CONFERINŢA NAŢIONALĂ DE INSTRUMENTAŢIE VIRTUALĂ, EDIŢIA A V-A, BUCURETI, 20 MAI 2008 47

Solar Tracker cu algoritm matematic

Daniel Tudor COTFAS, Petru A. COTFAS, Corina COJOCARIU, Lucian COSTINESCU,
Doru URSUŢIU, Cornel SAMOILĂ

Abstract— the measurements and the use of solar radiation by converting it into electrical energy have plenty of applications. This
paper presents a device called Solar Tracker. Its role is to position the solar panel so that it would be permanently oriented in such a
direction that the solar radiation falls perpendicular on the panel. The positioning is realized using a mathematical logarithm,
desribed in this paper. The system also allows the performing of global solar radiation measurements for different inclinations,
comprised between 00 and 900. The applications dedicated to the positioning system control and the data acquisition are realized in
the graphical programming language LabVIEW.

Index Terms—LabVIEW, Solar Tracker, Solar Panel, Mathematical Algorithm.

——————————
——————————

1 INTRODUCERE

U na dintre noile direcţii de cercetare, considerată de

mare actualitate şi perspectivă, este utilizarea energiei
regenerabile. Printre principalele surse de energie
sistemul nu este calibrat corespunzător şi la consumuri mai
mari de energie.
Plecând de la aceste considerente s-a ales pentru
regenerabilă se regăseşte şi energia fotovoltaică. realizarea solar tracker-ului varianta care utilizează pentru
Bazându-se pe efectul fotovoltaic celulele solare poziţionare algoritmul matematic. Orientarea se va face
convertesc radiaţia solară în energie electrică. Problema după cele două direcţii şi anume E-V şi S-N.
care se pune este de a maximiza puterea debitată de
celulele solare. Aceasta maximizare se poate face pe două
căi: să se crească eficienţa celulelor şi a panourilor solare
2 CONSIDERAŢII TEORETICE
prin îmbunătăţirea parametrilor constructivi ai acestora sau Poziţionarea panoului solar prin implementarea
prin maximizarea radiaţiei solare incidente pe aceste algoritmului matematic necesită introducerea
dispozitive. consideraţiilor astronomice.
Solar tracker-ul este un dispozitiv care realizează Pentru a putea determina poziţia reală a soarelui pe
orientarea panoului solar astfel încât radiaţia solară bolta cerească importante sunt următoarele unghiuri θz –
incidentă pe panou să fie maximă, pe tot timpul zilei. unghiul zenit şi γs unghiul azimut solar, vezi fig.1.
Câştigul în energie dacă se folosesc pentru orientarea
panourilor solare solar tracker-uri este de pâna la 40%
conform [1].
Aceste dispozitive se pot clasifica astfel:

• Solar tracker cu orientare bazată pe senzori;

• Solar tracker cu orientare bazată pe un algoritm
prealabil stabilit.

Sistemele solar tracker mai pot fi împărtite în sisteme cu

o singură axă de poziţionare, Est-Vest şi un unghi fix de
înclinare pe direcţia Nord-Sud, sau sisteme cu poziţionare
pe ambele axe E-V, N-S. Fig.1. Traiectoria soarelui pe bolta cerească. Unghiuri importante
Utilizarea senzorilor pentru orientare poate conduce la
situaţii delicate în cazul alternanţelor soare – nori dacă Calcularea acestor unghiuri se face utilizând formule
matematice. Formula de calcul pentru unghiul zenit este
dată de relaţia, (1):
————————————————
• Daniel Tudor COTFAS, Universitatea Transilvania Braşov, Depart. de
Fizică, E-mail: dtcotfas@unitbv.ro cosθ z = sin φ sin δ + cos φ cos δ cos ω (1)
• Petru COTFAS, Universitatea Transilvania Braşov, Depart. de Fizică, E-
mail: pcotfas@unitbv.ro
• Doru URSUŢIU, Universitatea Transilvania Braşov, Depart. de Fizică,
unde ϕ reprezintă latitudinea care este o constantă pentru
E-mail: udoru@unitbv.ro locul în care este poziţionat solar tracker-ul, de exemplu
• Cornel SAMOILĂ, Universitatea Transilvania Braşov, Depart. UTSM, pentru Braşov este de 45039’, δ este declinaţia, iar ω este
E-mail: csam@unitbv.ro unghiul orar.
• Corina COJOCARIU, Lucian COSTINESCU, Universitatea Transilvania
Braşov, studenţi an IV, Inginerie Fizică Declinaţia este unghiul dintre direcţia de la observator
spre un punct de pe bolta cerească şi planul paralel la
48 CONFERINŢA NAŢIONALĂ DE INSTRUMENTAŢIE VIRTUALĂ, EDIŢIA A V-A, BUCURETI, 20 MAI 2008

planul ecuatorului prin punctul în care se află observatorul. pe direcţia normală de incidenţă a razelor solare.
Calcularea acestui unghi se face utilizând relaţia (2): Părţile componente ale sistemului Solar Tracker sunt:

