Baza CM Licenta

Pagina/paginile
Nr Crt Răspuns din referința

Intrebare corect bibliografică unde
se regasesc
răspunsurile
DIABET ZAHARAT
1. Insulina: A,C,D 702
A. este un hormon peptidic de 51 de aminoacizi
care cuprinde două lanțuri polipeptidice;
B. este sintetizată în celulele alfa ale insulelor
pancreatice Langerhans;
C. este implicată în reglarea producerii de
energie la nivel celular;
D. menține echilibrul macronutrienților proveniți
din alimente;
E. ca răspuns la ingestia de alimente, se produce
o scădere rapidă a concentrației de insulină în
circulație, care revine la nivelul inițial în
termen de 2 ore.
2. În diabetul de tip 2, acțiunea insulinei este diminuată A,B 708
prin dezvoltarea rezistenței la insulină, care se
caracterizează prin:
A. incapacitatea insulinei de a suprima lipoliza în
țesutul adipos;
B. incapacitatea insulinei de a inhiba
producția hepatică de glucoză;
C. incapacitatea insulinei de a inhiba absorbția
de glucoză în mușchiul scheletic;
D. incapacitatea insulinei de a stimula lipoliza în
țesutul adipos;
E. incapacitatea insulinei de a stimula absorbția
de glucoză la nivel intestinal.
3. Următoarele afirmații despre transportorul de sodiu- A,C,D,E 709
glucoză 2 sunt adevărate:
A. este o proteină de transport a
glucozei dependentă de sodiu;
B. este localizată în tubii renali distali;
C. are funcția de a reabsorbi glucoza din filtratul
renal;
D. readuce glucoza în circulație;
E. activitatea sa determină pragul renal
pentru glucoză.
4. În patogeneza diabetului zaharat de tip 2, următoarele D,E 708,709
afirmații sunt adevărate:
A. pierderea primei faze a secreției normale a
insulinei este un semn tardiv;
B. masa și funcția celulelor  încep să se piardă
după mulți ani de la debutul bolii;
C. lipsa relativă de insulină este asociată
cu scăderea producției de glucoză din
ficat;
D. lipsa relativă de insulină este asociată cu
reducerea absorbției de glucoză mediată
de insulină de către țesuturile periferice;
E. în diabetul zaharat de tip 2, cu timpul,
secreția de insulină scade.
5. Diagnosticul de diabet zaharat se pune în următoarele B,C 710
situații:
A. o singură glicemie bazală (à jeun)
>126 mg/dL (7,0 mmol/L) la un
pacient asimptomatic;
B. glicemie ≥200 mg/dl (11,1 mmol/L) la 2 ore
după ingestia a 75 grame de glucoză în
cadrul testului oral de toleranță la glucoză
(TTGO);
C. o valoare a HbA1c >6,5% (48 mmol/mol);
D. o glicemie în orice moment al zilei >200
mg/dL (11,1 mmol/L) la o persoană
asimptomatică;
E. doar dacă o persoană prezintă concomitent
toate criteliile de diagnostic al diabetului
zaharat (glicemia bazală, glicemia la 2 ore în
cadrul TTGO, HbA1c).
6. Despre „pre-diabet" este adevărat: A,B 710,711
A. persoanele cu scăderea toleranței la glucoză
(STG) prezintă un risc similar de boli
cardiovasculare cu cele cu diabet;
B. persoanele cu glicemie bazală modificată
(GBM) au risc de a dezvolta diabet zaharat și
boli cardiovasculare mai mic decât pesoanele
cu scăderea toleranței la glucoză (STG);
C. glicemia bazală modificată (GBM) poate fi
diagnosticată doar cu un test de toleranță la
glucoză;
D. scăderea toleranței la glucoză (STG) este
diagnosticată printr-o valoare a glicemiei
≥200 mg/dl (11,1 mmol/L) la 2 ore după
ingestia a 75 grame de glucoză în cadrul
testului oral de toleranță la glucoză (TTGO);
E. conform OMS, glicemia bazală modificată
(GBM) este definită ca o glicemie în
condiții
de repaus alimentar cuprinsă între 140-200
mg/dL (7,8-11,0 mmol/L).
7. Prevenția diabetului de tip 2: A,B,C,E 711
A. este posibilă prin intervenții asupra stilului de
viață care au ca scop reducerea greutății
corporale;
B. este posibilă prin chirurgie bariatrică prin
efect metabolic direct al intervenției
chirurgicale, posibil mediat de hormoni
intestinali;
C. se orientează, din cauza resurselor limitate de
asistență medicală, către cei cu cel mai mare
risc de diabet;
D. este mai eficientă prin administrarea de
metformin sau orlistat decât prin
intervenții asupra stilului de viață;
E. se face prin intervenții asupra stilului de
viață care includ promovarea activității fizice
moderate aproximativ 30 de minute pe zi.
8. Despre obiectivele controlului și tratamentului A,B,D,E 711,712
diabetului sunt adevărate următoarele:
A. gestionarea diabetului se referă la controlul
eficient al hiperglicemiei și al altor factori de
risc cardiovascular, pentru a preveni
complicațiile pe termen lung, pus în balanță
cu evenimentele adverse pe termen scurt
asociate tratamentului, cum ar fi hipoglicemia;
B. pacienții cu diabet trebuie să își dezvolte
abilitățile de a-și gestiona boala în mod
eficient;
C. Studiul Diabetes Control and Complications
Trial (DCCT) a arătat că terapia intensivă cu
insulină a redus riscul de progresie către
retinopatie cu 60% la pacienții cu diabet
zaharat tip 2;
D. atât studiul Diabetes Control and
Complications Trial (DCCT), cât și UK
Prospective Diabetes Study (UKPDS) au
arătat o reducere a evenimentelor
cardiovasculare în perioada de urmărire post-
studiu în grupurile cu tratament intensiv al
diabetului;
E. în apariția complicațiilor macrovasculare, alți
factori de risc cardiovascular, precum
dislipidemia, hipertensiunea arterială și
obezitatea, pot avea un rol mai important
decât hiperglicemia.
9. Despre recomandările nutriționale pentru persoanele A,B,C 712,713
cu diabet sunt adevărate următoarele:
A. la fel ca și pentru populația generală,
persoanele cu diabet ar trebui încurajate să
consume mai multe legume, fructe,
cereale integrale, pește și nuci;
B. la fel ca și pentru populația generală,
persoanele cu diabet ar trebui încurajate să
limiteze aportul de carne roșie și procesată,
carbohidrați rafinați și băuturi îndulcite cu
zahăr;
C. pacienții cu diabet zaharat tip 1 trebuie
învățați să „numere carbohidrații", pentru a-și
putea adapta doza de insulină la cantitatea de
carbohidrați consumată;
D. se recomandă consumul de alimente cu index
glicemic crescut, pentru că acestea previn
modificările rapide ale glicemiei
postprandiale;
E. trebuie evitate abordările nutriționale
individualizate, mai ales cele care iau în
considerare preferințele personale și culturale.
10. Simptomele acute autonome ale hipoglicemiei sunt: A,B,C,D 716
A. transpirații;
B. parestezii;
C. senzație de căldură;
D. tremurături;
E. tulburări de vorbire.
11. Următoarele simptome acute date de hipoglicemie NU B,C,D 716
sunt neuroglicopenice:
A. tulburări de vorbire;
B. transpirații;
C. paloare;
D. palpitații;
E. comă.
12. Care dintre următoarele afirmații despre metformin A,B,D 717
sunt corecte?
A. reduce rata de gluconeogeneză;
B. nu afectează secreția de insulină;
C. nu crește sensibilitatea la insulină;
D. nu induce hipoglicemie;
E. predispune la creștere în greutate.
13. Care dintre următoarele afirmații despre B,E 718,719
tiazolidindione sunt incorecte?
A. reduc rezistența la insulină prin interacțiunea
cu receptorul PPAR-γ;
B. provoacă hipoglicemie atunci când sunt
utilizate în monoterapie;
C. pioglitazona poate fi benefică persoanelor cu
boala ficatului gras non-alcoolic;
D. cel mai frecvent efect advers este creșterea în
greutate;
E. pioglitazona reduce riscul de insuficiență
cardiacă.
14. Care dintre următoarele afirmații despre inhibitorii A,B,E 719
transportorului de sodiu-glucoză 2 sunt corecte?
A. scad greutatea corporală;
B. îmbunătățesc disfuncția renală;
C. cresc riscul de insuficiență cardiacă;
D. scad excreția urinară a glucozei;
E. pot determina cetoacidoză diabetică.
15. Care dintre următoarele afirmații despre alegerea A,B,C,E 720
tratamentului pentru diabetul zaharat tip 2 sunt
corecte?
A. metforminul este recomandat de toate
ghidurile ca tratament de primă linie la
majoritatea persoanelor cu diabet zaharat tip
2;
B. dacă pacientul are boală cardiovasculară
aterosclerotică stabilită, este recomandat un
agonist de receptor de GLP-1 sau un inhibitor
al SGLT2;
C. dacă există o nevoie stringentă de a promova
slăbirea, sunt recomandați agoniștii
receptorilor de GLP-1 sau inhibitori ai
SGLT2;
D. dacă este necesar să se evite hipoglicemia,
sunt recomandate sulfonilureele;
E. atunci când costul este o problemă, se
recomandă sulfonilureele.
16. Care dintre următoarele afirmații despre transplantul A,C,D 721,722
de insule pancreatice sunt incorecte?
A. recoltarea insulelor pancreatice se face de
la donatori vii;
B. este indicat persoanelor cu diabet zaharat tip 1
care nu simt hipoglicemiile;
C. este indicat persoanelor cu diabet zaharat tip 1
cu variabilitate glicemică scăzută;
D. este indicat persoanelor cu diabet zaharat tip 1
care nu prezintă hipoglicemii severe;
E. insulele pancreatice recoltate sunt injectate în
vena portă.
17. Tabloul clinic al cetoacidozei diabetice include: A,B,E 723
A. semne de deshidratare;
B. grețuri și vărsături;
C. semne de hiperhidratare;
D. comă în majoritatea cazurilor;
E. hiperventilație și halenă acetonemică.
18. Tratamentul cetoacidozei diabetice include: B,C 724,725
A. infuzie intravenoasă cu soluție de clorură de
sodiu 0,45%;
B. infuzie intravenoasă cu soluție de clorură de
sodiu 0,9%;
C. infuzie intravenoasă de insulină la o rată
de 0,1 U/kg/oră;
D. infuzie intravenoasă de insulină la o rată de
1 U/kg/oră;
E. utilizarea de diuretice pentru reducerea
nivelului seric de potasiu.
19. În cursul tratamentului cetoacidozei diabetice, edemul A,B 724
cerebral poate fi indus de:
A. substituția prea rapidă de fluide;
B. administrarea de bicarbonat;
C. reconversia la tratamentul subcutanat cu
insulină după ameliorarea vărsăturilor;
D. suplimentarea cu potasiu;
E. infuzia intravenoasă cu soluție de clorură de
sodiu 0,9% la pacienții care prezintă leziune
acută de rinichi de cauză prerenală.
20. În cetoacidoza diabetică: B,D,E 722,723
A. mortalitatea este mai crescută la tineri decât la
vârstnici;
B. osmolaritatea plasmatică este crescută;
C. apare hipoventilația ca mecanism
compensator;
D. există un deficit global sever de potasiu;
E. poate exista hiperpotasemie.
21. Despre maculopatia diabetică sunt adevărate A,B,D,E 728
următoarele afirmații:
A. ocluzia capilarelor în regiunea maculară va
cauza pierderea vederii centrale;
B. tomografia în coerență optică este folosită
pentru a măsura grosimea retinei;
C. edemul macular este vizibil cu ajutorul
oftalmoscopului;
D. acțiunea necesară este adresarea promptă către
un oftalmolog;
E. edemul macular deformează și îngroașă retina
la nivelul maculei.
22. Cu privire la nefropatia diabetică, următoarele A,C,D,E 730
afirmații sunt corecte:
A. crește riscul cardiovascular;
B. leziunea structurală inițială este
glomeruloscleroza;
C. este asociată cu anemie normocromă
normocitară;
D. anomalia funcțională timpurie este hipertrofia
renală asociată cu creșterea ratei filtrării
glomerulare;
E. se manifestă de obicei la 15-25 de ani după
diagnosticul diabetului zaharat.
23. Polineuropatia simetrică distală se caracterizează prin: A,B,E 731,732
A. pierderea sensibilităţii vibratorii este unul din
semnele clinice precoce;
B. în stadii mai avansate, pacienţii menţionează
senzaţia de „a umbla pe vată";
C. implicarea timpurie a mâinilor este foarte
frecventă;
D. pierderea sensibilităţii termice este unul din
semnele clinice tardive;
E. afectarea nervilor motori ai muşchilor mici de
la nivelul picioarelor cauzează atrofie
musculară interosoasă.
Boala venoasă tromboembolică
24. Dintre factorii care influenţează tromboza, pentru B, D p. 1002
patogeneza trombozei venoase sunt mai relevante:
A. Turbulenţa sȃngelui
B. Staza sȃngelui
C. Disfuncţia peretelui vascular
D. Hipercoagulabilitatea
E. Hipercolesterolemia
25. Următoarele localizări ale trombozei venoase A, B, C p. 1002
profunde sunt ȋncadrate ȋn categoria trombozelor
venoase proximale:
A. Vena iliacă externă
B. Vena femurală profundă
C. Vena poplitee
D. Vena tibială posterioară
E. Vena tibială anterioară
26. Embolia pulmonară se prezintă ȋn majoritatea A,C,D,E p. 1003
cazurilor cu:
A. Dispnee
B. Tuse cu expectoraţie rozată, aerată
C. Durere toracică de tip pleuritic
D. Hemoptizie
E. Tahicardie
27. Embolia pulmonară cu aspect clinic de severitate A, B, E p. 1003
crescută se caracterizează prin:
A. Episoade sincopale
B. Hipotensiune arterială sau şoc
C. Bradicardie
D. Bradipnee
E. Stop cardiac prin disociaţie electro-
mecanică
28. Biomarkerii lezării cardiace care pot creşte la C, D, E p. 1003
pacienţii cu embolie pulmonară sunt:
A. Procalcitonina
B. D-Dimerii
C. Peptidul natriuretic cerebral (BNP)
D. Precursorul peptidului natriuretic
cerebral (NT-proBNP)
E. Troponina
29. Marcaţi afirmaţiile corecte referitoare la B, D, E p. 1004
determinarea D-Dimerilor la pacientul cu
suspiciune de tromboembolism venos:
A. D-Dimerii sunt produşii de degradare ai
fibrinogenului
B. Nivelurile crescute indică activarea
sistemului de coagulare
C. Nivelurile crescute sunt specifice pentru
diagnosticul de tromboembolism venos
D. Sunt utilizaţi ȋn algoritmul de diagnostic al
tromboembolismului venos pentru valoarea
lor predictivă negativă ridicată
E. Nivelurile crescute pot fi ȋntȃlnite la
gravide, la pacienţii cu infecţii sau cu
cancer
30. Marcaţi afirmaţiile corecte referitoare la explorarea A, C, D p. 1004
imagistică a trombozei venoase profunde (TVP):
A. Ultrasonografia sistemului venos profund
este o metodă imagistică rapidă şi
neinvazivă
B. Explorarea ultrasonografică minimală
presupune doar evaluarea venelor profunde
ale membrului inferior, nu şi a celor
superficiale
C. Trombul poate fi vizualizat direct
D. Fluxul sanguin se evaluează prin tehnica
Doppler
E. La pacienţii cu TVP probabilă conform
scorului Wells, o evaluare ultrasonografică
negativă a sistemului venos profund
proximal exclude ȋntotdeauna diagnosticul
de TVP
31. Atunci când se pune problema evaluării imagistice A, E p. 1005
în vederea stabilirii diagnosticului de
tromboembolism venos, trebuie administrată o
primă doză de anticoagulant dacă se anticipează că
intervalul de timp necesar investigării va depăși:
A. 1 oră, în cazul suspiciunii de embolie
pulmonară
B. 1 oră, în cazul suspiciunii de tromboză
venoasă profundă
C. 1 oră, indiferent dacă se suspicionează
embolie pulmonară sau tromboză venoasă
profundă
D. 4 ore, în cazul suspiciunii de embolie
pulmonară
E. 4 ore, în cazul suspiciunii de tromboză
venoasă profundă
32. Marcaţi afirmaţiile corecte referitoare la tratamentul A, B, D, p. 1006, 1007
anticoagulant ȋn tromboembolismului venos: E
A. Poate fi iniţiat cu heparină cu greutate
moleculară mică
B. Poate fi iniţiat cu un anticoagulant oral
direct (apixaban, rivaroxaban)
C. Faza acută a tratamentului este de 3 luni
D. Scopul tratamentului este de a
preveni extinderea trombului,
embolizarea şi recurenţa
E. Ȋn faza de menţinere se poate utiliza un
antagonist al vitaminei K
33. Marcați afirmațiile corecte cu privire la rolul C, D, E p. 1008
trombolizei la pacienții cu tromboembolism venos
(TEV):
A. Agenții trombolitici sunt principala linie
terapeutică utilizată în tratamentul TEV
B. Au un risc de hemoragie majoră mai mic
decât anticoagulantele
C. Tromboliticele se pot administra intravenos
sau prin infuzie pe cateter direct în tromb
D. Este indicată la pacienții cu EP masivă,
caracterizată prin hipotensiune arterială
E. Este indicată la pacienții cu tromboză
venoasă profundă ilio-femurală care pune în
pericol membrul inferior
34. Marcaţi afirmaţiile corecte cu privire la riscul de B, C p. 1010
recurenţă ȋn tromboembolismul venos (TEV):
A. Este mai mare la pacienţii cu TEV provocat
față de pacienții cu TEV neprovocat
B. Este mai mare la pacienţii cu factori de risc
persistenţi
C. Este mai mare după TVP proximală
decȃt după cea distală
D. Este mai mare dacă prezentarea initială
este cu TVP față de cea cu EP
E. Este mai mic la pacienții cu al doilea
eveniment trombotic față de pacienții
aflați la primul eveniment
35. Complicaţiile pe termen lung ale A, E p. 1010
tromboembolismului venos sunt:
A. Sindromul post-trombotic
B. Ischemia critică a membrului inferior
C. Monopareza crurală
D. Hipertensiunea arterială esenţială
E. Hipertensiunea pulmonară tromboembolică
cronică
36. Trombofiliile ereditare care se pot asocia cu A, B, D, p. 1011
tromboembolismul venos sunt: E
A. Factorul V Leiden
B. Mutaţia G20210A ȋn gena protrombinei
C. Sindromul anticorpilor antifosfolipidici
D. Deficienţa proteinei C
E. Deficienţa proteinei S
37. Diagnosticul de sindrom antifosfolipidic trebuie D, E p. 1012
luat ȋn considerare la pacienţii care se prezintă cu:
A. TEV la vȃrste peste 50 de ani
B. Tromboză venoasă profundă proximală
C. Embolie pulmonară cu instabilitate
hemodinamică
D. Episoade recurente de tromboză venoasă,
mai ales dacă apar sub tratament
anticoagulant
E. Pierderi de sarcină repetate
38. Marcaţi afirmaţiile adevărate cu privire la heparina A, C, E p.1014
nefracţionată:
A. Administrarea este intravenoasă ȋn bolus
urmat de perfuzie continuă
B. Nu necesită monitorizare prin aPTT
C. Timpul de ȋnjumătăţire este de 12 ore
D. Antidotul este sulfatul de protamină
E. Poate determina trombocitopenie
39. Marcaţi afirmaţiile adevărate cu privire la B, C, D p. 1014
heparinele cu greutate moleculară mică:
A. Inhibă trombina ȋntr-un grad mai mare decȃt
factorul Xa
B. Se excretă pe cale renală
C. Doza este bazată pe greutatea corporală
D. Nu necesită monitorizare de laborator
E. Sunt contraindicate pe durata sarcinii
40. Anticoagulantele orale care sunt antagonişti ai B, C, D, p. 1016
vitaminei K inhibă sinteza hepatica a următorilor E
factori ai coagulării:
A. Fibrinogenul
B. Protrombina
C. F VII
D. F IX
E. F X
41. Marcați afirmațiile corecte cu privire la tratamentul A, C, D p. 1016
anticoagulant cu antagoniști ai vitaminei K (AVK)
în cadrul tromboembolismului venos:
A. Tratamentul cu AVK se suprapune inițial cu
cel cu heparină
B. Heparina se întrerupe atunci când INR-ul
este în intervalul terapeutic pentru 7 zile
consecutiv
C. INR-ul țintă este 2-3
D. Principalul risc este sângerarea
E. Sunt sigure pe toată durata sarcinii
42. Următoarele anticoagulante acţionează prin A, C, D, p.1015, 1017
inhibarea factorului Xa: E
A. Apixaban
B. Dabigatran
C. Edoxaban
D. Rivaroxaban
E. Fondaparinux
Nume capitol: Faringele si esofagul. Boala de reflux gastro-esofagian
Referință bibliografică: Adam Feather
43. Care dintre următoarele mecanisme fiziopatologice
pot contribui la apariția bolii de reflux gastro-
esofagian ?
A. presiunea abdominală scăzută
B. presiunea crescută a sfincterului esofagian C,D 1162
inferior
C. prezența unei hernii hiatale
D. prezența buzunarului acid
E. relaxarea sfincterului esofagian inferior indusă
de deglutiție
44. Care dintre următoarele afirmații referitoare la
pirozis sunt adevărate ?
A. reprezintă simptomul principal în boala de
reflux gastro-esofagian A,B,D 1162
B. poate fi declanșat de alimente picante sau
fierbinți
C. se ameliorează prin aplecarea în față
D. se accentuează în poziția culcat
E. severitatea pirozisului este în concordanță cu
gradul esofagitei
45. Care dintre următoarele simptome/semne sunt
asociate bolii de reflux laringo-faringian ?
A. tuse
B. voce răgușită A,B,C 1163
C. astm
D. hipersialoree
E. hematemeză
46. În care dintre următoarele situații poate fi enunțat
diagnosticul de boală de reflux gastroesofagian ?
A. In cazul unui pacient în vârstă de 30 ani, cu
pirozis recurent si regurgitații, fără semne de
alarmă.
B. În cazul în care la endoscopia digestivă A,B,C,E 1163
superioară se identifică leziuni de
esofagită.
C. În cazul în care la endoscopia digestivă
superioară se identifică aspect de esofag
Barrett.
D. Dacă la monitorizarea pH-ului intraluminal se
obține un scor DEMeester sub 14.72.
E. În cazul în care la monitorizarea pH-ului
intraluminal se constată o bună corelație între
prezența simptomelor și scăderea pH-ului
intraluminal sub 4.
tratamentul farmacologic în boala de reflux gastro-
esofagian sunt adevărate?
A. Antagoniștii receptorilor H2 pot fi utilizați în
combinație cu IPP la pacienții cu forme mai A,D 1163, 1164
severe de boala de reflux
B. Nizatidina inhibă adenozin-trifosfataza
hidrogen/potasiu
C. Preparatele pe bază de alginat produc
constipație
D. Preparatele pe bază de magneziu provoacă
diaree
E. Preparatele pe bază de aluminiu formează un
gel (plută de spumă)
48. Care dintre următoarele afirmații referitoare despre
esofagul hipersensibil sunt adevărate?
A. simptomatologia este prezentă A, B, C, 1165
B. modificările pH-ului sunt minore E
C. indexul simptomatic este pozitiv
D. endoscopia digestivă superioară relevă prezența
esofagitei
E. răspunsul la IPP este modest
49. Inhibitorii pompei de protoni:
A. au o eficiență crescută în pirozisul funcțional;
B. pot avea ca efect advers osteoporoza;
C. pot fi utilizați în combinație cu antagoniștii
receptorilor H2 la pacienții cu forme mai severe B, C,D,E 1163,1164
de BRGE;
D. reduc secreția de acid gastric cu 90%;
E. reprezintă tratamentul de elecție pentru cazurile
cu BRGE moderată și severă.
Infecția cu Helicobacter pylori
50. Cu referire la diagnosticul infecției cu B, D 1174
Helicobacter pylori, care dintre următoarele
afirmații sunt adevărate?
A. Metodele invazive de diagnostic includ
testul rapid pentru activitatea ureazică și
testele serologice.
B. H. pylori poate fi evidențiată microscopic pe
frotiuri colorate Giemsa obținute în timpul
examinării endoscopice.
C. Testele serologice sunt utile pentru
confirmarea eradicării.
D. Înaintea dozării antigenului fecal, pacienții
ar trebui să întrerupă terapia cu inhibitori de
pompă de protoni timp de 2 săptămâni.
E. Testul rapid pentru activitatea ureazică
este o metodă non-invazivă de diagnostic.
51. Cu referire la terapia de eradicare a infecției cu A, D, E 1174, 1175
A. Toți pacienții cu ulcer gastric sau duodenal
trebuie să benefecieze de terapie de
eradicare.
B. Incidența rezistenței la metronidazol și
claritromicină este în scădere.
C. Amoxicilina este utilizată atunci când
regimurile standard au eșuat.
