Capitol 23. Diabet zaharat - Kumar (pag.

699-735) - grile

Pag. 699 (nu se pot pune mai multe grile, fiind

pagina de introducere!)
1. CS: Tulburarea endocrină cea mai răspândită și importantă din punct de vedere clinic
este:
A. Acromegalia
B. Diabetul zaharat
C. Hipertiroidismul
D. Sindrom Cushing
E. Boala Addison

Pag. 700
1. CS: Dintre evaluările anuale ale persoanelor cu diabet, în ceea ce privește riscul
cardiovascular, nu face parte:
A. Tensiunea arterială
B. Monitorizarea glicemică
C. Statusul de fumător
D. Profilul lipidic
E. Riscul cardiovascular global utilizând metode validante de calculare a riscului.

2. CM: Dintre evaluările anuale ale persoanelor cu diabet, în ceea ce privește controlul
glicemic, fac parte următoarele:
A. Medicația
B. Greutatea și indicele de masă corporală
C. Monitorizarea glicemică
D. Revizuirea locurilor de injectare a insulinei
E. Hemoleucograma completă.

3. CM: Caracteristicile neuropatiei sunt următoarele, cu excepția:

A. Pierderea părului
B. Ulcerele neuropatice
C. Deformarea articulației (piciorul Charcot)
D. Semne de gangrenă sau infecție
E. Tegumente reci

4. CM: Caracteristici ale bolii vasculare periferice sunt următoarele:

A. Timp redus de reumplere capilară
B. Tegumente reci
C. Pierderea arcului plantar și degete deformate în gheară
 D. Pierderea sensibilității “în mănușă” sau “în șosetă”
E. Paloare

Pag. 701
1. CS: Care dintre următoarele aspecte clinice nu corespund diabetului zaharat?
A. Contractura Dupuytren
B. Neuroartropatie Charcot
C. Vitiligo
D. Pilozitate excesivă
E. Lipoatrofie

2. CM: Care dintre următoarele aspecte clinice le întâlnim în diabetul zaharat?

A. Paralizia nervilor cranieni, în special nervul abducens (VI)
B. Acantosis nigricans axilar
C. Respirație Kussmaul
D. Echimoze
E. Granuloame anulare

3. CM: Care dintre următoarele aspecte clinice NU sunt specifice diabetului zaharat?
A. Retinopatie
B. Buloza diabetică
C. Ulcer gastric
D. Atrofie musculară
E. Amauroză fugace

4. CM: Care dintre următoarele aspecte clinice sunt specifice diabetului zaharat?
A. Pilozitate redusă/ absentă
B. Lipohipertrofie
C. Splenomegalie
D. Sufluri pe artera carotidă
E. Tunel carpian.

Pag. 702
1. CS: Insulina este un hormon:
A. Proteic
B. Derivat din aminoacizi
C. Peptidic
D. Steroid
E. Tiroidian.

2. CM: Care dintre următoarele afirmații privind insulina este adevărată?

 A. Este sintetizată în ficat
B. Este sintetizată în pancreas
C. Este formată din 51 de aminoacizi
D. Este secretată de celula beta
E. Este secretată într-o rată bazală lentă pe parcursul zilei, rezultând o concentrație
crescută de insulină plasmatică între mese și peste noapte.

3. CM: Alegeți afirmațiile corecte:

A. Insulina își exercită acțiunile prin legarea de un receptor, care traversează
citoplasma a numeroase celule
B. Receptorul cuprinde un dimer cu 2 subunități alfa și 2 subunități beta
C. Receptorul traversează membrana celulară
D. Când insulina se leagă de subunitățile beta, induce o schimbare a conformației
subunităților alfa
E. Insulina este degradată și receptorul este reciclat la suprafața celulei.

4. CM: Sunt corecte următoarele afirmații:

A. DZ este o tulburare metabolică caracterizată prin hiperglicemie cronică
B. Hipoglicemia cronică caracteristică DZ este datorată deficitului relativ de insulină,
insulinorezistenței sau ambelor
C. Diabetul este asociat cu o serie de complicații pe termen lung si scurt
D. Diabetul este responsabil pentru aproximativ 10,7% din toate decesele din 2017
E. Diabetul este responsabil pentru aproximativ 6 milioane din toate decesele din 2017.

Pag. 703
1. CS: Valoarea normală a glicemiei este:
A. 65-165 mg/dL
B. 70-150 mg/dL
C. 68-120 mg/dL
D. 63-144 mg/dL
E. 5.3-8.0 mmol/L

2. CM: Următoarele afirmații privind metabolismul glucozei sunt adevărate:

A. Organul principal al homeostaziei glucozei este creierul
B. Un control strict al glicemiei este necesar deoarece unele ţesuturi, în special creierul, sunt
dependente de glucoză ca sursă de energie
C. Glucoza utilizată zilnic provine, preponderent, din gluconeogeneza renală
D. Glucoza este stocată în ficat sub formă de glicogen
E. Prin procesul de gluconeogeneză, ficatul combină moleculele cu trei atomi de carbon
provenite din descompunerea grăsimii (glicerol), glicogenului muscular (lactat) și proteinelor
(alanina), în molecule de glucoză cu 6 atomi de carbon,

3. CM: Care dintre următorii analogi de insulină au acțiune scurtă?

A. Detemir
 B. Glulisine
C. Aspart
D. Glargine
E. Lispro

4. CM: Care dintre următorii analogi de insulină au acțiune lungă?

A. Aspart
B. Degludec
C. Glargine
D. Lispro
E. Detemir

Pag. 704
1. CS: Necesarul de glucoză pentru creier la o persoană de 70 de kg este:
A. 3 mg/kg
B. 1 mg/kg
C. 130 g/zi
D. 110 g/zi
E. 125 g/zi

2. CM: Cu privire la utilizarea glucozei sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Preluarea glucozei de către creier depinde de insulină
B. Țesuturile muscular și adipos au transportori ai glucozei sensibili la insulină
C. Glucoza preluată de mușchi este depozitată sub formă de glicogen sau metabolizată
la lactat sau monoxid de carbon și apă
D. Țesutul adipos folosește glucoza ca substrat pentru sinteza trigliceridelor
E. Prin lipoliză se eliberează acizii grași din trigliceride, împreună cu glicerolul

3. CM: Următoarele afirmații cu privire la transportul glucozei sunt adevărate, cu excepția:

A. Membranele celulare sunt permeabile la glucoză
B. Insulina stimulează absorbția de glucoză în țesutul muscular și adipos prin GLUT-4
C. O familie de proteine specializate în transportul glucozei transportă glucoza prin
citoplasmă în celule
D. GLUT-4 nu este prezent în mod normal în citoplasmă
E. GLUT-4 se deplasează pe suprafața celulei

4. CM: Următoare afirmații sunt adevărate:

A. Diabetul de tip 1 rezulta dintr-o combinație de rezistență la acțiunea insulinei și deficit
sever de insulină
B. Diabetul de tip 1 are o patogeneză imună și se caracterizează prin deficit sever de
insulină
C. Diabetul primar mai poartă denumirea de diabet idiopatic
D. Nu toate formele de diabet rezultă din secreția de insulină inadecvată
 E. Unele persoane cu diabet de tip 1 mediat imun nu necesită insulină în momentul
diagnosticării

Pag. 705
1. CS: Glucoza intră în celula beta prin proteina transportatoare:
A. GLUT-4
B. GLUT-3
C. GLUT-5
D. GLUT-2
E. GLUT-1