 360 • Suport;
δ = 23.45 sin  (284 + n ) (2) • Cutie închisă – conţine mecanismele de
 365  poziţionare pe cele două axe pentru panoul
solar;
unde n reprezintă ziua din an în care au fost luate • Mecanismele de poziţionare sunt create pe
măsurătorile. principiul roată dinţată – melc. Pentru rotirea pe
Unghiul orar descrie poziţia instantanee a soarelui şi se direcţia est – vest se foloseşte şi un rulment
calculează cu formula (3) şi este pozitiv înainte de amiază şi pentru a permite o rotire cât mai uşoară;
negativ după amiază: • Două motoare pas cu pas folosite pentru
poziţionarea pe cele două direcţii;
12 − Tsolar • Panou solar – are în componenţă 33 de celule
ω =π (3) solare în serie, fabricate din siliciu
12 monocristalin; parametrii importanţi ai acestui
panou sunt curentul de scurt circuit Isc = 950
unde Tsolar reprezintă timpul solar. Unghiul orar este egal mA, tensiunea de circuit deschis Voc = 18.5 V;
cu zero la prânz solar, când soarele este în punctul maxim • Placa de achiziţie de date NI USB 6009;
al traiectoriei sale. • Circuit de comanda pentru motoarele pas cu
Pentru calcularea timpului solar se utilizează relaţia (4): pas.

E Long m − Long local În fig. 2 este prezentat dispozitivul experimental de

Tsolar = Tlocal + + (4) poziţionare a panoului solar pe doua axe.
60 15
unde Longlocal este longitudinea unde se află observatorul
în grade şi Longm est longitudinea meridianului standard
pentru zone în care are loc măsurătoarea. E reprezintă
ecuatia timpului şi este un factor de corecţie. Relaţia de
calcul pentru acest parametru, în minute, este (5):

 π (n + 7 )
 − 14.2 sin 111 ,1 ≤ n ≤ 106
 π (n − 106 )
 4 sin ,107 ≤ n ≤ 166
 59 (5)
E=
π (n − 166 )
− 6.5 sin ,167 ≤ n ≤ 246
 80
16.4 sin π (n − 247 ) ,247 ≤ n ≤ 365
 113 Fig. 2. Solar tracker cu două axe de poziţionare.

Calcularea azimutului solar se face cunoscînd relaţia (6):

