Studiu de caz asupra unei organizații care oferă servicii de terapie

ocupațională în România

1. Cadrul general de organizare şi funcţionare a unităţilor de terapie ocupațională în

România.
Terapia ocupațională are în vedere identificarea şi maximizarea calităţii vieţii şi a
capacităţii de mişcare, prin intermediul promovării, prevenţiei, tratamentului şi/sau
intervenţiei, abilitării şi reabilitării pentru obţinerea stării de bine fizice, psihice, emoţionale şi
sociale.
Terapia ocupațională implică interacţiunea dintre terapeutul ocupațional,
pacient/client, aparţinători, alţi profesionişti din sănătate, furnizori de servicii de îngrijire de
sănătate şi de servicii comunitare, într-un proces de evaluare a capacităţii de mişcare şi a
aplicării îngrijirii, cu aceleaşi scopuri, folosind cunoştinţele şi abilităţile specifice terapeutului
ocupațional.
În baza competenţelor profesionale, terapeutul ocupaţional realizează o abordare
profilactică, terapeutică şi de reabilitare centrată pe dezvoltarea, menţinerea şi restabilirea
capacităţii de implicare în diferite ocupaţii şi a abilităţii funcţionale la nivel maxim posibil, pe
toată perioada vieţii.
Conform articolului l din Regulamentul - Cadru din 20 martie 2003 de organizare şi
funcţionare a centrelor de integrare prin terapie ocupațională publicat în Monitorul Oficial nr.
228 din 4 aprilie 2003 „Centrele de integrare prin terapie ocupationala sunt instituţii de interes
public cu personalitate juridică, care au rolul de a asigura la nivel judeţean sau local aplicarea
politicilor şi strategiilor de asistenţa specială a persoanelor cu handicap, prin creşterea
sanselor recuperării şi integrării acestora în familie ori în comunitate, şi de a acorda sprijin şi
asistenţa pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea persoanelor cu handicap.”
Conform articolului 2, (1) Centrele de integrare prin terapie ocupationala pot fi înfiinţate prin:
a) hotărâre a Guvernului;
b) hotărâre a consiliului judeţean sau a consiliului local, după caz;
c) hotărâre a unor organizaţii neguvernamentale sau a celor care au ca obiect de activitate şi
protecţia specială a persoanelor cu handicap;
d) hotărâre a cultelor recunoscute, potrivit legii, în România.
Conform articolului 3 ”În vederea realizării atribuţiilor ce le revin, centrele de
integrare prin terapie ocupationala îndeplinesc exclusiv funcţia de execuţie prin asigurarea
mijloacelor umane, materiale şi financiare necesare implementarii politicilor şi strategiilor
privind protecţia specială a persoanelor cu handicap, prevenirea şi combaterea marginalizarii
sociale a acestora, precum şi pentru integrarea lor socioprofesionala.”
Obiectivul general al Centrului de Integrare prin Terapie Ocupaţională este acela de a
implementa politicile şi strategiile judeţene privind protecţia socială a persoanelor cu
handicap, de a preveni şi combate marginalizarea socială a acestora în vederea integrării lor în
familie şi comunitate. În realizarea acestui obiectiv Centrul de Integrare prin Terapie
Ocupaţională, are exclusiv, funcţie de execuţie în gestionarea resurselor umane, materiale şi
financiare specifice activităţii sale.
În România, se conturează din ce în ce mai mult cererea pentru specialistul de terapie
ocupaţională, date fiind reglementările Europene privind respectarea drepturilor omului, care
includ dreptul la nediscriminare din cauza limitărilor potenţialului fizic/mental/psihic care
conduc la restricţii de participare la viaţa societăţii, reglementările privind incluziunea socială.