D. Regimurule de eradicare includ două
antibiotice administrate în asociere cu o
doză dublă de inhibitor de pompă de
protoni
.
E. Durata minimă a terapiei de eradicare este
de 7 zile..
52. În caz de eșec al terapiei de eradicare a infecției cu C, E 1175
A. Regimul terapeutic indicat este compus din
Omeprazol și Claritromicină administrate în
priză unică.
B. Se recomandă terapie prelungită cu inhibitor
de pompă de protoni pentru vindecarea
ulcerului.
C. În regiunile cu rezistență la
claritromicină, sunt utilizate subcitratul de
bismut, metronidazolul, tetraciclină și un
inhibitor de pompă de protoni.
D. Terapia de tip secvențial presupune
administrarea de inhibitor de pompă de
protoni timp de 5 zile, urmată de o perioadă
de 5 zile de inhibitor de pompă de protoni în
asociere cu claritromicină.
E. Tratamentul pe o perioadă de
două săptămâni crește rata de
eradicare.
Stomacul și duodenul
53. Infecția cu Helicobacter pylori joacă un rol major B, C, D, 1172, 1173
în apariția următoarelor patologii: E
A. Boala de reflux gastroesofagian
B. Ulcerul duodenal
C. Gastrita antrală
D. Cancerul gastric
E. Ulcerul gastric
Bolile inflamatorii intestinale
54. Care dintre următorii sunt considerați factori de risc
pentru apariția/exacerbarea bolilor inflamatorii
intestinale ?
A. alimentația la sân; C, E 1198
B. apendicectomia în colita ulcerativă;
C. consumul de antiinflamatorii
nonsteroidiene;
D. familii sărace și numeroase care trăiesc într-
un habitat aglomerat;
E. fumatul în boala Crohn.
55. Următoarele aspecte anatomopatologice sunt B, C, D, 1200-1201
caracteristice bolii Crohn: E
A. celulele caliciforme la nivelul mucoasei sunt
în număr scăzut;
B. granuloamele non-cazeificante sunt prezente
la 50-60% din pacienți ;
C. boala poate afecta orice segment al tractului
digestiv;
D. procesul inflamator este transmural;
E. se pot asocia fistule și abcese intra-
abdominale.
56. Despre manifestările articulare associate bolilor A, C, D, 1201
inflamatorii intestinale sunt adevărate următoarele E
afirmații:
A. artrita simetrică a articulațiilor mici se
asociază cu HLA – B44;
B. forma poliarticulară se asociază cu puseele
de activitate ale bolii inflamatorii;
C. forma poliarticulară se asociază de regulă cu
uveita;
D. în forma pauciarticulară atacurile sunt acute
și auto-limitate;
E. sacroiliita se asociază cu HLA-B27.
57. Care din următoarele afecțiuni hepato-biliare se B, C, D, 1202
asociază bolilor inflamatorii intestinale? E
A. colangită biliară primitivă;
B. colangită sclerozantă;
C. ficat gras;
D. hepatită cronică;
E. litiază biliară.
58. Într-un puseu de activitate al bolii Crohn ce A, B, C, 1202
modificări ale parametrilor de laborator apar? D
A. calprotectină fecală crescută;
B. hipoalbuminemie;
C. leucocitoză;
D. proteină C reactivă crescută;
E. trombocitopenie.
59. În tratamentul de menținere a remisiunii în boala A, C, D 1203-1204
Crohn se folosesc următoarele medicamente:
A. azatioprină;
B. budesonid;
C. infliximab;
D. metotrexat;
E. prednison.
60. Care dintre următoarele afirmații referitoare la D,E 1203
tratamentul bolii Crohn sunt corecte ?
A. Aminosalicilații sunt recomandați pentru
inducerea remisiunii în puseele moderate și
severe
B. Antibioticele sunt utilizate de primă intenție
în puseele severe de boală Crohn
C. Glucocorticosteroizii sunt utilizați pentru
menținerea remisiei
D. În cazurile de afectare limitată la ileonul
terminal fără răspuns la terapia
convențională, se poate opta pentru rezecția
chirurgicală
E. Rata de recădere la întreruperea terapiei de
menținere convenționale este ridicată
61. Care dintre următoarele afirmații referitoare la A,C,D 1205
megacolonul toxic sunt corecte?
A. Diagnosticul diferențial include colita cu
citomegalovirus
B. Diagnosticul este confirmat prin
colonoscopie
C. Rata de mortalitate poate ajunge până la
25%
D. Radiografia abdominală pe gol evidențiază
un diametru al colonului de peste 6 cm
E. Tratamentul de primă intenție este
chirurgical
62. Următorii parametri fac parte din definiția A,B,E 1206
episodului sever de colită ulcerativă :
A. Albumină <30 g/L
B. Febră > 37.5⁰C
C. Leucocitoză > 16.000/mmc
D. Mai mult de 4 scaune/zi cu sânge
E. Tahicardie >90 bătăi/minut
63. Tratamentul inițial al pacienților cu colită ulcerativă B,C 1206
severă constă în:
A. Antibiotice (ciprofloxacin, metronidazol)
B. Heparină cu greutate moleculară mică
C. Hidrocortizon i.v.
D. Aminosalicilați
E. Ciclosporină
64. Pentru pacienții cu colită ulcerativă refractară la A,D,E 1206-1207
terapiile convenționale standard se recomandă :
A. Agenți anti-TNF
B. Ciclosporină administrată i.v.
C. Inhibitor al molecule de adeziune
intracelulară-1
D. Inhibitor oral al Janus kinazei 1-3
E. Terapie anti-integrină
Hepatita
65. Profilaxia hepatitei virale A prin imunizare activă
se recomandă în următoarele situații :
A. Expunere la virusul hepatitei A în urmă cu
mai puțin de 2 săptămâni B,C,D,E 1277
B. Focare comunitare
C. Pacienți cu boală hepatică cronică
D. Pacienți cu hemofilie
E. Persoane care călătoresc frecvent în zone
endemice
66. Următoarele afirmații referitoare la tratamentul
hepatitei virale A sunt adevărate :
A. Corticosteroizii nu oferă beneficiu A,B 1277
B. De obicei, internarea în spital nu este
necesară
C. Repausul este extrem de important
D. Se impun măsuri dietetice stricte
E. Se recomandă tratament specific antiviral
67. Următoarele afirmații referitoare la virusul hepatitei
B sunt adevărate:
A. Există o corelație strânsă între genotipuri și A,C,D 1278
ariile geografice
B. Genotipurile pot influența șansa de răspuns
la analogi nucleozidici
C. Mecanismul replicării VHB este revers
transcripția
D. Mutațiile ADN-polimerazei survin în urma
tratamentului cu lamivudină
E. VHB este direct citopatic
68. Care sunt scopurile actuale ale tratamentului în
hepatita virală C?
A. Eliminarea ARN VHC din ser
B. Prevenirea dezvoltării hepatocarcinomului 1283
C. Eliminarea Ac anti VHC din ser A, B, E
D. Eliminarea particulelor virale din ADN-ul
hepatocitelor
E. Oprirea progresiei bolii hepatice active
69. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte ?
A. Virusul hepatitei D aparține familiei
Flaviviridae C,D 1282
B. Virusul hepatitei D este o particulă ADN
incompletă inclusă într-un înveliș de Ag
HBs
C. Hepatita virală D este comună în Europa de
Est
D. Insuficiența hepatică acută poate surveni în
cazul co-infecției sau a suprainfecției cu
virusul hepatitei D
E. ARN VHD poate fi regăsit în ser doar
în formele cronice de infecție VHD
70. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate? C,E 1282
A. Diagnosticul de suprainfecție VHD se
susține prin prezența anticorpilor IgG anti
VHD în același timp cu anticorpii anti HBc
IgM
B. În cazul suprainfecției VHD sinteza activă
de ADN VHB este crescută
C. Diagnosticul de co-infecție VHD este
confirmat prin prezența anticorpilor anti
VHD IgM și a anticorpilor anti HBc tip
IgM
D. Insuficiența hepatică acută este foarte rară
în cazul suprainfecției VHD
E. În cazul co-infecției VHD, IgM anti delta
apar la 1 săptămână și dispar după 5-6
săptămâni
71. Care dintre următoarele afirmații referitoare la A,B,D,E 1276
hepatita virala A, sunt adevărate?
A. adeseori determină epidemii
B. apare datorita ingestiei alimentelor si apei
contaminate
C. apare de obicei iarna
D. forma anicterică este comună la copii
E. persistența grețurilor, vărsăturilor sau a
confuziei mentale obligă la internarea în
spital
72. Virusul hepatitei A A,C 1276
A. Este un picornavirus
B. Prezintă 6 serotipuri
C. Se replică în ficat
D. Este excretat in fecale timp de 6 luni după
debutul bolii clinice
E. Este format dintr-o singură polipeptidă
(VP1) care formează o capsidă etanșă
care conține ARN
73. Care dintre virusurile hepatitice pot determina B,C,D 1276
în timp cancer hepatic ?
A. Virusul A
B. Virusul B
C. Virusul C
D. Virusul B+D
E. Virusul E
74. Care dintre următoarele virusuri pot determina B,C,D 1276
hepatite cronice:
A.Virusul hepatitei A
B.Virusul hepatitei B
C.Virusul hepatitei C
D.Virusul hepatitei D
E.Virusul hepatitei E
75. Care dintre următoarele criterii le aveți în vedere A, C, D 1281
pentru tratamentul hepatitei cronice B
A. Gradul și stadiul histologic
B. Nivelul Ag HBs
C. Nivelul seric al ADN VHB
D. Nivelurile serice ale ALT
E. Prezența Ac anti HBe
76. Care dintre următorii factori sunt considerați ca
factori predictivi favorabili pentru un răspuns A,D 1281
susținut la tratamentul cu analogi nucleotidici în
hepatita cronică B:
A.Durata scurtă a bolii
B.Niveluri crescute ale ADN
VHB C.Prezența virus Delta
D.Sexul feminin
E.Transaminaze serice scăzute
Ciroza hepatică
77. Care dintre următoarele elemente sunt necesare
pentru clasificarea Child-Pugh a cirozei hepatice:
A. Ascita
B. Bilirubina totală A,C,D 1291
C. Encefalopatia
D. Albumina serică
E. Colesterol seric
78. Dintre cauzele hipertensiunii portale fac parte:
A. Ciroza hepatică
B. Pericardita acută exudativă
A,C,D,E 1293
C. Tromboza venei porte
D. Pericardita constrictivă
E. Sindromul Budd-Chiari
79. Indicațiile transplantului hepatic includ: A,B,D,E 1292
A. Colangita biliară primitivă
B. Ciroza NASH
C. Boala hepatică alcoolică, dacă
pacientul continuă să consume alcool
D. Insuficiența hepatică acută
E. Boala hepatică alcoolică, dacă pacientul
a încetat să consume alcool
80. Care dintre următoarele date sunt indicatori de
prognostic nefavorabil la pacienții cu ciroză
hepatica?
A. Albumina serică < 28 g/L
B. Creșterea creatininei > 130µmol/dl A,B,D,E 1291
C. Hepatomegalia
D. Sodiu seric < 125 mmol/L
E. Timp de protrombină cu peste 6 sec peste
valoarea normală
81. Care dintre următoarele informații vă sunt necesare
pentru calcularea scorului și clasei Child-Pugh?
A. Albumina serică
B. Bilirubina A,B 1291
C. Proteine totale
D. Proteinuria
E. Tensiunea arterială
insuficiența hepatică acută survenită pe o
hepatopatie cronică (ACLF) este adevărată?
A. ACLF este diferită de ciroza
decompensată tradițională A,C,E 1291
B. Apare la vârste avansate
C. Are mortalitate mare pe termen scurt
D. Este o complicație cronică a cirozei hepatice
E. Etiologie alcoolică este cea mai frecventă
83. În cazul peritonitei bacteriene spontane sunt
adevărate următoarele afirmații:
A. Această complicație trebuie suspectată la A,D 1297
orice pacient cu ascită a cărui stare clinic se
deteriorează
B. Cele mai frecvente organisme identificate în
lichidul de ascită sunt bacteriile din genul
Streptoccocus
C. Pentru inițierea tratamentului antibiotic este
necesară identificarea bacteriei în cultura
lichidului de ascită
D. Tratamentul constă în antibiotic cu spectru
larg asociat cu perfuzii cu soluții de albumin
umană
E. Se indică oprirea tratmentului diuretic
deoarece acesta crește riscul de insuficiență
renală
84. Care dintre următorii factori sunt recunoscuți ca
precipitanți pentru encefalopatia portosistemică A,B,C,D 1297
asociată cirozei hepatice?
A. Peritonita bacteriană spontană
B. Constipația
C. Proceduri chirurgicale
D. Hemoragia gastrointestinală
E. Regim alimentar bogat în glucide
85. Care dintre următoarele afirmații în legătură cu
sindromul hepato-renal sunt adevărate?
A. Apare de obicei la pacienții cu ciroză B, E 1298
hepatică avansată, hipertensiune portală cu
sau fără lichid de ascită
B. Histologia renală este de obicei normală, iar
capacitatea de concentrare a urinii este
păstrată
C. Rata de filtrare glomerulară este redusă,
iar renina plasmatică este scăzută
D. Terapia beta-blocantă și constipația
reprezintă factori precipitanți
E. Terlipresina asociată cu soluție de albumin
i.v. ameliorează funcția renală
86. Dintre cauzele cirozei hepatice fac parte:
A. Consumul de alcool
B. Hepatita virală A
A,C,D,E 1289
C. Hepatita virală B ± D
D. Ficatul gras non-alcoolic
E. Hepatita virală C
87. Dintre cauzele hipertensiunii portale fac parte:
A. Ciroza hepatică
B. Pericardita acută exudativă
A,C,D,E
C. Tromboza venei porte 1293
D. Pericardita constrictivă
E. Sindromul Budd-Chiari
88. Pentru profilaxia secundară a hemoragiei variceale
se pot utiliza:
A. Octreotide
B. Betablocante neselective B,C 1295
C. Bandare variceală
D. Somatostatina
E. Terlipresina
89. Factorii precipitanți ai encefalopatiei hepatice sunt:
A,B,D,E 1297
A. Hemoragia gastro-intestinală
B. Orice procedură chirurgicală
C. Rifaximina
D. Infecțiile
E. Regim bogat în proteine
90. Dintre manifestările clinice întâlnite în A,B,D 1301
hemocromatoză fac parte următoarele:
A. Pigmentarea bronzată a pielii
B. Hepatomegalia
C. Xantelasma
D. Aritmiile
E. Contractura Dupuytren
91. Care dintre următoarele măsuri terapeutice sunt B,D,E 1302
indicate în degenerescența hepatolenticulară
progresivă:
A. Flebotomia
B. Penicilamina zilnic
C. Dializa hepatică
D. Trientina
E. Acetat de zinc
92. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte A,D,E 1302-1303
referitor la deficitul de alpha1-antitripsină:
A. Poate conduce la ciroză hepatică
B. Α1-antitripsina serică este crescută peste
valoarea normală în majoritatea cazurilor
C. Tratamentul specific include corticoterapia
în formele severe
D. Deficitul de alpha1-antitripsină este asociat
cu emfizemul pulmonar
E. Măsurile terapeutice includ oprirea
fumatului
93. Care dintre următoarele elemente sunt caracteristice A,B,E 1299
pentru colangita biliară primitivă:
A. Anticorpi antimitocondriali prezenți
B. IgM seric poate prezenta valori foarte mari
C. IgG seric poate prezenta valori foarte mari
D. Anticorpii antinucleari prezenți
E. Colesterolul seric este crescut
HDS VARICEALĂ
94. Măsurile pentru resuscitarea pacientului cu HDS
variceală cuprind:
A. Restabilirea volemiei
B. Robinet pentru evacuarea hidrotoraxului
C. Montarea unei linii intravenoase centrale A, C, D 1293-1294
D. Antibioterapie profilactică
E. Reducerea presiunii portale prin medicație
beta-blocantă
95. Următoarele afirmații referitoare la terapia cu
vasoconstrictoare în HDS variceală sunt adevărate:
A. Terlipresina este rezervată pacienților care
au contraindicații la somatostatină
B. Reduce fluxul portal prin constricție
arterială splanhnică
C. Are beneficii atunci când este utilizată în
combinație cu tehnicile endoscopice B, C, D 1294
D. Terlipresina nu trebuie administrată
pacienților cu boală cardiacă
ischemică
E. Efectele secundare cele mai frecvente
ale Terlipresinei sunt durerile toracice și
congestia feței
96. Complicațiile tamponamentului cu balon sunt:
A. Refluxul gastroesofagian
B. Pneumotoraxul
C. Pneumonia de aspirație C, D, E 1294-1295
D. Ulcerarea mucoasei
E. Ruptura esofagului
Tipuri de ciroză
97. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte în
cazul bolii Wilson:
A. Cuprul urinar prezintă valori scăzute,
sub 40 µg în 24 ore
B. Cuprul seric este de obicei scăzut
B,C,D 1302
C. Ceruloplasmina poate fi normală
D. Biopsia hepatică poateaduce un aport
diagnostic
E. Analiza genetică arată instabilitate
microsatelitara
98. Care dintre următoarele măsuri terapeutice sunt
indicate în degenerescența hepatolenticulară
progresivă:
A. Flebotomia cu emisie de sânge
B,D,E 1302
B. Penicilamina zilnic
C. Dializa hepatică
D. Trientina
E. Acetat de zinc
99. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte
referitor la deficitul de alpha1-antitripsină: A,D,E 1302-1303
A. Poate conduce la ciroză hepatică
B. Α1-antitripsina serică este crescută peste
valoarea normală în majoritatea cazurilor
C. Tratamentul specific include corticoterapia
în formele severe
D. Deficitul de alpha1-antitripsină este asociat
cu emfizemul pulmonar
E. Măsurile terapeutice includ oprirea
fumatului
NEUROLOGIE ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL
Referință bibliografică -1
100. Cauzele frecvente ale accidentului vascular cerebral
(AVC) cardio-embolic sunt reprezentate de:
A. Vasculopatia obstructivă -lipohialinozică;
B. Vegetațiile infecțioase; B,C,D Pag. 837, paragraf
C. Calcificările de cauză reumatoidă; 1, coloana 2
D. Afecțiunile valvulare congenitale;
E. Ulcerația unei plăci aterosclerotice murale
carotidiene ;
101. Cauzele emboliilor paradoxale în accidentele Pag.837, paragraf
vasculare cerebrale (AVC) sunt reprezentate de: 5, coloana 2
A. Vasculopatia obstructivă -lipohialinozică;
B. Disecția arterei carotide interne; C,E
C. Fistula arterio-venoasă pulmonară;
D. Mixomul atrial;
E. Foramen ovale patent;
102. Elementele de diagnostic clinic pentru disecția de Pag. 837, paragraf
arteră carotidă sunt reprezentate de:: 9, coloana 2
A. Pareză nerv XI;
B. Sindrom Horner;
C. Cervicalgie ; A,C,E
D. Pareză nerv III;
E. Facialgie ;
103. Cauzele accidentelor ischemice tranzitorii (AIT) Pag. 838, paragraf
sunt reprezentate de: 2, coloana 1
A. Hipotensiune ortostatică; A,B,E
B. Microembolii ;
C. Hipercoagulabilitate ;
D. Sarcină ;
E. Aritmii cardiace ;
104. Factorii predispozanți pentru accidentele vasculare Pag.838, paragraf
ischemice arteriale la pacienții tineri sunt 1,coloana 2
reprezentați de:
A. Anticorpii anticardiolipină; A,D,E
B. Amiloidoză ;
C. Contraceptive orale ;
D. Hiperhomocisteinemie ;
Anticorpi anticoagulant lupic ;
105. Diagnosticul accidentului vascular ischemic Pag.839, paragraf
tranzitoriu (AIT) se stabilește prin: 3,coloana 1
A. Durata sub 24 h ; B,E
B. Durata de câteva minute ;
C. Zonă de infarct evidențiată imagistic ;
D. Durata sub 72 h;
Pierderea bruscă a unei funcții neurologice
106. Diagnosticul diferențial al accidentelor ischemice Pag. 840, paragraf
tranzitorii (AIT) se poate face cu: 1, coloana 1
A. Epilepsia generalizată ;
B. Angiopatia amiloidă cerebrală ; B,C,D
C. Migrena cu aură ;
D. Epilepsia focală;
E. Procesele expansive intracraniene;
NEUROLOGIE HEMORAGIA INTRACRANIANĂ
Referință bibliografică -1
107. Cele mai frecvente localizări ale hemoragiilor
intracerebrale de cauza hipertensivă sunt la nivelul:
A. Cerebelului ;
B. Punții ; Pag.845, paragraf
C. Lobului insulei ; A,B,D 5, coloana 2
D. Ganglionilor bazali;
E. Genunchiului corpului calos;
108. Anevrismele intracraniene saculare se localizează Pag.847, paragraf
cel mai frecvent: 7, coloana 1
A. Între artera comunicantă anterioară și artera A,D,E
cerebrală anterioară;
B. La nivelul arterei pericaloase;
C. La nivelul arterei bazilare;
D. În bifurcația arterei cerebrale mijlocii;
E. Între artera cominicantă posterioară si artera
carotidă internă;
109. Tromboza sinusului cavernos va determina:
A. Durere oculară;
B. Crize epileptice focale; Pag.848, paragraf 6
C. Sufluri la ascultația oculară ; A,D,E , coloana 2
D. Exoftalmie ;
E. Chemozis ;
110. Tabloul clinic caracteristic al unei hemoragii Pag.848, paragraf
extradurale după un traumatism cranio-cerebral este 6,coloana 1.
reprezentat de:
A. Absența pierderii stării de conștiență; B,C,D,E
B. Hemipareză controlaterală traumatismului ;
C. Prezența intervalului de luciditate ;
D. Dilatare pupilară ipsilaterală traumatismului
;
E. Scurtă pierdere a stării de conștiență ;
Endocrinologie
Referință bibliografică 1
111. Care dintre următoarele tumori hipofizare sunt
majoritar microadenoame?
A. Prolactinoame
B. Adenoame secretante de GH (acromegalie) A,C 593 (1)
C. Adenoame secretante de ACTH
(boala Cushing)
D. Tumori nefuncționale
E. Craniofaringioame
112. Care dintre următoarele teste dinamice sunt utile
pentru diagnosticarea deficitului de GH?
A. Test de toleranță la glucoză
B. Test la glucagon B,D 594 (1)
C. Test de stimulare la tetracosactid
D. Test de toleranță la insulin
E. Test la sete
113. Care dintre următoarele afirmații sunt false?
A. Testul la doză mică de dexametazonă și 1
mg overnight sunt folosite pentru
diagnosticul diferențial al bolii Cushing de
celelalte etiologii ale sindromului Cushing
B. Testul la doză mare de dexametazonă și A,C,D 600-602 (1)
testul la CRH diferențiază boala Cushing de
secreția ectopică de ACTH
C. Sindromul Nelson reprezintă o boală
Cushing generată de un
macroadenom hipofizar
D. O valoare mare a ACTH este găsită în
cazul adenoamelor sau carcinoamelor
corticosuprarenaliene
E. Adenoamele hipofizare secretante de
ACTH sunt cel mai frecvent
microadenoame
114. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate?
A. IRM hipofizar nu vizualizează întotdeauna
adenoamele hipofizare secretante de ACTH
B. O tumoră care secretă ectopic ACTH poate A,B,E 601,602 (1)
fi ocazional vizualizată prin scintigrafie cu
octreotid radiomarcat.
C. Lipsa supresiei la doză mare de
dexametazon sugerează prezența unui
adenom hipofizar secretant de ACTH.
D. Cateterizarea selectivă a sinusului pietros
inferior servește pentru localizarea
suprarenalei care secretă în exces
glucocorticoizi
E. Concentrațiile plasmatice scăzute de ACTH
sugerează un sindrom Cushing ACTH-
independent
115. Care sunt investigațiile care sugerează prezența
unui hiperaldosteronism primar?
A. Aldosteron crescut
B. Activitate reninică plasmatică scăzută A,B,D 607 (1)
C. Hiperpotasemie
D. Hiperpotasurie
E. Raport aldosteron/renină scăzut
116. Care modificări biologice nu sunt sugestive pentru
hiperparatiroidismul primar?
A. Hipercalcemie și hiperfosfatemie
B. Hipercalciurie și hiperfosfaturie A,D 644,645 (1)
C. Hipercalcemie și hipofosfatemie
D. Hipocalciurie și hiperfosfaturie
E. Fosfatază alcalină serică crescută
117. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate?
A. MEN2a poate asocia cancer medular
tiroidian, tumori paratiroidiene și
feocromocitom.
B. MEN1 poate asocia tumori paratiroidiene, A,B,D 649 (1)
pancreatice și hipofizare
C. MEN2b este cauzat de mutații ale meninei
de pe cromozomul 11
D. MEN2 e cauzat de mutații ale
protooncogenului RET de pe
cromozomul 10
E. MEN1 poate asocia un fenotip marfanoid
118. Care interpretări ale investigării unui sindrom
poliuro-polidipsic cu hipoosmolaritate urinară sunt
greșite?
