Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
de GEORGE COCOȘ
*Nota autorului: Textul a trecut prin mai multe variante. Multumesc pentru feedback constant și sprijin:
Alina, Maria, Mariana, Alexandra, Cornelia, Alexa, Doru, Natalia.
1
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Robert: Îmi place extraordinar de mult să chiulesc. Am cele mai multe absențe
din tot liceul. Sunt o celebritate. Și atenție. Nu sunt la o vrăjeală de liceu de mâna
a doua. Sunt la cel mai șmecher colegiu din câte există în orașul ăsta. Numele
meu? Robert. Țineți-l minte. Este posibil să devin elevul cu cele mai multe
absențe din tot orașul. Școala asta ne îndobitocește. Am calculat. Dacă faci și
facultatea, cu tot cu un masterat sau așa ceva, poți sta cam 17-18 ani în sistem.
Dacă faci medicină sau d-astea mai complicate, poți sta la învățat și 20-25 de ani.
Adică mai mult de un sfert de viață. Că doar un om trăiește în medie vreo 65 de
ani. Deci, un sfert din viață îl petreci în școală. Pentru ce? Când termini cu asta,
îți dai seama că a trecut viața pe lângă tine și ai pierdut cei mai frumoși ani. Nu
mai apuci să te bucuri de nimic, pentru că după chestia asta cu școala apar
greutățile. Familie. Copii. Datorii. Ne-a întrebat vreodată cineva dacă vrem să
mergem la școală? Poate vreau să mă distrez. Să mă relaxez. Să fac altceva decât
algoritmi și legături covalente. Nu te-ntreabă nimeni. Totul este forțat. Nici numai
zic că dacă ești prost de cap și mai și rămâi repetent de vreo câteva ori, poți sta
mai mult de un sfert de viață în sistem. Pâi știi cum e în Suedia? Trei ore de școală
pe zi. Cu tot cu pauza de masă. În rest, copiii se joacă, aleargă, se suie î n copac.
Spunea o învățătoare de pe acolo, din Suedia, că mai multe învață copilul stând
în copac. Că, acolo, în copac, poate să vadă nu știu ce insectă și a doua zi, copilul
poate veni să întrebe la școală ce insectă este aia, cu ce se hrănește și unde
locuiește. Tare, nu? Așa și eu. Mă duc la Forte Games, mă joc Halo și Fifa, apoi
îl întreb pe dirigu ce se întâmplă dacă apăs R1 plus pătrat în același timp.
2
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
chestii împreună. Majorate, beții, băieți, volei. Orice. Una pentru două și două
pentru toți. Adică pentru una. Am încurcat citatul. De obicei, avem un plan.
Chiulim de la orele nasoale, alea plictisitoare. Știi tu. Filozofie, Educație Civică,
Matematică, Română, Chimie, Fizică, Filozofie am zis? Așa... Ăăăă... Sport. De
la sport nu chiulim. Ăsta ne place. Și proful e drăguț. A fost fotbalist. Și desen.
Și ăsta ne place. Și neapărat ne place religia. Da. Clar. De aici niciodată nu
chiulim. Ne vede Dumnezeu.
Toți: Și tot ce vedeți și auziți aici este inspirat din fapte reale.
Simona: Știu eu de ce îi spune Catedrală. Cică toată casa asta a fost făcută la
comanda unui bogătan din anii 20. Și bogătanul a murit, iar copiii lui au vândut
casa unui alt bogătan. Ăsta era de altă religie decât ceilalți. Protestanți ceva de
genul ăsta. E. Și fiindcă statul nu făcea Biserici pentru protestanți, ei și-au
întemeiat aici un fel de Biserică. Știi? Acasă la ei. Și era cunoscută sub numele
de Catedrală. Pe urmă au venit comuniștii, s-a expropiat, dar numele a rămas. La
Catedrală erau aduși dizidenții. Știi? Și torturați. Bătuți. Era nasol tare aici. După
90 a fost abandonată și lăsată așa. Prin 2000 a intrat în patrimoniu că cică e clădire
3
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Andreea: Rețineți:
Toți: Tot ce vedeți și auziți aici este inspirat din fapte reale.
1. Robert & Șeny (se strecoară în încăpere pe singura ușă. Este beznă
totală)
Robert: Taci din gură. Dă lanterna aia încoace. Nu mi-o da. Adică luminează aici
că nu văd unde e întrerupătorul ăla. Alooo. Aici. În partea asta.
4
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Robert: Ești incredibil. Și-așa ești surd de-o ureche, mai faci pe ascultătorul aicea.
Robert: Folosit?
Șeny (ironic): Nu, este nou. Se vând aici în dărăpănătura asta. Uite. E la reducere.