2. CM: Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la diabetul de tip 1:

A. Este prezent de obicei la copii și adulți tineri
B. Este împărțit în tipul 1A (non-mediat imun) și 1B (mediat imun)
C. Diabetul latent autoimun al adultului apare în copilărie
D. Este caracterizat de deficitul de insulină
E. Reprezintă 5-10% din toate cazurile de diabet

3. CM: Următoarele afirmații cu privire la reglarea locală a secreției de insulină la nivelul

celulei beta sunt adevărate, cu excepția:
A. Glucoza intră în celula beta prin proteina transportatoare GLUT-3
B. Proteina transportatoare este strâns asociată cu enzima glicolitică glucokinază
C. Metabolismul glucozei din celula beta generează ATP
D. Închiderea canalelor de potasiu determină depolizarea membranei celulare
E. Închiderea canalelor de calciu determină depolizarea membranei celulare

4. CM: Următoarele afirmații cu privire la acțiunea insulinei la nivelul celulelor periferice sunt
adevărate:
A. Receptorul de insulină este format din subunități alfa și beta
B. Subunitățile alfa și beta sunt legate de punți trisulfidice
C. Subunitățile alfa traversează membrana celulară
D. Proteina transportatoare GLUT-4 este depozitată în veziculele intracelulare
E. Legarea insulinei inițiază translocarea veziculelor la membrana celulară

Pag. 706
1. CS: Dintre formele rare de diabet mediat imun face parte:
A. Glucocagonomul
B. Diabetul neonatal
C. Fibroza chistică
D. Leprechaunism
E. Sindromul omului rigid
2. CM: Diabetul secundar afectării pancreasului exocrin apare în:
A. Neoplasme
B. Citomegalovirus
C. Hemocromatoza
D. Pancreatita cronică
E. Traumatismele pancreasului

3. CM: Diabetul zaharat de tip 1 este caracterizat de distrucție beta-celulară:

A. Mediată auto-imun
B. Non-mediată imun
C. Idiopatică
D. Non-insulino-dependentă
E. Cu insulino-rezistență cu deficit de insulino-secreție

4. CM: Diabetul secundar afectării pancreasului endocrin cuprinde:

A. Fibroza chistică
B. Feocromocitomul
C. Sindromul Cushing
D. Hipertiroidismul
E. Somatostatinomul

Pag. 707
1. CS: În legătură cu diabetul zaharat sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:
A. Diabetul zaharat de tip 1 apare la vârstă tânără
B. Durata simptomatologiei la diabetul zaharat de tip 2 este de luni/ani
C. Diabetul zaharat de tip 2 este considerat o boală autoimună
D. Diabetul monogenic este caracterizat de persistența peptidului-C
E. Diabetul secundar apare de obicei la vârstă mijlocie sau înaintată

2. CM: Despre diabetul zaharat de tip 2 sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Este o boală autoimună
B. Nu are legatură HLA
C. De obicei nu apare scăderea în greutate
D. Simptomele pot fi severe
E. Are debut sezonier

3. CM: Potențialii factorii de mediu care ar putea determina apariția diabetului de tip 1 fac
parte:
A. Toxine din mediu
 B. Infecții virale
C. Stresul psihologic
D. Factori materni
E. Infecții bacteriene

4. CM: Peste 90% dintre persoanele cu diabet de tip 1 au:

A. HLA-DR2-DQ3
B. HLA- DR8-DQ4
C. HLA-DR3-DQ2
D. HLA-DR4-DQ8
E. HLA- DR4-DQ3

Pag. 708
1. CS: Dintre afirmațiile legate de diabetul de tip 2 este incorectă următoarea:
A. Riscul pentru gemenii non-identici sau frați este de aproximativ 25%
B. Gemenii identici au mai mult de 50% șanse de a dezvolta diabet
C. Funcția celulelor beta scade odată cu vârsta
D. Alimentația precară la începutul vieții afectează dezvoltarea și funcția celulei beta
E. Incidența scade odată cu vârsta

2. CM: Alegeți afirmațiile corecte:

A. Diabetul de tip 1 este cea mai frecventă formă de diabet
B. Diabetul de tip 2 reprezintă 90% din toate cazurile de diabet
C. Diabetul este una dintre cele mai frecvente boli transmisibile
D. Diabetul de tip 2 este cea mai frecventă formă de diabet
E. Diabetul de tip 1 reprezintă 90% din toate cazurile de diabet

3. CM: Următoarele componente cresc riscul de a dezvolta diabet tip 2:

A. Cartofi prăjiți
B. Pește gras
C. Carnea roșie
D. Orez alb
E. Produse lactate fermentate

4. CM: Următoarele componente scad riscul de a dezvolta diabet tip 2:

A. Orez alb
B. Cereale integrale
C. Fructe și legume
D. Carnea roșie
E. Peștele gras
Pag. 709
1. CS: Activitatea transportatorului de sodiu glucoză 2 determină pragul renal pentru
glucoză, care în mod normal este de aproximativ:
A. 160-200 mg/dL
B. 10-11 mmol/L
C. 180-240 mg/dL
D. 10-15 mmol/L
E. 10-20 mmol/L

2. CM: Legat de efectul incretinic sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Este mediat de glucagon like peptide-1 și polipeptida insulinotrofică dependentă de
glucoză
B. GLP-1 și GIP sunt eliberați de tractul gastrointestinal după ingestia de alimente
C. GLP-1 și GIP sunt degradați în 3-4 ore de enzima dipeptidil peptidaza-4
D. Efectul incretinic este crescut în diabetul de tip 2
E. GLP-1 și GIP încetinesc golirea gastrică și induc sațietate.

3. CM: Despre diabetul monogenic nu sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Era denumit „diabetul de tip adult al tânărului" (MODY, maturity-onset diabetes of the
young)
B. Nu are încărcătură genetică
C. Este determinat de o mutaţii genetice multiple
D. Nu este prezent la copii înainte de vârsta de 6 luni
E. Poate fi tratat cu sulfoniluree, dar nu în cazul în care pacientul a fost tratat mulți ani
cu insulinoterapie.

4. CM: Despre cauzele monogenice de diabet sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Când este determinat de gena glucokinazei este prezent la naștere
B. Când este determinat de HNF-1a prezintă deteriorare minimă în timp
C. Când este determinat de HNF-4a este însoțit de greutate crescută la naștere
D. Când este determinat de HNF-1b este caracterizat de chisturi renale, proteinurie și
boli renale cronice
E. Când este determinat de HNF-4a prezintă hiperglicemie progresivă

Pag. 710
1. CS: Dintre complicații ca modalitate de prezentare în DZ nu face parte următoarea:
A. Retinopatie
B. Disfuncție erectilă
C. Polineuropatie care provoacă furnicături la nivelul mâinilor
D. Infecții tegumentare stafilococice
E. Boală arterială care duce la infarct miocardic sau gangrenă periferică
2. CM: Sunt criterii de diagnostic ale diabetului:
A. HbA1c <6.5%
B. HbA1c >48 mmol/mol
C. Glicemie à jeun > 126 mg/dL
D. Glicemie bazală >10 mmol/L
E. Glicemie în orice moment al zilei >11,1 mmol/L

3. CM: Triada simptomelor clasice de diabet zaharat este compusă din:

A. Creșterea în greutate
B. Apetit crescut
C. Sete și polidipsie
D. Pierderea în greutate
E. Poliuria

4. CM: Despre testul oral de toleranță la glucoză sunt adevărate:

A. Pentru adulți se folosesc 1,75g glucoză/kg corp
B. La 2 ore după ingestia glucozei valoarea normală este de <7.8 mmol/L
C. În condiții bazale se poate afirma alterarea toleranței la glucoză la o valoare de 140-
200 mg/dL
D. Pentru adulți se folosesc 75 g glucoză în 300 ml apă
E. Se poate confirma diagnosticul de diabet zaharat la o valoare mai mare sau egală cu
126 mmol/L în condiții bazale.