A. Concentrarea urinii în timpul probei setei
sugerează un diabet insipid nefrogen
B. Lipsa concentrării urinii în timpul probei A,E 642,643 (1)
setei sugerează un diabet insipid indiferent
de etiologie
C. Concentrarea urinii la testul la desmopresină
sugerează un diabet insipid central
D. Lipsa concentrării urinii la testul la
desmopresină sugerează un diabet insipid
nefrogen
E. Lipsa concentrării urinii în timpul probei
setei pune diagnosticul de diabet insipid
central
119. Care dintre caracteristicile de mai jos nu sunt
specifice pentru carcinomul medular tiroidian?
A. Are drept marker specific tiroglobulina
B. Poate fi asociat neoplaziei endocrine A,B 621,622 (1)
multiple de tip 1
C. Este cauzat de mutația protooncogenei RET
în 25% din cazuri
D. Nu beneficiază de terapia cu iod radioactive
E. Are prognostic mai rezervat decât
carcinoamele tiroidiene diferențiate
120. Ce tipuri de afecțiuni endocrine se pot asocia
cancerului medular?
A. Adenom hipofizar secretant de GH
(acromegalie)
B. Gastrinom C,D 621,622 (1)
C. Adenom paratiroidian
D. Feocromocitom
E. Glucagonom
Endocardita infecțioasă
Referință bibliografică: 1
121. Endocardita infecțioasă cu hemoculturi negative: B,D Pag. 1104
A. este cauzată de Staphilococcus aureus;
B. reprezinta 5-10% din totalul cazurilor de
endocardită;
C. nu este determinantă de tratamentul
prealabil cu antibiotice;
D. poate fi determinată de Coxiella burnetii;
reprezinta 50% din totalul cazurilor de endocardită.
122. Pentru stabilirea diagnosticului cert de endocardită A,D,E Pag. 1104
infecțioasă sunt necesare:
A. 2 criterii majore;
B. 1 criteriu major;
C. 3 criterii minore;
D. 5 criterii minore;
1 criteriu major și 3 criterii minore.
123. Există suspiciunea clinică înaltă de endocardită B,C,D Pag. 1105
infecțioasă în caz de:
A. suflu sistolic nou-depistat;
B. leziune valvulară nou apărută;
C. febră + material protetic intracardiac;
D. evenimente embolice de cauză necunoscută;
febra izolata.
124. Endocardita infecțioasă pe proteză valvulară C,D,E Pag. 1104
survenită precoce (<60 zile):
A. are un prognostic favorabil;
B. este probabil dobândită în comunitate;
C. cel mai frecvent cauzată de
Staphilococcus aureus;
D. dobândită intraoperator sau precoce
postoperator;
E. are prognostic rezervat pentru MRSA.
Resuscitarea cardiacă (p.1045-1048)
Referință bibliografică (1
125. Care dintre următoarele ritmuri evidentiate ECG
sunt şocabile?
A. tahicardia ventriculară fără puls; p. 1047
B. asistola; A, D
C. tahicardia ventriculară cu puls;
D. fibrilaţia ventriculară;
E. activitatea electrică fără puls.
126. Care dintre următoarele cauze reversibile ale
stopului cardiorespirator fac parte din cei 4H ce
trebuie excluşi sau trataţi ? B,C,D,E p. 1047-1048
A. hipertermia;
B. hipovolemia;
C. hipoxia;
D. hiperpotasemia;
E. hipopotasemia.
127. Care dintre următoarele ritmuri aratate de catre
ECG sunt neşocabile?
A. bradicardia;
B. tahicardia ventriculară fără puls; C, E p. 1047
C. asistola;
D. fibrilaţia ventriculară;
E. activitatea electrică fără puls.
128. Care dintre următoarele intervenţii complementare

trebuie realizate în timpul resuscitării
cardiopulmonare (RCP) ?
A. administrarea de amiodaronă după 1 şoc
electric extern; B,D,E p. 1047
B. oxigenoterapie;
C. administrarea de xilină la fiecare 3-5
minute;
D. administrarea de adrenalină la fiecare 3-5
minute;
E. obţinerea accesului vascular (intravenos sau
intraosos).
Valvulopatii
Referință bibliografică (1
129. Ce se poate evidentia la examenul clinic al stenozei B, C pg 1092
mitrale?
A. Puls cu amplitudine crescuta
B. Turgescenta jugulara
C. Flush malar
D. Clacment de inchidere al mitralei
E. Zgomotul 1 intarit in cazul stenozei mitrale
calcificate
130. Care din urmatoarele elemente pot fi intalnite pe ECG-ul A,D,E pg 1093
pacientilor cu stenoza mitrala?
A. Unda P “bifida”
B. Deviatie axiala stanga
C. P “pulmonar”
D. Fibrilatia atriala
E. Unda R inalta in derivatia V1
131. Care dintre urmatoarele semne poate fi intalnit in B,C,E pg.1095
regurgitarea mitrala:
A. Zgomot 1 intarit
B. Zgomot 3 accentuat
C. Soc apexian difuz, deplasat lateral
D. Suflu holodiastolic cu intensitate maxima la apex
si iradiere in axila
E. Clic mezosistolic, in cazul valvelor mixomatoase
132. Cele mai frecvente cauze ale regurgitarii mitrale sunt: A,B,C,D pg 1095
A. Endocardita infectioasa
B. Afectarea reumatismala
C. Afectarea degenerativa, mixomatoasa
D. Boala cardiaca ischemica
E. Defectul septal atrial
133. Care dintre urmatoarele enunturi sunt adevarate, referitor C, D, E pg 1097
la prolapsul de valva mitrala?
A. Cauza este autoimuna
B. Este mai frecvent intalnita la barbati
C. Se asociaza cu boli ale tesutului conjuctiv
D. Poate avea transmitere familiala
E. Se mai numeste boala Barlow
134. Stenoza aortica valvulara cuprinde: A, C, D pg 1097
A. Stenoza pe o valva bicuspida congenitala
B. Obstructia supravalvulara
C. Stenoza aortica reumatismala
D. Stenoza pe valva aortica tricuspida calcificata
E. Stenoza aortica subvalvulara
135. Care afirmatie este adevarata, referitor la tratamentul A, B, C, pg 1099
stenozei aortice? E
A. Interventia chirurgicala trebuie luata in considerare
la pacientii cu bicuspidie aortica si aorta
ascendenta >50mm
B. La pacientii cu stenoza aortica severa
asimptomatica, interventia chirurgicala este
recomandata in cazul unei velocitati maxime
transaortice > 5,5 m/s
C. Inlocuirea valvulara aortica este recomandata
in cazul stenozei aortice severe simptomatice
D. La pacientii cu stenoza aortica severa
asimptomatica interventia chirurgicala este
recomandata in cazul cresterii velocitatii maxime
transaortice cu > 1 m/s pe an
E. La pacientii cu stenoza aortica severa
asimptomatica interventia chirurgicala este
recomandata in cazul unei fractii de ejectie <50%
136. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la regurgitarea A, B, C pg. 1099
aortica sunt false?
A. Tensiunea diastolica creste
B. Pulsul este lent, cu amplitudine redusa
C. Aritmiile sunt extrem de frecvente
D. Semnele clinice se pot datora
circulatiei hiperdinamice
E. Pentru a se mentine debitul cardiac, volumul
de sange ejectat din aorta trebuie sa creasca
137. Urmatoarele nu sunt cauze de regurgitare aortica acuta: B,E pg 1100
A. Ruptura de anevrism de sinus Valsalva
B. Sindromul Marfan
C. Disectia de aorta
D. Endocardita infectioasa
E. Sifilisul
138. Care dintre urmatoarele enunturi referitoarea la stenoza A,C,D,E pg
tricuspidiana sunt adevarate: 1100,1101
A. Determina reducerea debitului cardiac
B. Este mai frecventa la barbati
C. Se deceleaza suflu mezosistolic la nivelul marginii
sternale stangi, accentuat in inspir
D. Apare in sindromul carcinoid
E. Determina hepatomegalie, ascita si edeme
139. Care dintre urmatoarele pot fi cauze pentru regurgitarea B,C,D,E pg 1100
aortica cronica?
A. Disectia de aorta
B. Bicuspidie aortica
C. Sindrom Marfan
D. Afectare reumatismala
E. Hipertensiune arteriala severa
140. Care din urmatoarele enunturi sunt adevarate referitor la B,D pg 1102-
protezele valvulare mecanice? 1103
A. Degenereaza la 10 ani
B. Necesita anticoagulare pe toata durata vietii
C. Nu sunt trombogene
D. Zgomotele valvelor mecanice se pot auzi atat la
deschidere cat si la inchidere
E. Anticoagularea se poate face atat cu antivitamine K
sau anticoagulante orale directe
141. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata referitor la A, D, E pg 1103
sarcina si protezele valvulare?
A. Valvele mecanice sunt trombogene si necesita
anticoagulare pe toata perioada vietii, aceasta fiind
complexa in sarcina
B. Warfarina nu traverseaza bariera placentara
C. Warfarina nu are efect anticoagulant la fat
D. Heparina nefractionata sau cu greutate
moleculara mica pot reprezenta optiuni
terapeutice in aceste cazuri
E. Valvele biologice sunt preferate in timpul sarcinii
Anemia microcitară. Anemia macrocitară.
Adam Feather
142. Care dintre următoarele simptome pot fi regăsite în cadrul
anemiilor?
A. Cefalee; A, D, E 327
B. Sincopa;
C. Polipnee;
D. Fatigabilitate;
E. Astenie.
143. Cum sunt descrise anemiile în mod obișnuit?
A. Hipocrome macrocitare, cu VEM scăzut; C,D 327
B. Hipocrome microcitare, cu VEM crescut;
C. Macrocitare, cu VEM crescut;
D. Normocrome normocitare, cu VEM normal;
E. Macrocitare, cu VEM normal.
144. În cadrul anemiilor, examinarea măduvei osoase,
presupune evaluarea următoarelor, cu excepția: D,E 328
A. Celularitatea măduvei;
B. Morfologia tuturor liniilor celulare;
C. Tipul de eritropoieză;
D. Depozitele de cupru;
E. Prezența celulelor hematopoietice, de tipul
celulelor canceroase.
145. Cauzele de apariție a anemiei feriprive sunt următoarele:
A. Pierderi de sânge; A,D 330
B. Cereri scăzute de fier;
C. Creșterea absorbției fierului;
D. Scăderea absorbției fierului;
E. Aport crescut.
146. Următoarele caracteristici clinice observate în cazurile cu
deficit de fier foarte îndelungat sunt, cu excepția: C,D 331
A. Stomatită angulară;
B. Păr fragil;
C. Hipertrofierea papilelor linguale;
D. Unghii cu formă convexă (koilonichie);
E. Sindrom de disfagie și glosită.
investigațiile paraclinice din cadrul anemiilor B,C,D,E 333
megaloblastice sunt false?
A. VEM este de cele mai multe peste 96 fL;
B. În cazul unui dismorfism eritrocitar, VEM are o
valoare mare;
C. Pe frotiul sanguin periferic, nucleul neutrofilelor
este hipersegmentat, având 3 sau mai mulți lobi;
D. Dacă este severă, se asociază cu leucocitoză și
trombocitopenie;
E. Lactat dehidrogenaza (LDH) este de
obicei crescută, reflectând eritropoieza
eficientă.
148. Anemia pernicioasă prezintă următoarele elemente din
cadrul tabloului clinic, cu excepția: A,B,D,E 334
A. Debutul este rapid;
B. Poate apărea limba roșie, nedureroasă;
C. Poate apărea stomatita angulară;
D. Modificările neurologice netratate mult timp sunt
reversibile;
E. Anomaliile neurologice apar numai la
niveluri foarte crescute ale vitaminei B12.
149. În cadrul anemiei pernicioase, pacienții pot prezenta
următoarele, cu excepția: A,C 334
A. Parestezii asimetrice la nivelul degetelor de la
mâini și picioare;
B. Pierdere precoce a sensibilității vibratorii;
C. Pierdere tardivă a sensibilității proprioceptive;
D. Slăbiciune progresivă;
E. Ataxie;
150. Care dintre următoarele afirmații legate de tratamentul și
prevenția anemiei megaloblastice sunt false? A,B,D 336
A. Transfuzia de sânge este indicată de obicei în
anemia cronică;
B. Tratamentul cu acid folic și vitamină B12 la
pacienții cu stare gravă se poate face doar după
confirmarea deficitelor;
C. Tratamentul depinde de tipul deficitului;
D. Transfuzia de sânge este lipsită de pericole la
pacienții vârstnici;
E. Acidul folic poate produce un răspuns hematologic
în deficitul de vitamină B12.
151. Următoarele afirmații legate de tratamentul deficitului de
vitamină B12 sunt adevărate, cu excepția: B,E 336
A. Ameliorarea simptomatologiei clinice poate apărea
în 48 de ore de la debutul tratamentului;
B. Se pot observa valori maxime ale reticulocitozei la
aproximativ 2-3 zile de la începerea tratamentului;
C. Deficitul de fier se dezvoltă adesea în primele
săptămâni de terapie;
D. Se pot utiliza și scheme de tratament oral cu
vitamina B12;
E. Poate apărea hiperkaliemia;
152. Următoarele afirmații legate de tratamentul deficitului de
fier sunt false, cu excepția: A,E 332
A. Fierul oral este suficient în majoritatea cazurilor;
B. Efectele secundare precum greața, diareea sau
constipația sunt extrem de rare;
C. Depozitele de fier sunt încărcate mult mai încet în
urma administrării parenterale de fier;
D. Administrarea parenterală este însoțită de
un răspuns hematologic mult mai rapid;
E. Fierul oral se întrerupe în cazul administrării
parenterale.
153. Care dintre următoarele afirmații legate de fier sunt
adevărate? A,D 329
A. Absorbția poate fi crescută la 20-30% în deficiența
de fier și sarcină;
B. Fierul non-heminic este mai bine absorbit decât
fierul heminic;
C. Majoritatea fierului este absorbită în intestinul
subțire distal;
D. Transportatorul de hem intestinal este HCP 1
(proteína transportatoare de hem 1);
E. Fierul heminic se găsește în principal în cereale;
154. Despre necesarul de fier sunt adevărate următoarele
afirmații, cu excepția: C,D 330
A. Pierderea de sânge la femei prin menstruație care
depășește 100 mL va duce de obicei la deficiență
de fier;
B. La adultul normal, conținutul de fier al corpului
rămâne relativ fix;
C. În fiecare zi se pierd 5-10 mg de fier prin materiile
fecale, urină și transpirație;
D. Necesarul de fier este scăzut în timpul sarcinii;
E. Necesarul de fier este mărit în timpul creșterii.
155. Anemia sideroblastică se caracterizează prin următorarele,
cu excepția: A,D 332
A. Sunt tulburări moștenite sau dobândite care
răspund la o simplă suplimentare hematinică;
B. Frotiul sanguin este adesea dismorfic;
C. Pot fi moștenite ca o boală X linkată;
D. Sinteza ineficientă a hemului este responsabilă de
celule macrocitare, hipocrome;
E. Poate apărea în artrita reumatoidă, carcinoame.
156. Care dintre următoarele afirmații legate de anemia cronică
sunt false? A,D,E 332
A. Apar la indivizii cu boli inflamatorii acute;
B. Este una dintre cele mai frecvente tipuri de anemii;
C. Apare în boala Crohn, artrita reumatoidă, LES;
D. Cantitatea de IL-5 produsă în timpul infecției este
un stimulator puternic al expresiei hepcidinei;
E. Fierul seric și capacitatea totală de legare a fierului
(CTLF) sunt crescute.
Insuficiența cardiacă
Referință bibliografică 1. Adam Feather
157. Întoarcerea venoasă (presarcina) se caracterizează prin A,B,E 1070
următoarele, cu excepția:
A. În disfuncția miocardică ușoară debitul cardiac
scade;
B. Fracția de ejecție scade tardiv în insuficiența
cardiacă;
C. Creșterea presiunii venoase contribuie la apariția
dispneei;
D. Creșterea presiunii venoase sistemice determină
apariția ascitei, hepatomegaliei și edemelor
declive;
E. Creșterea debitului cardiac determină
redistribuția sângelui pentru menținerea perfuziei
organelor vitale.
158. Despre remodelarea miocardică în cadrul insuficienței B,D,E 1070
cardiace se pot face următoarele afirmații, cu excepția:
A. Este un proces progresiv;
B. Hipertrofia, pierderea miocitelor și fibroza
miocardică scăzută sunt elemente definitorii ale
remodelării;
C. Continuă luni de zile după leziunea inițială;
D. Modificarea formei ventriculului poate determina
creșterea funcției cardiace globale;
E. În cardiomiopatii procesul de dilatare sau
hipertrofie se produce în prezența ischemiei.
159. Despre peptidele natriuretice (ANP, BNP, CNP) sunt A,B,D,E 1071
adevărate următoarele, cu excepția:
A. ANP este eliberat predominant din ventriculi;
B. BNP este eliberat din miocitele atriale ca
răspuns la întindere;
C. CNP are efecte similare cu cele ale BNP și ANP;
D. NT-pro BNP este o proteină activă, scindată din
proBNP;
E. Nivelul de ANP este scăzut în insuficiența cardiacă
congestivă.
160. Legat de radiografia toracică în insuficiența cardiacă, sunt A,C,D,E 1072
false următoarele, cu excepția:
A. Evaluează prezența congestiei venoase pulmonare;
B. Evaluează prezența liniilor Kerley A;
C. Evaluează prezența revărsatului pleural la nivelul
scizurilor;
D. Evaluează prezența edemului pulmonar;
E. Evaluează prezența cardiomegaliei.
161. În cadrul insuficienței cardiace, cateterismul cardiac are C,D 1072
următoarele roluri, cu excepția:
A. Se folosește pentru diagnosticul insuficienței
cardiace ischemice;
B. Permite măsurarea presiunii în artera pulmonară;
C. Permite măsurarea presiunii telesistolice
ventriculare stângi;
D. Permite măsurarea presiunii atriale
drepte (presiunea capilară blocată);
E. Evaluează posibilitatea de revascularizare.
162. Recomandările generale privind stilul de viață în cadrul C,E 1073
tratamentului insuficienței cardiace presupun următoarele,
cu excepția:
A. Este necesară restricția de sare cu
evitarea alimentelor sărate;
B. Fumatul trebuie întrerupt;
C. Pacienții cu insuficiență cardiacă decompensată
trebuie încurajați în mod activ să facă excerciții
fizice;
D. Consilierea eficientă a pacienților și a familiei mai
ales asupra monitorizării greutații;
E. Pacienții sub tratament cu nitrați trebuie să ia
concomitent inhibitori de fosfodiesterază tip 5.
163. Care dintre următoarele afirmații sunt false legate de B,C,E 1073
diuretice, în cadrul tratamentului insuficienței
cardiace?
A. Cresc excreția renală de sare și apă;
B. Îmbunătățesc supraviețuirea;
C. Electroliții serici și funcția renală
trebuie monitorizați (risc de
hiperkaliemie și hipomagneziemie);
D. Ameliorează dispneea și toleranța la efort;
E. La pacienții cu insuficiența cardiacă ușoară poate fi
necesară combinația unui diuretic de ansă cu unul
tiazidic.
164. Următoarele afirmații legate de inhibitorii de enzină de A,E 1073
conversie a angiotensinei în cadrul tratamentului
insuficienței cardiace sunt false, cu excepția:
A. Studiile au dovedit reducerea semnificativă a
mortalității;
B. Principalele efecte adverse sunt tusea, disfuncția
renală și hipokaliemia;
C. Se pot administra în sarcină;
D. Inițierea se va face în doze mici ulterior
cu creșterea rapidă a acestora;
E. Se pot administra la pacienții cu insuficiență
cardiacă asimptomatică secundară infarctului
miocardic.
165. Despre beta-blocante în cadrul terapiei insuficienței C,D,E 1074
cardiace sunt false următoarele afirmații:
A. Îmbunătățesc statusul funcțional;
B. Scad morbiditatea și mortalitatea;
C. Nebivolul se utilizează în tratamentul insuficienței
cardiace instabile;
D. În insuficiența cardiacă semnificativă, beta-
blocantele se intițiază în doză mare;
E. Bisoprololul și carvedilolul reduc mortalitatea doar
în formele severe de insuficiență cardiacă.
166. Despre miocardul “hibernant” sunt false următoarele A,B,C 1075
afirmații:
A. Este definit ca o disfuncție ireversibilă a
ventriculului stâng;
B. Răspunde negativ la testul de stres cu inotrope;
C. Este determinat de creșterea perfuziei miocardice;
D. Este consecința episoadelor repetate de siderare
miocardică;
E. Poate să apară la un pacient cu boală coronariană
în timpul efortului fizic repetat.
167. Despre transplantul cardiac următoarele afirmații sunt C,E 1076
adevărate, cu excepția:
A. Este tratamentul de elecție la pacienții vârstnici cu
insuficiență cardiacă severă ireductibilă și cu
speranță de viață mai mică de 6 luni;
B. Alogrefele cardiace funcționează ca un cord
normal;
C. Unii pacienți dezvoltă sindromul de “inimă rigidă”;
D. Hipotensiunea arterială și hiperlipidemia sunt
complicații legate de imunosupresie;
E. Ateroscleroza coronariană este principala cauză de
insuficiență a grefei.
168. În cadrul insuficienței cardiace acute, indicatorii de A,B,C,E 1076
prognostic nefavorabil includ următoarele, cu excepția:
A. Creșterea concentrației de sodiu;
B. Scăderea dimensiunii telediastolice a ventriculului
stâng la ecografia cardiacă;
C. Creșterea dimensiunii telesistolice a ventriculului
stâng la ecografia cardiacă;
D. Scăderea consumului miocardic de oxigen;
E. Scăderea presiunii capilare pulmonare blocate.
169. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate referitor B,D 1076
la etiologia insuficienței cardiace acute (ICA)?
A. Pacienții cu valvulopatii dezvoltă ICA prin stenoze
valvulare în endocardita infecțioasă;
B. Pacienții cu hipertensiune arterială pot avea
episoade de edem pulmonar “flash”;
C. Boala renală acută și cronică determină edem
pulmonar prin încărcarea cu fluide și
creșterea excreției renale;
D. Fibrilația atrială este frecvent asociată cu ICA;
E. Pacienții cu boală cardiacă ischemică dezvoltă ICA
prin sindrom coronarian cronic.
170. Despre tratamentul unui pacient cu ICA se pot face A,C,D 1077, 1078
afirmațiile următoare, cu excepția:
A. Toți pacienții necesită anticoagulare profilactică cu
heparină nefracționată;
B. Terapia inițială include oxigen și diuretice;
C. În hipertensiunea arterială moderată se poate
administra nitrat intravenos sub monitorizare
atentă a tensiunii arteriale;
D. Medicația inotropă și vasopresoare reduc
mortalitatea;
E. Se poate utiliza neseritida.
171. Dispozitivele de asistare ventriculară (VAD) prezintă B.C.D 1079
următoarele trăsături, cu excepția:
A. Sunt sisteme mecanice care ajută ventriculii
ineficienți;
B. Dispozitivul de asistare a ventriculului stâng
trimite sânge în artera pulmonară;
C. Dispozitivul de asistare a ventriculului
drept trimite sânge în aortă;
D. Dispozitivele extracorporeale sunt indicate pe
termen lung;
E. Principalele complicații ale VAD-urilor sunt
tromboembolismul, sângerările, infecțiile.
172. Obiectivele tratamentului unui pacient cu ICA includ B,D 1077
A. Reducerea mortalității prin insuficiență cardiacă;
B. Creșterea duratei de spitalizare;
C. Scăderea numărului de respitalizări;
D. Ameliorare treptată a simptomelor;
E. Stabilizare hemodinamică.
Boala coronariană - Angina. Sindroamele coronariene acute
Referință bibliografică 1.
173. Care dintre următoarele afirmații privind dezvoltarea A,B,D 1079
aterosclerozei sunt false?
A. Este consecința disfuncției endoteliale, cu scăderea
permeabilității și acumulare de lipoproteine
oxidate;
B. Microscopic se pot observa leziuni liniare pe
endoteliul arterial sub numele de “strii lipidice”;
C. Placa aterosclerotică avansată poate crește
progresiv până la obstrucția lumenului vascular;
D. Placa aterosclerotică poate deveni instabilă
cu producerea ocluziei cronice a vasului
(“placă complicată”);
E. Stria lipidică poate progresa sub forma “plăcii
de tranziție”.
174. Următoarele afirmații legate de tromboza plăcilor A,C 1080
aterosclerotice sunt false, cu excepția:
A. Se poate produce prin două mecanisme;
B. Un mecanism este cel reprezentat de eroziunea
endotelială profundă a stratului intimal ce acoperă
placa;
C. Ulcerarea plăcii avansate reprezintă un alt
mecanism de producere a trombozei;
D. Reducerea cu 40% a diametrului luminal determină
stenoză coronară semnificativă hemodinamic;
E. Reducerea cu 50% a diametrului luminal (ce
corespunde cu o reducere a suprafeței vasului la
același nivel de cca 40%) determină stenoză
semnificativă.