2. Organizație care oferă servicii de terapie ocupațională

Ca organizație care oferă servicii de terapie ocupațională propun înfiinţarea Centrului
de Zi pentru Persoane cu Dizabiliăți ”Orizonturi noi” în Municipiul Pitești, str. Carpați nr. 15,
 Bloc F5, Scara A, parter, pe o suprafață de 90,47 mp. Centrul de zi pentru persoane cu
dizabilități se dorește a fi un serviciu social specializat, prin intermediul căruia persoanele cu
handicap să beneficieze de activităţi care să le asigure valorificarea potențialului recuperativ,
în scopul integrării/reintegrării socioprofesionale.
Solicitanții/ beneficiarii (grupul țintă) trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
 Vârsta minimă 18 ani
 Certificat de încadrare în grad de handicap: dizabilitate de dezvoltare (retard mental,
tulburări din spectrul autist, Sindrom Down).
 Serviciile sunt oferite în limita locurilor disponibile, având în vedere nevoile
particulare ale fiecărui beneficiar şi data depunerii cererilor.
Activităţile în centrele de zi pentru adulți cu dizabilități se desfăşoară de luni până vineri,
în intervalul orar 8.00 -16.00.
Pentru fiecare beneficiar este realizată de către echipa multidisciplinară evaluarea
nevoilor individuale, sunt stabilite obiective de urmat și se elaborează un plan
personalizat în care activităţile / terapiile / serviciile sunt planificate zilnic, săptămânal sau
lunar.
Activitati, servicii si terapii personalizate
În funcţie de planurile personalizate, adulții cu dizabilităţi beneficiază în cadrul
centrelor de zi de următoarele activităţi, servicii şi terapii:
 Informare și consiliere socială,
 Consiliere/interventie psihologică,
 Abilitare și reabilitare (kinetoterapie, fizioterapie, art-terapie, terapie prin muzică și dans,
stimulare psiho-senzorio-motorie, terapie ocupațională, activități de tip vocațional /
ocupațional ),
 Dezvoltarea deprinderilor de viață independentă (cognitive, abilități de comunicare,
deprinderi de autonomie personală, îngrijirea și menținerea sănătății, deprinderi de
autogospodărire, abilități sociale),
 Dezvoltarea abilităților lucrative, pregătirea pentru muncă, angajarea în muncă și
sprijin pentru menținerea locului de muncă,
 Integrare și participare socială și civică (cunoașterea mediului social, , acțiuni de recreere și
petrecere a timpului liber, vizite, sprijin pentru accesarea diferitelor servicii din comunitate)
 Alimentație (zilnic mic dejun şi prânz), îngrijire și asistență (inclusiv transport cu ajutorul
mijloacelor de transport puse la dispoziţie),
 Asistență pentru sănătate (asistenţă acordată de medic specialist în fizioterapie,
kinetoterapeut, nutriționist),
 Asistență și suport pentru luarea unor decizii,
 Acte de caritate: ajutor material şi financiarpentru beneficiarii centrului care au o situație
materială precară.
În centrul de zi pentru adulți cu dizabilități, activităţile zilnice, se desfăşoară în grupe,
fiecare cu 2 terapeuți ocupaționali care supraveghează şi conduc activităţile şi asigură
implementarea planurilor personalizate. Pentru beneficiarii angajaţi în muncă, un alt
specialist acordă sprijin la locul de muncă sau în centrul de zi.
În scopul prevenirii cazurilor de abuz asupra beneficiarilor cât şi pentru îmbunătăţirea
modului de lucru cu beneficiarii, prin observarea comportamentului acestora, în cadrul
centrului de zi este utilizat un sistem de supraveghere video, în spaţiile comune şi pe hol.

