI, NU A VENIT NIMENI, DOAMNA PROF MANDRU,
LA TINE AU VENIT AIA DE LA CUM SE CHEAMA, HAI CA AM UN LAPSUS, DE LA
CENACLU, MADALINA NU STIU CINE AR TREBUI SA VINA LA TINE, ASA CA
SORRY, FRUMOASA ROCHIA TOTUSI, AM VAZUT-O SI PE BUNICA TA MARIA, TOT
PA OPULENTA, MISTO RAU BLANA, SARACA VULPE, LA MINE TATA NU CRED CA
VINE IAR DE MAMA NU STIU, aaaaaaa UITE CA AU VENIT AMANDOI, HAI SA
INCEPEM.

CHICULITA- Afara nin, afara ningea... nu pot.

PAUZA LUNGA, TOATE SE PRIVESC

M: De ce stati asa? Te uiti la mine si stai degeaba? Ce vrei să faci de te uiți la mine? Crezi că
dacă zic eu ceva o să fie MAI BINE?

T: Hai să ne calmăm și să facem ceva. Dacă tot am început și am lucrat atâta..

F: Păi ce să facem? Se uită 100 de oameni la noi, iar noi parca nici nu ii vedem...

M: Și noi suntem 7 FETE IN DISTRIBUTIE SI NICIUNA N- ARE CURAJUL SA FACA

CEVA

MANDRU- 8
Madalina- se duce dracului tot spectacolul

E: În loc să comentezi, mai bine te uiți, te ridici, te prezinți. Ai 100 de oameni în față și tot ce
poți să faci e să țipi la noi?

M: Da, ai vreo problema cu asta? Mi se pare mie sau incepi sa ai pareri?

E: Am încercat să fim o echipă, să facem ceva, nu ne-a ieșit, ok, încercăm din nou, reușim ceva
dacă nu mai țipi. Mereu faci așa, la toate repetițiile ai fost tot așa, te crezi superioară, vrei
să fi cea mai cea…

BATAIE FETE ( muzica tunete)

Lescai – va certati ca doua proaste.

Mandru: Gata cu cearta că nu rezolvăm nimic. Hai să încercăm, hai, care era prima scenă?
Începem așa și vedem noi ce reușim după.

E: Doamnelor și domnilor, ea este Mădălina, colega mea. Nu face absolut nimic în afară de să fie
acolo, să se creadă draguță și să aibă toate dramele din lume. Ba că, “nu pot să vin
săptămâna asta la repetiție, ne vedem săptămâna viitoare, plec din oraș, am
pregătire”, cine știe ce face ea că oricum nu se pricepe la nimic la școală. Cu
dramele ei, m-a omorât, în fiecare saptămână e alt băiat cu care mai vorbește, și
pur si simplu nu o mai suport. Mereu venea la repetiții nepregătită. Ești degeaba!
E degeaba și nu face absolut nimic. A mai avut un spectacol, au stat alte proaste
după ea ca să facă ea ceva. Nu e despre tine și despre cât de mișto ești tu! După ce
că nu o să fie niciodată actriță mai și vine cu corsetul după ea ca să arate că e ea
mai specială. Nici nu trebuie să îl poarte, și noi trebuie să stăm după ea “ridică-mi
și mie aia că eu nu pot să mă aplec”. În schimb, eu vin la toate repetițiile, lucrez
textul, mai vin cu idei, înțeleg ce cere regizorul. 3 săptămâni ne-am chinuit să
facem o scenă și tot nu i-a ieșit. Eu stau și vă scriu vouă scenele, că oricum
niciuna din voi nu vă pricepeți la scris, și nimeni nu încearcă să mă ajute. Și sunt
eu, și voi. Și nu mai suport. Am venit să fac piesa asta, am venit cu așteptări, eu
chiar vreau să fac asta, vreau să dau la actorie, vreau să îmi iasă ceva bineîn viața
asta, și voi sunteți împotriva mea. Asa ca stai jos si apuca te de jucat.
M: Și tu vrei să îmi spui mie că tu esti superioară că tu vii la fiecare repetișie, pentru că tu faci tot
ce trebuie aici, și pentru că tu chiar vrei să dai la actorie? Nu o să reușești așa, tu
trebuie sa ai ceva ce ti lipseste cu desavarsire si anume talent, trebuie sa exersezi
cu tine nu doar sa vii la repetitii sa mi scrii scenele pt ca esti tu olimpica la
romana, nu faci actorie doar din pasiune, trebuie sa ti mai si iasa