175. Angina pectorală clasică se caracterizează prin C,D,E 1081
A. Apare la efort fizic;
B. Apare la stress emoțional;
C. Durerea se remite greu;
D. Durerea nu cedează după administrare de
nitroglicerină sublingual;
E. Durerea prezintă caracter de “apăsare” care poate
iradia retrosternal.
176. Angina vasospastică sau variantă (Prinzmetal) se A,B,C,D 1081
caracterizează prin următoarele elemente, cu excepția:
A. Necesită factor declanșator;
B. Apare de obicei la efort fizic;
C. Se caracterizează prin supradenivelare de segment
ST în afara durerii;
D. Apare mai frecvent la bărbați;
E. Este rezultatul spasmului coronarian.
177. Despre angina microvasculară sunt adevărate următoarele A,B,C,E 1081,1082
afirmații, cu excepția:
A. Apare la efort, în prezența stenozelor coronariene
semnificative;
B. Pacienții sunt frecvent asimptomatici;
C. Răspunde complet la tratament;
D. Administrarea de acetilcolină intracoronarian poate
determina spasm coronarian;
E. Femeile care au acest sindrom dezvoltă un răspuns
metabolic normal.
178. Care dintre următoarele afirmații privind examenul C,D 1082
obiectiv în cadrul anginei sunt false?
A. De cele mai multe ori, examenul clinic este
normal;
B. IMC-ul trebuie măsurat;
C. Este importantă identificarea semnelor clinice de
anemie, hipotiroidie sau hiperlipidemie;
D. Necesită excluderea stenozei aortice (pulsus tardus
et parvus și suflu diastolic de ejecție iradiat în
carotide);
E. Este necesară măsurarea tensiunii arteriale.
179. Sindroamele coronariene acute (SCA) includ următoarele, D,E 1084
cu excepția:
A. Angina instabilă;
B. Infarctul miocardic fără supradenivelare de
segment ST;
C. Infarctul miocardic cu supradenivelare de
segment ST;
D. Angina stabilă;
E. Angina microvasculară.
180. Următoarele afirmații privind tabloul clinic din angină B,C,E 1085
sunt adevărate, cu excepția:
A. Se pot identifica alte boli cu simptome similare
precum disecția de aortă sau boala ulceroasă;
B. Se pot depista elemente de prognostic negativ
precum hipertensiunea arterială, zgomot de galop
sau sufluri cardiace;
C. Unii pacienți se pot prezenta cu simptome tipice
care pot include indigestia sau dispneea;
D. Se pot descoperi raluri de stază;
E. Pacienții cu SCA dezvoltă durere
interscapulovertebrală cu debut acut, în
repaus.
181. Medicația anti-trombinică din cadrul sindromului A,B,C,D 1086
coronarian acut (SCA) cuprinde următoarele elemente, cu
excepția:
A. Enoxaparina, o heparină cu greutate moleculară
mică, este inferioară heparinei nefracționate
(HNF);
B. Bivalirudina este un inhibitor direct al trombinei
care se leagă ireversibil de acesta;
C. Fondaparinux este un pentazaharid sintetic care se
leagă selectiv de trombină;
D. Heparina nefracționată necesită
monitorizare frecventă a eficienței INR la 6-
12 ore;
E. Utilizarea receptorilor GpIIb/IIIa activați este
restrânsă pentru pacienți cu încărcare trombotică
masivă,
182. Pacienții cu risc foarte înalt în cadrul coronarografiei și C,D 1087
intervenției coronariene percutane prezintă
următoarele trăsături, cu excepția:
A. Cuprinde pacienții cu angină persistentă;
B. Cuprinde pacienții care nu răspund la tratamentul
medicamentos;
C. Necesită coronarografie de urgență (>2 ore);
D. Cuprinde pacienții cu insuficiență cardiacă și
stabilitate hemodinamică;
E. Cuprinde pacienții cu aritmii ventriculare maligne
sau șoc cardiogen;
183. Pacienții cu risc moderat, intermediar, în cadrul C,E 1087
coronargrafiei și intervenției coronariene percutane se
descriu prin următoarele:
A. Sunt pacienți diabetici, cu disfuncție renală (rata de
filtrare glomerulară >60 ml/min);
B. Fracția de ejecție >40%;
C. Prezintă un scor GRACE între 109-140;
D. Necesită efectuarea coronarografiei în primele 24
de ore;
E. Pot prezenta antecedente de PCI sau CABG.
184. Tabloul clinic în cadrul infarctului miocardic cu A,B,C 1088
supradenivelare de segment ST (STEMI) cuprinde
A. Durerea cedează de obicei la nitroglicerină
sublingual;
B. Durerea poate iradia în brațul stâng, gât sau în
mandibulă;
C. Simptomele vegetative sunt rare;
D. Pulsul poate fi filiform, în condiții de bradicardie;
E. Pot fi prezente simptome atipice precum
dispnee, presincopă sau sincopă.
185. Despre tromboliza sistemică sunt adevărate următoarele A,C 1089
A. Este indicată dacă PCI primară poate fi efectuată în
primele 120 de minute de la diagnosticul de
STEMI;
B. Aspirina și Clopidogrelul sunt antiagregante
indicate la pacienții trombolizați;
C. După 12 ore de la debutul STEMI beneficiile sunt
mari;
D. Vârstnicii prezintă un beneficiu mai redus prin
creșterea riscului de AVC;
E. Opțiunile de tratament anticoagulant includ
heparina nefracționată, enoxaparina.
186. Următoarele elemente adevărate referitor la clasificarea A,B,C,D 1090
Killip, cu excepția:
A. Clasa Killip II – șoc cardiogen;
B. Clasa Killip I – zgomot de galop ventricular,
protosistolic prezent;
C. Clasa Killip III – raluri de stază pe mai mult de
50% din câmpurile pulmonare de la vârf spre bază;
D. Clasa Killip I – raluri de stază prezente;
E. Clasa Killip II – zgomot de galop prezent.
187. Despre insuficiența cardiacă ca și complicație din cadrul B,C,E 1090
infarctului miocardic acut, se pot face următoarele
A. Administrarea de oxigen pe mască poate
fi necesară;
B. Insuficiența cardiacă severă poate răspunde la
furosemid 40-80 mg în bolus iv;
C. Pacienții cu insuficiență cardiacă ușoară
pot necesita inserție de cateter Swan-Ganz;
D. Dobutamina, noradrenalina sau dopamina sunt
utilizate în insuficiența cardiacă acută severă;
E. Un inhibitor de enzimă de conversie poate fi
administrat indiferent de valoarea tensională.
188. Aritmiile cardiace în cadrul infarctului miocardic acut B,E 1091
prezintă următoarele trăsături, cu excepția:
A. Fibrilația atrială necesită controlul frecvenței cu
beta-blocant sau digoxin;
B. Bradiaritmiile pot fi tratate inițial cu adrenalină 0,5
mg i.v;
C. Cardiostimularea temporară poate fi necesară la cei
cu blocuri atrioventriculare simptomatice;
D. Tahicardia ventriculară se poate trata cu beta-
blocante;
E. Tahicardia ventriculară incesantă poate răspunde la
administrarea de calciu IV 8 mmol/L în 15 minute
i.v.
189. *Pacienții post infarct miocardic acut (IMA) trebuie tratați B 1091
cu următoarele medicamente, cu excepția:
A. Blocant al receptorilor de ADP;
B. Aspirină 150 mg zilnic;
C. Statină cu potență înaltă;
D. Beta-blocant oral;
E. Inhibitor de pompă de protoni.
190. Care dintre următoarele afirmații legate de tratamentul A,B,C,D 1091
medicamentos post-IMA sunt false?
A. Se va administra un antagonist de aldosteron dacă
FEVS>40%;
B. Beta-blocant i.v. pentru menținerea frecvenței
cardiace <60 bpm;
C. Aspirină 75 mg intermitent;
D. Se va administra statină cu potență scăzută;
E. Inhibitor de pompă de protoni la pacienții cu risc
înalt hemoragic.
191. Despre modificarea stilului de viață după SCA, sunt A,B,C,D 1091
adevărate următoarele afirmații, cu excepția:
A. Fumatul trebuie oprit complet;
B. Greutatea corporală trebuie menținută pentru un
IMC de peste 25 kg/m2;
C. Tensiunea arterială diastolică trebuie redusă sub
140 mmHg;
D. Pacienții diabetici trebuie sa mențină un HbA1c <
10%;
E. Pacienții trebuie să fie activi fizic.
ARITMIILE CARDIACE
192. Următoarele afirmații despre controlul ritmului in fibrilația A,C,E 1061
atrială sunt adevarate:
A. Această strategie se aplică cu predilecție în
cazul pacienților tineri, simptomatici și activi
fizic;
B. Pacienții fără boală cardiacă semnificativă pot
fi tratați doar cu Amiodaronă;
C. Pacienții cu boală coronariană ischemică pot
fi tratați cu Sotalol;
D. Focarele ectopice în fibrilația atrială sunt localizate
în general la nivelul arterelor pulmonare;
E. Ocazional, este nevoie de o ablație mai extinsă la
nivelul atriului stâng.
193. Următoarele afirmații despre controlul frecvenței cardiace A,C,D 1061
în fibrilația atrială sunt false:
A. Ca strategie primară, aceasta se poate folosi la
pacienții care prezintă forma paroxistică a aritmiei;
B. Controlul frecvenței cardiace se obține printr-o
combinație de digoxin, betablocante sau
blocante ale canalelor de calciu non-
dihidropiridinice;
C. Digoxinul în monoterapie poate fi suficient la
pacienții tineri, activi fizic;
D. Frecvența ventriculară este controlată atunci
când frecvența cardiacă de repaus este sub160;
E. Pentru a urmări eficiența tratamentului, în cazul
pacienților vârstnici înregistrarea unui traseu ECG
poate fi suficientă.
194. Următoarele afirmații despre tratamentul anticoagulant în C,E 1061,1062
fibrilația atrială sunt adevarate:
A. Pentru evaluarea necesității tratamentului
anticoagulant se folosește ca prim pas scorul HAS-
BLED;
B. Un scor CHA2D2-VASc crescut identifică
pacienții cu risc crescut de hemoragie;
C. Atunci când este necesară anticoagularea orală, se
poate folosi warfarina sau unul dintre
anticoagulantele orale directe;
D. Inhibitor direct al trombinei este Apixaban;
E. Inhibitor direct al trombinei este Dabigatran.
195. Scorul CHA2DS2-VASc pentru fibrilația atrială non- A,B,C,D 1062
valvulară ia în calcul următorii factori de risc:
A. Insuficiența cardiacă congestivă;
B. Hipertensiunea arterială;
C. Vârsta;
D. Diabetul zaharat;
E. INR labil.
196. Următoarele afirmații despre flutterul atrial sunt adevărate: D,E 1062
A. Flutterul atrial este rareori asociat cu
fibrilația atrială;
B. Flutterul atrial este de obicei un ritm atrial
organizat, cu o frecvență atrială de 100-200 b.p.m;
C. Pe ECG se descriu unde neregulate “în dinți de
fierastrau” ;
D. În flutterul tipic, antiorar, undele F sunt negative
în derivațiile inferioare și pozitive în derivațiile V1
și V2;
E. Dacă undele F nu sunt clar vizibile, se poate
încerca demascarea lor prin încetinirea conducerii
atrioventriculare.
197. Următoarele afirmații despre tratamentul fluttterului atrial A,B,C,D 1062
sunt false:
A. Tratamentul crizelor acute simptomatice este
reprezentat de cardioversia farmacologică;
B. Pacienții care prezintă flutter atrial de mai mult de
1-2 zile ar trebui tratați asemănator celor cu
fibrilație atrială și anticoagulați timp de 3 luni
anterior efectuării cardioversiei;
C. Cardioversia farmacologică în regim acut poate
fi efectuată folosind antiaritmice de clasă II;
D. Blocantele nodului atrioventricular pot fi utilizate
pentru controlul frecvenței atriale;
E. Terapia de elecție pentru pacienții cu flutter
atrial recurent este ablația cu cateter.
198. Cauzele extrinseci de bradicardie sinusală sunt, cu B,C,E 1052
excepția:
A. Hipotermia;
B. Hipertiroidismul;
C. Tratamentul cu alfablocante;
D. Sindroamele mediate neural;
E. Ischemia acută.
199. Cauzele intrinseci de bradicardie sinusală sunt: A,D 1052
A. Ischemia acută;
B. Hipotermia;
C. Hipotiroidismul;
D. Infarctul nodului sinusal;
E. Hipertensiunea intracraniană.
200. Următoarele afirmații despre blocul atrioventricular de C,D,E 1055
gradul III sunt adevărate:
A. Ritmul de scăpare cu complexe QRS înguste își are
originea sub fascicului His;
B. Ritmul de scăpare cu complexe QRS înguste are o
frecvență cardiacă adecvată (15-40 b.p.m.), fiind
relativ stabil;
C. Ritmul de scăpare cu complexe QRS largi are
originea sub fascicului His;
D. Blocul atrioventricular complet apare atunci
când niciun impuls electric atrial nu este condus
la ventriculi;
E. În cazul pacienților cu bloc atrioventricular
complet, este necesară identificarea etiologiei
blocului.
201. Următoarele afirmații despre tahicardiile supraventriculare A,E 1059
sunt adevărate:
A. Simptomul dominant al majorității tahicardiilor
supraventriculare sunt palpitațiile cu ritm
rapid, regulat, de cele mai multe ori cu debut și
final brusc;
B. La subiecții vârstnici, cu boală cardiacă structurală,
frecvențele cardiace crescute pot fi principala
descoperire patologică;
C. Palpitațiile pot avea caracter regulat în condiții de
extrasistole atriale preexistente;
D. Poate apărea anurie consecutiv eliberării de peptid
natriuretic atrial ca răspuns la creșterea presiunilor
atriale în timpul tahicardiei;
E. O caracteristică obișnuită este terminarea acestora
prin manevra Valsalva.
202. Următoarele afirmații despre tratamentul în faza acută al B,C,E 1059
tahicardiilor supraventriculare sunt false:
A. Pacienții care prezintă tahicardie supraventriculară
și instabilitate hemodinamică necesită cardioversie
de urgență;
B. În lipsa succesului terapeutic după efectuarea
manevrelor fizice, se administrează adenozina oral;
C. Adenozina este o nucleozidă purinică naturală cu
acțiune de lungă durată;
D. Efectele adverse ale adenozinei au o durată
foarte scurtă;
E. Verapamil poate fi administrat dupa beta-blocante
sau în cazul tahicardiilor cu complexe QRS largi.
203. Următoarele afirmații despre fibrilația ventriculară sunt C,E 1063
adevărate:
A. Acest tip de aritmie implică activare ventriculară
foarte rapidă și regulată, fără activitate mecanică;
B. Acest tip de aritmie implică activare ventriculară
foarte rapidă și neregulată, cu activitate mecanică;
C. Acest tip de aritmie impică activare ventriculară
foarte rapidă și neregulată, fără activitate
mecanică;
D. Pe ECG se observă ritm ventricular rapid cu
complexe QRS largi;
E. Pe ECG se observă oscilații rapide, cu forme
diferite, fără organizare.
204. Următoarele afirmații despre fibrilația ventriculară sunt A,C,E 1063
false:
A. De obicei este inițiată de o extrasistolă atrială;
B. Fibrilația ventriculară se convertește spontan doar
în cazuri rare;
C. Singurul tratament eficient este tratamentul
intravenos cu betablocante;
D. Este necesar suport vital de bază și avansat;
E. Pacientul are puls.
205. Următoarele afirmații despre Sindromul Brugada sunt A,E
adevărate:
A. Acest tip de aritmie moștenită este diagnosticată la
un grup de pacienți cu fibrilație ventriculară
idiopatică pe cord structural normal;
B. Acest tip de aritmie moștenită este diagnosticată la
un grup de pacienți cu fibrilație atriala pe cord
structural anormal;
C. Se întâlnește mai frecvent la tineri de sex feminin;
D. Diagnosticul se face pe baza modificărilor ECG
clasice: bloc de ramură stângă cu
supradenivelare ST concavă în V5-V6;
E. În 20 % din cazuri, această patologie este
moștenită, fiind cauzată de o mutație a genei
SCN5A, care duce la pierderea funcției
canalelor de sodiu.
206. Următoarele afirmații despre Sindromul Brugada sunt B,C,D,E 1064
false:
A. Modalitățile de prezentare sunt: moarte subită în
timpul somnului, stopul cardiac resuscitat și
sincopă;
B. Pacientul este întotdeauna simptomatic;
C. Singurul tratament eficient este implantarea de
stimulator cardiac;
D. Beta-blocantele sunt utile;
E. Diagnosticul se face pe baza ecocardiografiei.
207. Următoarele sunt cauze de sindrom QT lung: C,D,E 1064
A. Hiperpotasemia;
B. Hipermegnezemia;
C. Amiodarona;
D. Sotalol;
E. Antidepresive triciclice.
208. Următoarele afirmații despre torsada vârfurilor sunt A,D,E 1065
adevărate:
A. Se caracterizează prin complexe QRS rapide,
neregulate;
B. Se caracterizează prin complexe QRS rapide,
regulate;
C. Între episoadele de tahicardie sau imediat
înaintea inițierii tahicardiei, pe ECG se poate
observa un interval QT scurt;
D. Între episoadele de tahicardie sau imediat
înaintea inițierii tahicardiei, pe ECG se poate
observa un interval QT prelungit;
E. Intervalul QT corectat măsoară de obicei peste
0,50 sec.
209. Următoarele afirmații despre tahicardia ventriculară D,E 1066
nesusținută sunt adevărate:
A. Este definită ca o succesiune de 20 sau mai multe
bătăi consecutive de origine ventriculară;
B. Este definită ca o succesiune de 5 sau mai multe
bătăi consecutive de origine atrială;
C. Are durata sub 30 de minute;
D. Apare la 60-80 % din pacienții cu boală cardiacă
structurală;
E. Terapia cu ICD a îmbunătățit supraviețuirea la
pacienții cu fracție de ejecție < 30 %
prin prevenirea morții de cauză aritmică.
210. Următoarele afirmații despre extrasistolele ventriculare B,E 1066
sunt adevărate:
A. Extrasistolele ventriculare apar sub forma
unui complex QRS larg (> 0,20 sec);
B. După o bătaie extrasistolică, de obicei urmează
o pauză compensatorie completă;
C. Fenomenul R pe T poate duce la fibrilație atrială;
D. Extrasistolele ventriculare se tratează întotdeauna;
E. Extrasistolele ventriculare provin dintr-un situs
anormal (ectopic) de la nivelul miocardului
ventricular.
211. Beta-blocantele cardioselective includ: A,B,C,D 1067
A. Metoprolol;
B. Bisoprolol;
C. Atenolol;
D. Acebutolol;
E. Carvedilol.
212. Următoarele medicamente antiaritmice fac parte din clasa B,E 1067
IV Vaughan Williams:
A. Flecainida;
B. Verapamil;
C. Propafenona;
D. Digoxin;
E. Diltiazem.
213. Următoarele medicamente antiaritmice fac parte din clasa B,C,D 1067
III Vaughan Williams:
A. Bisoprolol;
B. Amiodarona;
C. Dronaderona;
D. Sotalol;
E. Propafenona.
214. Următoarele afirmații despre antiaritmicele de clasa I sunt D,E 1067
adevărate:
A. Acestea sunt medicamente care cresc influxul
sodiului în celulă;
B. Acestea sunt medicamente care prelungesc
potențialul de acțiune prin blocarea
componentei rapide a curentului de potasiu;
C. Acestea sunt medicamente care reduc influxul
calciului în celulă;
D. Pot încetini conducerea, prelungi repolarizarea
și pot reduce rata descărcării spontane a
celulelor miocardice;
E. Antiaritmicele de clasa I cresc mortalitatea
comparativ cu tratamentul palcebo la pacienții cu
extrasistole ventriulare care au suferit infarct
miocardic în antecedente.
215. Următoarele afirmații despre defibrilatorul cardiac B,D,E 1068

implantabil sunt adevarate:
A. Dispozitivul poate avea sonde pentru sensing
și pacing, atât în atriul stâng, cât și în
ventriculul stâng;
B. Dispozitivul poate avea sonde pentru sensing
și pacing, atât în atriul drept, cât și în
ventriculul drept;
C. ICD-urile îmbunătățesc supraviețuirea la pacienții
care au prezentat un episod de tahiarimie atrială;
D. Tahicardia ventriculară poate fi suprimată și prin
ovedrive pacing;
E. Defibrilatoarele cardiace implantabile au rol și în
prevenția primară a morții subite cardiace.
ANEMIA HEMOLITICĂ DOBÂNDITĂ

216. Anti-D ar trebui administrat după naștere când sunt A,C,D 354
îndeplinite următoarele condiții:
A. Mama este RhD-negativă;
B. Mama este RhD-pozitivă;
C. Fătul este RhD-pozitiv;
D. Nu se detectează anti-D în serul maternal;
E. Se detectează anti-D în serul materna.l
217. Următoarele afirmații despre hemoglobinuria paroxistică A,C 353
la rece sunt corecte:
A. Hemoglobinuria paroxistică la rece este o afecțiune
rară asociată cu infecțiile comune copiilor, cum ar
fi pojarul, oreionul și varicela;
B. Hemoliza intravasculară este asociată cu anticorpi
IgM cu afinitate pentru complement;
C. Hemoliza intravasculară este asociată cu anticorpi
IgG cu afinitate pentru complement;
D. Hemoliza intravasculară este asociată cu anticorpi
IgM fără afinitate pentru complement;
E. Hemoliza intravasculară este asociată cu anticorpi
IgG fără afinitate pentru comlement.
218. Anemia hemolitică microangiopatică apare în cazul unei B,D,E 355
microcirculații anormale datorită:
A. Hipotensiunii maligne;
B. Eclampsiei;
C. Sindromului Budd-Chiari;
D. Sindromului uremic hemolitic;
E. Vasculitei.
219. Următoarele afirmații despre anemia hemolitică imună A,C,E 353
iatrogenă sunt corecte:
A. Anemiile hemolitice autoimune iatrogene
sunt rare;
B. Testarea pentru anticorpii eritrocitari cu
afinitate pentru medicamente se face în mod
uzual;
C. Confirmarea diagnosticului necesită o asociere
temporală între administrarea unui medicament
și anemia hemolitică;
D. Confirmarea diagnosticului necesită un test
antiglobulinic direct negativ;
E. Confirmarea diagnosticului necesită un test
antiglobulinic direct pozitiv.
220. Următoarele afirmații despre anemiile autoimune cu A,C,D,E 352
anticorpi “la cald” sunt corecte:
A. Aceste anemii apar la orice vârstă;
B. Poate să apară hepatomegalie;
C. Pot să apară ca episoade scurte de anemie și icter;
D. Infecțiile pot provoca o scădere marcată a
hemoglobinei;
E. Deficitul de acid folic poate provoca o scădere
marcată a hemoglobinei.