Codul etic al organizației

Principiile care stau la baza activităţii centrului de integrare prin terapie ocupațională
sunt:
a) principiul respectării drepturilor omului;
b) principiul respectării demnităţii;
c) principiul asigurării autonomiei;
d) principiul asigurării intimitatii;
e) principiul asigurării dreptului la munca în funcţie de restantul funcţional al fiecărui asistat;
f) principiul remunerării echitabile în funcţie de muncă depusa;
g) principiul abordarii individualizate a persoanelor cu handicap;
h) principiul implicarii active şi depline a beneficiarilor;
i) principiul cooperării şi parteneriatului;
j) principiul recunoaşterii valorii fiecărei fiinţe umane şi valorizarii ei, indiferent de handicap.

Personalul Centrului de Integrare prin Terapie Ocupaţională

Șef centru 1
Psiholog clinician/psihoterapeut/3
Terapeut ocupațional 3
Asistent social 3
Instructor de educație 1

Mod de finanțare
Finanţarea Centrului de Integrare prin Terapie Ocupaţională se face în conformitate cu
Legea nr. 47/2006 , privind sistemul naţional de asistenţă socială şi cu Hotărârea Guvernului
Nr.1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentulcadru de organizare şi funcţionare ale
Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, din următoarele venituri:
-bugetul judeţean pentru asigurarea cheltuielilor de funcţionare a centrului
-donaţii şi sponsorizări;
-contribuţia plătită de persoanele beneficiare de serviciile centrului

Comunicarea
În contextul schimbărilor instituționale și tehnologice cu care se confruntă astăzi
organizațiile de servicii de terapie ocupațională, nevoia de coordonare și colaborare
continuă să crească. În principal comunicarea la nivel organizațional în domeniul menționat
circumscrie trei teme:
1. Constituirea și distribuirea cunoștințelor: nu este doar o chestiune de cunoaștere, care se

referă la profesia medicală, ci și, mai presus de toate, de un know-how comunicativ, care
este actualizat în practicile zilnice și în schimburile informale.
2. Rețeaua ca mod specific de coordonare a organizațiilor de terapie ocupațională:
standardizarea, care este însoțită de un nivel mai mare de autonomie a actorilor plasează
tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC) în centrul evoluției rețelelor de terapie
ocupațională.
3. Negociere și relații de putere: coordonarea și colaborarea în cadrul organizațiilor de terapie

ocupațională implică negocierea constantă între mai mulți actori, care au abilități, valori și
logici organizaționale diferite, chiar contradictorii, organizațiile de terapie ocupațională
fiind marcate de diviziuni între patru „lumi”: lumea serviciilor de terapie ocupațională,
lumea managementului, lumea instituțională și lumea neinstituțională (Glouberman și
Mintzberg, 2002
Impact
A. Asupra situației beneficiarilor;
Programul centrului vizează încurajarea includerii și participării active a persoanelor
adulte cu handicap la procesul de integrare socială și previne marginalizarea socială a acestei
categorii de persoane,
- facilitează accesul persoanelor adulte cu handicap la activități din aria terapiilor
ocupaţionale;
- vine să răspundă intereselor specifice ale persoanelor adulte cu handicap, raportate la
complexitatea nevoilor generate de dizabilitate;
- promovează principiul șanselor egale, respectului confidenţialităţii, respectul faţă de oameni;
- se bazează pe permanenta evaluare a beneficiarilor, dorește modernizarea acestor sisteme de
evaluare adaptate la cerinţele legislaţiei în vigoare.
- promovează intervenția timpurie prin evaluare adecvată și realizarea unor planuri de
recuperare individualizate la nevoile fiecărui client;
- asigură un mediu securizant cu personal specializat precum și cu echipamente adecvate
pentru implementarea pe termen scurt sau lung a strategiilor de recuperare;
- beneficiarii vor avea șanse crescute de reinserție în comunitate, primind sprijin ulterior prin
strategiile de asistenţă socială comunitară;
B. Asupra comunității si autorităților locale;
- creșterea performanței în muncă,
- contribuirea la dezvoltarea serviciilor sociale pentru includerea persoanelor defavorizate,
- dezvoltarea de abilităţi suplimentare – învăţarea continuă – în concordanţă cu modelele
europene și capacitatea de a le adapta la nevoile cetăţenilor din România,
- implicarea directă a D.G.A.S.P.C. în punerea în practică a noilor prevederi legale de către
autorităţile locale prin oferirea unui model viabil de centru integrat de terapie
ocupaţională,
- creșterea încrederii în a colabora și a crea servicii complementare cât și implicarea directă
în rezolvarea unei probleme complexe a membrilor comunităţii,