Pag. 711
1. CS: Despre glicozurie este incorect formulată afirmația:
A. Este utilizată pentru diagnosticul diabetului
B. Este mai frecventă la persoanele în vârstă
C. Poate să apară în glicozuria renală familială
D. Necesită investigații suplimentare
E. Poate apărea la persoane cu prag renal modificat pentru glucoză

2. CM: Alte investigații utile în diabet pot fi:

A. Măsurarea lipidelor random
B. Testarea urinei pentru lipide
C. Peptidul C, care dispare cu timpul
D. Uree
E. Hemograma completă
3. CM: Care dintre următoarele medicamente reduc incidența diabetului?
A. Beta-blocantele
B. Metformin
C. Niacina
 D. Orlistat
E. Pentamidina

4. CM: Cele 4 obiective ale controlului şi tratamentului diabetului sunt:

A. Prevenirea urgențelor diabetice amenințătoare de viață
B. Evitarea reacțiilor adverse iatrogene
C. Tratamentul simptomelor hiperglicemiei
D. Minimizarea complicațiilor pe termen lung
E. Scăderea în greutate

Pag. 712
1. CS: Din membrii echipei de diabet nu face parte:
A. Chirurg vascular
B. Nefrolog
C. Membri ai familiei
D. Ginecolog
E. Podiatrist

2. CM: Controlul glicemic strict se inițiază la pacienți cu:

A. Durata scurtă a diabetului
B. Boli cardiovasculare
C. Fără hipoglicemii
D. Durată de viață limitată
E. Complexitate redusă

3. CM: Controlul glicemic mai puțin strict se inițiază la pacienți cu:

A. Povară crescută a tratamentului
B. Durată lungă a bolii
C. Speranță de viață crescută
D. Istoric de hipoglicemie severă
E. Mai puțină medicație

4. CM: Dieta persoanelor cu diabet trebuie să evite:

A. Nuci
B. Carbohidrați rafinați
C. Pește
D. Carne roșie
E. Cereale integrale

Pag. 713
1. CS: Printre caracteristicile esențiale ale dietei din diabetul zaharat nu se numără:
A. Limitarea consumului de alcool la <10 unități/săptămână
 B. Consumul crescut de cereale integrale
C. Consumul a 2 porții de pește gras în fiecare săptămână
D. Reducerea consumului de sare la < 6 g/zi

2. CM: Despre scăderea în greutate în DZ de tip 2 nu sunt false informațiile:

A. Persoanele care pierd 10-15 kg pot intra în remisie
B. Chirurgia bariatrică sau metabolică este o opțiune de tratament a obezității
C. Se pot lua în considerare intervențiile chirurgicale la un IMC >40kg/m2
D. Se pot lua în considerare intervențiile chirurgicale la un IMC >30kg/m2 însoțit de
comorbidități
E. Cele mai frecvente intervenţii chirurgicale sunt bypass-ul gastric şi gastrectomia
verticală (sleeve gastrectomy)

3. CM: Despre insulinele cu durată scurtă de acțiune putem afirma:

A. Atinge un vârf la 60-90 min. după injecția subcutanată
B. Predispune la hiperglicemie
C. Formează hexameri stabili
D. Trebuie injectată cu 20-30 min. după masă
E. Absorbția sa este întârziată

4. CM: Despre insulină sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Insulina cu durată scurtă de acțiune e utilizată pentru a acoperi mesele
B. Insulina cu durată lungă de acțiune e utilizată pentru a reproduce secreția bazală a
insulinei
C. A fost descoperită în 1961
D. Filosofia insulinoterapiei este de a imita secreția fiziologică normală a insulinei
E. Este indicată întotdeauna la persoanele cu diabet zaharat tip 2

Pag. 714
1. CS: Acțiunea insulinei umane poate fi prelungită prin adăugarea de protamină sau:
A. Calciu
B. Cupru
C. Zinc
D. Magneziu
E. Vitamina B12

2. CM: Despre insulina glargin putem afirma:

A. Precipită la pH subcutanat
B. Se găsește sub formă solubilă
C. Este ușor alcalină
D. O găsim în flacon
E. Are pH 4

3. CM: Despre insulinele cu durată intermediară și lungă de acțiune sunt adevărate

următoarele afirmații:
A. Insulina detemir are atașat un acid gras care se leagă de albumin serică
 B. Analogii cu durată lungă de acțiune au risc mai mare de producere a hipoglicemiei
mai ales pe timpul nopții
C. Insulina degludec formează lanțuri lungi multihexamer la locul injectării
D. Lanțurile lungi multihexamer disociază foarte rapid
E. Disocierea lentă de starea legată prelungește durata acțiunii

4. CM: Concentrația preparatelor de insulină este:

A. Insulina degludec este disponibilă la 100 unități/mL
B. Insulina glargin este disponibilă ca 300 unități/mL
C. Insulina degludec este disponibilă în două concentrații: 200 și 300 unități/mL
D. Persoanele cu rezistență la insulină pot beneficia de insulină U500
E. Penurile de insulină indică numărul de unități de insulină care sunt administrate.

Pag. 715
1. CS: Care dintre următoarele nu reprezintă un loc obișnuit de injectare în diabet?
A. Peretele abdominal
B. Fesele
C. Partea superioară a coapsei
D. Părțile exterioare ale brațelor
E. Fosa poplitee
2. CM: Despre pompele de insulină sunt adevărate afirmațiile:
A. Infuzează continuu insulina intradermal
B. Costul este crescut
C. Au risc de cetoacidoză
D. Au risc de infecții ale pielii
E. Au ac fin de 4-5mm
3. CM: Despre lipohipertrofia și lipoatrofia nu sunt corecte următoarele enunțuri:
A. Nodulii grăsoși sunt cunoscuți sub denumirea de lipoatrofie
B. Nodulii grăsoși pot apărea în urma suprautilizării unui singur loc de injecţie
C. Atrofia locală a ţesutului adipos se mai numește lipohipertrofie
D. Complexele de imunoglobuline G împotriva insulinei pot produce lipoatrofie
E. Interferează cu absorbția insulinei.
4. CM: Care dintre următoarele afirmații sunt incorecte?
A. Persoanele fără diabet au niveluri inferioare de insulină portală
B. Insulina injectată subcutanat trece în circulația portală și ajunge la ficat
C. Persoanele tratate cu insulină au niveluri sistemice mai mari în raport cu fiziologia
normală
D. Administrarea unei doze prea mari de insulină determină hiperglicemie
E. În ficat 50% din insulină e degradată prin fenomenul primului pasaj hepatic.

pag. 716
1. CS: Simptomele acute autonome ale hipoglicemiei sunt următoarele, cu excepția:
A. Hemiplegie
B. Palpitații
C. Paloare
 D. Tremurături
E. Parestezii