Bolile miocardului – Miocardita – Cardiomiopatiile
221. Urmatoarele afirmații despre semnele din cardiomiopatia C,D,E 1120
hipertrofică sunt false:
A. Pulsația apicală dublă
B. Suflu sistolic de ejecție cauzat de obstrucția
tractului de ejecție al ventriculului stâng în
telesistolă
C. Suflu diastolic cauzat de regurgitarea mitrală
D. Zgomot cardiac IV (dacă pacientul este în fibrilație
atrială)
E. Suflu sistolic de ejecție cauzat de obstrucția
tractului de ejecție al ventriculului stâng în
telediastolă
222. Următoarele afirmații despre tratamentul cardiomiopatiei A,D 1121
hipertrofice sunt corecte:
A. Durerea toracică și dispneea sunt tratate cu
betablocante, verapamil sau ambele
B. O alternativă de tratament este reprezentată de
vasodilatatoare, dacă pacienții au obstrucție la
nivelul tractului de ejecție al ventriculului stâng
C. Ablația cu radiofrecvență (nechirurgicală) a
septului pare sa aducă rezultate bune în
reducerea obstrucției tractului de ejecție
D. Uneori poate fi indicată rezecția chirurgicală a
miocardului septal
E. Vasodilatoarele sunt indicate, deoarece pot
reduce
obstrucția tractului de ejecție al ventriculului stâng
223. Următoarele afirmații despre investigațiile și diagnosticul D,E 1121
cardiomiopatiei aritmogene sunt corecte:
A. ECG-ul poate să arate inversarea undelor T în
derivațiile precordiale corespunzatoare
ventriculului drept (V5-V6)
B. Potențiale de amplitudine mică la terminarea
complexului QRS (unde delta) pot fi prezente
C. Poate fi observat uneori bloc complet sau
incomplet de ram stâng
D. Ecocardiografia este frecvent normală, dar
în cazuri mai avansate poate vizualiza
dilatarea ventriculului drept și formarea de
anevrisme
E. Poate fi prezentă dilatarea ventriculului stâng
224. Următoarele afirmații despre cardiomiopatia peripartum C,D,E 1124
sunt corecte:
A. Afectează femeile aflate în primul trimestru al
sarcinii
B. Se manifestă ca o cardiomipatie restrictivă
C. Este mai frecvent întâlnită la femeile obeze,
multipare, cu vârsta peste 30 de ani
D. Aproape jumătate din paciente vor recupera funcția
cardiacă în 6 luni
E. În unele cazuri se poate dezvolta
insuficiență cardiacă progresivă și chiar
moarte subită
225. Cauze ale cardiomiopatiei dilatative sporadice sunt, cu B,E
excepția:
A. Miocardita
B. Mutații ale desminei
C. Substanțe toxice
D. Boli autoimmune
E. Mutații ale lanțului greu al β-miozinei
226. Următoarele afirmații despre cardiomiopatia restrictivă C,E 1123
primară non-hipertrofică sunt corecte:
A. Ventriculii au un volum crescut
B. Există dilatare biventriculară
C. Valvele cardiace sunt normale
D. Bolile asociate cu această formă de
cardiomipatie sunt displazia aritmogenă de
ventricul drept și cardiomiopatia de stress
E. Forma idiopatică de cardiomiopatie restrictivă
poate fi familială
227. Urmatoarele afirmații despre cardiomiopatia hipertrofică A,B,C,D 1119,1120
sunt false:
A. CMH se caracterizează prin hipertrofia
miocardului, care afectează frecvent
peretele lateral al ventriculului stâng
B. Aproximativ 25% dintre pacienți prezintă
obstrucția dinamică a tractului de ejecție
al ventriculului drept
C. Hipertrofia marcată apare mai frecvent în mutația
troponinei T
D. Mutațiile lanțului greu al β-miozinei se asociază cu
hipertrofie ușoară
E. Hipertrofia ventriculară poate fi absentă
anterior adolescenței, ceea ce face dificil
diagnosticul la copii
Astmul
Referință bibliografică (1)
228. Urmatoarele afirmații despre camerele de inhalare (spacers) C, E p.952
utilizate în astm, sunt adevarăte cu excepția:
A. Sunt utile pentru copii şi vârstnici
B. Reduc riscul de candidoză.
C. Necesită o coordonare crescuta între activarea
dispozitivului și expir
D. Reduc viteza particulelor astfel încât se reduce
cantitatea de medicament care se depune la nivelul
gurii.
E. Toate dispozitivele inhalatorii conțin o cameră de
inhalare incorporată
229. Dintre cauzele și factorii declanșatori ai astmului bronșic B, C p. 950
fac parte următoarele, cu excepția:
A. AINS (aspirina, indometacina, ibuprofenul)
B. Blocante ale receptorilor –α adrenergici
C. Aportul crescut de antioxidanti in dieta
D. Infecții virale precum Rinovirusurile, Virusurile
paragripale, VRS
E. Aerul rece și efortul fizic
230. Pacienții cu exacerbare astmatică severă prezintă A,B,D,E p. 954
următoarele caracteristici:
A. Incapacitatea de a termina o propoziție în timpul
unei singure respirații
B. Un PEF de 33-50% din valoarea prezisă
C. Bradicardie, hipotensiune sau aritmii
D. Frecvenţa respiratorie >25 respiraţii/min
E. Tahicardie >110/min
231. Principalele simptome ale astmului bronșic sunt B,C p. 951
reprezentate de:
A. Tuse cronică cu durata mai mare de 3 luni
B. Atacurile de wheezing
C. Dispneea episodică
D. Expectorație cu mucus în cantitate mare
E. Dispnee de repaus
232. Sunt agenți antiinflamatori ce permit scăderea necesarului B, C, D, p. 953
de corticosteroizi utilizați în tratamentul astmul bronșic E
următorii:
A. Ibuprofenul
B. Metotrexat
C. Anticorp monolconal anti-IgE (Omalizumab)
D. Imoglobulinele intravenoase
E. Etanercept, infliximab, lebrikizumab
233. Obiectivele tratamentului astmului bronsic sunt A, B, C, p. 951
urmatoarele: D,
A. Reduce riscul de exacerbări severe
B. Elimină simptomele
C. Restabilește funcția pulmonară normală sau la cele
mai bune valori posibile
D. Permite o creștere normala a copiilor
E. Aduce funcția pulmonară la cel puțin jumătate din
valorile normale
Bronhopneumopatia obstructivă cronică
234. În ceea ce privește fiziopatologia BPOC, din punct de A, C, D p.955
vedere structural se pot observa următoarele modificări:
A. Emfizem
B. Afectarea căilor aeriene mari
C. Creșterea numărului de celule calciforme
în mucoasa bronșică
D. Afectarea căilor aeriene mici
E. Scăderea numărului de celule calciforme în
mucoasa bronșică
235. Biopsiile endobronșice arată predominața următoarelor A, B, D p.955
tipuri de celule în BPOC:
A. Neutrofilelor
B. Limfocitelor predominant CD8
C. Limfocitelor predominant CD4
D. Macrofagelor
E. Monocitelor
236. Clasificarea emfizemului în funcție de distribuție: A, B, D p. 956
A. Emfizem centro-acinar
B. Emfizem pan-acinar
C. Emfizem regulat
D. Emfizem neregulat
E. Emfizem central
237. În BPOC testele funcționale respiratorii prezintă A, C, D p. 957
următoarele caracteristici:
A. Obstrucția căilor aeriene
B. Raportul VEMS/CVF crescut
C. PEF redus
D. Raportul VEMS/CVF scăzut
E. PEF crescut
238. 6. În ceea ce privește vaccinare pacienților cu BPOC, B,C p. 959
aceștia ar trebui să primească:
A. 2 doze de vaccin antipneumococic polizaharidic
polivalent
B. 1 doza de vaccin antipneumococic polizaharidic
polivalent
C. Vaccinare antigripală anuală
D. Vaccinul antigripal este interzis la pacienții cu BPOC
E. Vaccinul antipneumococic polizaridic polivalent este
contraindicat la pacienții cu BPOC
239. Medicamentele anticolinergice cu durată lungă de acțiune A,B,C,E p. 957
în BPOC:
A. Ameliorează funcția pulmonară
B. Ameliorează dispneea
C. Ameliorează calitatea vieții
D. Previne declinul VEMS
E. Nu previne declinul VEMS
240. Sunt contraindicații relative ale VNI: A, B, C p. 961
A. pH <7,15
B. pH <7,25 în prezenţa unor factori de gravitate
C. Scorul Glasgow de evaluare a comei (Glasgow Coma
Scale) <8
D. Astmul
E. Vărsăturile
Neoplaziile Tractului Respirator – tumorile maligne
241. Următoarele afirmații privind tabloul clinic al cancerului B,D,E p. 976
bronhopulmonar sunt adevărate:
A. Poate fi prezent sindromul Horner, determinat de
compresia nervilor parasimpatici, cu caractersticile de
midriază și exoftalmie
B. Pacienții pot dezvolta pleurezie secundar invaziei
metastatice a pleurei
C. Tumorile periferice determină obstrucția căilor aeriene
mari, cauzând colapsul plămânului
D. Ganglionii mediastinali sau invazia tumorală directă
determină compresia nervului laringeu recurent stâng
E. Tumorile Pancoast invadează plexul brahial, provoacă
paralizia C8/T1, cu ușoară atrofie musculară la nivelul
mâinii, slăbiciune, precum și durere care iradiază de-a
lungul brațului
242. Printre manifestările extrapulmonare non-metastatice ale A,B,C,E p. 978
cancerului bronhopulmonar se numără:
A. Neuropatii – neuropatie periferică senzitivo-motorie
B. Anemia hemolitică
C. Hipocratismul digital
D. Hipotiroidism
E. Herpes zoster
243. Următoarele afirmații privind investigațiile necesare în A,C,D p. 978
diagnosticul și stadializarea cancerului bronhopulmonar
sunt adevărate:
A. În unele cazuri, radiografia toracică inițială poate fi
normală
B. Rezonanța magnetică nucleară (RMN) este utilă pentru
diagnosticul tumorilor pulmonare primare
C. RMN-ul de coloană vertebrală este necesar dacă există
suspiciuni clinice de compresie a măduvei spinării
D. Tomografia computerizată indică extinderea bolii, iar
imaginile trebuie să includă ficatul și glandele
suprarenale
E. Folosind criteriile CT, ganglionii limfatici cu un
diametru mai mic de 2 cm, nu sunt clasificati ca fiind
măriți
244. Următoarele afirmații privind tabloul clinic al cancerului B,C,E p. 976
bronhopulmonar sunt false:
A. Tusea reprezintă simptomul cel mai frecvent întâlnit în
cancerul pulmonar
B. Hemoptizia apare ca urmare a erodării pereților
cavernelor pulmonare
C. Adenopatiile mediastinale voluminoase determină
durere toracică intensă descrisă de pacient ca un junghi
toracic
D. Wheezingul este monofonic, atunci când se datorează
obstrucției parțiale a unei căi aeriene de către tumoră
E. Carcinomul bronșic care invadează nervul frenic
determină paralizia hemidiafragmului controlateral
245. Despre nodulii pulmonari solitari se pot afirma
următoarele:
A. Majoritatea sunt maligni;
B. De obicei au diametrul mai mare de 3cm; p. 981
C. Scorul Brock e util pentru estimarea riscului de C,D,E
malignizare;
D. A crescut frecvența detectării accidentale a nodulilor
asimptomatici datorită utilizării dese a CT în cadrul
altor afecțiuni pulmonare;
E. Se prezintă de obicei ca niște opacități discrete.
246. Diagnosticul diferențial al nodulului pulmonar se poate B,C,D,E p. 981
face cu:
A. Pleurezia;
B. Carcinomul bronșic primar;
C. Granulomul;
D. Nodulii reumatoizi;
E. Chistul hidatic.
247. Despre mezoteliom sunt adevărate următoarele: A,C,E p. 980
A. Este o tumoră malignă;
B. Este o tumoră benignă;
C. Originea se află în celulele mezoteliale de la nivelul
pleurei parietale sau viscerale;
D. Cea mai frecventă manifestare este tusea;
E. CT, biopsia ghidată cu ultrasunete sau biopsia pleurală
VATS sunt necesare pentru obținerea țesutului și
stabilirea diagnosticului.
248. Tratamentul chirurgical în NSCLC cu intenție curative se A,B,C p. 978
realizează în stadiile:
A. I;
B. II;
C. Cazuri selectate IIIA;
D. IVA;
E. IVB.
249. Despre tumorile secundare sunt adevărate A,B,D,E p. 981
A. Carcinomul de la nivelul stomacului, pancreasului sau
sânului poate disemina la nivelul sistemului limfatic al
ambilor plămâni;
B. Acesta poate determina dispnee progresivă și severă
(limfangită carcinomatoasă);
C. Metastazele pulmonare unice nu pot fi îndepărtate
chirurgical;
D. Anterior intervenției chirurgicale a metastazelor e
necesară realizarea unor investigații imagistice
amănunțite;
E. Examenul CT poate depista prezența unor metastaze
mici, nedetectate pe radiografia toracică.
250. Referitor la tratamentul cancerului pulmonar, se pot afirma A,C,E p. 978
următoarele:
A. Numeroși pacienți cu stadiul III de boală sunt radio-
chimiotratați în vederea micșorării stadiului bolii,
pentru a facilita rezecția chirurgicală;
B. În cazurile pacienților cu NSCLC incipient,
radioterapia în doze mari nu este o alternativă bună
la rezecția chirurgicală;
C. Radioterapia cu intenție curativă este tratamentul de
elecție când nu este posibilă intervenția chirurgicală;
D. La pacienții cu comorbidități cardiovasculare sau
respiratorii, aflați în stadiul I de boală, nu se
poate utiliza radioterapia stereotactică de ablație;
E. Radioterapia are un rol important în ameliorarea
simptomelor cauzate de neoplasmul pulmonar.
PNEUMONIA
251. Debutul acut al pneumoniei se manifestă cel mai frecvent A,B,D p.964
prin:
A. expectorație purulentă
B. sindrom febril
C. senzație de constricție toracică
D. dispnee
E. sindrom confuzional
252. Care din următoarele afirmații cu privire la scorul de B,C,E p. 964
severitate CURB-65 sunt adevărate?
A. Litera C reprezintă prezența sindromului confuzional
și se notează cu 2 puncte
B. Litera R reprezintă frecvența respiratorie
crescută peste 30 respirații pe minut
C. Litera U reprezintă nivelul ureei sangvine peste
42mg/Dl (7 mmol/L) și se notează cu 1 punct
D. Un scor de 2 puncte reprezintă faptul că pacientul
poate fi tratat în ambulator
E. Un scor mai mare sau egal cu 3 reprezintă faptul
că pacientul necesită îngrijire într-o unitate de
terapie intensivă
253. Analizele de sânge în pneumonia cu Streptococcus A,D p. 965
pneumoniae pot evidenția:
A. Leucocitoză > 15.000/µL
B. Nivele crescute ale transaminazelor serice
C. Hipoalbuminemie
D. Probe inflamatorii biologice precum VSH și CRP
crescute
E. Limfopenie fără leucocitoză marcată
254. Care din următoarele reprezintă complicații ale A,B,D p.965
pneumoniilor?
A. Abces pulmonar
B. Insuficiența respiratorie acută
C. Fibroza pulmonară
D. Empiemul pleural
E. Insuficiența respiratorie cronică
255. Tratamentul pneumoniei comunitare cu un scor de C,D,E p. 966
severitate CRB-65 de 0 puncte se poate efectua cu:
A. Levofloxacină 500mg x 2/zi pe cale orală
B. Moxifloxacină 400mg/zi pe cale orală
C. Amoxicilină 500mg x 3/zi
D. Claritromicină 500mg x 2/zi
E. Doxiciclină 100mg/zi, cu doza inițială de încărcare de
200 mg
256. Tratamentul pneumoniei comunitare cu scor de severitate A,C,E p. 966
CURB-65 de 2 puncte se poate efectua cu:
A. Levofloxacină 500mg x 2/zi pe cale orală
B. Penicilină G i.v. 1,2g x 4/zi PLUS o fluorochinolonă
C. Amoxicilină 500-1000mg x 3/zi PLUS claritromicină
500mg x 2/zi pe cale orală
D. Co-amoxiclav 1,2g x 3/zi i.v. PLUS claritromicină
500mg x 2/zi i.v.
E. Moxifloxacină 400mg/zi pe cale orală
257. Care din următoarele afirmații cu privire la pleurezia A, C, E p. 966
parapneumonică și empiem sunt adevărate?
A. Un revărsat pleural de tip exsudativ cu un pH sub 7,2
este intens sugestiv pentru un empiem
B. Pleurezia este rar întâlnită la pacienții cu pneumonie
C. Febra persistentă și menținerea unor valori crescute
ale probelor biologice inflamatorii în pofida
tratamentului antibiotic adecvat, sunt indicatori
precoce ai empiemului
D. Intervenția chirurgicală toracică este recomandată în
toate cazurile pentru a preveni complicații ulterioare
E. Drenajul lichidului pleural în empiem se realizează de
urgență
258. Care din următoarele afirmații privind pneumonia cu A, D p. 967
Pneumocystis jirovecii sunt false?
A. Reprezintă printre cele mai rare infecții oportuniste
întâlnite în practica clinică
B. Se produce mai degreabă prin re-infecție decât prin
reactivarea microorgansimelor persistente dobândite în
copilărie
C. Afectează pacienții sub terapie imunosupresoare,
pacienții sub terapie anti-rejet după transplant și pe cei
cu infecție HIV
D. Din punct de vedere clinic, pneumonia se manifestă
prin tuse cu expectorație, mialgii, artralgii și
cefalee
E. Aspectul radiografic tipic este de opacități alveolare
și interstițiale bilaterale difuze, care încep în regiunile
perihilare și se extind spre periferie
259. Debutul acut al pneumoniei se manifestă cel mai frecvent A,B,D p.964
prin:
A. expectorație purulentă
B. sindrom febril
C. senzație de constricție toracică
D. dispnee
E. sindrom confuzional
260. Care din următoarele afirmații cu privire la scorul de B,C,E p. 964
severitate CURB-65 sunt adevărate?
A. Litera C reprezintă prezența sindromului confuzional
și se notează cu 2 puncte
B. Litera R reprezintă frecvența respiratorie
crescută peste 30 respirații pe minut
C. Litera U reprezintă nivelul ureei sangvine peste
42mg/Dl (7 mmol/L) și se notează cu 1 punct
D. Un scor de 2 puncte reprezintă faptul că pacientul
poate fi tratat în ambulator
E. Un scor mai mare sau egal cu 3 reprezintă faptul că
pacientul necesită îngrijire într-o unitate de terapie
intensivă
Tuberculoza
261. Despre vaccinarea BCG sunt adevărate următoarele: A,C,D,E p.972
A. BCG este un vaccin viu atenuat;
B. Este derivat din M. tuberculosis;
C. Este derivat din M. bovis;
D. Are o eficacitate variabilă;
E. Este încă recomandat în unele țări cu risc înalt de
boală.
262. Tuberculoza ganglionară: A,D,E p.969
A. Ganglionii limfatici sunt a doua cea mai frecventă
localizare;
B. Ganglionii intratoracici sunt mai frecvent interesați
decat cei extratoracici sau mediastinali;
C. Se manifestă de obicei cu o adenopatie cervicală sau
supraclaviculară dureroasă;
D. La examenul CT, aria centrală are aspect necrotic;
E. Probele clinice se obțin prin puncție-aspirație cu ac fin
ghidată ecografic, biopsie ganglionară pe ac sau prin
rezecție ganglionară completă.
263. Care dintre următoarele reprezintă factori asociați cu un A,B,D,E p.971
risc crescut de tuberculoză rezistentă la medicamente?
A. Personal sanitar expus la cazuri cu TB rezistentă;
B. Co-infecție HIV avansată și tratament anterior TB;
C. Infecție dobândită într-o regiune cu prevalență mică a
rezistenței la medicamente;
D. Eșecul tratamentului TB empiric în pofida
unei aderențe documentate;
E. Contact cu un caz cunoscut cu TB rezistentă.
264. Durata tratamentului în tuberculoză este de: B,C,D p.971
A. 3 luni în tuberculoza pulmonară;
B. 6 luni în tuberculoza pulmonară;
C. 6 luni în tuberculoza miliară (excluzând TB SNC)
D. 12 luni în tuberculoza SNC
E. 6 luni în tuberculoza SNC
ARTRITA REUMATOIDĂ
265. Care din următoarele sunt tipuri de afectare clinică în A,C,D,E Pag 441
artrita reumatoidă:
A. tranzitorie
B. lent progresivă
C. cronică
D. palindromică
E. rapid progresivă
266. Afectarea tipică într-o artrită reumatoidă are următoarele A,B,E Pag 440
caracteristici:
A. apare la pacienții cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 ani
B. de obicei se prezintă sub forma unei
poliartrite periferice, progresive și simetrice
C. frecvent debutul este rapid, instalându-se în câteva
zile, sau chiar exploziv (peste noapte)
D. dacă debutul este unul rapid, atunci acesta apare la
persoanele tinere
E. boala poate apare la orice vârstă
267. Manifestările non-articulare în artrita reumatoidă sunt: A,B,C,D Pag 443
A. vasculita
B. pericardita
C. scleromalacie perforans
D. amiloidoza renală
E. psoriazisul vulgar
268. Despre metotrexat în tratamentul artritei reumatoide putem A,B,E Pag 445
afirma :
A. doza săptămânală poate ajunge până la 25 mg
B. în timpul tratamentului trebuie monitorizate
hemograma și biochimia hepatică
C. intrarea în acțiune se realizează după 3-4 luni
D. poate fi utilizat în timpul sarcinii
E. se asociază cu acid folic
269. Un prognostic negativ în evoluția artritei reumatoide este A,C,E Pag. 447
indicat de:
A. prezența unui sindrom inflamator (VSH/PCR) la valori
înalte
B. numărul scăzut de articulații periferice implicate
C. radiografii care prezintă leziuni erozive precoce
D. debutul clinic exploziv
E. sexul masculin
270. Despre blocanții de TNF - alfa sunt adevărate A,D,E Pag. 445
A. Adalimumabul este un anticorp monoclonal complet
uman.
B. Golimumabul se administrează prin
injecție intravenoasă o dată la 2 săptămâni.
C. Certolizumabul pegol se administrează întotdeauna
fără metotrexat în tratamentul artritei reumatoide
active severe.
D. Etanercept se administrează sub formă de injecție
subcutanată, o dată pe săptămână.
E. Infliximab se adminstrează intravenos.
271. Factorii de mediu și cei genetici implicați în etiopatogenia B,C,E Pag. 437-
artritei reumatoide (AR) se caracterizează prin: 438
A. Fumatul crește riscul de apariție a AR, mai ales
în prezența HLA B27.
B. Există o incidență crescută la rudele de gradul întâi și o
concordanță ridicată între gemenii monozigoți (15%)
C. Există o asociere puternică între susceptibilitatea la
AR și anumite haplotipuri de HLA
D. Modificările microbiomului nu sunt implicate în
dezvoltarea imunității înnăscute și adaptative care
predispun la AR
E. HLA-DR4 apare la 50-75% dintre pacienții cu AR
272. Fac parte din Criteriile ACR/EULAR 2010 pentru A,B,C,D Pag. 440
clasificarea artritei reumatoide:
A. Serologia, reprezentată de factorul reumatoid și
anticorpii anti-peptide citrulinate
B. Durata simptomelor
C. Reactanții de fază acută (VSH, PCR)
D. Afectarea articulară (numărul și tipul de articulații
afectate)
E. Prezența nodulilor reumatoizi obiectivați de către
medic
273. Care dintre următoarele articulații pot fi interesate în A,B,D,E Pag. 441-
artrita reumatoidă? 442
A. Coatele
B. Articulațiile metatarsofalangiene
C. Articulațiile interfalangiene distale
D. Articulațiile coxo-femurale
E. Articulațiile interfalangiene proximale
274. Care dintre următoarele asocieri medicație – doză sunt A,C Pag. 446
corecte:
A. Baricitinib – 4 mg/zi po
B. Adalimumab – 40 mg/săptămână sc
C. Leflunomid – 20 mg/zi po
D. Golimumab – 50 mg/2 săptămâni sc
E. Etanercept – 50 mg/lună sc
275. Care sunt opțiunile chirurgicale în artrita reumatoidă: A,B,C,E Pag. 447
A. Refacerea tendoanelor
B. Artroplastia totală a șoldului
C. Osteotomia pentru realinierea suprafețelor portante
D. Artroplastia de implant al articulațiilor mari
E. Sinovectomia chirurgicală
276. Care dintre următoarele sunt semne și simptome de artrită A,B,C Pag. 440
reumatoidă precoce:
A. Durere și redoare a articulațiilor mici ale mâinilor și
picioarelor
B. Articulații dureroase, calde și tumefiate la examinare
C. Mișcări limitate
D. În toate cazurile debutul este sub formă de monoartrită
de genunchi sau de umăr
E. Durerea și redoarea sunt mai importante seara
LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC
Referință bibliografică (1. Adam Feather
277. Care dintre următoarele afirmații referitoare la lupusul B,C Pag. 458
eritematos sistemic (LES) sunt corecte?
A. Pleureziile recurente şi revărsatele pleurale (exsudate)
sunt cel mai frecvent unilaterale
B. Necroza avasculară ce interesează şoldul sau
genunchiul reprezintă o complicaţie rară a bolii sau a
tratamentului cu corticosteroizi
C. Cordul este afectat în 25% din cazuri
D. Sindromul overlap LES + AR se mai numeşte
artropatie Jaccoud
E. Miozita este prezentă la aproximativ 50% dintre
pacienţi
278. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte în lupusul B,C,E Pag.
eritematos systemic (LES)? 458,459
A. Pneumonita şi atelectazia pulmonară pot fi întâlnite în
LES: pacienţii pot să dezvolte disfuncţie respiratorie
obstructivă consecutiv apariției acestor modificări
B. Valoarea proteinei C-reactive (PCR) este de obicei
normală
C. Pe termen lung, pacienţii cu LES prezintă un risc
crescut de limfom
D. Avorturile recurente apar în special la femeile cu
anticorpi anti-histone
E. Pacienţii aflaţi sub tratament cu Hidroxiclorochină
necesită consult oftalmologic periodic datorită
potenţialului toxic retinian al antimalaricelor de sinteză
279. Referitor la afectarea oculară din lupusul eritematos B,C Pag.
sistemic (LES), care dintre următoarele afirmații sunt 458,459
false?