3. Profesiile sociale implicate în furnizarea de servicii în centru sunt: medic, asistent

medical, asistent social, psiholog clinician, terapeut cupațional.
Terapeutul ocupațional:
– Evaluează nevoile, limitele şi potenţialul clienților;
– Ajută la însuşirea de către beneficiari a unor deprinderi ce au un nivel redus de
funcţionare;
– Contribuie la învăţarea de noi deprinderi şi abilităţi menite să le compenseze pe cele
care au dispărut din diverse motive folosind ludoterapia (terapia prin joc), terapia
educațională și ergoterapia;
– Realizează formarea deprinderilor de viaţă cotidiană;
– Ajută la cultivarea capacităţilor şi aptitudinilor, individual sau în grupuri mici;
– Realizează dezvoltarea abilităţilor pentru petrecerea timpului liber;
– Realizează activităţi care le dezvoltă clienților capacitatea de procesare, concentrare
şi abilităţile de memorare;
– Lucrează și colaborează într-o echipa multidisciplinară cu alți specialiști (psiholog,
asistent social, educator, kinetoterapeut) pentru soluționarea eficientă a unor cazuri;
– Evaluează eficienţa terapiei, pe parcursul desfășurării planului de intervenție
personalizat și apoi îl ajustează în funcţie de necesități

4. Analiza SWOT
STRENGTHS (PUNCTE TARI):
 Asigurarea cu personal de specialitate și administrativ bine pregătit profesional și cu
experiență bogată în activitate
 Consilierea, îngrijirea și reintegrarea socială a persoanelor cu dizabilități și acordarea de
ajutor și condiții optime
 Organizația este fondată pe un set de valori ce se referă la onestie și responsabilitate,
precum și dorința de a ajuta;
 Gradul ridicat de profesionalism în desfășurarea activității și managementul eficient sunt
standarde noi în acest domeniu
 Centrul este amplasat în zona centrală a localității cu acces la resurse și facilități (biserică,
farmacie, mijloace de transport, centre comerciale)
 O mare parte a beneficiari păstreaza legătura cu familia și cu mediul social.
WEAKNESESS (PUNCTE SLABE)
 Organizația necesită o mai bună administrare a fondurilor și o campanie de atragere a
fondurilor mai eficientă ori aspectele de ordin material privind spațiul și dotarea acestuia este
un alt aspect care necesită atenție
 Ineficiența acțiunii în unele cazuri sociale grave este bazată pe eroarea umană sau lipsa
de mijloace materiale și de personal pentru a acționa
 Partenerii despre care se poate spune că lipsesc sunt cei din cadrul conducerii județene și
naționale, însă în special cei din afara granițelor de la care s-ar putea deprinde
modalități și tehnici noi de acțiune;
 Dotarea slabă și lipsa de personal adițional este un set de trăsături slabe privind organizația;
OPPORTUNUTIES (OPORTUNITĂȚI) :
 șansele ce avantajează net unitatea sunt legate de sprijinul local acordat de autorității
comunitate pe toate planurile;
 un management eficient și crearea unei echipe în adevăratul sens al cuvântului sunt
tendințe de urmat în cadrul organizației;
 domeniul psihoterapiei și studiul consilierii sunt domenii de perspectivă în cadrul
organizației;
THREATS (AMENINȚĂRI):
 activitatea organizației este îngreunată pe adiverse sectoare, cum ar fi management,
dezvoltare personal, pe baza insuficienței fondurilor aflate în administrație;
 acțiunile altor organizații de profil din punct de vedere competițional se referă la mai bune
campanii de promovare și de obținere de fonduri, precum și unități mai mari sau mai bine
dotate
 schimbările tehnologice nu amenință poziția organizației, dar afectează funcționarea și
eficiența acesteia în anumite privințe
 din punct de vedere economic și legislativ este nevoie de o serie largă de corecții și revizuiri
pentru realizarea unor activități propice profilului