E: Nu am zis niciodată că e doar atât, eu chiar încerc. Tu doar vii, te iei de toată lumea de aici-

M: Pentru că nu cooperați cu mine! Pentru ca voi doar stați..

E: Pentru că tu nu cooperezi cu noi! Te crezi singură, te crezi cea mai importantă.

M: Pentru că sunt cea mai importantă.

E: Nu, nu ești și trebuie să întelegi asta. Doar pentru că ești cea mai mare, nu înseamnă că ești tu
cea mai important

M: Eu sunt aici cu un scop. Să vă ajut pe voi, că am mai multă experiență am mai jucat si sunt
talentata

E: Și ce ai făcut ca să ne ajuți în toată perioada asta?

M: Am venit să vă susțin cu idei cu propuneri

E: Și crezi că mie îmi trebuie susținerea ta? Nu. Mie îmi trebuie ajutorul tău, îmi trebuie
implicarea ta..

M: Și nu mă implic?

E: Nu. Când ai încercat tu să te implici?

M: De fiecare data când ajung la repetiție.

E: Adică o data la 3 săptămâni când te gândești să apari și tu.

M: Nu e vina mea că am un program foarte ocupat, că eu am alte lucruri foarte importante de

făcut. In fiecare miercuri trebuie sa merg la pregatire cate 3 ore, la pregătire la engleză, că dau un
examen, pentru că eu vreau să merg în altățară, să îmi fac un viitor nu doar bazat pe actorie.
Vreau si bani. Trebuie să fac pregătire că dau bacul, trebuie să știu matematică. Iar eu chiar urasc
matematica. Sa nu mai zic de scoala, am cel mai lung program din tot liceul , de 7 ore si am si
profesori de tot rahatul, scuze doamna rosca. Plus ca aia de chimie ne a zis ca o sa ajungem
someri pt ca nu ne am facut tema. Pe lângă asta, eu am scolioză, nu port corsetul ăsta doar așa ca
să mă plâng. Eu chiar am problema asta de atâta timp, și nici eu nu îl mai suport. Merg acasă în
fiecare zi și stau într-un spalier o oră și jumătate ca să îmi fixez coloana și tu vii aici și îmi zici că
doar mă plâng? Și tu îmi zici mie că vin la teatru de două ori pe lună. Eu vreau un viitor tu vrei
doar sa ma judeci pe mine. Asta crezi că o să mă ajute pe mine cumva? Și nici prieteni nu pot să
îmi fac din cauza asta, din cauza programului ăsta. Nu pot să ies și eu afară cu un băiat drăguț, nu
găsesc băieți drăguți, în primul rând, toți niște golani.. Unul nu-I întreg la minte, toți după fete
dezbrăcate. Eu nu mai știu ce înseamnă să ieși afară, nu mai știu ce înseamnă să citești o carte
relaxantă, să ieși la un suc, să îi zici cuiva secretele tale. De fiecare data când vorbesc și eu cu un
băiat, se ajunge să îmi ceară o poză. Băi fraților, ați tâmpit? Toți sunt niște perversi, și tot ei zic
de femei, că sunt numai după bărbați cu bani. Nu mai pot, vreau și eu să ajung să am un viitor
frumos… Să am 10 pisici. Pisici de rasă. Pe lângă asta, vreau să am o masină. O maașină mare.
Vreau să am o vilă. O vilă cu piscină. O vilă cu piscină înăuntru. Și din cauza lor, că nu muncesc
și nu fac nimic nu pot să ajung la asta. O să ajung o bătrână frustrate din dragoste, că din cauza
lor nu o să mai găsesc pe nimeni în viața asta. Asta a fost monologula pe care ar fi trebuit sa îl
fac. Dacă nici eu nu joc bine, nu știu ce să mai zic. M-ați crezut? Că e drama mea personală? Nu
nu nu, ăsta era monologul din spectacol, dar am zis că nu mai am când să îl zic, așa că vi l-am zis
acum. Haideți, fetelor. Ziceți de mine că nu fac nimic, veniți în față, ziceți ceva. Ziceți că nu sunt
buna, haideți, ziceți ceva. , hai. Mandru hai