Futuți Gura Mătii. Uite ce-am pe talpă.
Șeny: Șșșș. Da. Gata. Tac. Tac. Tac. Uite cum tac. Hai odată.
Robert: Gata. Asta-i. Și se făcu lumină peste Țara Egiptului. Ă? Parcă așa zicea
profa la religie.
Șeny: Nu știu.
Șeny: Da. Sunt aici. În ghiozdan. S-au cam lipit. Merge și așa.
Șeny: Ce e asta?
5
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Robert: Da boss. Stai liniștit. Mai vin ăștia de a doișpea. În rest e gol. Uite, ți-am
zis. E un kebap aruncat. Chiulesc ăștia, vin aici, mănâncă și aruncă pe aicea. O să
pun un coș de gunoi într-un colț. Poate așa îi mai educăm puțin. Degeaba fac
vrăjeala aia de Filozofie.
Robert: Exact. Care-i legătura. Niciuna. Nu te învață nimic filosofia. Dacă te-ar
învăța ceva, ai știi și tu că nu e bine să arunci pe jos gunoaie. (către public) Cred
că trebuie să mă explic. De obicei nu chiulesc în gunoiul ăsta de casă. Am și eu
pretențiile mele. De cele mai multe ori, merg la Forte, bag un fifa, o bere, un
cartof prăjit. Numai că de data asta am avut alte planuri. M-am tot săturat să
chiulesc de unul singur, de nebun. Așa că l-am rugat pe Șeny, colegul meu de
clasă să chiulească cu mine de la ora de educație civică. Un căcat de materie. Te
pune muie ăla de profesor să CONSPECTIZEZI.
Robert (către Șeny): Conspectezi. Da. Știu. Nu te mai băga. (către public din nou)
Să o conspecteze el pe măsa când are timp. Planul este simplu. Venim aici,
aducem o sticla de vin de la tata, o narghilea și un pachet special din oul kinder a
lui fratimiu. Singura chestie pe care trebuie să o facă Șeny este să aducă niște
baclavale de la măsa și să convingă două-trei fete să chiulească împreună cu noi.
Pentru o scurtă bulăneală.
Robert: Stai așa. Unde l-am pus? Aha. Ia. Ține. Așa. Deci. Am vin.
Șeny: Meama. Așa da, dă-i cu ghiurghiuliul. Cât ai dat? Pun și eu.
Robert: Narghilea.
6
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Robert: Taci și nu mai râde atâta. Nu prea îmi iau caiete și cărți cu mine. Le
ascund la Sala de sport, după capră. Oricum nu sare nimeni la capră, înțelegi?
Șeny (către public): Îți dai seama că dacă eu nu am chiulit niciodată, poți să îți
faci o părere despre ce fel de individ sunt. E clar că nu am băgat niciodată iarbă
sau orice alt drog. Nici nu știu cum arată. Nici măcar o țigară normală nu am pus
pe buze. Iar cu băutul e și mai complicat. Religia mea interzice consumul de
alcool așa că nu prea am avut de-a face cu asta. Probabil vă întrebați de ce chiulesc
eu cu colegul ăsta al meu Robert. Dacă... Ai avea o singură șansă? O singură
oportunitate. Să poți realiza tot ce ai vrut tu vreodată? Ai profita de ea? Sau ai
lăsa-o să treacă pe lângă tine? Eminem. Sunt versuri cât se poate de reale. Nu am
chiulit în viața mea. Poate că acum este timpul să văd și eu cum este. Plus că locul
ăsta este aproape de liceu. Dacă mă răzgândesc, mă pot întoarce oricând la oră.
Robert: Clar boss. Stai calm. Le așteptăm. Cui i-ai zis să vină?
Robert: De la 10 B? Așa?
Șeny: Și gata.
Robert: Cum boss? Doar lu astea? Altele n-ai găsit și tu? Ți-am zis să chemi mai
multe, să ne distrăm și noi cum trebuie.
7
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Șeny: N-am ce să fac. Doar astea două vorbesc cu mine. (către public) Chestia
este că adevăratul motiv pentru care chiulesc azi, aici, cu Robert, este că...
Andreea... a zis că o să chiulească și ea. O simpatizez mult. Îmi este dragă.
Adică... îmi place de ea, ce să mai ocolim subiectul. Mergem împreună pe la
Olimpiade. Și... este drăguță... ea... vorbește cu mine.
Șeny: Ascultă, astea sunt toate, dacă vrei le dau mesaj să numai vină.
Robert: Nu nu nu. Lasă așa. E bine și așa. Auzi. Sigur chiulesc și ele da? Că e
cam târziu.