2. CM: Fac parte din ghidul de ajustare a dozelor de insulină în glicemia persistent scăzută
următoarele:
A. Înainte de culcare se reduce doza cu durată scurtă de acţiune sau premixată
administrată la cină
B. Înainte de prânz se creşte doza cu durată scurtă de acţiune sau premixată
administrată dimineaţa
C. Înainte de cină se reduce doza cu durată lungă de acţiune sau premixată de
dimineaţă sau doza cu acţiune scurtă administrată la prânz sau o gustare la mijlocul
după-amiezii
D. Înainte de micul dejun se reduce doza cu durată lungă de acţiune sau premixată
administrată seara
E. Înainte de culcare se creşte doza cu durată scurtă de acţiune sau premixată
administrată la cină

3. CM: Simptomele acute neuroglicopenice ale hipoglicemiei sunt următoarele:

A. Scăderea capacităţiide concentrare
B. Ameţeală
C. Deces
D. Moleşeală
E. Transpiraţii
4. CM: Despre hipoglicemie putem susține următoarele afirmații, mai puțin:
A. Apare când se injectează mai puțină insulină decât este nevoie
B. „Hipoglicemie semnificativă" e o glicemie sub 3,0 mmol/l (54 mg/dl)
C. „Hipoglicemie semnificativă" e o glicemie sub 4,0 mmol/l (70 mg/dl)
D. „Hipoglicemia severă" este definită ca hipoglicemia pentru care pacientul necesită
ajutor din partea altei persoane pentru recuperare
E. Orice valoare sub 70 mmol/L reprezintă o „valoare de alertă"

Pag. 717
1. CS: Prima linie de tratament oral non-insulinic pentru diabetul de tip 2 este:
A. Buformin
B. Fenformin
C. Sulfoniluree
D. Metformin
E. Insulina

2. CM: Despre metformin sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Este singura biguanidă disponibilă
B. Creste rata de gluconeogeneză
C. Reglează metabolismul energetic celular
D. Are risc ridicat de acidoză lactică
E. Nu afectează secreția de insulină.
3. CM: Despre hipoglicemie nu putem spune că:
A. Necesită tratament imediat cu 15-20 g glucoză orală
B. Trebuie repetat după 5 minute dacă concentrația de glucoză nu a crescut peste 4.0
mmol/L (70 mg/dL)
C. În comă sau confuzie administrăm glucagon intramuscular, fie soluție de glucoză
administrată intravenos
D. Glucagonul acționează prin mobilizarea glicogenului muscular
E. Glucagonul nu funcționează atunci când nivelul glicogenului hepatic este scăzut, de
exemplu după un post prelungit.

4. CM: Despre efectele adverse ale metforminului nu sunt adevărate următoarele afirmații:
A. Trebuie oprit temporar în timpul intervențiilor chirurgicale
B. Putem administra la pacienți cu insuficiență cardiacă
C. Anemia este un efect advers des întâlnit, deoarece metforminul reduce absorbția
gastrointestinală a vitaminei B12
D. Nu trebuie inițiat la persoane cu rată de filtrare glomerulară estimată mai mică de 60
mL/min/1,73m2
E. Metforminul trebuie evitat la persoane cu antecedente de abuz de alcool.

5. CM: Despre sulfoniluree sunt corecte următoarele:

A. Nu au niciun efect la persoanele cu diabet zaharat de tip 1
B. Eficiente la persoanele fără masă de celule beta funcționale
C. Acționează asupra celulelor beta pentru a induce secreția de insulină
D. Se leagă de receptorul sulfonilureei de pe membrana celulelor beta care deschide
canalele de potasiu ATP-dependente și blochează fluxul de potasiu
E. Este agent de primă linie, iar în cazul în care este contraindicată sau nu este tolerată,
se poate utiliza metformin, agent alternativ de primă linie.

Pag. 718
1. CS: Sunt corecte următoarele asocieri:
A. Tiazolidindione: Acarboză, Miglitol, Vogliboză
B. Meglitinide: Exenatidă, Liraglutidă, Lixisenatidă
C. Sulfoniluree: Metformin
D. Agoniști de receptor de GLP-1: Albiglutidă, Semaglutidă, Dulaglutidă
E. Inhibitori SGLT-2: Repaglinidă, Nateglinidă.

2. CM: Despre meglitinide sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Sunt agenți cu acțiune lungă
B. Acționează prin închiderea canalului K+-ATP în celulele beta
C. Sunt metabolizați rapid
D. Pot fi utilizate pentru a trata persoanele cu hiperglicemie post-prandială, cu nivel
crescut al glucozei bazale
E. Sunt contraindicate persoanelor în vârstă sau fragile.
3. CM: Afirmațiile false cu privire la tiazolidindione sunt:
 A. Troglitazona a fost retrasă din cauza îngrijorărilor legate de siguranța
cardiovasculară
B. Rosiglitazona a fost retrasă din cauza toxicității hepatice
C. Tiazolidindionele se mai numesc glitazone
D. Reduc rezistența la insulină prin interacțiunea cu receptorul PPAR-gamma
E. Pot fi utilizate ca monoterapie sau în combinație cu alte medicamente antidiabetice,
mai puțin insulina

4.CM: Inhibitorii de dipeptidil-peptidază-4 sau “gliptinele”:

A. Inhibă enzima DPP4, fapt care inactivează rapid GLP-1
B. Nu favorizează creșterea în greutate
C. Au risc scăzut de hipoglicemie
D. Sunt contraindicați la pacienți cu insuficiență renală
E. Îmbunătățesc controlul glicemic prin creșterea efectului incretinic.

Pag. 719
1. CS: Efectele adverse majore ale inhibitorilor alfa-glucozidazei sunt:
A. Cardioasculare: insuficiență cardiacă, apariția hipertensiunii arteriale
B. Gastrointestinale: flatulență, distensie abdominală, diaree
C. Renale: insuficiență renală, leziuni microscopice
D. Tulburări ale sistemului nervos: cefalee, vertij, somnolență
E. Tulburări hematologice si limfatice: Anemie hemoragică, trombocitopenie,
Agranulocitoză .

2. CM: Inhibitorii transportului de sodiu-glucoză 2:

A. Mai poartă denumirea de flozine
B. Cresc pragul renal pentru glucoză, scăzând excreție urinară a glucozei
C. Reduc riscul de evenimente cardio-vasculare
D. Îmbunătățesc disfuncția renală
E. Cresc greutatea corporală

3. CM: Ipotezele sugerate în legătură cu mecanismul prin care inhibitorii SGLT2 reduc riscul
de infarct miocardic, AVC, moarte cardiovasculară si insuficiență cardiacă sunt:
A. Vasodilatație prin blocarea SRAA
B. Efecte directe asupra cordului
C. Scăderea producției de cetone, care acționează ca un “combustibil” cardiac
D. Creșterea natriurezei, care duce la pierderea de lichide si mici reduceri ale TAS
E. Vasoconstricție prin blocarea SRAA

4. CM: Inhibitorii alfa-glucozidazei:

A. Reduc absorbția carbohidraților după ingestia de alimente.
B. Împiedică acțiunea alfa-glucozidazei
C. Cresc absorbția glucozei
D. Scad glicemia post-prandială
 E. Dau efecte secundare majore gastrointestinale.