T: Voi ce faceți aici? Adică, pe bune, ne certăm pentru chestia asta?

M: Da! Trebuie să facem un spectacol, cum să nu mă cert cu ea dacă ea stă pe scaun, se uită la
asta mica cum plânge aici? Du-te și zi ceva, salvează situația asta, vrei să intrăm numai noi
două?

T: Bine. Uite, eu sunt mandru, îmi pare bine să vă cunosc. Pe mine, Dumnezeu m-a ajutat mereu,
dar nu știu ce are azi cu mine, că văd că nimic nu iese. Cred că asta aduce ghinion, că pe bune, cu
numerele ei m-a tâmpit de cap. Eu am venit aici pentru că îmi place teatrul și eu vreau să mă
dedic. Nu zic că ele nu, dar văd că sunt cam degeaba și nu se descurcă. Ar trebui să ducem la
final ce am inceput

M: Și cum să încep dacă asta nu începe.. Tot ce trebuia să zică e afara ningea” și ea nu începe.

T: Treci peste. Trebuie să salvăm situația

M: Nu am cum să trec peste într-o situație din asta, nu înțelegi?

T: Te duci la momentul următor..

M: Nu ai cum! Nu poți să treci peste!

T: Adică n-ai cum?

M: Că așa nu merge. Adică nu există momentul următor dacă Diana nu începe acum! Daca nu se
ridică ea în picioare și ZICE AFARA NINGEA noi nu mai avem spectacol, tu mă înțelegi?

T: Doar treci la momentul următor.

M: Nu ai cum să treci la momentul următor dacă asta nu vorbește. Trebuie să continui cumva, nu
poți să treci peste situația asta. Cum vrei să trecem la următoarea scenă dacă noi nu știm să o
facem pe asta?

T: Cine a adus-o aici? Hai, a cui e vina că e ea aici? Că una dintre voi a adus-o, știu sigur.

M: Eu nu înteleg de ce crezi tu că trebuie să dăm vina pe Maria, ele doar au venit împreună.

E: Dau vina pe cine vreau eu.

M: Fata a venit să facă o treabă-

E: Ție ți se pare că face o treabă acum? Dacă voia să facă o treabă, o făcea!

M: Este emoționată doar!

E: Mă interesează pe mine?

T: Stăm după ea de când a început spectacolul și nu reușim nimic.

F: Eu sunt Florentina, și nu știu ce caut cu voi aici.

Lescai- foarte bine flori, zi acolo ca zici bine, vezi ca ma duc si eu sa fumez o tigara, doamna
profesoara imi dai si mie un mesaj cand incepem