Robert: Bun bun. Trebuie să mai aranjăm un pic pe aici. E cam mizerie. Idioții de
a doișpea. (către public) Deși sunt într-un fel celebru prin liceu, nu prea am avut
succes cu fetele. E genul ăla de liceu unde ești popular dacă înveți și tocești ca un
sclav. Fiecare cu ce poate. De-aia l-am și luat pe ăsta cu mine. Bagă toceală multă
și mai vorbește cu ceva fete cu care se duce el pe la olimpiadă sau așa. Plus că
fetelor le e și milă de el un pic. Știi. (șoaptă) Nu aude cu o ureche. Se pare că pe
ăștia handicapații îi iubește lumea mai mult.
Șeny: Nu am semnal.
Robert: Ba da.
Robert: Ești istoric acuma a? De-aia și-au luat-o ai tăi pe coajă la Călugăreni.
Sunteți o ”națiune” de istorici.
Robert: Poftim.
Șeny: Tirbușon?
Robert: Poftim.
Șeny: Pahar?
Robert: Poftim.
Șeny: Șervețel?
Șeny: M-am pătat un pic. Puteai să iei și tu vin alb. Sau roze.
Robert: Ce roze coajă? Trebuie să fie roșu. Vinul roșu e bun pentru femei dacă îl
beau bărbații.
Robert (ironic): Și gheață la găletușă. Ești nebun. De-abia am avut bani să iau
sticla asta.
Robert: Bun. Așa. Am curățat cât de cât. Când ajung tipele astea, facem
narghileaua, pisăm mugurele ăsta...
9
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Șeny: Ai auzit?
Robert: Ce să aud?
Șeny: Că vorbeai de narghileaua ta. Ia. Taci. Poate se mai aude odată.
(tăcere)
Robert: Boss.
Șeny: Ă?
Șeny: Ce este?
Șeny: Nu vreau.
Robert: Haaaaa.
Șeny: Bă ești prost. Ce morții măsii? Ești prost rău. Mă sperii așa. Nu mai râde
ca un bou.
10
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Robert: Bine gata gata. Ți-am zis că nu s-a auzit nimic. Scuze. Am glumit. Hai
nu plânge. Am venit aici să ne relaxăm. Și să chiulim de la prostia aia de Educație
Civică.
Șeny (vrea să pară cool): N-am înțeles niciodată care e treaba cu Educația asta
Civică? Nu ne explică niciodată nimic. Stă la catedră și citește din ordinăria aia
de manual. Degeaba l-am cumpărat. Ca să citească profu' din el.
Robert: Mai merg la Forte. Bag un Fifa cu băieții. Avem și clan. Ultima oară i-
am rupt pe unii din top 20 România. Am mai multe de învățat din jocul ăsta decât
din prostia aia de Educație Civică. Sau Religie. Sau Mate. Chiar. Ai fost la Mate
ieri?
Robert: Da. Vezi. Ăsta este sistemul. Făcut ca pentru pușcăriași. Vii, stai, asculți,
nu poți pune întrebări, pleci acasă mai bou decât atunci când ai venit. Câte noțiuni
ai memorat tu azi stând la școală?
Șeny: Pâi...
Robert: Pâi vezi. Nimic. Te prefaci că asculți, dar până la urmă cu toții suntem la
fel. Trece viața pe lângă noi.
Robert: Așa că ascultă-mă pe mine. În viața cel mai important lucru este să faci
ce îți place. Să bei. Hai noroc. Să chiulești. Să te joci. Să fumezi. Să ieși cu fetele.
Strictul necesar. Altfel vei fi toată viața ta trist. O să regreți că nu ai făcut lucrurile
la timpul lor.
Robert: Da. Tata mi-a zis asta. Și are dreptate babacul. Văd la el. El regretă mult.
(către public) Tata lucrează pe vapor. Petrolier. Face asta de multă vreme. De
fapt, cred că pot să înnumăr pe degete momentele în care îl văd prin casă. Nu știu
ce credeți voi despre ăștia care lucrează pe vapoare. Poate credeți că au bani. Ei
bine, chiar au mulți bani. Dar confortul ăsta financiar vine cu un sacrificiu.
Mental. Aici sus. O iau razna ăștia. Din cauza apei. Stai câte șase sau opt luni
11
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Robert: Să deschid ușa. Ia. Ține piciorul ăsta de scaun. Eu deschid ușa. Dacă e
vreun psihopat sau vreun boschetar îi tragi una în cap.
Robert & Șeny (către public): Tot ce vedeți și auziți aici este inspirat din fapte
reale.