Pag. 720
1. CS: Despre efectele adverse ale agonistilor receptorilor de gsp-1 sunt adevărate
următoarele afirmații:
A. Cele mai frecvente sunt cele gastrointestinale (greață, vărsături, diaree,
balonare)
B. Au risc crescut de hipoglicemie
C. Hiperglicemia poate să apară dacă sunt combinați cu insulină sau sulfoniluree
D. Sunt recomandați la persoanele cu antecedente de pancreatită deoarece
scad riscul apariției de pancreatită acută
E. Cele gastrointestinale sunt rare

2. CM: Despre tratamentul diabetului zaharat sunt adevărate următoarele:

A. Toate ghidurile recomandă metforminul ca tratament de primă linie la majoritatea
pacienților cu diabet zaharat de tip 1
B. La pacienții cu boală cardiovasculară aterosclerotice stabilă se recomandă agoniști al
receptorului de GLP-1 sau inhibitor al SGLT2
C. La pacienți cu boală renală cronică tratamentul recomandat este un inhibitor GLP-1
D. La pacienți cu boală renală cronică tratamentul recomandat este un inhibitor SGLT2
E. La pacienți cu insuficiență cardiacă tratamentul recomandat este un inhibitor SGLT2

3. CM: Decizii luate de comun acord la alegerea tratamentului pentru diabet zaharat de tip 2
sunt:
A. Responsabilizarea persoanei cu diabet
B. Căutarea preferinţelor persoanei cu diabet
C. Asigurarea accesului la educaţie legată de autogestionarea diabetului
D. Alegerea regimului pentru optimizarea aderenţei la tratament
E. Complexitatea tratamentului

4. CM: Dintre caracteristicile persoanei cu diabet utile la alegerea tratamentului DZ de tip 2

fac parte:
A. Ţinta individualizată a HbA1c
B. Aspecte psihosociale, cum ar fi motivaţia şi depresia
C. Stilul de viaţă actual
D. Efectele secundare ale medicaţiei
E. Acces la medicaţie, cost, disponibilitate

Pag. 721
1. CS: Valoarea normală a hemoglobinei glicate este:
A. 5-8%
B. 25-56 mmol/mol
C. 20-42 mmol/mol
D. 12-17%
E. 3-4%
2. CM: Despre auto-monitorizarea glicemiei din sângele capilar sunt adevărate:
A. Sângele este obținut din partea laterală a pulpei degetului
B. Sângele este obținut din partea superioară a pulpei degetului
C. Se folosește un dispozitiv special de înțepare
D. Unele glucometru includ calculatoare de bolus
E. Sângele nu este obținut din partea superioară a pulpei degetului deoarece este dens
inervată

3. CM: Există două tipuri de monitorizare continuă a glucozei:

A. Monitorizare în timp real care nu permite descărcarea rezultatelor
B. Monitorizare retrospectivă care permite descărcarea rezultatelor
C. Monitorizare retrospectivă care nu permit utilizatorului sa verifice nivelurile de
glucoză în timp real
D. Monitorizare în timp real care permite utilizatorului să verifice nivelurile de glucoză în
timp real
E. Monitorizare retrospectivă care permite utilizatorului să verifice nivelurile de glucoză
în timp real

4. CM: Alegeți afirmațiile corecte cu privire la transplantul de insule pancreatice:

A. Presupune recoltarea insulelor pancreatice de la donatori vii
B. Sunt necesare 2-3 pancreasuri
C. Insulele pancreatice sunt injectate în vena portă
D. Indicat persoanelor cu DZ tip 1 care nu simt hipoglicemiile
E. Indicat persoanelor cu DZ tip 1 care prezintă hipoglicemii severe.(Pag. 721, Kumar)

Pag. 722
1. CS: Transplantul de pancreas
A. Se realizează frecvent singur
B. Se realizează frecvent după transplant de rinichi
C. Cel mai adesea recomandat persoanelor cu DZ de tip 2 si boală renală în
stadiu final
D. Se realizează în același timp cu transplantul de rinichi
E. Este recomandat persoanelor cu DZ tip 1 fără boală renală

2. CM: Următoarele afirmații cu privire la cetoacidoza diabetică sunt adevărate, cu excepția:

A. Are o rată a mortalității de aproximativ 5%
B. Este mai frecventă la tineri
C. Incidența aceste complicații este în scădere deoarece tratamentul devine din ce în ce
mai eficient
D. Apare mai ales la persoanele cu DZ tip 1
E. Apare ocazional la persoane cu DZ tip 1

2. CM: Cetoacidoza diabetică este observată de obicei în următoarele circumstanțe:

A. Diabet nou diagnosticat (30-40% din cazuri)
B. Întreruperea tratamentului cu insulină (15-30% din cazuri)
C. Condiții de stres precum patologii intercurente sau Infecții ( 30-40% din cazuri)
 D. Diabet nou diagnosticat (10-20% din cazuri)
E. Condiții de stres precum patologii intercurente sau Infecții ( 15-30% din cazuri)

3. Despre termenii utilizați în descrierea diabetului zaharat necontrolat sunt adevărate

următoarele asocieri:
A. Cetoacidoza diabetică - hiperglicemia este asociată cu acidoză metabolică din cauza
unui nivel foarte crescut (>3 mmol/L) de corpi cetonici
B. Stare hiperosmolară hiperglicemică - Niveluri crescute de corpi cetonici plasmatici în
absenţa acidozei.
C. Acidoză lactică - Niveluri detectabile de corpi cetonici în urină
D. Cetoză - Niveluri crescute de corpi cetonici plasmatici în absenţa acidozei.
E. Cetonurie - apare după o perioadă de post la pacienţii fără diabet zaharat şi poate fi
întâlnită şi în cazul pacienţilor cu diabet zaharat tip 1 relativ bine controlat.

4. CM: Despre patogeneza cetoacidozei diabetice putem afirma:

A. Este o stare de anabolism necontrolat
B. Cea mai importantă anomalie biochimică este hiperglicemia
C. Lipoliza necontrolată din ţesutul adipos şi cetogeneza hepatică necontrolată sunt
cele mai importante anomalii biochimice
D. Acizii grași neesterificați sunt transportaţi spre ficat unde sunt parţial oxidaţi în corpi
cetonici acizi precum acidul acetoacetic, acidul 3-hidroxibutiric şi acetona
E. Excesul de corpi cetonici este eliminat prin urină

Pag. 723
1. CS: Hiperglicemia din diabetul zaharat produce:
A. Vărsături
B. Acidoză
C. Alcaloză
D. Diureza osmotică
E. Hipercetonemie

2. CM: Despre cetogeneză sunt adevărate afirmațiile:

A. În timpul deficitului de insulină lipoliza devine accelerată
B. În timpul deficitului de insulină acizii graşi liberi preluaţi de către hepatocite devin
substratul pentru formarea de corpi cetonici (acetoacetat, acetonă şi beta-
hidroxibutirat)
C. Acizii graşi liberi preluaţi de către hepatocite devin substratul pentru formarea de
corpi cetonici în reticulul endoplasmatic
D. Corpii cetonici trec în sânge
E. Corpii cetonici produc alcaloză
3. CM: Tabloul clinic din cetoacidoză cuprinde:
A. Dureri abdominale
B. Deshidratare
C. Abdomen acut chirurgical
D. Respirație Kussmaul
E. Halenă acetonemică

4. CM: Indicatorii cetoacidozei diabetice severe sunt:

A. Gaură anionică peste 21
B. Hipopotasemie la prezentare (sub 3,5 mmol/L)
C. Saturaţia oxigenului sub 87%, în respiraţia de aer atmosferic
D. Tensiune arterială sistolică sub 90 mmHg
E. Scorul Glasgow Coma Scale sub 12 sau un scor AVPU anormal