4 APLICAŢIA SOFTWARE PENTRU SOLAR TRACKER
sin θ z sin φ − sin δ Dezvoltarea aplicaţiei software s-a realizat în mediul
cos γ s = (6)
de programare grafică LabVIEW. Poziţionarea
cos θ z cos φ
sistemului este bazată pe două motoare pas cu pas,
Relaţia următoare se poate utiliza pentru calcularea
unghiului orar pentru răsăritul soarelui: comandate cu ajutorul porturilor DIO ale placii de
achiziţie NI USB 6009, prin intermediul a două circuite
integrate ULN 2064 [3]. Temperatura s-a măsurat
ωs = cos −1 (− tgφtgδ ) (7)
utilizînd un senzor LM335 polarizat printr-o rezistenţă
de la sursa de 5V a plăcii de achiziţie. Curentul generat
valoare pentru unghiul orar al apusului de soare este atunci
de panoul solar este determinat prin măsurarea tensiunii
-ωs.
cu ajutorul unui divizor de tensiune.
În fig. 3 sunt prezentate panoul şi diagrama aplicaţiei
3 DISPOZITIVUL EXPERIMENTAL de poziţionare şi monitorizare a panoului solar.
Aplicaţia software permite selectarea poziţiei
Componentele sistemului sunt configurate astfel încât să geografice a sistemului de măsurare prin coordonatele:
permită poziţionarea rapidă şi cu acurateţe a panoului solar
D. T. COTFAS, P. COTFAS, C. COJOCARIU, L. COSTINESCU, D. URSUŢIU, C. SAMOILĂ– SOLAR TRACKER CU ALGORITM MATEMATIC
latitudine, longitudine şi meridian (“Parametrii de
poziţie locali”), a parametrilor mecanici daţi de
angrenajele cu roţi dinţate şi a motoarelor pas cu pas,
precum si configurarea task-urilor pentru placa de
achiziţie de date.
Fig. 3. Panoul şi diagrama aplicaţiei de poziţionare şi monitorizare a
unui panou solar
Rezultatele măsurătorilor sunt prezentate în panoul
aplicaţiei prin afişare grafică şi digitală (curentrul şi
temperatura) şi în format digital pentru ceilalţi
parametrii de interes (unghiurile astronomice şi
numărul de paşi efectuaţi la fiecare poziţionare).
Intervalul de măsurare este predefinit cu ajutorul
controlului “Int. Măs.”.
Datele măsurate sunt salvate într-un fişier, la adresa
“Salvare date”, în vederea unor prelucrări ulterioare.
5 CONCLUZII
Utilizarea algoritmului matematic şi crearea softului
corespunzător fac posibilă urmărirea cu acurateţe a
soarelui pe bolta cerească. Softul creat duce la înlocuirea
senzorilor folosiţi pentru orientare. Se elimină astfel
posibile erori care pot apărea din cauze accidentale, cum
ar fi umbrirea unuia sau a mai multor senzori de
poziţionare din diverse cauze.
Sistemul creat este un sistem relativ ieftin, uşor de
manipulat şi cu soft închegat.
49
Realizarea solar tracker-ului duce la îmbogăţirea
aplicaţiilor destinate creării unei experinţe vaste pentru
studenţii de la secţia de Inginerie Fizică de la
Universitatea Transilvania Braşov şi nu numai, în
domeniul energiilor regenerabile şi a instrumentaţiei
virtuale.
BIBLIOGRAFIE
[1] Al. Danescu, S. Bucurenciu, St. Petrescu, “Utilizarea Energiei
Solare”, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1980.
[2] D. T. Cotfas, “Investigation on parameters affecting the
photoconversion efficiency in PV-cells based on Si and Cd/Te”,
PhD Thesis, Brasov, 2007.
[3] D. T. COTFAS, P. Cotfas, D. Ursutiu, C. Samoila “The
implementation of a biaxial monitoring system for the maximum
of the solar radiation” Symposium on Remote Engineering and
Virtual Instrumentation REV2006, Maribor – Slovenia, 29-30 June,
ISBN 3-89958-194-6, 2006;
[4] *** LabVIEW Development Guidelines; April 2003 Edition; National
Instruments Corp. Austin, Texas, U.S.A.
[5] *** LabVIEW User Manual; April 2003 Edition; National
Instruments Corp. Austin, Texas, U.S.A.
Daniel Tudor COTFAS fizician (2002), doctor în tiinţe Inginereşti.
ef Lucrări la Catedra de Fizică din cadrul Fcultăţii de Inginerie
Tehnologică. A publicat mai mult de 20 de lucrări în reviste şi
conferinţe naţionale şi internaţionale. A participat la numeroase
proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale. Titular al disciplinelor
Optică, Energii regenerabile şi Complemente de fizică.
Petru A. COTFAS fizician (1998), doctor în tiinţa Materialelor la
Universitatea Transilvania din Braşov. ef Lucrări la catedra de Fizică
din cadrul Fcultăţii de Inginerie Tehnologică. A publicat mai mult de 40
de lucrări în reviste şi conferinţe naţionale şi internaţionale. A participat
la numeroase proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale
(CNCSIS, Tempus, Socrates,...). Titular al disciplinelor de Prelucrarea
numerică a semnalelor, Informatică computaţională şi Electronică
medicală.
Doru URSUŢIU fizician (1974), profesor la Catedra de Fizică a
Universităţii „Transilvania” din Braşov. A publicat mai mult de 120
lucrări în reviste şi conferinţe internaţionale. Coordonator sau partener
în mai multe proiecte naţionale şi internaţionale (TEMPUS, Socrates,
Minerva, NATO, etc.). Membru în mai multe Societăţi naţionale şi
internaţionale. Organizator sau membru în Comitetul ştiinţific la mai
multe conferinţe internaţionale de prestigiu. Director executiv al
Centrului de Valorificare şi Transfer de Competenţă CVTC. Titularul
disciplinelor de Electronică, Programare Grafică (LabVIEW), Sisteme
de Achiziţie şi prelucrare a datelor, Senzori şi actuatori, Achiziţia de
date şi Simularea în Chimie, etc.
Cornel SAMOILA inginer (1964), profesor al Facultăţii de tiinţa şi
Ingineria Materialelor, Membru Corespondent al Academiei de tiinţe
Tehnice din România. A publicat mai mult de 165 de lucrări în reviste
şi conferinţe naţionale şi internaţionale şi este autor sau co-autor la un
mare număr de invenţii şi inovaţii. Coordonator sau partener în mai
multe proiecte naţionale şi internaţionale (TEMPUS, Socrates,
Minerva, NATO, etc.). Membru în mai multe Societăţi naţionale şi
internaţionale şi organizator sau membru în Comitetul ştiinţific la mai
multe conferinţe internaţionale de prestigiu. Este Directorul Centrului
de Valorificare şi Transfer de Competenţă CVTC de la Universitatea
„Transilvania” din Braşov.
Corina COJOCARIU studentă anul IV, secţia de Inginerie Fizică,
Universitatea Transilvania din Braşov.
Lucian COSTINESCU student anul IV, secţia de Inginerie Fizică,
Universitatea Transilvania din Braşov.