12
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Simona (către public): Ce caută două fete așa mișto ca noi cu ăștia doi în
maghernița asta? Este foarte simplu. Nu ne place Geografia. Exact acuma, exact
azi, avem un test. Nu am învățat nimic. Nu am avut când. Am fost cu Andreea la
un majorat aseară. Am dansat până dimineață. Și chiar dacă aș fi avut timp, tot nu
cred că aș fi mers la shitul ăla de test. Pentru că nu ne place Geografia. Eu chiar
cred că este absolut inutilă. Dacă vreau să aflu despre o localitate sau un munte
sau un deal sau o apă, deschid un google sau un maps ceva. Plus că, seriously,
cine mai folosește în ziua de azi o hartă pe un carton obosit ca să îți arate unde
este Oneștiul. Ai atâtea modalități în ziua de azi. Pune dude pe un perete o
proiecție 3D cu orașul ăla, că nu te costă mare lucru. Dar nuuuu. Hai să le arătăm
la copii băbește, că sigur le plac chestiile vintage. Pe bune. Profa de Geogra ar
trebui să își mai schimbe ”metoda”. Așa că... Fuck Geografie... Hell Yes
Chiulangerie! Oricum, ideea este în felul următor. Fac asta și pentru Andreea. Îi
este milă de băiatul ăsta, Șeny. Adică nu are o ureche sau așa ceva și mai este și
turc.
Simona (către public): Tot aia. Faza este că Andreea îl și place un pic. Nu știu ce
vede la el, dar mă rog, gusturile nu se discută. Plus că băieții au băutură, țigări,
what the hell, ne mozolim un pic pe aici și ne simțim bine. Nu contează dacă este
grec, bulgar sau turc.
Robert: Ce votcă?
13
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Șeny: Stai așa că faza e așa. Am luat o votcă care s-a spart. Am căzut când am
ajuns aici. M-am împiedicat... de... un... kebap. Uite, am pe talpă dovada că...
Robert: Și am luat vinul ăsta în schimb. E ok. Plus că votca miroase. Dacă te
întorci la oră și te miroase...
Simona: Să mă întorc? Cred că glumești. Voi chiuliți pentru prima oară în viața
voastră?
Șeny: Eu da. Adică nu. Adică pentru prima oară azi. Că de obicei chiulesc de
două-trei ori pe zi. Și nici nu mă duc acasă... mă duc să... știi... cum se face atunci
când chiulești... te... plimbi... sau... stai... pe... o bancă...
Șeny: Așa ziceam și eu. Nesimțiți. Chiar am zis că o să aduc un coș de gunoi să
îl pun aici.
Robert: Serios? Asta spuneai TU? Și mai ce spuneai tu despre locul ăsta? Ă?
Robert: Taci odată. Cred că fetele vor să stea jos și să bea ceva.
Șeny: Baclavaua e lipită. Adică s-au cam lipit, dar merg și așa. Sunt făcute de
mama. Ieri a fost ramadan.
Robert: Da. Clar. Trebuie să pun mugurelul ăsta aici, apă are, așa, foc. Șeny dă-
mi te rog un foc.
Șeny: N-am.
Robert: Cum n-ai? Ce morții... (șoaptă către Șeny) Ți-am trimis mesaj că să aduci
o brichetă.
Robert: Șșșș... am înțeles. Taci. Ă. Fetelor, voi aveți o brichetă sau ceva de aprins?
Robert: Pff... Mă duc puțin pe aici să văd poate a lăsat careva vreo brichetă.
Robert: Doar dacă mai ai și alte lucruri de ascuns prin geanta aia.
Robert: Aha. Bine. Dă încoace bricheta aia. Așa. Deci aprind asta. Stai să trag
puțin.
Șeny (către public): Deși s-a dat mare sculă în basculă s-a înecat ca fraierul atunci
când a tras prima oară din narghileaua aia. Apoi și-a revenit.
Robert: Herpes?
Șeny: Aha. Da. Sigur. Dă-l încoace. Așa... Ă... Da... Deci... Trag în piept... (către
public) Bineînțeles că habar nu am ce fac. Nu prea te învață la școală chestii d-
astea. Adică, cred că ar fi super să te învețe. Dacă aș învăța la școală cum se
fumează, nu aș mai chiuli ca să învăț cum se fumează. Plus că totul ar fi controlat
de un profesor care știe să tragă calumea din țigară. Dacă stau bine să mă gândesc
ar fi mult mai interesant decât Latina. Și prezența la ore cred că ar fi de 100%. De
fapt, de asta avem noi nevoie. De cursuri care să ne ajute în viață. Futui. Încep să
vorbesc ca Robert. Trag. Mă înec, mai trag odată, dar până la urmă îi dau de cap.