5. CM: Cetoacidoza diabetică este confirmată prin demonstrarea hiperglicemiei cu

cetonemie sau cetonurie intensă şi acidoză, după cum urmează:
A. Cetonemie mai mare sau egală cu 3 mmol/l (31 mg/dl) sau cetonurie semnificativă
(mai mare sau egală cu 2 pe stripurile urinare standard)
B. Glicemia >11 mmol/l (200 mg/dl) sau diabet zaharat cunoscut
C. Bicarbonat (HCO3-J sub 15mmol/L (15 mEq/L) şi/sau pH venos <7,3.
D. Cetonemie mai mare sau egală cu 10 mmol/l (31 mg/dl) sau cetonurie semnificativă
(mai mare sau egală cu 2 pe stripurile urinare standard)
E. Glicemia >200 mmol/l (11 mg/dl) sau diabet zaharat cunoscut

Pag. 724
1. CS: Bicarbonatul este folosit în tratamentul cetoacidozei doar dacă pH-ul este:
A. <10
B. <8.7
C. <5
D. <7
E. <3
2. CM: Deficitele tipice de electroliți din cetoacidoză sunt:
A. Potasiu 7-9 mmol/kg
B. Clor 3-5 mmol/kg
C. Sodiu 7-10 mmol/kg
D. Clor 7-10 mmol/kg
E. Potasiu 3-5 mmol/kg
3. CM: Măsurile imediate recomandate pentru tratamentul cetoacidozei diabetice sunt:
A. începeţi o infuzie intravenoasă de insulină la o rată fixă de 0,1 U/kg/oră cu insulină
umană
B. Continuaţi insulina bazală cu acţiune lungă la doza şi momentul obişnuit al zilei
C. Administrați 1L de soluție de clorură de sodiu 0.9 % în decursul primei ore cu
excepţia cazurilor în care este prezentă hipotensiunea arterială, situaţie care
necesită o corecție mai rapidă a deficitului de fluide
D. Luaţi în considerare montarea unei sonde nazogastrice dacă pacientul este obnubilat
sau dacă prezintă vărsături persistente
 E. Identificaţi şi trataţi factorii precipitanţi

4. CM: Alte măsuri ce se pot lua în tratamentul cetoacidozei diabetice curpind:

A. O canulă venoasă centrală ar putea fi necesară pentru monitoriza rea balanţei de
fluide la pacienţii vârstnici şi la cei cu boli cardiace
B. Montarea unei sonde nazogatrice
C. Dacă pacienţii nu urinează în primele 24 ore de la prezentare, trebuie luată în
considerare montarea unei sonde uretro-vezicale
D. dacă pacienţii nu urinează în primele 2-4 ore de la prezentare, trebuie luată în
considerare montarea unei sonde uretro-vezicale
E. Tromboprofilaxia cu heparină cu greutate moleculară mică la pacienţii vârstnici sau
cu risc crescut, în absenţa contraindicaţiilor

Pag.725
1.CS: Complicaţia metabolică acută caracteristică diabetului zaharat tip 2 necontrolat este:
A. Cetoacidoza
B. Cetoza
C. Starea hiperosmolară hiperglicemică
D. Acidoza lactică
E. Retinopatia diabetică

2. CM: Despre starea hiperosmolară hiperglicemică sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Apare la persoane în etate
B. Apare la persoane cunoscute cu diabet
C. Apare la persoane de vârsta mijlocie
D. Patologiile intercurente sunt factori precipitanți
E. Diureticele tiazidice sunt factori precipitanți

3. CM: Despre complicațiile cetoacidozei diabetice putem afirma:

A. Edemul cerebral este frecvent
B. Edemul cerebral apare la copii
C. Poate să apară hipotermia severă cu o temperatură centrală mai mare de 33°C
D. Are mortalitate scăzută
E. Apare la adulții tineri

4. CM: Acidoza lactică:

A. Are risc crescut pentru pacienții tratați cu metformin
B. Constă în acidoză metabolică severă
C. Are gaură anionică importantă
D. Se prezintă cu hiperglicemie semnificativă
E. Are mortalitate <50%
Pag. 726
1. CS: Glucoza excesivă este metabolizată în:
A. Manitol
B. Maltitol
C. Sucraloză
D. Sorbitol
E. Trehaloză

2. CM: Sunt complicații microvasculare:

A. Retinopatia
B. AVC
C. Boala arterială periferică
D. Neuropatia
E. Nefropatia

3. CM: Sunt adevărate următoarele afirmații despre glucoză:

A. Se leagă reversibil de proteine pentru a forma produşi finali de glicare avansată,
când există multiple glicemii crescute
B. Produșii finali de glicare se acumulează în cantități direct proporționale cu nivelul
glicemiei
C. Produșii finali de glicare se acumulează în cantități direct proporționale cu intervalul
de timp
D. Produșii finali de glicare cauzează injurie tisulară
E. Produșii finali de glicare stimulează complementul.

4. CM: Despre diabetul zaharat sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Creșterea concentrației de insulină portală alterează capacitatea hor monului de
creştere de a genera IGF-I în ficat
B. Reducerea concentraţiei portale duce la hipersecreţia de hormon de creştere de
către glanda pituitară
C. Excesul de hormon de creştere a fost implicat în dezvoltarea complicaţiilor
macrovasculare
D. Laserterapia a fost folosită pentru tra tarea retinopatiei înainte ca ablaţia pituitară să
fie disponibilă
E. Excesul de hormon de creştere a fost implicat în dezvoltarea complicaţiilor
microvasculare

Pag. 727
1. CS: În retinopatia preproliferativă întâlnim:
A. Hemoragie preretinală
B. O „pată de vată"
C. Vase de neoformație pe discul optic
D. Anomalii microvasculare intraretinale
E. Exsudate dure în cadrul suprafeţei unui disc al maculei
2. CM: Retinopatiei neproliferative incipiente îi sunt caracteristici:
A. Microanevrismele
B. Hemoragia în pată
C. Ansa venoasă
D. Vasele de neoformaţie
E. Hemoragie preretinală

3. CM: În retinopatia proliferativă se pot observa:

A. Maculopatie
B. Hemoragie preretinală
C. Anomalii microvasculare intraretinale
D. Hemoragie în pată
E. Vase de neoformaţie pe discul optic şi în alte regiuni

4. CM: Retinopatiei neproliferative nu îi sunt caracteristici următoare:

A. Vase de neoformaţie pe discul optic şi în alte regiuni
B. Exsudate dure
C. „Pată de vată"
D. Multiple hemoragii în pată
E. Ansă venoasă

Pag. 728
1. CS: Ce acțiuni sunt necesare în cazul maculopatiei?
A. Doar screening anual
B. Adresare non-urgentă către un oftalmolog
C. Adresare urgentă către un oftalmolog
D. Nicio acțiune
E. Adresare promptă către un oftalmolog

2. CM: Despre exudatele dure sunt adevărate informațiile:

A. Sunt albe-gri
B. Au contur neregulat
C. Au margini nedefinite
D. Au margini bine definite
E. Au culoare strălucitoare

3. CM: Despre petele de vată sunt adevărate informațiile următoare, cu excepția:

A. Au culoare strălucitoare alb-gălbuie
B. Au margini nedefinite
C. Au margini bine definite
D. Sunt albe-gri
E. Au suprafață mată

4. CM: Despre retinopatie sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Petele de vată sunt cauzate de macroinfarcte retiniene cauzate de ocluzia vaselor
 B. Petele de vată reprezintă edemul fibrelor nervilor retinieni
C. Edemul fibrelor nervilor retinieni ce apare ulterior între ruperii transportului normal
axoplasmatic
D. Edemul fibrelor nervilor retinieni duce la acumularea de reziduuri axoplasmatice
E. Reziduurile sunt îndepărtate de macrofage

