Q2-1

Data Analysis

Romanian (Romania)

Gaură neagră izolată (75 de puncte)

În 2022, două grupuri independente au raportat descoperirea unei găuri negre izolate pe baza obser-
vațiilor evenimentului de microlensing gravitațional OGLE-2011-BLG-0462. În această problemă, vom
analiza datele de la Telescopul Spațial Hubble pentru a reproduce descoperirile lor.

Microlensingul gravitațional apare când lumina unei stele îndepărtate (denumită ”sursă”) este curbată
și amplificată de câmpul gravitațional al unui anumit obiect (denumit ”lentilă”). Scala angulară carac-
teristică a evenimentelor de microlensing gravitațional, denumită raza unghiulară Einstein 𝜃𝐸 , depinde
de masa 𝑀 și de distanța 𝐷ℓ de la Pământ la lentilă, conform relației:

4𝐺𝑀 𝐷𝑠 − 𝐷ℓ
𝜃E = √ ,
𝑐2 𝐷𝑠 𝐷ℓ

unde 𝐷𝑠 este distanța până la steaua sursă. Pentru evenimente tipice de microlensing observate în
Calea Lactee, stelele sursă se află în bulbul galactic, aproape de centrul Galaxiei, deci 𝐷𝑠 ≈ 8 kpc.

(a) Calculează raza unghiulară a inelului Einstein în miliarcsecunde (mas) pentru, de exemplu, o
lentilă de situată 1 𝑀⊙ aflată la o distanță de 1 kpc.

(2 puncte)

Presupune că la momentul lentila și sursa sunt separate printr-un unghi 𝜃 ≡ 𝑢(𝑡)𝜃𝐸 pe cer. Se formează
două imagini ale sursei pe o linie care trece prin pozițiile sursei și ale lentilei, la distanțele unghiulare
𝜃+ și 𝜃− față de lentilă date de formula:

1
𝜃± = (𝑢 ± √𝑢2 + 4) 𝜃E .
2

Aceste două imagini sunt mărite, comparativ cu strălucirea neafectată de lensing a sursei. Amplificarea
absolută a imaginilor este:

1 𝑢2 + 2
𝐴± = ( √ ± 1) .
2 𝑢 𝑢2 + 4

Imaginea de mai jos prezintă geometria evenimentului. Poziția lentilei este marcată cu 𝐿 , poziția
neafectată de lensing a sursei este marcată cu 𝑆, în timp ce 𝐴+ și 𝐴− marchează pozițiile celor două
imagini ale sursei. Cercul punctat are raza egală cu o rază Einstein.
 Q2-2
Data Analysis

Romanian (Romania)

(O versiune color a acestei imagini este disponibilă pe o foaie separată)

(b) De obicei, telescoapele actuale nu pot rezolva această pereche de imagini, măsurând doar pozi-
ția centroidului imaginii, adică media ponderată în funcție de strălucire a pozițiilor celor două
imagini. Determină o expresie pentru separația unghiulară 𝜃𝑐 a centroidului imaginii în raport
cu lentila ca funcție de 𝑢 și 𝜃𝐸 :

(8 puncte)

(c) Găsește o expresie pentru devierea sursei Δ𝜃 , adică diferența dintre locația centroidului și poziția
neafectată de lensing a sursei, în funcție de 𝑢și de 𝜃E . Care este devierea sursei când lentila și sursa
sunt aproape perfect aliniate (𝑢 ≈ 0)?

(4 puncte)

Sursa și lentila se mișcă una față de cealaltă pe cer. Astfel, atât mărirea totală a imaginilor, cât și poziția
centroidului se schimbă în timp, ceea ce cauzează efecte fotometrice și astrometrice observabile de
microlensing. Deocamdată, presupunem că mișcarea relativă dintre sursă și lentilă este rectilinie

Graficul de mai jos prezintă curba de lumină a evenimentului de microlensing gravitațional OGLE-
2011-BLG-0462, descoperit de programul de supraveghere a cerului (din engleză, sky survey) OGLE
condus de astronomii de la Universitatea din Varșovia. Linia continuă arată modelul calibrat al curbei
de lumină. Durata Einstein a evenimentului, adică timpul necesar pentru ca sursa să se miște pe o
distanță egală cu o rază unghiulară Einstein față de lentilă, a fost 𝑡E = 247 zile. Evenimentul a atins
punctul maxim la data de 21 iulie 2011 (HJD=2455763). Separarea minimă dintre lentilă și sursă a fost
de 𝑢0 ≈ 0.
 Q2-3
Data Analysis

Romanian (Romania)

Tabelul de mai jos prezintă pozițiile stelei sursă măsurate față de stelele fixe în direcțiile Est și Nord,
bazate pe imagini oferite de Telescopul Spațial Hubble

HJD Poziția lui E (mas) Poziția lui N (mas)

2455765.2 2.58 ± 0.13 7.29 ± 0.16
2455865.7 2.32 ± 0.12 5.44 ± 0.24
2456179.7 0.46 ± 0.14 1.62 ± 0.08
2456195.8 0.88 ± 0.36 1.56 ± 0.77
2456426.2 −1.02 ± 0.21 −0.94 ± 0.12
2456587.7 −2.04 ± 0.07 −1.88 ± 0.40
2456956.6 −4.54 ± 0.25 −5.16 ± 0.29
2457995.2 −11.14 ± 0.12 −15.14 ± 0.17

(d) Reprezintă grafic pozițiile stelei sursă măsurate în direcțiile Est și Nord în funcție de timp.

(10 puncte)

(e) Mișcarea observată a stelei sursă este suma a două efecte: mișcarea rectilinie proprie a sursei și
efectele astrometrice ale microlensingului. Calculează mișcarea proprie (în mas/an) a sursei în
direcțiile Est și Nord, precum și eroarea acesteia.

(8 puncte)
 Q2-4
Data Analysis

Romanian (Romania)

(f) După eliminarea efectelor datorate mișcării proprii din date, calculează și reprezintă grafic devi-
erea astrometrică totală rezultantă în funcție de 𝑢. Neglijează eroarea în determinarea mișcării
proprii

(20 de puncte)

(g) Analizează datele pentru a determina raza unghiulară Einstein 𝜃E a evenimentului și eroarea sa.
(Indiciu: poate îți este de ajutor să liniarizezi expresia pentru Δ𝜃).

(16 puncte)

(h) Pentru evenimentele cu o durată mai lungă, cum ar fi OGLE-2011-BLG-0462, aproximarea mișcării
proprii relative dintre lentilă și sursă ca fiind rectilinie nu este neapărat adevărată și trebuie
să luăm în considerare și mișcarea orbitală a Pământului. Acest lucru permite măsurarea unei
mărimi adimensionale denumită paralaxa de microlensing, definită ca 𝜋E = (𝜋𝑙 − 𝜋𝑠 )/𝜃E , unde 𝜋𝑙 și
𝜋𝑠 sunt paralaxele lentilei și, respectiv, ale sursei.

Pentru acest eveniment, avem că 𝜋𝐸 = 0.095±0.009. Modifică expresia pentru 𝜃E oferită anterior pentru
a calcula masa lentilei în mase solare și eroarea acesteia.

(7 puncte)