Secretul e să tragi în piept și să ții acolo o secundă – două. Facem câteva ture de
tras din... cum se cheama asta... suzetă cred. Sunt destul de bine. Nu simt mare
lucru. Este fum peste tot. Râdem. Robert zice niște bancuri...
Șeny (către public): De aici încolo, lucrurile se schimbă. Rețineți. Ceea ce vedeți
și auziți în continuare este inspirat din fapte reale.
Andreea: Am o idee.
Robert: Care?
Andreea: Dacă tot am terminat sticla asta, hai să ne jucăm jocul ăla cu învârtitul
sticlei.
Simona: Nu deloc. Merge și așa. Îți este frică Șeny? (șoaptă) Crezi că te-ai putea
pupa cu Robert?
Simona: Și se-nvârte.
17
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Andreea: Vin.
Andreea: Hai băieți. Trebuie să vă sărutați. Sau este prea mult pentru voi?
Șeny: Nu este prea mult. Este doar locul ăsta. Este un pic sinistru. Nu mă inspiră.
Șeny: Ce?
Andreea: Ce?
Simona (îi dă un ghiont lui Andreea): Da. Pe bune. Nu știți povestea de la religie?
Șeny: De la religie?
Simona: Ia. Veniți mai aproape să vă zic. Aici au fost chinuiți mulți oameni. Între
pereții ăstia. Odată pe timpul comuniștilor și odată înainte de comuniști. Erau
niște protestanți aici sau așa ceva. Făceau tot felul de căcaturi, magii, vorbeau cu
fantome, cu morții mamii lor. Aici intrau mulți oameni și nu mai ieșeau. Erau
sacrificați pentru nu știu ce naiba de ritual. Și alții veneau și le beau sângele. No
bullshit. The real deal. Ne-a zis profa de religie. E o scumpă săraca.
Andreea: Că veni vorba... Mai aprinde un pic cărbunele ăla că s-a stins.
Simona: Am.
Șeny: Ă? Nu merge?
Robert: Nu știu ce are bricheta asta. Cred că i-a sărit piatra. Nu mai merge. Na.
Ce facem?
Robert: Nu lasă. Mă duc să mă uit pe aici. Sigur au lăsat ăștia de a doișpea vreo
brichetă pe aicea. Mă întorc imediat.
(tăcere)
așa... adică nu mă gândesc să mă pup cu ea, nici religia nu e ok cu asta. Sunt reguli
clare la noi. Este o tăcere... groaznică... care mie mi se pare un an, așa că am zis
ceva.
Andreea: Aha. (către public) Sunt așa drăguți băieții când sunt prostuți. Îmi place
de el. Îl cunosc de la Olimpiade. Nu mă prea omor eu după Olimpiadele astea,
dar mai scap de niște ore. Ultima oară, profa de română m-a învoit de la toate
orele în ziua când a fost Olimpiadă. Și acolo vine tot timpul Șeny. Este foarte
deștept. Știe multe lucruri. Și eu știu multe lucruri. De altă natură. Ne putem
completa reciproc. El deștept și eu... să-i spunem... matură.
(tăcere)
Andreea: Nu m-am gândit. Mai avem până atunci. Să văd dacă termin anul. Că
nu prea îmi motivează ăștia absențele. Am adus scutiri și tot felul de foi, dar deja
nu mă mai crede nimeni. Trebuie să văd. O să iau bomboane sau alte mizerii.
Cafea. Ceva. Știi ce zic. Simona odată i-a luat un televizor profei de istorie ca să
îi motiveze niște absențe. Altfel îi scădea nota la purtare. Și dacă afla comunistul
ăla de tasu, îi făcea capu' calendar. Îți dai seama, nu o mai lăsa să vină la Bal sau
la Concert. Ca să numai zic de tabăra de vară. Păi dacă nu venea Simona în tabără
degeaba mă mai duceam eu. Că doar n-o să stau cu tocilara ai de Țili sau cu
grăsanca aia de Gula. Așa că o să văd. Știu că Dirigu' își dorea un stilou. Adică
asta ar fi zis el la un moment dat. Că nu are cu ce scrie, că nu are cu ce pune note,
că nu are cu ce motiva absențe. Tot timpul zice că nu îi merge pixul. Eu m-am
prins. Vrea un stilou știi? Cum are profa de chimie. Stilou așa frumos, să motiveze
el absențele acolo cu voiciune. Știi? Ca și cum ar învârti în mămăligă. Așa trebuie
să facă. Cercuri concentrice de motivat absențe. Uite că mai știu și eu ceva de la
Mate. Deci încă nu m-am gândit foarte bine. Depinde ce se întâmpă semestrul
ăsta. Dar... cred că... ceva... cu științe politice.