Flori- Voiam să mă deschid, și voi vă certați. Ce faceți? Nu știu cine m-a adus, nu știu de ce sunt
pe scena, eu nu vorbesc cu oamenii pe stradă și sunt aici, în fața unor oameni, cu niște fete care
se ceartă pentru nimic. Absolut nimic! Și nu știu ce să fac. Nu știu de ce am venit aici, fratilor,
mie chiar nu îmi place să vorbesc cu oamenii. Eu, la școală, sunt Flori tocilara pentru că repet
înainte de teste, pentru că vreau și eu să am un viitor. Am am venit aici ca să mă deschid, să vadă
toată lumea că sunt altfel, nu doar o tocilară, și voi nu faceți decât să mă blocați si mai tare. Eu
nu sunt tocilara și atât, înțelegeți? Vreau și eu sa am viața mea personală, dar văd că nu se poate.
Am crezut că pot să fiu altfel cu voi, am crezut că văd ceva în voi, nu știu, o altă persoană în
mine, dar văd că nu e nimic. La școală nu am prieteni, aici nu am prieteni, nu am efectiv pe
nimeni, sunt nimic! Nimeni și nimic! Adică, o dată, de ziua mea, părinții mei mi-au chemat niște
colege, că știau că nu o sa o fac niciodata, ca sunt mai timidă. Și au făcut urât pe acolo, se
tăvăleau pe jos, de parca ziua era a lor, nu a mea. O fată, prietena mea cea mai bună, cică, s-a dat
pe lângă ele, ca să fie inclusă in grup, dar eu nu vreau să fiu ca ele, eu vreau să fiu eu. De ce?
Stăteam în bancă și cineva m-a lovit, m-am luat de el, dar toți îi luau lui apărarea. Îmi ziceau toți
“ești proastă, ești nebună, uită-te puțin la tine”. Sau când ne jucam ceva pe teren, într-un cerc, și
o colegă a zis că blondele sunt proaste, apoi s-a luat de mine, chiar dacă sunt șatenă, că oricum
sunt proastă, că stau doar cu nasul în cărți, că sunt praf. Vreau si eu să fiu ca alte fete de vârsta
mea, să mă privească lumea așa cum sunt. Aș vrea să am mai multă încredere în mine, să vadă
toată lumea că nu sunt doar fata aia timidă, că sunt îndrăzneață. Mă închideam în mine, mergeam
acasă și plângeam, mă făceau tocilară, chiar dacă eu nu sunt. Am mai prins curaj în mine, dar
din pacate, am bun simț..

Cremă, prosop, periuță, balsam, fard, rimel, pensetă, apă micelară, dischete, ruj, luciu de buze,
ojă, lac de unghii, fond de ten, concealer, blush, eyeliner

T: O fată trebuie să învețe, să învețe, să citească, să învețe, să fie atentă, să învețe. (incepe duca
sa cante)

F: Vreau doar să fiu frumoasă.

T: Nu. O fată trebuie să se ducă la școală, să nu lipsească niciodată, să meargă la pregătire, să
învețe, să își facă un viitor, să învețe.

F: Vreau doar să fiu frumoasă.

T: Nu. O fată trebuie să fie respectuoasă, să vorbească frumos, să facă tot ce trebuie, și în același
timp să aibă grijă de toată lumea, să ajute când este nevoie, și să învețe.

F: Vreau doar să fiu frumoasă.

T: Nu. O fată trebuie să ajute, să meargă la biserică, să se roage, să aibă credință, să se mărite, să
facă copii, să se mărite și să aibă grijă de soțul ei.

F: Vreau doar să fiu frumoasă.

T: Nu. Tu vrei să te măriți, tu vrei să ai copii, tu vrei să ai o familie. Atât.

F: Vreau doar să fiu frumoasă.

T: Asta n-o să poți.

Lescai- auzi da asta cine i? A mai fost la repetitii? Se crede alba ca zapada si noi usntem cei 7
pitici?

Elisa- dute-n pizda ma-tii

Duca- nu sunt , dar, mi se pare ca esti putin cam frustrata, cand esti incruntata iti apar riduri

Lescai-nu credeam ca o sa primesc niste cuvinte asa stralucite de la .....