5. Concluzii şi propuneri, recomandări şi bune practici

Sunt disponibile o varietate de modele pentru organizarea serviciilor de sănătate a
muncii și crearea celor asociate infrastructurilor. Alegerea ar trebui să fie determinată de
caracteristicile organizației, de disponibilitatea resurselor în ceea ce privește finanțele,
facilitățile, personalul calificat, tipurile de probleme anticipate și ce este disponibil în
comunitate.
Furnizarea de servicii de terapie ocupațională de înaltă calitate necesită adesea
implicarea unei game largi de personal cu responsabiulități în sănătatea și securitatea în
muncă, sănătatea generală și disciplinele psihosociale. Serviciul ideal este reprezentat de o
echipă multidisciplinară în care sunt reprezentate mai multe specialităţi. Cu toate acestea,
chiar și așa serviciile trebuie să apeleze la surse externe atunci când sunt necesari specialiști
utilizați rar.
Serviciul pentru clienți este o parte integrantă a unui sistem de management al calității.
Este important ca organizația ofertantă de servicii de terapie ocupațională să:
- fie determinată să proceseze informațiile legate de calitate;
 - conducă activități de planificare și monitorizare a calității;
- cunoască și să înțeleagă clienții și nevoile acestora;
- furnizează resurse pentru programele asumate.
Satisfacerea nevoilor clienților este un obiectiv principal al organizațiilor ofertante de
servicii de terapie ocupațională.Un sistem activ de management al calității asigură faptul că
organizațiile îndeplinesc toate cerințele pacienților/clienților și ale altor părți interesate.
Conducerea superioară trebuie să demonstreze leadership și angajament în ceea ce privește
sistemul de management al calității.Toți membrii organizației sunt responsabili pentru calitate
și, prin urmare, pentru serviciile pentru clienți. Clientul și cerințele legale și de reglementare
aplicabile sunt determinate, înțelese și îndeplinite în mod constant.
Legătura dintre resursele specifice serviciilor de terapie ocupațională și sănătatea
populației este directă și fundamentală. Pentru a performa eficient, organizațiile și sistemele
de terapie ocupațională necesită combinarea unui număr mare de resurse umane, materiale,
financiare și intangibile, echilibrate corespunzător. Stocul de resurse și compoziția acestora,
ca elemente de intrare în producția de sănătate, sunt elemente esențiale în performanța
organizațiilor și sistemelor de sănătate. Managerii din organizațiile de terapie ocupațională se
confruntă cu probleme cheie atunci când trebuie să aliniaze structura și resursele organizației
cu misiunea, scopurile și obiectivele sale. Diferitele tipuri de organizații de terapie
ocupațională și sistemele de sănătate variate din întreaga lume prezintă provocări continue și
dinamice pentru manageri, care trebuie să remodeleze, să realinieze și să reproiecteze
gestionarea resurselor pentru a obține rezultate bazate pe valoare.

BIBLIOGRAFIE:
1. Coneliu Russu, Management strategic, Editura ALL BECK, Bucuresti, 1999.
2. Allaire, Y., Firsirotu, M. : Management strategic, Bucureşti, Editura Economică, 1998
3. Băcanu, B. : Management strategic, Bucureşti, Editura Teora, 1998
4. Hinţea, C., Mora, C.: Management public vol. 1 şi vol. 2, Cluj Napoca, Editura Accent,
2000
5. Mariş, M. (ed.): Administraţie publică, Accent, Cluj, 2002