Andreea: Sau poate ceva Drept. (către public) Nu știu deloc ce vreau să fac după
ce termin liceul. Tot ce știu este că nu trebuie să îi supăr pe ai mei. Ei nu trebuie
să afle niciodată dacă iau vreo notă mică sau așa. Prefer să chiulesc de la test
20
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
decât să iau vreun doi. Și data viitoare când mă duc la oră, o dreg eu cumva. Aș
putea scoate măcar un opt. Niciodată nu m-am descurcat la teste. Sunt groaznice.
Și mai ales când te scoate în față. Știți că românii au o frică de a vorbi în public
care li se trage de pe vremea când făceau școală? Da. Pentru că creierul nostru
asociază vorbitul în public cu acel moment în care te scoate profu în față la tablă
și nu știi lecția. Iar el îți pune doi. Și astfel, neuronii noștri cred că dacă ești chemat
în față, ai belito. Deci, prin urmare ți se cam duce cariera de public speaker.
Andreea: Serios?
Șeny: De fapt nu. Vreau să dau la marină. Știi? La Academia navală, în Constanța.
Vreau să devin comandant de vas de croazieră. (către public) Dacă mă gândesc
mai bine, chiar încep să îi dau dreptate lui Robert. Eu aș vrea să mă fac
Comandant de vas de croazieră, dar la școală nu te învață nimeni cum să faci asta.
Adică, ce fel de calități sau aptitudini îți trebuiesc. Nu există un curs de
Comandanterie pe vas de croazieră. Bine că facem Latină. O să pot striga din
puntea de comandă: VINE VALLUS TROIANUS. Asta înseamnă că ar trebui să
chiulesc de la Latină și să merg până la bibliotecă să găsesc un manual despre
cum să devii un Comandant de vas de croazieră. Interesant. Și complicat.
Șeny: Ăăăă...
Andreea: Cu urechea.
Andreea: Tare.
Andreea: Ce?
Șeny: Ai simțit?
Andreea: Ce?
21
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Andreea: Nu.
Șeny: Rece.
Andreea (către public): Adevărul este că nu știu dacă m-a atins ceva sau nu. Poate
am simțurile amorțite de la băutură. Dar îmi zic că dacă vreau să mă pup cu ăsta,
acuma pot face asta. Mă pot juca de-a victima și că mi-e frică și că trebuie să mă
țină puțin în brațe. Oricum se potrivește. Locul ăsta chiar îți dă fiori. În primul
rând că nu intră lumină naturală. Geamurile sunt acoperite sau placate cu ceva
lemn. Apoi mirosul. Miroase a boschete și a murătură. Cred că de la ăia de a
doișpea.
Șeny: O bocăneală.
(tăcere)
Șeny: Șșșș....
Andreea: Ce faci?
22
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Șeny: Șșșș...
4. Șeny
Șeny: Pare că s-a auzit din peretele ăsta, dar nu știu sigur. Părea mai degrabă din
tavan. Este posibil să fie o... Andreea? Andreea? Unde ești? Andreea? Gura măsii,
Andreea unde ești? Robert, Andreea, mă auziți? FGM Robert. Dacă faci glume
proaste, te omor cu mâna mea. Ce măsa. Ce are curentul. Am plecat de aici.
Robert, am plecat. Ce? Ușa măsii.... Deschide-te în gura mătii... Ce e asta?
Aaaa.... Robert? Tu ai stins lumina? Robert? Te rog răspunde? Aaaa.... Nu mai
bocăni.... Robert.... Andreea.... Aaaaa..... Lumina mătii, aprinde-te întrerupător
stupid.... Așa.... gata.... Robert? Tu ești? Robert? Întoarce-te. Robert, ești bine?
Aaaaaa.... Ce naiba ai pățit?
Șeny: Aaaaa.... ăăăăă.... ești plin de sânge.... ajutooor, aaaa.... deschide ușa asta....
aaaa.... lumina.... Nu.... aaaa.... lasă-mă în pace.... aaaaaa..... dă-mi drumul....
Lasă-măăăăăăăăăă.....
23
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Șeny: Da... Era acolo... s-a... stins lumina... și era Robert.... cu sânge pe față și
bolborosea ceva, apoi iar s-a stins lumina și ceva m-a prins de mână...
Andreea: Ceva?
Andreea: Ce morții măsii e asta? Pare a fi o urmă de gheară. Te-a zgâriat o pisică?
Gata gata, nu mai plânge, e bine, sunt aici....
Șeny: Și ușa...
Andreea: Ce e cu ușa?
Șeny: E blocată...