Duca- daca ai sti cate cunosc eu... uite- barbatul ala cu sapca neagra e paralel cu gatitul, sa ti mai
zic? Femeia aceea nu stie sa se implice cum trebuie in viata fiicei ei, si daca tot, tu stii care e
diferenta dintre un contabil si un itist, itstul aduce pace contabilei, iar contabile aduce pace
altcuiva. Auziti doamna contabila, aveti grija cu mesajele alea, si boss, vezi ca nu iei bacul, sorry

Lescai- ok, daca esti asa atotcunoscatoare, descrie-ma si pt mine

Duca- a fost odata ca in povesti, a fost ca niciodata, din rude mari imparatesti, o prea frumoasa
fata, simpla si constiincioasa, totul era perfect, asa cum trebuie sa fie, grupul ei de prietene era
minunat, vorbeau despre filme, carti, pisici si tot felul de bucurii, dar intr-o zi, totul parea sa se fi
schimbat, colegele ei nu mai sunt cum au fost, iar intreg universul se invartea in jurul baietilor,
relatiilor mai exact, le vedea pe ele cum se indragostesc, primul lor sarut, sau chiar prima lor
dragoste adevarata, totodata fata aceasta nu i interesata de povestile alea parca scoase din basme,
dar nu pare sfarsitul lumii nu? Insa ea credea ca e ceva gresit, gresit cu ea, se simtea exclusa,
toata lumea vorbea despre ce face cosmin, vlad sau stefan, de parca toate filmele au disparut si
toate pisicile au murit,de parca timpul s a oprit, totul din capul ei din mintea ea, se rezumau la
alegerile ei si cat de anormale pareau a fi. Avea tot felul de superstitii despre varsta la care e bine
sa nu ti placa de un baiat, sau varsta la care ar trebui sa ti placa de unul. Sentimentul de a fi
absurd in situatii ca asta o duceau cu gandul la a nu fi cum sunt celelalte. Dar ce o supara cel mai
mult era frica, frica de a ramane lasata pe dinafara de ceilalti. Timpul trecea dar ea devenea din
ce in ce mai trista si dezamagita de prietenele ei, pana ntro zi cand singurul ei mod de a primi
atentie erau glumele. Primele ei misto-uri, aveau farmec in jurul celorlalti, era singura alegere,
pentru a aduce lumea ei plina de pisici, broaste si curcubee, la realitate. In cativa ani viata ei era
exact cum si -o dorea, dar singura problema era ca la sf zilei, ramanea singura. Singura in
camera, la masa, cu ea. Dar ziua urmatoare era ROZ SI plina de veselie din partea tuturor, iar din
partea ei totul era bine cand se termina cu bine.

Lescai – Uite, doamna zana, sau alba ca zapada, sau care e numele tau, ca ai gresit. Nu sunt eu
fata din minunata ta poveste. Bine, recunosc, unele parti le ai nimerit, nu zic nu, dar eu nu vreau
sa am o lume plina de pisici, si curcubee, si ce ai mai zis tu acolo. Eu vreau sa ma simt iubita si
stii care e partea cea mai trista? Faptul ca realizez ca oamenii din jurul meu tin la mine, dar lucrul
asta nu ajunge la mine. Consider ca trebuie sa fiu intr un anumit fel casa pot primi dragoste, sa
arat intr un anumit mod, trebuie sa ma comport asa, sa vorbesc asa, notele mele trebuie sa fie la
un anumit standard, iar daca aceste conditii nu sunt indeplinite de mine, atunci automat cred ca
lumea nu ma tolereaza, nu ma include, nu ma iubeste. Aceste standarde, ca sa le zic asa, sunt
aplicate in relatia mea cu familia, prietenii, atunci cand imi place de cineva, pentru ca da, vreau
sa ma indragostesc, pe strada, fata de oricine. Si toata imbarligatura asta e creata de mine, de
creierul meu, care nu ma crede destul de buna pentru a fi apreciata si iubita. Asa ca am hotarat sa
pun aceasta fatada, de „nu imi pasa de nimic, daca ma placi, ma placi, daca nu, la revedere”,
pentru ca asa imi pot ignora sentimentul de singuratate pe care il simt constant. Dar stiu ce
trebuie sa fac, trebuie sa ma accept asa cum sunt, si cateodata chiar imi iese. Vreau sa pot sa nu
mai incerc sa ma plac.

M: Aceasta trebuia să fie o parte din spectacol

E: La repetiții nu a ieșit niciodată, dar acum da.

Ma: Începeți și voi odată, că se uită maică-mea..