Pag. 729
1. CS: La pacienții cu diabet zaharat este crescută frecvența:
A. Glaucomului cu unghi inchis
B. Glaucomului congenital
C. Glaucomului cu unghi deschis
D. Glaucomului pigmentar
E. Glaucomului cu tensiune normala

2. CM: Parezele oculare externe din diabet zaharat afectează cel mai frecvent:
A. Al IV-lea nerv intracranian
B. Al III-lea nerv intracranian
C. Al V-lea nerv intracranian
D. Al VI-lea nerv intracranian
E. Al VIII-lea nerv intracranian

3. CM: Parezele oculare externe din diabetul zaharat se recuperează:

A. După tratament
B. Spontan
C. În 3-6 luni
D. În 2 ani
E. În 6-18 luni

4. CM: Despre injecțiile cu agenţi anti-VEGF sunt adevărate următoarele:

A. Pot controla retinopatia diabetică proliferativă, dar nu maculopatia
B. Corticosteroidul triamcinolon reduce edemul macular pe termen lung
C. Cuprind bevacizumab, aflibercept şi ranibizumab
D. Efectele adverse includ apariţia de infecţii sau glaucom
E. efectele adverse includ cataractă sau dezlipire de retină.

5. CM: Fotocoagularea laser panretinală este folosită:

A. Dacă retinopatia proliferativă a progresat spre dezvoltarea de noi vase pe discul optic
B. În rubeoză
C. În maculopatie
D. Glaucom
E. Retinopatie non-proliferativă

6. CM: Efectele adverse ale fotocoagulării laser cuprind:

A. Reducerea adaptării la întuneric
 B. Orbire
C. Câmpul vizual devine, permanent, mai îngust
D. Câmpul vizual devine, temporar, mai îngust
E. Vederea periferică este sacrificată pentru a menţine vederea centrala

7. CS: Chirurgia vitreo-retiniană se folosește în:

A. Dezlipirea de retină prin tracţiune fibrotică în retinopatia avansată.
B. Retinopatia non-proliferativă
C. Hemoragii recurente
D. Pentru a încerca salvarea parţială a vederii dacă o hemoragie intravitreană nu este
eliminată
E. Retinopatie preproliferativă

8. CM: Despre cataracta din diabet sunt adevărate afirmațiile :

A. Cataracta este cauzată de denaturarea proteinelor
B. Se dezvoltă mai târziu la persoanele cu diabet
C. Extracţia urmată de implantul intraocular de cristalin sunt indicate în cazul în care
cataracta cauzează dizabilitate vizuală
D. Extracţia urmată de implantul intraocular de cristalin sunt indicate în cazul în care
cataracta cauzează inabilitate de a vedea retina în mod adecvat
E. Un control foarte slab de durată al diabetului cu un grad de cetoză poate cauza
dezvoltarea rapidă a cataractei în fulg de zăpadă

9. CS: Absorbția apei în cristalin cauzează:

A. Miopie permanentă
B. Hipermetropie temporară
C. Astigmatism temporar
D. Hipermetropie permanentă
E. Miopie temporară

Pag. 730
1. CS: Cea mai timpurie anomalie funcțională a rinichiului diabetic este:
A. Hipertrofia renală asociată cu creșterea ratei filtrării glomerulare
B. Atrofia renală asociată cu creșterea ratei filtrării glomerulare
C. Hipertrofia renală asociată cu scăderea ratei filtrării glomerulare
D. Atrofia renală asociată cu scăderea ratei filtrării glomerulare
E. Glomeruloscleroza
2. CM: Fiziopatologia nefropatiei consta în:
A. Arterială aferentă (care iese din glomerul) devine dilatată într-o mai mare măsură
decât arteriola glomerulară eferentă (cea care intră în glomerul)
B. Arteriola aferentă (care intră în glomerul) devine dilatată într-o mai mare măsură
decât arteriola glomerulară eferentă (cea care iese din glomerul)
C. Creşte presiunea de filtrare intraglomerulară, cu lezarea suplimentară a capilarelor
glomerulare
D. Presiunea intraglomerulară scăzută contribuie de asemenea la creşterea forţelor
mecanice locale
E. Hipertrofia celulelor mezangiale şi creşterea secreţiei de material a matricei
extracelulare mezangiale duc în final la glomeruloscleroză
3. CS: Leziunea structurală iniţială din glomerul în nefropatia diabetică este:
A. Creșterea secreției de material a matricei extracelulare
B. Îngroșarea membranei bazale
C. Pierderea proteinelor în urină
D. Dilatarea arteriolei aferente
E. Hipertrofia celulelor mezangiale

4. CS: Moleculele mari pierdute în special în nefropatia diabetică sunt reprezentate de:
A. Corpi cetonici
B. Membrane hialine
C. Hematii
D. Proteine
E. Celule epiteliale

5. CS: Modificările microscopice specifice din glomeruloscleroză diabetică noduară sunt

reprezentate de:
A. Avulsii hilare
B. Devascularizație
C. Leziuni Kimmelstiel-Wilson
D. Hematoame
E. Lacerații ale cortexului renal

6. CM: Despe albuminuria din nefropatia diabetică sunt adevărate următoarele afirmații:
A. Cea mai precoce dovadă a creșterii excreție urinare de albumină este
microalbuminuria
B. Microalbuminuria poate fi detectată de stripurile urinare standard
C. Microalbuminuria poate progresa către proteinurie persistentă
D. În proteinuria persistentă creatinina serică este crescută
E. Proteinuria poate induce sindrom nefrotic permanent cu edeme periferice si
hipoalbuminemie.

7. CS: Marca nefropatiei diabetice clasice este:

A. Hipoalbuminemie
B. Proteinurie persistentă
C. Creșterea creatininei serice
D. Sindrom nefrotic tranzitoriu
E. Creşterea treptată a excreţiei urinare de albumină

8. CM: Următoarele sunt caracteristici ale nefropatiei diabetice, cu excepția:

A. Este asociată cu anemie normocromă microcitară
B. Scade VSH
C. Crește VSH
D. Este asociată cu anemie normocromă normocitară
E. Crește proteina C reactivă

9. CM: Tratamentul nefropatiei diabetice cuprinde:

 A. Tratament antihipertensiv cu creșterea treptată a dozei
B. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
C. Blocanţi ai receptorilor de angiotensină lI
D. Control glicemic atent
E. Tratament antihipertensiv agresiv precoce

Pag. 731
1. CS: Cea mai precoce modificare funcțională de la nivelul nervilor persoanelor cu
diabet este:
A. Creșterea formării de sorbitol și fructoză în celulele Schwann
B. Degenerarea axonală ireversibilă
C. Scăderea vitezei de conducere nervoasă
D. Demielinizarea segmentară cauzată de leziunile celulelor Schwann
E. Ocluzia vasa nervosum

2. CS: Cea mai precoce modificare histologică la nivelul nervilor persoanelor cu diabet este:
A. Creșterea formării de sorbitol și fructoză în celulele Schwann
B. Degenerarea axonală ireversibilă
C. Scăderea vitezei de conducere nervoasă
D. Demielinizarea segmentară cauzată de leziunile celulelor Schwann
E. Ocluzia vasa nervosum

3. CM: Despre infecțiile de tract urinar din nefropatia diabetică putem afirma:
A. Sunt mai frecvente la bărbații cu diabet
B. Cele ascendente pot să apară din cauza stazei vezicale
C. Cele netratate pot cauza necroză renală papilară
D. În necroza renală papilară, papilele renale sunt eliminate în urină
E. Necroza renală papilară este o complicație frecventă