24
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Andreea: Da. S-o fi blocat când am închis-o eu. Mi-a zis Robert să nu o trântesc
prea tare. Poate nu am fost atentă.
Simona: Da... E blocată... Hai că sun pe cineva să vină să deschidă din afară.
Șeny: Din cauza pereților. Sunt armați cu fier... Să reziste la bombe nucleare.
Simona: N-are cum... E clădire făcută în anii 20. Nu erau bombe nucleare pe
atunci.
Șeny: Nu fatăăă, nu o mâță... Este ceva aici... M-a atacat. L-am văzut pe Robert
plin de sânge chiar acolo unde stai tu acuma.
25
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Șeny: Nu cred... Face el glume dar nu așa de elaborate... Plus că era Robert, dar
nu era Robert? Înțelegi? Parcă era posedat.
Simona: Perfect. Am rămas blocat aici cu un nebun surd și-o pisică în călduri care
zgârie oameni. Dă să văd zgărietura aia.
Șeny: Ia.
Simona: Ce naiba?
Andreea: Robeeeeert!
Simona: Andreea... du-te până spre locul de deșertare și strigă pe acolo. Poate
ăștia doi se țin de poante. Eu între timp vreau să caut ceva să deblochez ușa.
26
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Simona: Stai calm. Ați fumat mizerie deasta înainte? Poate ai halucinații.
Simona: Poate te-a apucat paranoia de la povestea aia de groază. Este doar o
invenție. (către public) Adevărul este că nu este deloc o invenție. Nouă ne-a spus
profa de religie să nu ne apropiem de locul ăsta că este blestemat. După ce am
auzit povestea de la ea, m-am interesat și am aflat că chiar așa era. În casa asta au
fost torturați oameni pe vremea comuniștilor, unii chiar nu au mai ieșit de aici,
iar înainte de ei, aici chiar era o sectă care făcea tot felul de ritualuri ciudate. Profa
de religie chiar a zis că bărbasu, preoțelu, frumușelu, a făcut aici un fel de sfințire.
Cică toată casa s-a-ntors cu curu în sus. Povestea de voci și obiecte care zburau
pe aici. Cât o fi religia ea de religie, dar partea asta eu nu am crezut-o. Baliverne
de speriat copiii.
Simona: Hai, ridică-te și ajută-mă să găsesc ceva să deblocăm sau să spargem ușa
asta.
Șeny: Sunt tencuite. Intrau tot felul de boschetari aici. Le-au tencuit.
Simona: Cine?
Șeny: Uite, aici, după perdeaua asta trebuia să fie un geam, dar nu mai e... Am
văzut de cum am intrat. Așa m-a învățat tata. Când intru într-un spațiu nou, să
caut puncte de evacuare în caz de urgență. Și mai este ceva ciudat. Geamul ăsta,
a fost tencuit de curând. Vezi? Pare ud.
Șeny: Mai bine nu chiuleam eu. Îmi vedeam de treabă liniștit. Acuma stau să caut
șurubelnițe în maghernița asta. Gura măsii de treabă... Catedrală... De ce măsa i
se spune Catedrală?
Șeny: Ce?
Șeny: Aha.
Simona: Hai. Ține bățul ăla aici la butuc. Eu îi dau cu fierătania asta. Poate se
deschide un pic.
Șeny: Țin.
Șeny: Ce? Eu? Ești nebună? De-asta îmi arde mie acuma? De pus mâna pe cururi?
Șeny: Ce?
Șeny: Bocăneala...
Simona: Ce bocăneală?
Șeny: Încerc...
Simona: Șeny...
Șeny: Da?!
Șeny: Simonaaaa!
29
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Șeny: Da?!
Șeny: Ce morții măsii, cum s-a aprins lumina? Și ce naiba caut în partea asta de
cameră?
Simona: Ce?
Simona: Aaaa... what the fuck dude... unde sunt hainele mele?!
Șeny: La mine...
Șeny: Dați-vă la o parte. Futu-ți gura mătii de ușă... Dacă nu te sparg, cu mâinile
goale te sparg... Ia de aici.... Aaaaa.... Sparge-teeeeeee.....
30
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Șeny: Îți zic eu că mai este altceva aici. Trebuie să dărâmăm ușa asta și să plecăm.
Șeny: Din partea mea poate să rămână aici cu glumele lui cu tot.
Șeny: Ce?
Andreea: Când am venit acum. Un fel de siluetă. Era lângă Simona. Am crezut
că ești tu Șeny, dar era întuneric, apoi s-a aprins lumina și tu erai în partea cealaltă.
Șeny: Bogătanul.
Simona: Ce?
Șeny: Bogătanul care stătea aici? Ăla cu religia lui, cu protestanții? Ce s-a
întâmplat cu el?