Lescai: De parcă maică-mea nu se uită.

Ma: Băi, mamă! M-am săturat să fiu copilul model, copilul perfect, doar pentru tine, doar pentru
că tu vrei să te vada ceilalți într-un anumit mod. Eu nu am nicio legatură cu chestia asta, poate că
vreau să fiu și eu cine sunt eu. Poate că vreau să îmi arăt și eu propria personalitate. Vreau să fiu
mai ciudată, vreau să mă exprim în alte moduri, nu doar cum vrei tu. Nu vreau să port aceleași
haine pe care vrei tu să le port. Poate vreau și eu să faco chestie originală, dar nu mă lași pentru
că.. „Ce o să spună ceilalți? Ce o sa zică când o să te vadă așa pe stradă? O să zică e fata
Cristinei Dănăilă, ia uite cum a ieșit pe stradă.” Asta îmi zici de fiecare dată. Și m-am săturat. Nu
mai pot să fiu ce te aștepți să fiu, mereu. Știu că nu sunt perfectă, dar trebuie să mă accepți așa
cum sunt. Sunt copilul tău, până la urmă. Nici măcar n-am mai stat împreună în ultima vreme..
Nici la o masă n-ai mai fost cu mine. Avem tot felul de oameni care ne gătesc masa și care fac
treabă prin casă, dar tu nu ești niciodată langă mine, să faci chestiile astea cu mine. Te întrebi
cum mă simt eu când nu te am lângă mine? Măcar te gândești la sentimentele mele? Spune clar,
spune asta, vreau să te aud cum spui! M-am săturat să mă lași singură. Mamă, tu șii cât de mult
am vrut o soră când eram mai mică? Voi erați mereu ocupați, nu aveați timp să stați cu mine.
Aveam o doică, ce-i drept, dar pe voi nu v-am avut așa de aproape, mi-aș fi dorit și eu o soră sau
un frate. Chiar dacă atunci când mă întrebați, vă ziceam că nu, că e mai bine așa, că e bine să fi
singur la părinți, că am toate chestiile pentru mine și nu îmi mai trebuie altcineva. Dar eu
înăuntrul meu am simțit mereu că îmi doresc puțină companie. Și încă mă întreb uneori cum ar fi
fost dacă aș fi avut o soră sau un frate, cineva care să stea cu mine prin casă, când am o idee să i-
o împărtășesc. Tu știi că eu m-am luat la harță cu un băiat și nu ți-am spus? Și știi cât de bine am
reușit să fac față chestiei ăsteia? Ți-am spus vreodată asta? Nu ți-am spus, am încercat să îți
spun, dar nu m-ai ascultat, pentru că aveai alte chestii de făcut, ca întotdeauna, alte apeluri de
preluat, angajați cu care să vă petreceți timpul, ședințe de făcut... Tu știai, tată, că mi-a pus un
băiat mâna pe fund și n-am știut cum să reacționez? Și am încercat să îți spun de atâtea ori. Am
încercat să vă spun multe lucruri, nu numai asta. Pot să enumăr la nesfârșit câte lucruri s-au
adunat în mine în toți anii ăștia, dar n-a fost vina mea. A fost vina voastră că nu m-ați ascultat.
Tu știai, mamă, că eu fumez? Tu știai, mamă, că eu beau? Tu știai, mamă, că eu m-am sărutat cu
un băiat de a 12a? Tu știai, mamă, că am fugit o zi de acasă? Tată, știi cât de penibil ești cu toate
opiniile tale despre societate și despre cum ar trebui să fie lumea, când tu nici măcar nu te
cunoști pe tine?
Tu știai, mamă, că v-am furat 1000 de Euro și nu v-ați dat seama? Tu știai, mamă, că mi-am pus
un piercing în buric? Știai că m-am tatuat? Tu știai, tată, că banii ăia pe care îi faci pentru mine
nu au nicio valoare? Tu știai, mamă, că tata nu te mai iubește de 2 ani? Tu știai, mamă, că nici eu
nu știu dacă te mai iubesc sau nu? Tu știai, mamă, că eu vreau să plec de acasă?