A. Vasculita retiniană poate cauza infarcte care se
prezintă sub formă de exudate dure şi hemoragii
B. Persoanele aflate sub tratament cu corticosteroizi
necesită consult oftalmologic periodic, retinopatia
pigmentară fiind un efect advers des întâlnit la aceşti
pacienţi
C. Cecitatea reprezintă o complicaţie severă şi frecventă a
LES
D. Sindromul Sjogren secundar apare în 15% din cazuri
E. Nevrita optică şi episclerita pot fi prezente
280. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte cu privier la D,E Pag.
lupusul eritematos sistemic LES)? 457,458
A. Pacienţii prezintă frecvent artralgii simetrice la nivelul
articulaţiilor mari ale membrelor inferioare
B. Afectarea cutanată şi articulară sunt cele mai severe
manifestări ale bolii
C. LES are o componentă ereditară: rata de concordanţă
între gemenii dizigoţi (până la 25%) este mai mare
comparativ cu gemenii monozigoţi (3%)
D. Interesarea articulară este cea mai
frecventă manifestare clinică (>90%)
E. Autoanticorpii proprii LES pot fi prezenţi în serul
pacienţilor anterior apariţiei manifestărilor
clinice
specifice bolii
SPONDILARTRITA p. 447-454
281. În etiologia spondilitei anchilozante intervin următorii
factori:
A. Terenul genetic predispozant reprezentat de HLA-DR4
B. Implicarea axei IL-23/IL-17 și constatarea frecvenței
crescute a limfocitelor Th17 B,C,D Pag. 448
C. Disbioza din microbiomul intestinal
D. Terenul genetic reprezentat de antigenul HLA-B27
E. Radiațiile solare UVA și UVB
282. În spondilita anchilozantă apar următoarele manifestări
extra-spinale:
A. Inflamația joncțiunii costocondrale
B. Afectarea articulară periferică simetrică mai ales la
nivelul articulațiilor mici ale mâinilor și picioarelor
C. Uveita anterioară acută A,C,D,E Pag. 448-
D. Afectarea cardiovasculară – insuficiența aortică 449
E. Insuficiența renală - cel mai frecvent legată de
utilizarea cronică a AINS
283. Artrita articulațiilor interfalangiene distale (IFD) din
cadrul artritei psoriazice se caracterizează prin:
A. Este neerozivă
B. Reprezintă modelul cel mai tipic de afectare articulară
în psoriazis
C. Se asociază adesea cu distrofia adiacentă a unghiilor B,C,D Pag. 450
D. Se asociază adesea cu dactilita
E. Reprezintă cea mai rară formă clinică de artrită
psoriazică, afectând aproximativ 5% dintre pacienți
284. În tratamentul artritei psoriazice trebuie evitate
următoarele medicamente deoarece pot agrava leziunile
cutanate de psoriazis:
A. Agenții anti-TNFα B,D Pag. 450
B. Glucocorticoizii pe cale orală
C. Metotrexatul
D. Hidroxiclorochina
E. Inhibitorii de IL-17 secukinumab si ixekizumab
285. Tabloul clinic din artrita reactivă cuprinde următoarele:
A. Debutul este insidios, având o durată de săptămâni sau
luni de zile
B. Artrita este acută, simetrică, la nivelul articulațiilor
mici ale mâinilor C,D,E Pag. 451
C. Artrita este acută, asimetrică, la nivelul articulațiilor
membrelor inferioare
D. Entezita este frecventă
E. Poate apărea și dactilita
286. Tratamentul artritei enteropatice asociată bolilor
inflamatorii intestinale cuprinde:
A. Sulfasalazina
B. Glucocorticoizi intra-articulari în cazul unei mono- A,B,D,E Pag. 451
artrite
C. Blocanți de IL-17 (secukinumab)
D. Blocanți de TNFα
E. Inhibitor de IL-12/23 (ustekinumab)
287. Care dintre următoarele medicamente se folosesc frecvent
în tratamentul artritei psoriazice cu manifestări periferice:
A. Metotrexatul
B. Leflunomida A,B,D, Pag. 450
C. Hidroxiclorochina
D. Sulfasalazina
E. Imuranul
Tumorile benigne esofagiene, Ingestia de corpi străini, Ingestia de substanțe caustice
Referință bibliografică: Peter F. Lawrence.
288. Cele mai frecvente leziuni esofagiene benigne cu
localizare la nivelul mucoasei sau submucoasei sunt
reprezentate de:
A. polipul fibrovascular
B. leiomiomul A,C 162
C. tumora cu celule granulare
D. chistul esofagian
E. adenocarcinomul.
289. Evaluarea diagnostică a tumorilor benigne esofagiene
include:
A. ecoendoscopia
B. tranzitul baritat esofagian A,B, D 162
C. ecografia abdominală
D. vizualizarea endoscopică
directă manometria esofagiană
290. Impactarea corpilor străini esofagieni poate include
următoarele simptome:
A. incapacitatea de a înghiți secreții A,B,D 162
B. durerea toracică
C. pirozisul
D. sialoreea
E. vărsături
291. Ingestia de substanțe alcaline:
A. determină frecvent leziuni superficiale ale B,E 163
esofagului
B. determină afectarea esofagului în toată grosimea
peretelui
C. poate determina achalazia cardiei
D. este limitată cantitativ de senzația de arsură
extremă
E. reprezintă o urgență medicală
292. Referitor la diverticulii epifrenici sunt adevărate
A. sunt localizați în treimea distală a esofagului
B. sunt localizați în treimea proximală a esofagului
C. au întotdeauna indicație de tratament chirurgical
D. se evaluează prin tranzit baritat A, D,E 161
E. simptomele frecvente sunt disfagia și regurgitarea
293. Pentru stabilirea diagnosticului de achalazia cardiei sunt A, B, C 159
recomandate investigațiile:
A. tranzitul baritat esofagian
B. endoscopia digestivă superioară
C. manometria esofagiană
D. pH-metria esofagiană
E. echografia abdominală
294. Diverticulul Zenker are următoarele caracteristici: A, C, E 161
A. este un diverticul de pulsiune
B. este un diverticul de tracțiune
C. apare la nivelul esofagului cervical
D. are localizare anatomică anterioară
E. se manifestă clinic prin regurgitații, sufocare,
disfagie, halitoză
295. Tratamentul în cazul ingestiei de substanțe caustice constă B, C, D 163,164
în:
A. inducerea vărsăturilor și
neutralizarea substanțelor caustice
B. menținerea căilor aeriene libere
C. nimic per oral (NPO)
D. efectuarea unei gastrostomii percutane
endoscopice dacă sunt identificate arsuri de
gradul doi sau trei la nivelul esofagului dar cu
stomac relativ indemn
E. tratament cu steroizi pentru prevenirea formării
stenozelor
296. Tratamentul achalaziei cardiei este reprezentat de: A,B,C,E 159,160
A. Dilatarea endoscopică pneumatică a SEI
B. Miotomia chirurgicală Heller
C. Nitritii oral/sublingual și blocanții canalelor de
calciu
D. Injectarea endoscopică a SEI cu
toxina botulinică, cea mai eficientă
metodă endoscopică
E. Miotomia endoscopică tip POEM
297. Explorările imagistice utile în diagnosticul pozitiv al A,B,D 158
herniei hiatale sunt:
A. Radiografia toracică simplă
B. Tranzitul baritat digestiv superior
C. Echoendoscopia
D. Tomografia computerizată
E. Echografia abdominală
298. Etapele operatorii cheie în cura chirurgicala a herniei A,B,C,E 158
hiatale sunt:
A. reducerea sacului de hernie
B. închiderea defectului diafragmatic
C. fundoplicatura
D. imobilizarea esofagului toracic
E. mobilizarea esofagului toracic pentru a atinge o
lungime esofagiană intraabdominală de 2-3 cm
AFECȚIUNI GINECOLOGICE ÇI MAMARE
Referință bibliografică (3) Latha Ganti
299. Care dintre următoarele afirmații despre abcesul mamar C, D, E 8-san
sunt corecte ? Pag.290
A. Este o infecţie locală a ţesutului mamar cauzată de S.
pyogenes sau streptococ (infecţii superficiale) sau
bacterii aerobe (infecţii subareolare)
B. Laborator : leucocite scăzute
C. Majoritatea sunt legate de alăptare
D. Imagistică : ecografia ajută la localizarea abcesului în
sân
E. Tratament = antibiotice; incizia şi drenajul
maselor fluctuante; continuarea alăptării
300. Care dintre următoarele afirmații referitoare la biopsia din A, C, D, 8-san
cancerul mamar sunt adevărate? E Pag.292
A. Este indicată pentru orice formaţiune tumorală mamară
palpabilă sau mamografie cu imagini suspecte
B. Aspiraţia cu ac fin se preteaza in cazul formatiunilor
nepalpabile
C. Aspiraţia cu ac fin poate fi ecoghidata
D. Biopsia cu ac gros permite un diagnostic histologic
definitiv şi poate stabili dacă leziunea este invazivă
E. Testarea prezenţei receptorilor de estrogen
şi progesteron la nivel tumoral ajută la
stabilirea tratamentului.
301. Care dintre următoarele afirmații referitoare la imagistica A, B, D 8-san
din cancerul mamar sunt adevărate? Pag.292
A. Mamografia reprezintă principala metodă de screening
B. Ecografia poate fi utilizată pentru a diferenţia
tumorile chistice de cele solide şi pentru localizarea
tumorilor în vederea ghidării intervenţiei
C. Testarea prezenţei receptorilor de estrogen
şi progesteron la nivel tumoral ajută la
stabilirea tratamentului.
D. Scintigrafia osoasă este utilă pentru diagnosticul
metastazelor
E. 30% dintre cancere nu sunt detectate mamografic
(tipic cele localizate în cadranul supero-extern)
302. Care dintre următoarele afirmații referitoare la C, D 8-san
caracteristicile diferitelor tipuri de cancer mamar sunt Pag. 291
adevărate?
A. În carcinomul medular creșterea este lentă
B. Carcinomul mucinos este o tumoră prost delimitată
C. Boala Paget a sânului poate fi precedată de
durere, senzație de arsură sau mâncărime
D. Carcinomul lobular in situ este asimptomatic
E. Carcinomul ductal in situ este de regulă simptomatic
303. Următoarele întrebări despre diferitele tipuri de cancer A, B, E 8-san
mamar sunt false: Pag. 291
A. Carcinomul ductal invaziv este cea mai rară formă de
cancer mamar invaziv
B. Carcinomul lobular invaziv este mai frecvent
unilateral si unifocal decât carcinomul ductal
C. Carcinomul inflamator este un subtip al
carcinomului ductal
D. Carcinomul tubular este o formațiune tumorală
cu dezvoltare lentă, formată din structuri tubulare
bine definite ce invadeaza stroma
E. Carcinomul medular este o tumora solidă
304. Afirmațiile adevărate despre tratamentul în cancerul A, B, D 8-san
mamar sunt: Pag. 292
A. Carcinom ductal in situ (CDIS): tumorectomie +
iradiere; intră în discuţie mastectomia la pacientele cu
risc crescut
B. Cancer mamar cu receptori hormonali pozitivi:
tamoxifen
C. Cele mai scăzute rate de supravieţuire după utilizarea
combinată a mastectomiei, radioterapiei şi
chimioterapiei
D. Tratamentul metastazelor cu terapie sistemică;
rezecţie chirurgicală sau radioterapie pentru leziunile
solitare
E. Cancer cu ganglioni negativi, tumori <1 cm, tumori cu
histologie agresivă: hormonoterapie
305. În managementul tumorilor mamare palpabile, la varsta A, C, E 8-san
<30 ani, se vor efectua: Pag. 290
A. Ecografie tintita +/- mamografie diagnostica
B. Biopsie tintita: tumori mari sau suspecte
C. Biopsie excizionala: tumori mari sau suspecte
D. FNA: tumori chistice sau de mari dimensiuni
E. Chisturile simple necesita aspiratie si monitorizare la 2-
4 luni
306. Despre ciclul menstrual normal sunt adevarate: A, C, E Cap. 1
A. LH, FSH, estrogenii, progesteronul şi gonadotropina Pag. 275-
corionică umană (hCG) au rol în reglarea ciclului 276
menstrual;
B. În situaţia în care ovocitul este fertilizat: corpul
galben degenerează;
C. FSH controleaza sinteza estrogenilor;
D. Corpul galben continuă să secrete progesteron până
când producţia acestuia este preluată de către placentă (8-
10 săptămâni).
E. Peak-ul de LH induce ovulatia.
307. Urmatoarele afirmatii despre ciclul menstrual normal sunt B, D, E Cap. 1
adevarate : Pag. 275-
A. Faza foliculară incepe în ultima zi a menstuației 276
B. Estradiolul induce proliferarea endometriala şi
stimulează sinteza de FSH şi LH prin feedback pozitiv
exercitat asupra hipofizei
C. În faza luteală nivelurile scăzute de estradiol
inhibă FSH și LH
D. LDH, FSH, estrogenii, progesteronul și gonadotropina
corionică umană (hCG) au rol în reglarea ciclului
menstrual
E. După fertilizare, ovocitul se va implanta in endometru
308. Următoarele afirmații despre contracepție sunt adevărate: A, C, E Cap. 2
A. Efectele secundare ale contraceptivelor orale combinate Pag. 277
sunt posibilă greață, vărsături, senzaţie de balonare,
modificări de dispoziţie
B. Implanturile cu progestativ sunt implanturi subcutanate
care eliberează progestative pe o durată de - 3 luni
C. Inelul intravaginal necesită înlocuire lunară
D. Contraceptivele de urgență trebuie administrate
în primele 24 ore de la un contact neprotejat sau
după utilizarea unei metode contraceptive care a
eşuat (ex. prezervativ rupt)
E. Eficacitatea tipică a contraceptivelor de urgență este
>90%
309. Următoarele afirmații despre metodele contraceptive sunt B, C, D Cap. 2
false: Pag. 278-
A. Prezervativele din poliuretan sunt produse pentru cei 279
cu alergie la latex
B. Coitul întrerupt - retragerea penisului din vagin imediat
înainte de ejaculare are o eficiență tipică de 99%
C. Steriletul cu eliberare de progestativ este un obiect
cu eliberare lentă de estrogen, pentru a preveni
fecundaţia, interfera cu transportul spermei şi a inhiba
ovulaţia
D. Metoda calendarului nu poate fi folosită în
diagnosticarea infertilităţii
E. Sterilizarea reprezintă secţionarea ductului deferent la
bărbaţi (vasectomie) sau ligatură tubară la femei pentru a
preveni fertilizarea
310. Etiologia primara a ameroreei poate fi reprezentata de: B, D Cap.3
A. Insuficienţă ovariană Pag. 279
B. Anomalii anatomice
C. Afecţiuni tiroidiene
D. Anomalii cromozomiale cu disgenezii gonadice
E. Medicamente
311. Despre Sindromul de ovar micropolichistic se poate A, B, C Cap. 3
afirma: Pag. 282
A. Se caracterizeaza prin anovulatie si oligoovulatie
B. Excesul de LH induce o productie ovariana crescuta
de androgeni
C. Hirsutismul este rezultatul excesului de androgeni
D. Excesul de LH induce o productie crescuta de estrogeni
E. Ecografia evidentiaza ovare micsorate
datorate multiplelor chisturi.
312. Vaginita cauzată de Trichomonas Vaginalis se B, E Cap. 4
caracterizează prin, cu excepția: Pag. 282
A. Secreția este urât mirositoare, spumoasă, verzuie
B. La frotiul vaginal se decelează pseudohife
C. pH-ul vaginal este >4,5 (crescut)
D. Tratamentul se realizeaza cu metronidazol (trebuie
tratat şi partenerul)
E. La frotiul proaspăt se decelează celule tip „clue"
313. Papilomavirus uman (HPV) este caracterizat prin : B, C, D, Cap. 5
A. Biopsia leziunilor poate confirma infecţia şi E Pag. 285
identifică tulpina virală prin analiza ARN HPV.
B. Un frotiu Pap anormal trebuie să fie urmat de
testarea HPV şi colposcopie pentru identificarea
leziunilor
C. Tratamentul poate fi efectuat cu podofilină sau acid
tricloracetic
D. Prevenţia este reprezentată de vaccinarea pentru tipurile
6, 11, 16 şi 18 la femeile cu vârste cuprinse între 11 şi 26
ani
E. Una din complicatiile HPV este posibilul risc crescut de
cancer de col uterin în funcţie de tipul viral
314. Despre infectia cu Chlamydia este adevarat: D, E Cap. 5
A. Este cea mai putin raspandita BTS raportabila Pag. 283
B. Este simptomatica
C. La barbati este frecvent diagnosticata
D. Determina cervicita
E. Tratament cu Azitromicina
315. Următoarele afirmații despre cancerul ovarian sunt A, E Cap. 6
corecte: Pag. 289
A. Factori de risc sunt istoricul familial, infertilitatea,
nuliparitatea, mutaţii ale genelor BRCA1 sau BRCA2
B. Ecografia este folosită pentru a determina gradul de
extensie
C. Deoarece tumora este diagnosticată frecvent în stadii
incipiente, prognosticul este adesea favorabil
D. Ooforectomia bilaterală poate fi efectuată pentru
tumorile detectate precoce la pacientele care doresc
conservarea fertilităţii
E. În cazul tumorilor cu cellule germinale, anexectomia
unilaterală poate fi efectuată pentru boala limitată
316. Cele mai frecvente tipuri de tumori ovariene benigne sunt: A, D, E Cap. 6
A. Chistadenosmul seros sau mucinos cu origine in tesutul Pag. 288
epitelial
B. Tumora cu celule stromale cu origine in
celulele germinale
C. Chistul dermoid cu origine in tesutul epitelial
D. Chistul luteal cu origine in corpul galben
E. Chistul folicular cu origine in foliculul ovarian
317. Urmatoarele afirmatii despre cancerul ovarian sunt B, D, E Cap. 6
adevarate : Pag. 289
A. In tumorile epiteliale (in 80% din cazuri) se
inregistreaza cresterea CA 19-9
B. Mutatii ale genelor BRCA1, BRCA2, infertilitatea,
nuliparitatea si istoricul familial sunt considerati factori
de risc
C. Cancerul ovarian este cel mai frecvent de
origine germinala (65%) sau epiteliala (25%)
D. De obicei asimptomatice sau minim simptomatice pana
in stadii avansate ale bolii
E. IRM sau CT utile pentru determinarea gradului
de extensie
318. Fibromul uterin se caracterizeaza prin: B, C, E Cap. 6
A. Fibromul uterin continua sa creasca dupa menopauza Pag. 286
B. Tumora benigna dezvoltata din muschiul neted
miometrial
C. In general regreseaza la menopauza
D. Nu este o tumora palpabila la examenul clinic
E. Agonistii GnRh reduc sangerarea uterina
si dimensiunea fibromului
319. Cancerul endometrial se caracterizeaza prin, cu A, E Cap. 6
urmatoarele exceptii: Pag. 286-
A. Este cel mai frecvent de tip scuamos 287
B. Legat de expunerea la niveluri crescute de estrogeni
C. La biopsie endometriala se evidentiaza glando
anormale, hiperplazice cu invazie vasculara
D. Tratamentul de electie este histerectomia totala
abdominala cu salpingo- ooforectomie bilaterala
(HTAB)
E. CA 125 crescut este specific cancerului endometrial,
util in monitorizarea raspunsului la terapie
320. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte: B, D, E Cap. 6
A. Fibroamele asimptomatice se urmaresc prin Pag. 286 -
ecografie transvaginala 288
B. Histerectomia este indicata pacientelor care isi doresc
mentinerea fertilitatii
C. Toate femeile ar trebui evaluate prin frotiu
Pap, incepand cu varsta de 21 de ani
D. Endometriomul poate sa semene histologic cu epitelul
tubar, chistic cu continut seros sau mucinos care se poate
calcifica si forma corpi Psammoma
E. Tumora cu celule stromale poate contine tesuturi
dermice multiple (par,dinti)
321. Despre lichenul scleros sunt adevarate urmatoarele: A, B, E Cap. 7
A. Afectiune inflamatorie cronica anogenitala Pag. 289
B. Se manifesta prin prurit intens, disurie, defecatie
dureroasa
C. La examenul clinic pielea vulvara apare ingrosata si
lucioasa
D. Diagnosticul pozitiv necesita ecografie transvaginala
E. Se administreaza corticosteroizi topici in doze mari
Pag din ref
Nr Răspuns bibl unde se
Crt Intrebare (cele tip complement simplu marcate cu✻) corect regasesc
răspunsurile
BOLILE PERICARDULUI
1. In tamponada cardiacă, următoarele sunt prezente: A, B, D 1126-1127
A. Semnul Kussmaul
B. Puls paradoxal
C. Debit cardiac crescut
D. Creșterea presiunii venoase jugulare, cu ascuțirea pantei
descendente X
E. Șoc apexial accentuat
2. În pericardita acută, următoarele afirmații legate de tratament sunt A,C 1125
adevărate:
A. În 70-90% din cazuri este autolimitată
B. Corticosteroizii sunt utilizati la toți pacienții, indifferent
de etiologie
C. Pacienții cu risc înalt trebuie spitalizați pentru tratament
D. Efortul fizic este permis
E. Colchicina nu se asociază cu aspirina
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
3. Dintre cauzele endocrinologice de hipertensiune arterială fac A,B,C 1139
parte următoarele entități:
A. Feocromocitomul;
C. Hiperaldosteronismul primar;
D. Apneea obstructivă de somn;
E. Stenoza de arteră renală.
4. Dintre cauzele renale de hipertensiune arterială fac parte D,E 1139
următoarele entități:
A. Obezitatea;
C. Sarcina;
D. Boala cronică de rinichi;
E. Stenoza de arteră renală.
5. Următoarele afirmații definesc hipotensiunea ortostatică: A,B 1137
A. Scăderea de peste 20 mmHg a TA sistolice;
B. Scăderea de peste 10 mmHg a TA diastolice;
C. Scăderea de peste 30 mmHg a TA sistolice;
D. Scăderea de peste 20 mmHg a TA diastolice;
E. Scăderea de peste 35 mmHg a TA sistolice.
6. Tensiunea arterială normal înaltă este reprezentată de: A,C 1140
A. TA sistolică 130-139 mmHg
B. TA sistolică 140-149 mmHg
C. TA diastolică 80-89 mmHg;
D. TA sistolică 120-129 mmHg
E. TA diastolică 100-109 mmHg;
7. Valorile tensiunii arteriale normale sunt: A,C 1140
A. TA sistolică <130 mmHg
B. TA sistolică <140 mmHg
C. TA diastolică <80 mmHg;
D. TA sistolică <150 mmHg
E. TA diastolică <100 mmHg;
8. Modificarea stilului de viață la pacienții hipertensivi include: A,B,D,E 1142
A. Exerciții cardiovasculare regulate;
B. Reducerea aportului de sare;
C. Consum crescut de grăsimi saturate;
D. Consum crescut de fructe și legume;
E. Scăderea în greutate la pacienții supraponderali.
9. Substanțele implicate frecvent în creșterea tensiunii arteriale sunt: B,D,E 1138
A. Blocanții canalelor de calciu;
B. Pilulele contraceptive orale;
C. Metforminul;
D. Unele antidepresive (venlafaxină);
E. Corticosteroizii.
10. Hipertensiunea sistolică izolată se caracterizează prin: B,D, 1136
A. Apare preponderant la pacienții tineri (<50 ani);
B. Se asociază cu injurie vasculară crescută;
C. Insuficiența mitrală poate provoca un fenotip sistolic
izolat;
D. Tratamentul farmacologic este acelasi ca cel pentru
hipertensiunea arterială mixtă;
E. Este frecventă in afecțiunile asociate cu neuropatii
autonome (Boala Parkinson).
11. Pentru diagnosticul hiperaldosteronismului primar, urmatoarele B,C,E 1139
investigatii paraclinice sunt necesare:
A. B-hCG urinar sau seric;
B. Evaluare K+;
C. Raport aldosteron/renina;
D. TSH seric;
E. RMN/CT suprarenalian.
12. Următoarele afirmații despre encefalopatia hipertensivă sunt B,C,D 1145
adevărate:
A. Adesea asociază retinopatie ușoară;
B. Investigația de elecție este RMN cerebral;
C. Ținta terapeutică – reducerea cu 25% a TAM imediat;
D. Terapii de primă intenție: Labetalol, Nicardipina;
E. poate fi prezentă durerea toracică cu caracter de
înjunghiere.
13. Care din următoarele efecte adverse pot aparea secundar A,E 1143
administrării de IECA?