Simona: Nimeni nu știe... Comuniștii au venit și au luat clădirea direct. Din partea
mea putea să îl tencuiască în... pereți...
Șeny: Dacă locul ăsta este chiar bântuit și Robert chiar zace undeva într-o baltă
de sânge așa cum l-am văzut? Dacă zgârieturile astea sunt făcute de... ceva...
malefic... și dezbrăcatul tău...
Șeny: Bocănitul...
Andreea: Pisica.
32
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Șeny: Unu.
Simona: Doi.
Șeny: Ce e?
Andreea: E...
Simona: Ce e?
Andreea: E Robert.
Simona: Ce e?
Șeny: E el. Plin de sânge. Așa cum l-am văzut. Îi curgea sânge pe față. Exact ca
în cutie.
33
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Simona: Ascultă. Voi ne-ați chemat aici. Dacă ați pus la cale toată tărășenia asta
doar ca să ne speriați, să știți că ați reușit. Acuma gata. Încetează.
Șeny: Nu înțelegi, nu? Sunt în același căcat ca voi. Sunt la fel de speriat ca voi.
Dacă tu crezi că am ceva de-a face cu asta, te înșeli amarnic.
Simona: SAW?
Șeny: Da. Filmul cu psihopatul care îi pune pe oameni la tot felul de încercări
ciudate și chinuitoare. Doar puțini scapă.
Șeny: Păi da. Și jocul din film e real. De obicei, cineva din încăpere este
criminalul. Iar toți argumentează și dau vina unii pe alții până când...
Simona: Șeny. Nu jucăm killer predă-te sau Catan aici. Capul ăla e real. Trebuie
să ieșim de aici și să anunțăm poliția.
34
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
Andreea: Da. Tu ești singurul care spune că l-a văzut pe Robert plin de sânge.
Simona: A da? Dar de unde știi tu cât de ușor sau greu se taie capul de om? A?
Andreea: A da...
Șeny: Se stinge lumina. Ceea ce urmează să vă spun acum, nu are nicio legătura
cu fabulația sau cu imaginația. Nici măcar nu are treabă cu iarba fumată, care
după părerea mea avea un gust ordinar de busuioc. Este real cât se poate de
îngrozitor. Începem să țipăm cu toții, nu am mai auzit în viața mea o persoană, un
om care să urle așa. În bezna asta, se aud pași în tavan sau pe tavan. Obiectele
35
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
zboară prin toată încăperea, parcă toată casa s-a trezit la viață. Se aud lucruri
căzând prin toată clădirea. Un miros de carne arsă și scrum este peste tot. Ne
îneacă și brusc simt cum ceva mă apucă de gât și mă urcă pe tavan. Mă arde.
Simona: Sunt țintuită pe un perete și simt cum mii de mâini mă țin de gât, de cap,
de picioare, de mâini. Mă strivesc cu capul de perete. Mă strivesc așa de tare că
pot gusta peretele. Praf, ciment și ceva sărat. Nu apuc să fac altceva decât să țip.
Sunt lovită cu tot felul de lemne, obiecte care zboară prin toată camera. Cred că
și eu zbor prin cameră.
Andreea: Sunt trasă în toate părțile. Simt cum aproape mi se smulg picioarele.
Țip și la un moment dat o mână rece și solzoasă îmi intră în gură și mă trage de
limbă. Simt cum sângerez. Un obiect ascuțit îmi intră în pulpa piciorului drept. O
bucată de păr îmi este smulsă cu o forță incredibilă din cap. Leșin. Cad pe podeaua
care frigea ca un grătar pe cărbuni.
Simona: Apuc să zic Tatăl Nostru Care ești.... Și în momentul ăla un cui îmi intră
pur și simplu în falcă. Durerea este incredibilă și atroce. Nu vedem nimic. Doar
miros de pucioasă și sunete de animale dezlănțuite din Iad. Urmează să murim în
orice clipă. Ca și voi aici de față, mă întreb dacă este real sau dacă este de la alcool
sau dacă de la iarbă sau dacă pur si simplu visez. Este real. Am cicatricea asta pe
obraz.
Șeny: Se aprinde lumina și văd cum Andreea este azvîrlită pe jos și contorsionată
într-o formă pe care nu pot să o cataloghez decât ca un ghem de membre și păr
smuls.
Simona: Șeny zace într-un colț într-o baltă de sânge care îi iese din gât.
Șeny: Simona este țintuită în podea cu un cui în falcă. Este sânge peste tot. Nu
știu dacă este de la mine sau nu.
Sfârșit
37
Rezidența de creație Drama 5 I 2018 REACTOR CLUJ-NAPOCA
38