R: Ia uite, frate, se ceartă familia Dănăilă, ce trist. Îmi vine să plâng. Haideți să plângem toți
pentru buricul ei. Doamne, săraca de tine, cu pierce-ul tău și cu tot. Pe bune, mie chiar îmi vine
să plâng, e cel mai trist moment din tot anul. V-ați închiriat o sală de teatru ca să puteți să vă
rezolvați problemele? Dacă vreți centru de consiliere, sunt aici pentru voi, vă ajut cu toate
problemele. Acum hai să oprim spectacolul să ne focusăm și noi, deci utați care e problema.
Avem o problemă foarte importantă. Observăm că această familie nu se mai înțelege de foarte
mult timp. Hai să facem ceva să o rezolvăm, că până la urmă suntem un puhoi de 300 de oameni,
putem să facem ceva să rezolvăm? Putem, putem. Trebuie să ne înțelegem, să fim aici uniți, trup
și suflet pentru doamna Dănăilă. Știați, doamna Dănăilă,că nu vă iubește? A, nu știați, păi noi
suntem astăzi aici să aflăm cele mai întunecate secrete ale familiei Dănăilă. Eu nu mai pot, este
atât de lacrimogen, eu nu știu dacă exprim ce simt, dar în interiorul meu plâng de rup, mi se rupe
sufletul în două, nu mai pot. Dacă o luăm așa, toată lumea ar trebui să înceapă să facă un
spectacol în care fiecare se plânge de problemele lui. Hai să ne gândim la mine. Uite, familia
Stan. Am mâncat mămăligă cu brânză toată viața mea. Mama, foarte bună mămăliga. Gândește-
te așa, eu nu am avut nici jumătate din ce ai tu acum. Mama, am fi putut să avem și noi, serios,
dar nu-i nimic. Nu m-am certat niciodată cu ai mei că nu avem bani, aș fi vrut, măi mamă, să mă
cert dar am zis că aia e. și până la urmă, ce, îți face altcineva mâncare, mama, cum faci tu nu face
nimeni. Dacă mi-ai fi luat femeie în casă să facă mâncare, nu voiam, îți jur. Tu plângi că te duci
și tu la restaurant și nu îți iamama sushi, că e 75 de lei. Când te duci acasă îi zici maică-tii
„mamă, mi-e foame, n-am ce să mănânc” și maică-ta zice „nu prea avem mâncare, era închis la
magazin și nu am putut să luam somon și caviar”. Hai să ne gândim, ai frigiderul plin, ce putem
să facem cu chestiile alea? Un pilaf, sushi nu e tot pilaf? Eu de la mama am învățat cum să
hrănești o familie cu 15 lei maxim. Fasole, 7.80 kilogramul. Fasolea stă o noapte întreagă la
umflat, în apă călduță, ca mâine să nu consum foarte mult gaz. După punem fasolea la fiert, o
spălăm în 2,3 ape, după o punem înapoi la fiert. În altă tigaie tocăm 5 cepe. 5, nu 3, ca să iasă
mai multă zeamă. Ceapă, 1.60 kilogramul în Piața Rușilor, unde putem lua vrac, nu în Piața
Mare. Cepele le tocăm, le tragem în tigaie, adăugam ardei gras, sare, piper. Vine fasolea peste,
călim fasolea. Punem 2 căni de apă, de la canal, nu se întâmplă absolut nimic. Lăsăm să fiarbă,
când scade punem 2 frunze de dafin, o lingură de bulion și o lăsăm să fiarbă bine. Cabanosul e
opțional, pentru cei care își permit. Și asta mâncam 3 zile. Dar mama știe că fumez, știe că nu e o
chestie bună, i-am zis că o să mă țin, a zis că e alegerea mea. Mama știe că am fost împreună cu
7 băieți în mai puțin de 3 luni. Mama știe când sunt tristă, mama știe de ce plâng, mama știe de
ce mă îmbrac cum mă îmbrac. Mama știe de ce n-am prieteni. Mama știe că nu îmi plac legumele
albe și niciodată nu le pune în mâncare. Mama știe că nu îmi place nicio materie la școală. Mama
știe că îmi uit meru cheile, motiv pentru care iese mereu la geam să mă întrebe dacă le-am luat.
Mama știe că nu îmi plac sucurile cu acid, mama știe că toată viața mea am dormit cu un ursuleț
și că o să fac asta până mor, mama știe că îmi place să mă uit la desene, mama știe că beau numai
tedi cu zmeură. Mama știe că nu mi-a ieșit spectacolul ăsta. Aia e, mama, hai la o bere.