A. Tuse;
B. Hipopotasemie;
C. Constipație;
D. Bradicardie;
E. Angioedem.
14. Despre indapamida în tratamentul HTA, următoarele afirmații A,B,D 1143
sunt adevărate:
A. Se recomanda în special la pacienții cu insuficieță cardiac;
B. Are ca si contraindicație absoluta – guta;
C. Este un diuretic de ansă;
D. Mecanismul de acțiune – vasodilatație, pierdere de
sare/apă;
E. Efecte adverse frecvente – constipație, cefalee, edeme.
15. Despre edemul pulmonar acut următoarele afirmații sunt B,D,E 1145
adevărate:
A. Este o cauză secundară de HTA;
B. Simptomatologia tipica este reprezentată de dispnee;
C. Investigația de elecție – Ecocardiografia transesofagiană;
D. Nitroglicerina este una din terapiile de primă intenție;
E. Ținta terapeutică: reducerea imediată a TAS <140 mmHg.
16. Următoarele entități pot fi incluse în urgențe hipertensive: A,B,D,E 1145
A. Hipertensiune malign;
B. Encefalopatie hipertensivă;
C. Coarctație de aorta;
D. Sindrom coronarian acut;
E. Pre-eclampsia.
17. Despre mărurarea tensiunii arteriale, următoarele afirmații sunt A,C,E 1134
adevărate:
A. Inițial trebuie măsurată la ambele brațe;
B. Trebuie măsurata după un repaus de minim 10 minute, în
clinostatism;
C. Camera cu aer din cadrul manșetei trebuie plasată la
nivelul inimii;
D. Nu este necesar ca brațul la care este evaluată TA să fie
sprijinit;
E. Picioarele nu trebuie să fie încrucișate.
BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ
18. Următoarele afirmații sunt adevarate privind legea Poiseuille: A,B,D 520
A. inițial legea a fost formulată pentru un fluid “newtonian” ,
acelular,
B. descrie scăderea presiunii cauzate de reducerea
diametrului unui vas,
C. descrie creșterea presiunii cauzate de reducerea
diametrului unui vas,
D. pierderea presiunii este direct proporțională cu volumul
fluxului de sânge și lungimea arterială,
E. nu se aplică în patologia vasculară.
19. Cauze mai puțin frecvente ale bolii arteriale periferice sunt: A,B,E 520
A. boala Buerger (trombarterită obliterantă),
B. sindromul de compresie al arterei poplitee,
C. scleroza multiplă,
D. tromboză venoasă profundă,
E. sindromul coastei cervicale.
20. Sindromul Leriche este definit prin: A,C,D 521
A. impotență,
B. claudicația extremităților superioare,
C. claudicația extremităților inferioare,
D. atrofia muschilor fesieri,
E. hiperglicemie.
21. Următoarele afirmații privind ulcerațiile ischemice la nivelul 521
membrelor inferioare sunt adevarate: A,C,D
A. apar la nivelul degetelor, călcâielor sau feței dorsale a
piciorului,
B. apar numai în urma unor traume majore,
C. au aspect circumscris,
D. prezintă bază necrotică,
E. ulcerațiile diabetice nu apar în zonele de presiune.
22. Următoarele afirmații privind examinarea Doppler sunt A,B,D 522
adevarate:
A. ultrasunetele sunt reflectate de globulele roșii din fluxul
sanguin și detectate de un cristal receptor,
B. oferă o evaluare calitativă a gradului de stenoză,
C. pe măsura creșterii stenozei arteriale proximale unda se
ingustează și devine trifazică,
D. pe măsura creșterii stenozei arteriale proximale unda se
lărgește și devine monofazică,
E. nu are aplicabilitate la calcularea indicelui gleznă-braț.
23. Care din următoarele afirmații privind managementul medical în A,B,E 523
cadrul tratamentului bolii arteriale periferice sunt false:
A. nu toți pacienții cu boala arterială periferică necesită
terapie medicală,
B. cauza principală a decesului pentru pacienții cu boala arterială
periferică este accidentul vascular cerebral (AVC),
C. eliminarea adecvată a factorilor de risc are ca
rezultat scăderea ratei evenimentelor cardio-
vasculare,
D. terapia medicală include modificarea dietei, renunțarea la
fumat, terapie antiplachetară, controlul frecvenței
cardiace, tratamentul hipertensiunii arteriale,
E. pentru pacienții cu diabet zaharat, un program regulat de
îngrijire a piciorului nu ajută la prevenirea ulcerațiilor
piciorului.
24. Care din următoarele investigații imagistice nu necesită puncție la B,C,D 523
nivel arterial:
A. Arteriografia,
B. Angio-RMN,
C. Angio-CT,
D. Ultrasonografie,
E. Aortografie.
25. Care din următoarele reprezintă complicații ale angioplastiei A,B,C 524
transluminale percutanate (PTA):
A. Ocluzia acută a vaselor prin ruptura plăcii de aterom,
B. Ocluzia acută a vaselor prin disecție intimală,
C. Restenoză cauzată de reculul elastic al vaselor,
D. Retenție acută de urină,
E. Insuficiență hepatică acută.
26. Care din următoarele reprezintă proceduri chirurgicale în C,D,E 525,526
tratamentul bolii arteriale periferice:
A. Enteroanastomoză,
B. Crosectomie vena safena internă,
C. Endarterectomie,
D. By pass infrainghinal in situ,
E. By pass aorto-bifemural.
27. Care din următoarele reprezintă complicații imediate ale B,D,E 526
intervenției de by pass arterial:
A. Pseudoanevrism la nivelul anastomozei,
B. Sângerare postoperatorie la nivelul anastomozelor,
C. Necroză calcaneană,
D. Tromboza grefonului,
E. Limforagie.
BOLILE VENELOR
28. Factorii de risc pentru tromboza venoasă profundă sunt următorii: C,D,E 535
A. Efort fizic intens,
B. Fumatul,
C. Staza venoasă,
D. Leziuni endoteliale,
E. Hipercoagulabilitatea.
29. Tromboza venoasă superficială provoacă următoarele cu excepția: A,B,C 535
A. Edem,
B. Eritem,
C. Sensibilitate locală,
D. Gangrenă,
E. Phelgmasia caerulea dolens.
30. Care din următoarele afirmații privind tromboza venoasă B,D 537
profundă sunt false:
A. Examenul clinic evidențiază edem sau durere unilaterală,
B. Durerea în gambă precipitată de extensia ventrală a piciorului
reprezintă semnul lui Homans,
C. Sindromul May Turner reprezintă tromboza venoasă profundă
la nivelul membrului inferior stâng datorită compresiei venei
iliace stangi prin bifurcația aortică și încrucișarea cu artera
iliacă dreaptă,
D. Dozarea D-Dimerilor este un test screening si specific,
E. Ultrasonografia Doppler poate caracteriza fluxul sanguin
venos și vizualizarea trombului
31. Obiectivele tratamentului trombozei venoase profunde includ A,C,D 538
următoarele:
A. Reducerea riscului de embolie pulmonară,
B. Reducerea riscului de infarct miocardic,
C. Prevenirea creșterii trombului venos,
D. Reducerea afectării valvelor venoase profunde,
E. Reducerea riscului de accident vascular cerebral.
32. Tabloul clinic în embolia pulmonară include: A,B,E 538
A. Durere toracică,
B. Dispnee,
C. Bradipnee,
D. Bradicardie,
E. Tuse.
33. Diagnosticul definitiv al embolei pulmonare este dat de: B,C,E 539
A. EKG,
B. CT toracic,
C. Scintigrafie ventilație-perfuzie,
D. Ultrasonografie,
E. Angiografie pulmonară.
34. Tratamentul emboliei pulmonare include următoarele cu excepția: A,B 539
A. Procoagulante,
B. Antihipertensive,
C. Filtre venă cavă,
D. Tromboliză,
E. Anticoagulante.
35. Simptomele cauzate de venele varicoase superficiale sunt B,D,E 539
următoarele:
A. Claudicație intermitentă,
B. Crampe nocturne,
C. Gangrenă,
D. Edem perimaleolar,
E. Tromboflebită superficială.
36. Diagnosticul venelor varicoase poate fi stabilit prin următoarele A,B,E 539
cu excepția:
A. Limfografie,
B. Venorafie,
C. Ultrasonografie Doppler,
D. Venografie,
E. Arteriografie.
37. Manifestările clinice ale insuficienței venoase sunt următoarele: A,D,E 540
A. Edem cronic al membrelor inferioare,
B. Necroză cutanată,
C. Gangrenă umedă,
D. Hiperpigmentare,
E. Ulcerații venoase.
OTORINOLARINGOLOGIA: BOLILE CAPULUI çI GÂTULUI
38. Ce este contraindicat a se afectua pentru diagnosticarea unui
posibil angiofibrom nazo faringian juvenil.
A. Endoscopie nazala
B. CT scanner rinosinusal
C. RMN rinosinusal D, E 563
D. Tuseu rinofaringian
E. Biopsie incizionala
39. Ce mecanisme sunt implicate in producerea unei sinuzite cronice?
A. Hipoventilatia sinusului
B. Infectarea sinusului si dezvoltarea biofilmului
C. Disfunctia ciliara
D. Traumatism facial
E. Alergodermia A, B, C 565
40. Ce cauze pot determina epistaxis, din urmatoarele variante:
A. Tulburari de coagulare
B. Boli limfoproliferative si imunodeficienta
C. Disfunctia tubara
D. Faringita cronica A, B, E 563
E. Discrazii sanguine
41. Indicatiile tonsilectomiei sunt:
A. Amigdalita acuta recurenta
B. Infectii virale cu leziuni faringiene
C. Abces peritosilar
D. Apnee obstructiva de somn A, C, D 568
E. Faringite cronice
42. Apneea obstructiva de somn se manifesta prin:
A. Episoade de apnee recurente pe parcursul somnului
B. Tulburari de deglutitie
C. Obezitate
D. Tulburari digestive A, C, E 569
E. Sforait nocturn si respiratie orala
43. Formatiune tumorala la nivelul buzei inferioare si a cavitatii
orale. Ce afirmatii sunt adevarate?
A. 90% din tumorile maligne sunt carcinoame
B. Sunt in legatura cu consumul de cafea
C. Pot sangera si sunt dureroase
D. Se clasifica conform stadializarii TNT A,C,D 569
E. Pot debuta cu otita medie seroasa
44. Care sunt principalele mecanisme ale laringelui implicate in
respiratie, fonatie si deglutitie?
B,D,E 571
A. In timpul respiratiei normale glota se deschide larg inaintea
coborarii diafragmului
B. In deglutitie laringele actioneaza ca o valva pentru a
inchide calea aeriana, pentru a preveni aspirarea
C. In deglutitie corzile vocale false si adevarate sufera o miscare
de abductie pentru a inchide calea aeriana
D. Vocea este produsa prin trecerea aerului prin glota in adductie
E. Sunetele complexe ale limbajului necesita
rezonanta faringiana, orala si a cavitatii nazale
45. Hemangiomul congenital cervical se caracterizeaza prin:
A. Creste in dimensiune in timpul efortului de plans sau tuse
al copilului
B. Scad in general in dimensiune pana la varsta de 5 ani
C. Antibioterapia poate fi folosita cu o rata de success variabila
D. Hemagioamele cutanate ale capului si gatului sunt
uneori associate cu hemagioame ale tractului urinar
E. Excizia la ser sau la rece este benefica cand hemangiomul nu A,B,E 582
regreseaza
46. Ce afirmatii sunt corecte in cazul tumorilor benigne cervicale?
A. Sunt formatiuni cu crestere lenta , nedureroase, cu evolutie pe
parcursul mai multor ani
B. Cele mai frecvente sunt lipoamele, tumorile neurogenice
schwanoame si neurofibrome
C. Tumorile neurogenice sunt in general ca tumori cervicale
solitare
D. Neurofibroamele trebuie sa fie tratate prin radioterapie
E. Pacientii cu neurofibroame trebuie sa fie investigati pentru A,B,C 582
sindrom Mickulitz
47. Tumorile benigne ale glandelor salivare se caracterizeaza prin:
A. Constituie 1% din totalitatea tumorilor regiunii capului si
gatului si 85% dintre acestea isi au originea la nivelul glandei
parotide
B. Investigatiile diagnostic pentru patologia tumorala benigna a
glandei salivare include radiografia toracica, tranzitul baritat
C. Tumorile benigne sunt in general nedureroase, mobile la A, C, D 579
planurile adiacente, cu ritm de crestere lent
D. Tumorile de galnde salivare minore se localizeaza in
general la nivel palatin
E. Aproximativ 80% din tumorile benigne sunt
lipoame,hemangioame.
48. Leziunile maligne ale glandelor salivare se caracterizeaza prin:
A. Ritm de crestere accelerat, dimensiuni crescute, aderenta la
planuri superficiale, durere faciala, disfunctia nervului
facial, adenopatii cervicale associate
B. Copiii prezinta o rata de malignitate mai mare in
cazul tumorilor maligne de glande salivare
C. Biopsia deschisa sauu partial se recomanda in cazul invaziei
de tegument sau mucoasa
D. Cea mai frecventa tumora maligna este la nivelul
galndelor salivare accesorii A, B, C 579
E. Din punct de vedere histopatologic, cea mai frecventa
este carcinomul bazocelular
49. Glandele ceruminoase localizate la nivelul portiunii externe a
conductului auditiv extern produc ceara, care actionează ca:
A. Lubrefiant
B. bariera pentru particulele straine
C. transmitator al sunetelor catre membrana timpanica A,B,E 549
D. modalitate de mentinere a echilibrului
E. bariera pentru organisme
50. Lantul osicular din casuta timpanica este responsabil de:
A. protecția urechii interne față de sunetele puternice
B. conducerea vibratiilor sonore din conductul auditiv
extern spre urechea internă
C. mentinerea echilibrului B,E 549
D. deschiderea trompei lui Eustache
E. amplificarea vibratiilor sonore
51. Mentinearea orientarii in spatiu a organismului depinde de
urmatoarele sisteme:
A. Olfactiv
B. Sensorial
C. Visual C,D,E 550
D. Proprioceptive
E. vestibular
52. Disfunctia nervului facial se manifesta clinic prin:
A. paralizia mușchilor mimicii
B. scaderea auzului
C. pierderea secretiei lacrimale
D. pierderea gustului la nivelul regiunii anterioare a limbii A,C,D 551
E. pierderea echilibrului
53. Urechea interna este alcatuita din:
A. canale semicirculare
B. trompa lui Eustache
C. cohlee
D. conduct auditiv intern A,C,D 549
E. conduct auditiv extern
54. Conductul auditiv intern localizat postero-medial la nivelul osului
temporal contine:
A. nervul cranian V
B. nervul cranian VII
C. nervul cranian VIII B,C,E 549
D. nervul cranian X
E. nervul intermediar
55. Printre cele mai frecvente interventii chirurgicale efectuate in
Statele Unite ale Americii sunt:
A. tratamentul chirurgical al rinosinuzitelor
B. plasarea de aeratoare timpanale
C. tonsilectomiile
D. adenoidectomiile A,C,D 548
E. toate raspunsurile sunt corecte
56. Intre cauzele otalgiei intalnim:
A. otita externa
B. patologia dentara
C. otita media
D. sindrom Eagle A,B,C,D 555
E. Boala Meniere
57. Indicatiile miringotomiei de urgenta in otita medie sunt:
A. sepsisul sever
B. pareza facial
C. labirintita A,B,C,D 558
D. meningita
E. vârsta sub 15 ani
58. Intre factorii de risc ai otitei medii cu efuziune se numara si:
A. Colesteatomul
B. Otoscleroza
C. paralizia nervului facial
D. hranirea cu biberonul D,E 559
E. sexul masculin
59. Hipoacuzia neurosenzoriala se poate asocia cu urmatoarele
infectii in utero:
A. Cytomegalovirus
B. Herpes
C. hepatita tip A A,B,D,E 559
D. sifilis
E. rubeola
60. Hidropsul endolimfatic se manifesta prin:
A. hipoacuzie episodica
B. nevralgie de trigemen
C. vertij debilitant
D. tinnitus
E. senzatie de plenitudine auriculara A,C,D,E 560
61. Leziunile supranucleare ale nervului facial din ischemia cerebro-
vasculara frecvent nu afecteaza fruntea deoarece aceste ramuri
sunt conectate:
A. cu nervul scaritei
B. cu fibre cortico-bulbare directe
C. cu coarda timpanului B, E 560
D. cu nervul mandibular
E. cu fibre cortico-bulbare incrucisate
62. In diagnosticul diferential al paraliziei de nerv facial intra
urmatoarele patologii:
A. infectia HIV
B. boala Lime A,B,D,E 560
C. Herpes zoster oticus
D. Boala Meniere
E. Granulomatoza Wegener
63. In diagnosticul diferential al paraliziei de nerv facial intra
urmatoarele afectiuni:
A. cancerul de parotid
B. cancerul de baza de craniu
C. ischemia cerebrala A,B,C,E 560
D. keratoza actinica
E. fractura osului temporal
CHIRURGIE ORTOPEDICĂ: BOLILE SISTEMULUI MUSCULOSCHELETAL
64. Care din următoarele afirmații legate de tipul de fractură sunt B,C,D,E 586
adevărate?
A. O fractură produsă de o trauamă cu intensitate mare pe
os anormal este denumită fractură pe os patologic
B. Stresul submaximal repetat poate produce microfracturi,
care dacă nu sunt lăsate sa se vindece, vor conduce la o
fractură de stres
C. O fractură este închisă atunci când pielea sau mucoasa
supraiacentă este intactă
D. O fractură este deschisă când există o lezare a
tegumentului care o înconjoară sau a mucoasei ce permite
fracturii să comunice cu mediul extern
E. Fracturile pe os patologic apar în osul care este afectat de
boli metabolice osoase sau în osul modificat de tumorile
primare sau metastaze
65. Care din următoarele afirmații legate de sediul unei fracturi sunt D, E 586
adevărate?
A. O fractură în regiunea metafizară sugerează extensia intra-
articulară a fracturii, implicând suprafața articulației
B. Localizarea fracturii nu are importanță pentru vindecare și
tratament
C. Fracturile osului diafizar cu un aport sanguin bogat și un
turnover osos accelerat, se vindecă destul de repede
D. Fracturile osului cortical se vindecă mai lent
E. Fracturile diafizare necesită perioade mai lungi de
imobilizare
66. Care din următoarele afirmații legate de traiectul fracturii sunt A,B,E 586,
adevărate? 587
A. Fracturile spiroide sau oblice rezultă printr-un traumatism
de rotație și torsiune
B. O fractură cu peste două fragmente este
denumită cominutivă sau multifragmentară
C. O fractură transversală apare în urma unui traumatism cu
energie înaltă
D. O fractură impactată este frecvent întâlnită, cum ar fi în
fracturile colului femural, ale extremității proximale
radiale sau ale platoului tibial
E. O fractură prin compresie semnifică faptul că osul
trabecular sau spongios este strivit
67. Care din umătoarele afirmații referitoare la deplasarea unei B,C 587
fracturi este falsă?
A. Fragmentele osoase fracturăte pot fi deplasate prin forța
unui traumatism, a gravității sau a tracțiunii musculare
B. Deplasarea se masoară atat în planurile medio-laterale
(sagitale) cât și în cele antero-posterioare (coronale)
C. Angulația reflectă relația dintre axul scurt al fragmentului
distal și axul scurt al celui proximal
D. Deplasarea este descrisă în funcție de distanța sau de
diametrele osoase din zona anterio-posterioară și medio-
laterală și de lungime
E. Deplasarea fracturilor este în mod obișnuit cuantificată ca
procent
68. Care din următoarele afirmații legate de clasificarea Salter-Harris B, E 588
a decolărilor epifizare este adevărată?
A. Fractură de tip V are un prognostic mai prost și o
incidența mai mare a tulburării de creștere decât leziunea
de tip I
B. Fractură Salter-Harris de tip II este consecința unei
mișcări de încurbare care rupe periostul de partea opusă
fragmentului metafizar triunghiular
C. Fracturile Salter-Harris de tip III și IV au cea mai mare
incidență a tulburrilor de creștere, dacă sunt corect tratate
D. O fractură Salter-Harris de tip V implică o fragmentare a
plăcii de creștere metafizară
E. Fractură Salter-Harris de tip I presupune o separare a
epifizei de metafiză
69. O evaluare radiologică completă include următoarele: A,B,C,E 588,590
A. Radigrafiile coloanei cervicale sunt obligatorii pentru toți
pacienții cu leziuni faciale și la nivelul capului
B. Trebuie vizualizată atât articulația proximală, cât și cea
distală față de zona lezată
C. Trebuie să se realizeze două incidențe ale osului sau
articulației afectate în unghi drept una fată de
cealaltă
D. Deoarece fracturie se produc bidimensional, o singură
incidență radiologică nu va permite o descriere exactă
E. Dacă o fractură de șcafoid nu este evidentă în urma
radiografiei, dar este suspicionată clinic, se
recomandă imobilizarea și reevaluarea ulterioară
70. Care din următoarele afirmații legate de menținera reducerii A,B 591,592
fracturii este adevărată?
A. Tracțiunea excesivă trans-scheletică poate conduce la
defecte de consolidare și leziuni ale nervilor
periferici
B. Tracțiunea continuă aplicată la nivelul tegumentului trans-
osos sau prin gravitație este o tehnică prin care se poate
obține și menține reducerea.
C. Tracțiunea transosoasă necesită introducerea unei broșe
prin segmentul localizat proximal de focarul de
fractură
D. Simpla prezentă a unui dispozitiv de fixare
internă garantează vindecarea fracturilor
E. După îndepărtarea materialului de osteosinteză, osul se
poate refractură la nivelul orificiilor suruburilor, mai
ales atunci când sunt localizare în osul cortical metafizar
71. Care din următoarele sunt indicații pentru fixarea internă a unei A,B,D,E 594
fracturi:
A. Reducerea anatomică a fracturilor intra-articulare
B. Fracturi multiple pe aceeasi extremitate sau în cazul
aceluiași pacient
C. Fracturi deschise, instabile
D. Fracturi pe os patologic
E. Fracturi la paraplegici
72. Care din următoarele afirmații legate de complicațiile locale a B,C,D,E 594
fracturii sunt adevărate:
A. Calusul vicios presupune vindecarea unei fracturi printr-o
diformitate inestetică fară alterarea functională
B. Pseudartroza este caracterizată de o vindecare incompletă a
fracturii
C. Întârzierea în consolidare se consideră atunci când
perioada
de vindecare a fracturii este mai lungă decât cea fiziologică
D. Tulburările de crestere reprezintă o complicație a
fracturilor intalnită la copii
E. Artroza apare indirect în urma unei diformități angulare
severe
73. Care din afirmațiile umatoare referitoare la fractură de olecran A,D 596
sunt adevărate:
A. O fractură de olecran în general este rezultatul unui
traumatism prin cădere pe cot
B. Fractura este deplasată din cauza contracției muschiului
biceps brahial
C. Această produce pierderea extensiei pasive a cotului
D. Fractura implică și suprafețele articulației cotului
E. Orice deplasare a fragmentelor de fractură
necesită intervenție chirurgicală pentru refacerea
suprafeței
articulare și a integrității bicepsului
74. Care din următoarele afirmații referitoare la luxația umărului sunt B,C 596,597
adevărate:
A. Luxația posterioară a umărului se produce prin rotația
externă forțata a brațului în abducție
B. O radiografie din incidența axilară surprinde deplasarea
posterioară a capului humeral în raport cu fosa glenoidă
C. Integritatea nervului axilar trebuie examinată prin
testarea sensibilității la nivelul regiunii deltoidiene și a
funcției motorii a muschiului deltoid
D. Clinic, în luxația anterioară a umărului, bratul este în
rotație internă și nu poate fi rotat extern peste limita
poziției neutre
E. Diagnosticul de luxație posterioară se poate produce în
urma unei crize de epilepsie, sevraj alcoolic, socuri
electrice, în urma electrocutării.
75. Care din următoarele afirmații sunt adevărate legate de fracturile C,D 599
de bazin, cu excepția:
A. Fracturile de bazin apar în urma unor contuzii cu
velocitate mare și se asociază cu pierderi sanguine masive
și leziuni multiple de organ
B. În condiții de stabilitate hemodinamică, stabilizarea de
urgența a bazinului cu un fixator extern este
considerată esentială pentru reechilibrarea pacientului
C. Dacă se decelează prezenta sângelui în rect sau vagin,
fractura de bazin este una închisă
D. Aproximativ 2 din 5 fracturi de bazin prezintă
concomitent leziuni ale vezicii urinare sau ale uretrei, la
bărbați
E. Cele 2 obiective ale chirurgiei de urgentă în fracturile de
bazin sunt de a controla hemoragia și de a permite
recuperarea pulmonară
76. Care din următoarele afirmații legate de epicondilita laterală sunt B,C,D 602
adevărate, cu excepția:
A. Epicondilita laterală este o leziune de suprasolicitare la
nivelul originii mușchilor extensori ai pumnului
B. Flexia pumnului este necesară pentru mișcarea de apucare
cu forța
C. Majoritatea acestor leziuni nu raspund la tratament
consevator
D. În multe cazuri este necesară intervenția chirurgicală
E. Țesutul de granulație cronic este identificat la nivelul
originii mușchiului extensor radial al carpului și este
excizat
77. Care din următoarele afirmații legate de sindromul de stres tibial A,C,E 603,604
sunt adevărate?
A. Presiunile intramusculare cresc în timpul contracției, ceea
ce scade fluxul sanguin
B. La individul simptomatic, presiunile revin la nivelurile
normale foarte rapid în perioadele de odihnă
C. Sindromul de stres tibial reprezintă dureri de gambă
care se intensifică în timpul exercițiului
D. La alergători recreaționali, durerea provine din
musculatura compartimentului posterior profund
E. Perfuzia musculară apare în timpul relaxării musculare
78. Entorsele sunt clasificate în funcție de cele trei grade de A,C,E 604
deteriorare:
A. Entorsele de gradul II prezintă rupturi de fascicule intregi
de ligament
B. Entorsele de gradul I prezintă leziuni ligamentare
miscroscopice, care nu produc sensibilitate ligamentară
C. Atunci când este intrerupt total cu pierderea
stabilității articulației, leziunea ligamnetară este
clasificată ca o entorsă de gradul III
D. Entorsele de gradul II prezintă un grad mai mic de
deteriorare
E. În cazul entorselor de gradul II ligamentul prezintă
continuitate macroscopică dar este întins sau parțial
rupt
79. Care din următoarele afirmații legate de testul sertarului anterior B, C, E 606
sunt adevărate?