4. CM: Despre polineuropatia simetrică distală sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Semnele clinice precoce sunt în principal motorii
B. Pierderea sensibilității vibratorii apare precoce
C. Pierderea senzației dureroase apare tardiv
D. Pierderea senzației dureroase superficiale apare înaintea celei profunde
E. Apare precoce pierderea sensibilității termice la nivelul picioarelor

5.CM: Sunt specifice neuropatiei somatice diabetice:

A. Amiotrofie
B. Diaree
C. Picior neuropat
D. Sindrom de tunel carpian
E. Vezică atonă

6. CM: Sunt specifice neuropatiei somatice diabetice, cu excepția:

A. Denervarea cordului
 B. Neuropatie dureroasă
C. Pareze oculare
D. Gastropareză
E. Hiperhidroză gustatorie

7. CS: Sunt specifice neuropatiei autonome diabetice, cu excepția:

A. Diaree
B. Amiotrofie
C. Disfuncție erectilă
D. Hipotensiune posturală
E. Denervarea cordului

Pag. 732

1. CS: Piciorul cald cu puls vizibil, ca rezultat al vasodilatației periferice se poate

observa în:
A. Mononeuropatie
B. Mononevrita
C. Polineuropatie
D. Radiculopatie
E. Leziunea nervului III

2. CM: Sunt caracteristici ale afectării vezicii urinare din neuropatia diabetică:
A. Pierderea tonusului
B. Stază
C. Golirea incompletă
D. În timp, vezica devine atonă, dureroasă și destinsă
E. Tratamentul este cu autocateterizare intermitentă

3. CM: Afectarea vagală în diabet are următoarele caracteristici:

A. Apare gastropareza
B. Gastropareza duce la vărsături incoercibile
C. Diareea autonomă care apare noaptea
D. Diareea autonomă care apare dimineața
E. Diareea autonomă nu este însoțită de incontinență

4. CM: Dismotilitatea intestinului subțire este însoțită de:

A. Malabsorbție lipidică
B. Anemie
C. Macrocitoză
D. Conjugarea sărurilor biliare
E. Creșteri bacteriene excesive

5. CM: Despre amiotrofică diabetică sunt false informațiile:

A. Apare la femei vârstnice
 B. Se prezintă cu atrofii nedureroase, simetrice ale mușchilor cvadriceps
C. Reflexele rotuliene sunt diminuate sau absente
D. Conținutul proteic al lichidului cefalorahidian este scăzut
E. Poate dispărea în timp

6. CM: Leziunilor diabetice de nerv III le sunt caracteristice:

A. Sunt dureroase
B. Reflexele papilare sunt diminuate sau absente
C. Fibrele pupilomotorii sunt neafectate
D. Afectează mușchii oculari externi
E. Sunt nedureroase

Pag. 733
1. CS: Sunt caracteristici ale ischemiei din cadrul piciorului diabetic, cu excepția:
A. Picior rece
B. Ulcerație dureroasă
C. Puls vizibil
D. Roșeață variabilă
E. Durere în repaus

2. CM: Sunt caracteristici ale neuropatiei din cadrul piciorului diabetic:

A. Puls vizibil
B. Boltă înaltă
C. Modificări trofice
D. Degete în gheară
E. Ulcerație plantară

3. CM: Despre neuroartropatia Charlotte sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Se prezintă cu picior fierbinte
B. Edem acut al piciorului
C. 50% din pacienți prezintă durere
D. Piciorul poate deveni deformat
E. Este o complicaţiea neuropatiei severe
4. CM: Artropatia Charcot poate fi împărțită în trei faze:
A. Consolidare radiologică si stabilizare
B. Debut cronic
C. Distrucție musculară
D. Distrucție osoasă
E. Debut acut
5. CM: Alegeți afirmațiile corecte cu privire la disfuncția sexuală din diabet:
A. Prima manifestare este ejacularea retrogradă
B. Poate fi cauzată de beta-blocante
C. Inhibitorii fosfodiesterazei de tip 5 reprezintă prima linie de tratament pentru pacienţii
care urmează tratament cu nitraţi pentru angină (Pag.732,Kumar)
D. Femeile pot acuza uscăciune vaginală
E. Priapismul necesită tratament de urgență

6. CM: Tratamentele alternative în disfuncția sexuală din diabet includ:

 A. Alprostadil sub formă de tabletă inserată în uretră
B. Proteze peniene
C. Apomorfină 4 mg sau 5 mg sublingual cu 20 minute înaintea actului sexual
D. Tadalafil
E. Dispozitive de tip vacuum
Pag. 734
1. CS: Principiile îngrijirii piciorului diabetic includ, cu excepția:
A. Verificarea temperaturii apei din baie înainte de a intra
B. Hidratarea pielii uscate
C. Prudenţă la mersul desculţ
D. Vizite periodice la pediatru
E. A nu se trata calozităţile fără ajutor profesional

2. CM: Care dintre următoarele reprezintă măsuri ce se iau în cazul ulcerației piciorului
diabetic:
A. Orteze
B. Branțuri
C. Punerea în mișcare a piciorului afectat pentru a nu pierde mobilitatea
D. Debridarea chirurgicală ascuțită
E. Pantofi speciali
3. CS: Semnele clinice de ischemie din piciorul diabetic pot fi confirmate prin:
A. Angiografie tibială
B. CT
C. RMN
D. Angiografie femurală
E. Radiografie
4. CM: Ariile de ocluzie din piciorul diabetic pot fi rezolvate prin:
A. Amputație
B. Intervenţie chirurgicală de tip bypass
C. Angioplastie
D. Angiografie
E. Artroscopie

5. CM: Semnele clinice din infecția piciorului diabetic pot include:

A. Secreții purulente
B. Cianoză
C. Creșterea temperaturii locale
D. Edem
E. Erupții
Pag. 735

1. CS: Valoarea ideală a colesterolului total (mmol/L) pentru tratamentul factorilor de

risc cardiovascular la pacienții cu diabet zaharat este:
A. <2
B. <5
C. <7
D. <4
E. <1.1
2. CM: Despre statine sunt adevărate următoare afirmații:
A. Sunt recomandate pacienților cu diabet > 60 ani
B. Sunt recomandate pacienților după o evoluţie de 10 ani a diabetului zaharat dacă
sunt prezente complicaţiile microvasculare
C. Dacă statinele nu sunt tolerate se indică ezetimibul
D. Dacă nu este atinsă ţinta de colesterol se indică inhibitorii PCSK9
E. Sunt recomandate pacienților după o evoluţie de 10 ani a diabetului zaharat dacă
sunt prezente complicaţiile macrovasculare

3. CM: Care dintre afirmații este corectă cu privire la insuficiența cardiacă din diabet?
A. Boala cardiovasculară aterosclerotică este mai frecventă la pacienții cu diabet
zaharat
B. ⅔ dintre pacienții cu diabet zaharat tip 2 prezintă caractere de disfuncţie ventriculară
stângă la 5 ani după diagnosticul diabetului
C. Prognosticul după dezvoltarea insuficienţei cardiace este rezervat
D. Doar 10% pacienţi supravieţuind la 5 ani
E. ⅔ dintre pacienții cu diabet zaharat tip 2 prezintă caractere de disfuncţie ventriculară
stângă la 2 ani după diagnosticul diabetului

4. CM: Care dintre următoarele microorganisme sunt mai virulente în medii hiperglicemice:
A. Coronavirus
B. Klebsiella
C. Burkholderia pseudomallei
D. Chlamydia
E. Cholera
F. Bordetella