D: Bă, da gata, ce-i aici? E oră de terapie, ce e? Ea zice de ce nu știe mama ei, ea zice de ce știe.
Mama ei .Eu nici nu voiam sa fiu aici. Și acum voi toate dați vina pe mine când eu nici măcar nu
știu ce mai caut aici. Puteam să vin, să dau banii, și să plec. Nu trebuia sa stau la cursurile astea,
nici să joc în spectacolul ăsta,. Trebuia să zic „mama, am fost la cursuri, cum ai vrut, n o sa fiu
actrita si n-o sa jos pe scena cum ai vrut, M am saturat, m am saturat de tot, m am saturat de
programula sasta pe care mi-l faci in fiecare an, de toti, si de tot, nici macar nu mai tin minte
ultima data cand eu si cu tine, mama mea, am avut o discutie privata, care sa nu se termine cu
tine tipand la mine, sau cu tine zicand, ia uite cum aia pot si tu nu, sau fratele tau uite ce a facut,
tu de ce nu poti sa faci asta? Crezi ca e simplu sa traiesti visul altcuiva? Crezi ca e corect? Nu
mama nu e. Dar stii ce e amuzant, n-o sa ti indeplinesc visul de a fi actrita, desi as putea sa fiu
una foarte buna. Uite pentru tine mama.

„Cântec femeiesc”, Adrian Păunescu

Ce zici mama? Te-am emotionat? Da pot fi actrita, dar nu e visul meu.

Flori- ma scoti din minti, din cauza ca esti dulce, frumoasa, draguta si amuzanta, toata lumea te
iubeste. Daca eram in locul tau, bocind in fata a 100 de oamnei, in secunda doi eram data afara
de pe scena si deveneam oaia neagra a spectacolului. Tu te plangi? Toti oamenii din sala asta te
adora

Diana- imi pare rau ca oamenii te fac urata, dar daca te ajuta nu esti atat de urata, nu esti deloc,
numai ca oamenii au gusturi diferite, nu e vina mea ca ai asa pareri despre tine, uita te la tine, ai
coditele alea de copil de 4 ani, cu stilul tau dubios de Einstein.

Flori-sorry decat barbie superficiala. Mai bine einstein talentat.

Duca – waw

Elisa- bai usor

Mandra- mai florentina

Danaila- bravo fata

Madalina- hai ca ai material de actrita

Lescai- 1-0 flori

Chiculita- ce sa zic, are dreptate.

M: nici astea nu erau din spectacol

E: defapt nici nu stiti ce ar fi trebuit sa fie in spectacol

Mandru- deci, mai oameni buni, ati mai vazut spectacol despre cum sa faci un spectacol?

Lescai- adica, aproape sa-ti iasa

Danaila- da da, aproape teatru

Madalina- da da, aproape bun

Duca- da da, aproape gata

Flori- aproape sincer

Chiculita- aproape nu mai vreau.

M, E: S-a terminat.

Chiculita: Bine, ar mai fi un dans cu afara ninge

RAD TOATE

m: Da, dar nu mai merge după toate astea

E: Merge, că trebuie să tragă cineva cortina.

F: ELISA, LA SALA STUDIO N AVEM CORTINA

Duca: Eu am făcut deja destul.

Danaila: Dar eu chiar dansez frumos. Chiar vreau.

Toate- hai ca aproape o sa dansam