A. Este utilizat pentru a evalua integritatea ligamentului
încrucișat posterior
B. Dacă există o translație tibială anterioară anormală, testul
sertarului anteriror sugerează că fibrele anteromediale ale
LIA sunt rupte
C. Translația tibială posterioară anormală de către o forță
aplicată tibiei direcționată posterior indică o leziune a
LIP
D. Prin testul Lachman se poate aprecia laxitatea posterioară
a genunchiului
E. Partea controlaterală sănătoasă poate fi utilizată
comparativ ca referintă
80. Care din afirmații urmatoare legate de displazia de dezvoltare a A,D 613,614
șoldului sunt adevărate?
A. Diagnosticul precoce permite initierea cât mai rapidă a
tratamentului
B. Semnul lui Barlow reprezintă perceperea unui cracment în
timpul efectuării manevrei de reducerea luxației
C. Tratamentul constă în reducerea luxației și imobilizare cu
șoldurile într-o poziție stabilă de flexie și adducție
D. Ecografia articulației șoldului poate evalua dinamic
instabilitatea prin stres pozitional
E. În cazul în care displazia este bilaterală, mersul este
clătinat, hipolordotic
81. Care din următoarele afirmații legate de scolioză sunt adevărate? A,D,E 615
A. Scolioza poate fi corectabilă sau fixă
B. Scolioza ca urmare a neurofibromatozei se caracterizează
printr-o curbare severă, pe o porțiune extinsă
C. Ortezele pentru spate funcționează bine atunci când
curburile sunt mai mari
D. Scolioza congenitală este cauzată de o serie de anomalii la
nivelul formării vertebrelor
E. Progresia curburii este mai frecvent întâlnită la pacienții
tineri care prezintă curburi de dimensiuni mai mari
82. Care din următoarele afirmații legate de osteomielita hematogenă B,C,E 616
acută sunt adevărate?
A. Osteomielita începe la nivelul epifizelor osoase
B. Pentru diagnostic sunt necesare hemocultură, culturi și
colorații Gram din aspiratul din maduva osoasă
C. În caz de septicemie poate aparea febră, iritabilitate
crescută, sau o alterare a stării generale
D. Principala cauză a infecției osoase la adulți este
S. Epidermidis
E. Decaparea periostală stimulează formarea de os nou ce se
poate vedea pe radiografie
83. Care din următoarele afirmații sunt adevărate legate de A,B,C,E 616,
artita septică? 617
A. Staphylococcus aureus apare în mod obișnuit la toate
categoriile de vârstă
B. Debutul este acut, iar progesul poate fi rapid și chiar
amenințător de viată
C. Complicațiile tardive includ dezvoltarea osteomielitei
cronice persistente, tulburări de creștere
D. Modificările radiologice apar precoce
E. O scintigrafie în 3 faze cu tecnețiu pirofosfat poate face
diferența între celulită, febra reumatică sau osteomielita
hematogenă acută în faza incipientă
84. Cele 4 semne clinice clasice în cazul infecției tecii flexorilor sunt: A, C, D 618
A. Durere ascuțită la extensia pasivă a degetului
B. Durere pe traiectul tecilor sinoviale (sensibilitate la
exercitarea unei presiuni din medial spre lateral)
C. Degetul este menținut într-o poziție flectată
D. Întreg degetul este edemațiat și tumefiat uniform
E. Durere ascuțiă la extensia activă a degetului
85. Radiologic, elementele patognomonice ale osteoartrozei sunt A,B,C,D 619

următoarele:
A. Pensarea spațiului articular
B. Osteofitele scad mobilitatea articulară și cresc cuprafața
articulară
C. Scleroza subcondrală
D. Chistul osos subcondral
E. Crepitațiile osoase
86. Diagnosticul diferențial în cazul durerilor de spate include: A,C,D,E 625
A. Stenoză de canal vertebral
B. Durerea psihogenă sau simulată – schiopătat bizar cu
semne obiective concludente
C. Disecția de aortă
D. Boala Reiter
E. Infecția la nivelul coloanei vertebrale
87. Care din următoarele afirmații referitoare la cauzele B,C,D,E 628
osteomalaciei sunt adevărate:
A. Dietetice – deficiența de vitamină B
B. Ereditare – rahitismul
C. Utilizare de barbiturice
D. Boala renală cronică
E. Sindrom lapte-alcalin
88. Care din următoarele afirmații referitoare la boala Paget sunt A,B,D,E 629
adevărate:
A. Este caracterizată prin resorbție osoasă excesivă și
formare osoasă neregulată, abundentă
B. În faza osteosclerotică predomină formarea osoasă
C. Nivelurile serice ale fosfatazei alcaline secretate de
osteoblastele formatoare de os sunt scăzute
D. Majoritatea cazurilor sunt asimptomatice
E. Microscopic, osul este neregulat, cu aspect de mozaic
alcătuit din os matur și imatur
89. Care din afirmațiile legate de tratamentul în tumorile osoase sunt B,C,D,E 632
adevărate?
A. Tumorile benigne se rezolvă prin excizie chirurgicală
lărgită
B. Leziunile mestastatice pot fi tratate paliativ prin iradiere
locală
C. Tumorle ososase maligne sunt îndepărtate prin rezecție
chirurgicală largită sau radicală
D. Este de preferat efecturarea unei osteosinteze profilactice
în cazul iminenței unei fracturi pe os patologic
E. Când o leziune ocupă peste 50% din diametrul
coticalei osului, există un risc iminent de fracturi pe os
patologic
90. Tratamentul tumorilor osoase depinde de: A,B,C,D
A. Diagnosticul histopoatologic
B. Gradul de anaplazie celulară
C. Extinderea tumorală
D. Sensibilitatea tumorii la posibilitațile de tratament
E. Starea de nutritie a pacientului
91. Care din următoarele afirmații legate de ciclul de mers sunt A,D,E 632
adevărate?
A. Un ciclu normal de mers se extinde din momentul
atingerii solului cu călcâiul unui picior până la următoarea
atingere a solului cu același călcâi
B. Faza de sprijin când piciorul este situat deasupra solului
(poziția de picior plat)
C. Faza de balansare este când piciorul este în contact cu
solul
D. Lungimea unui ciclu este distanța parcursă de la contactul
călcâiului cu solul pană la următorul contact al călcâiului
ipsilateral
E. Lungimea unui pas este distanța parcursă dintre
atingerea călcâiului de sol și atigerea călcâiului
controlateral
92. Care din următoarele afirmații legate de mersul anormal sunt A,C,D,E 633
adevărate?
A. Este denumit ca mers schiopatat
B. Majoritatea anomaliilor de mers sunt detectabile în faza
de balansare
C. Durerea, reducerea forței musculare și modificările
articulare iși exercită efectul maxim în timpul fazei de
sprijin
D. Reacția tipică la durere o constituie despovărarea rapidă a
membrului iferior afectat
E. Un mers antalgic se manifestă printr-o fază de sprijin
redusă pe membrul afectat
PATOLOGII GENETICE (PATOLOGIE CROMOSOMIALĂ)
93 *Care dintre următoarele afirmații cu privire la trisomii nu sunt
corecte?
A. Sindroame care apar datorită non-disjuncției autozomale sau
translocației genetice în timpul producerii celulelor sexuale pg 239-
și duc la extracopii de material genetic autozomal; B 240
B. Cariotiparea nu poate detecta cromozomi suplimentari, dar
screeningul genetic poate detecta translocaţii;
C. Screeningul cvadruplu prenatal poate ajuta la detectarea
feților potențial afectați, iar amniocenteza poate fi utilizată
pentru confirmarea diagnosticului;
D. Gradul de afectare mentală determină abilitatea de funcționare
în societate sau necesitatea de îngrijire constantă;
E. Tratamentul cuprinde corecție chirurgicală a defectelor
anatomice când este necesară.
ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
94 Care dintre următoarele afirmații cu privire la Distrofia musculară
Duchenne nu sunt corecte?
A. Patologie X-linkată ce rezultă din deficiența de A,E Pg 229-
cardiolipină; 230
B. Cea mai frecventă distrofie musculară letală;
C. Biopsia musculară arată degenerarea fibrelor musculare și
fibroză cu fibre bazofilice;
D. Tratamentul constă în fizioterapie, corticosteroizi,
suportul funcţiei pulmonare, IECA;
E. Decesul survine cel mai frecvent până la vârsta de 10
de ani datorită problemelor respiratorii.
95 Care dintre următoarele afirmații cu privire la Sinovita tranzitorie
a șoldului sunt corecte?
A. Inflamaţie benignă a articulaţiei care cauzează durere şi
şchiopătare; de obicei la copiii cu vârsta între 3 şi 8
ani; A,B,E Pg 230
B. Precedată de IACRS sau viroză;
C. Tratament este chirurgical;
D. Ultrasonografia poate arăta colecție fluidă majoră uni- sau
bilaterală;
E. Prognostic excelent cu revenire completă în decurs de
o săptămână.
96 Care dintre următoarele afirmații cu privire la Rahitism sunt
corecte?
A. Calcifiere vicioasă a osului la copii cauzată de A,BE Pg 229
aportul, absorbția sau metabolismul deficitar de
vitamina D (rahitism hipocalcemie) sau absorbția
deficitară a fosfatului (rahitism hipofosfatemic);
B. Cartilajul de creștere devine hipertrofic fără calcificare;
C. Fosfataza alcalină este scăzută (în toate tipurile);
D. RX vor demonstra îngustarea cartilajelor de creștere,
scurtarea oaselor lungi, linii translucide în os, alungirea
craniului și cartilaje costale lărgite;
E. Tratament cuprinde suplimentare cu fosfor în toate
tipurile, suplimentare cu vitamina D în caz de aport
deficitar, 1,25-dihidroxicolecalciferol pentru absorbția sau
metabolismul deficitar al vitaminei D.
OBSTETRICĂ
97 Lipsa unui câștig ponderal matern corespunzător în perioada C,E 297
sarcinii poate asocia:
A. Cresterea frecventei nașterilor prin cezariană
B. Diabet gestational
C. Restricție de creștere fetală
D. Ruptura precoce a membranelor
E. Naștere prematură
98 Următoarele afirmații sunt incorecte despre stadiul 3 al C,D 313
travaliului:
A. Durează de la expulzia nou-născutului pâna la expulzia
placentei
B. Se practică masajul uterin
C. La nulipare durează aproximativ o oră
D. Se monitorizeză pulsul și tensiunea arterială maternă
E. Placenta se separă de pereții uterini
99 Cele mai frecvente cauze de restricție de creștere A,B,C,E 306
intrauterine asimetrică sunt:
A. Consumul matern de nicotină
B. Sanatatea precară a mamei
C. Sarcina multiplă
D. Anomaliile cromozomiale
E. e.Insuficiența utero-placentară
100 Afirmațiile corecte despre testul non-stress sunt: A,C,D 310
A. Mama este poziționată în decubit lateral stâng
B. Durata măsurătorii trebuie să fie de minimum 20 de minute
pentru a exclude ciclurile de somn ale fătului.
C. Este utilizat in timpul travaliului si in perioada prenatală
D. Un test normal, reactiv, este considerat ca având doua sau mai
multe accelerații ale frecvenței cardiace fetale, de peste 15
bpm, cu durata de peste 20 secunde, la fiecare 15 minute
E. Este o modalitate dificilă de a aprecia starea de bine a
fătului sau riscul de moarte fetală in utero
101 Vârsta gestațională poate fi estimată astfel, cu excepția:
A. Vârsta embrionară este cu 2 săptămâni mai mare decât
vârsta gestațională 295
B. Se poate calcula în funcție de DUM (data ultimei menstruați)
C. Dezvoltarea embrionară și fetală durează aproximativ 38 A, E
săptămâni
D. Vârsta embrionară este cu 2 săptămâni mai mare decât
vârsta gestațională
E. Vârsta gestațională este cu 4 săptămâni mai mare decât
cea embrionară
102 Referitor la sarcina multiplă, sunt false afirmațiile: B,D,E 310
A. Incidenţa este mai mare în cazul pacientelor care au urmat
tratamente pentru infertilitate
B. Data estimată a naşterii în cazul unei sarcini gemelare este,
în medie, la 34 săptămâni de sarcină
C. Gemenii conjuncți apar doar în cazul sarcinii multiple
monozigote
D. Sarcina dizigotă determină apariția fetușilor identici
E. La ultrasonografie nu se pot vizualiza mai mulți
saci gestaționali
103 Următoarele complicații sunt frecvent asociate operației de A,B,E 314
cezariană:
A. Sepsis
B. Tromboembolism
C. Leziuni ale structurilor anatomice apropiate vaginului
D. Hemoptizie
E. Hemoragie
104 Complicațiile peri sau postnatale ale diabetului zaharat B,C 299
gestațional sunt:
A. Macrosomie fetală
B. Sindrom de detresă respiratorie acută
C. Dezvoltare neurologică întârziată
D. Polihidramnios
E. Hiperglicemie
105 Infecția maternă cu parvovirusul B19 are următoarele efecte A, D 304
asupra fătului/ nou-născutului, cu excepția:
A. Anemie hemolitică
B. Meningită
C. Cecitate
D. Hidrops fetal
E. Creșterea producției eritrocitare
106 Informațiile despre abruptio placentae (dezlipirea prematură de B,D,E 309
placentă normal inserată) sunt false:
A. Hipertensiunea arteriala este un factor de risc
B. Ultrasonografia nu poate vizualiza separarea placentei
de peretele uterin
C. Necesită repaus la pat pentru pacientele cu afectare minima
D. Presupune separarea prematură a placentei de peretele
uterin, înainte de travaliu, însoţită de hemoragie maternă
minima
E. Nu poate survini în urma unui traumatism
107 Efectele insuficienței de fier pe perioada sarcinii sunt A, C,E 297
următoarele:
A. Naștere prematură și greutate scăzută la naștere
B. Hipertensiune
C. Complicații cardiace materne
D. Deshidratare relativă
E. Anemie maternă
108 Scorul Apgar: B,C 315
A. Se calculează la un minut și la 10 minute după naștere
B. Se calculează la un minut și la 5 minute după naștere
C. Un scor de 7+ la 1 minut şi de 9+ la 5 minute se asociază cu
un prognostic bun
D. Un scor de 7+ la 1 minut şi de 9+ la 10 minute se asociază cu
un prognostic bun
E. Un scor de 7+ la 1 minut şi de 9+ la 5 minute se asociază cu
un prognostic slab
109 Despre operația cezariană transversală joasă se poate afirma: A,C,E 314
A. Este de preferat inciziei clasice
B. Risc crescut de ruptură uterină
C. Se practică o incizie transversală la nivelul segmentului
inferior uterin
D. Este utilizată atunci când fătul este situat în prezentaţie
transversală
E. Risc redus de sângerare, de apariţie a aderentelor la
intestin sau de infecţie
110 Tratamentul în cazul unui travaliu prematur cu un făt peste 34 A,D,E 308
săptămâni este:
A. Administrarea empirică de ampicilină dacă nașterea este
iminentă
B. Terapie tocolitică (cu nifedipină, indometacin, terbutalină,
MgSo4)
C. Glucocortioizi (betametazonă sau dexametazonă) pentru 48
de ore pentru maturarea pulmonară
D. Management expectativ dacă maturația plămânilor este
iminentă
E. Management activ dacă există indicație pentru naștere
111 Factorii de risc pentru ruptura prematură de membrane (PROM) B,C,D,E 308
sunt, cu excepția:
A. Infecție vaginală sau cervicală
B. Travaliu prematur în antecedente
C. Tromboze placentare
D. Travaliu declanșat
E. Infecție urinară
112 Următoarele afirmații sunt corecte despre oligoamnios: A,D,E 307
A. Indexul de lichid amniotic măsurat ecografic va fi sub 5
cm, fără nici un cadran cu mai mult de 2 cm înălţime
B. Înălţimea fundului uterin este normala pentru vârsta
gestaţională
C. Nu se asociază cu RCIU, suferinţă fetală.
D. Hidratarea și repausul fizic pot îmbunatăți volumul de lichid
amniotic
E. Se va induce nașterea fatului viabil dacă riscul de
moarte fetală este semnificativ
113 Afirmațiile corecte referitoare la infecția maternă cu Herpes B,C,D 304
simplex sunt:
A. Acciclovirul este contraindicat pentru nou-nascuți
B. Se va opta pentru naștere prin cezariană pentru a evita
transmiterea bolii in cazul leziunilor active
C. Diagnosticul clinic este confirmat prin cultura virusului
D. Risc ridicat de deces neonatal sau anomalii ale SNC dacă
apare transmiterea bolii
E. Igiena corespunzătoare reduce riscul de transmitere
114 Toxoplasmoza determină următoarele efecte asupra fătului/ nou- B,C,D,E 304
născutului:
A. Hepatosplenomegalie
B. Corioretinită
C. Hidrocefalie
D. Calcificări intracraniene
E. Convulsii
PROBLEME NEUROLOGICE PEDIATRICE
115 Următoarele afirmații privind convulsiile febrile complexe sunt
adevărate:
A. convulsii generalizate tonico-clonive
B. crize focale B,C,D 224
C. durează mai mult de 15 minute
D. status postcriză prelungit sau deficit focal
E. nu mai mult de 1 episod în 24 de ore
116 Mielomeningocelul se caracterizează prin:
A. absența creierului anterior;
B. cel mai benign tip de defect de tub neural;
C. incontinenţă a materiilor fecale şi urinii; C,D,E 225
D. paralizie flască;
E. semne de neuron motor periferic.
117 Factorii de risc pentru paralizia cerebrală sunt:
A. prematuritatea;
B. retardul de creştere intrauterină; A,B,D,E 226
C. diabetul gestațional;
D. convulsiile neonatale;
E. hemoragia cerebrală.
MONITORIZAREA DEZVOLTARII SI SANATATII
118 Următoarele afirmații privind greutatea la naştere sunt adevărate:
A. se dublează până la - 6 luni;
B. se dublează până la – 8 luni;
C. se triplează până la ~12 luni A,C,E 231
D. se triplează până la ~16 luni
E. se cvadruplează la ~24 luni.
119 Obezitatea copilului este asociată cu:
A. creştere încetinită;
B. apnee de somn;
C. HTA; B,C,E 231
D. pubertate întârziată;
E. incidenţă crescută a infecţiilor tegumentare.
CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ
120 Care din următoarele afirmații referitoare la defectul septal B,C 212
ventricular sunt false?
A. Cel mai frecvent defect cardiac congenital
B. Riscul de endocardită este neglijabil
C. Se însoțește de suflu protosistolic la nivelul marginii inferioare
stângi a sternului
D. Electrocardiograma poate arata hipertrofie ventriculară stângă
și hipertrofie ventriculară dreaptă
E. În lipsa tratamentului, apare sindromul Eisenmenger
121 Factori de risc pentru apariția persistenței de canal arterial sunt: B,D 214
A. infecţie maternă cu virusul rubeolic în ultimul
trimestru de sarcină
B. Prematuritatea
C. Postmaturitatea
D. Nașterea la altitudine mare
E. Nașterea la altitudine mică
122 Care din urmatoarele afirmații sunt false? A,B,C, 214
A. Unul din elementele constitutive ale tetralogiei Fallot este E
obstrucția tractului de ejecție al ventriculului stâng
B. Atrezia de tricuspidă se manifestă de obicei din a doua
săptămână de viață
C. În canalul atrio-ventricular axa electrică este deviată la dreapta
pe electrocardiograma
D. Întoarcerea venoasă pulmonară totală anormală necesită
existența unui formane ovalae permeabil sau a unui canal arterial
persistent pentru supraviețuire
E. În atrezia de tricuspidă auscultația se caracterizează prin
existența unui suflu holodiastolic
123 Care din următoarele afirmații sunt adevarate? C,D 214, 215
A. 10% din copiii cu sindrom Down asociază defecte ale
canalului atrioventricular
B. În întoarcerea venoasă pulmonară anormală totală,
venele pulmonare nu se golesc în atriul stâng, ci în artera
aortă
C. Cianoza apare în atrezia de tricuspidă imediat după naștere
D. Factorii de risc pentru transpoziția marilor vase sunt sindrom
Apert, sindrom Down, sindrom cri-du-chat, trisomie 13 sau 18
E. Pulsul săltăreț se întâlnește în tetralogia Fallot
PROBLEME PEDIATRICE PULMONARE
124 Care din următoarele afirmații despre bronșiolită sunt corecte? A,B,D, 217
A. Poate fi cauzată de virusul sincitial respirator E
B. Poate fi cauzată de virusul parainfluenza tip 3
C. Radiografia toracică este necesară pentru diagnostic
D. Se însoțește de risc crescut de a dezvolta astm
E. Poate determina insuficiență respiratorie
125 Care din următoarele afirmații legate de fibroza chistică sunt B,D,E 218, 219
adevărate?
A. Rasa neagră are risc mai mare de apariție a bolii decât celelalte
rase
B. Determină malabsorbție
C. Pacienții supraviețuiesc de obicei 50-60 ani
D. Determină sinuzită cronică
E. Determină degete hipocratice
126 Care din urmatoarele afirmații sunt false? A,B,E 217,218
A. Simptomele sindromului de detresă respiratorie a nou-
născutului apar în ziua 3 de viață
B. În sindromul de detresă respiratorie a nou-născutului este
obligatorie efectuarea hemoculturii
C. Sindromul aspirației de meconiu poate determina
hipertensiune pulmonară
D. Sindromul aspirației de meconiu se însoțește de risc crescut de
astm în copilarie
E. În sindromul de detresă respiratorie a nou-născutului
complianța pulmonară este crescută
127 Care din următoarele afirmații sunt false? B,D 215,216
A. Crupul apare cel mai frecvent între vârstele de 3 luni și 5 ani
B. În epiglotită radiografia de gât arată semnul turlei
C. Un pacient cu epiglotită are voce înfundată
D. Un pacient cu crup are stridor expirator
E. Tratamentul crupului include aerosolii cu epinefrină
PATOLOGII INFECȚIOASE PEDIATRICE
128 Care afirmații referitoare la scarlatină sunt corecte? B,C 241
A. Reacția tegumentară se datorează expunerii la endotoxina
streptococului de grup A
B. Rash-ul cutanat are aspect de “șmirghel”
C. Se însoțește de descuamări ale palmelor și plantelor
D. Tratamentul de primă linie este reprezentat de Azitromicină
E. Tratamentul de primă linie este reprezentat de Klaritromicină
129 Care din următoarele afirmații referitoare la infecția de tract A,E 242
urinar sunt false?
A. Este determinată cel mai adesea de specii Klebsiella
B. Antibioticele de primă linie sunt cefalosporinele
C. Poate determina urosepsis
D. Poate determina cicatrici renale
E. Este cea mai frecventă infecție bacteriană la copil
TULBURARI GASTRO-INTESTINALE PEDIATRICE
130 Fistula traheo-esofagiana: A,C,D 219
A. Se asociaza frecvent cu atrezie esofagiana
B. Se asociaza frecvent cu stenoza pilorica
C. Determina tuse si cianoza in timpul alimentatiei
D. Determina istoric de pneumonie de aspiratie
E.Determina istoric de astm bronsic
131 Icterul neonatal: B,C,D, 221
A. Se poate datora sindromului Steven-Johnson E
B. Se poate datora sindromului Gilbert
C. Se poate datora sindromului Criegler Najar
D. Poate determina convulsii
E.Poate determina apnee
PROBLEME GENITO-URINARE PEDIATRICE
132 Valva de uretra posterioara: A,B,D, 222
A. determina obstrucţia vezicii urinare E
B. determina jet urinar slab
C. se trateaza prin cistectomie
D. se trateaza prin ablaţie cistoscopică transuretrală a ţesutului
anormal
E.se trateaza prin diversiune urinară (vezicostomie)
133 Enurezisul se trateaza prin: A,B,C, 222
A. neadministrarea de lichide inainte de culcare D
B. setarea de alarme pentru mictiune
C. Imipramina
D. Desmopresina
E.Vasopresina
PROBLEME HEMATOLOGICE SI ONCOLOGICE PEDIATRICE (NEPREZENTATE IN ALTE
SECTIUNI)
134 Factorii de risc pentru neuroblastom sunt: A,B,D, 224
A. neurofibromatoza, E
B. scleroza tuberoasă,
C. fumatul matern
D. feocromocitomul,
E. sindromul Beckwith-Wiedemann
135 Anemia Diamond-Blackfan se asociaza cu: B,C,D, 224
A. hipergonadism E
B. sufluri cardiace
C. anomalii cranio-faciale
D. anomalii ale degetelor
E.dizabilitate
intelectuala
PATOLOGII PSIHIATRICE PEDIATRICE
136 Sindromul Tourette se poate trata cu: B,C,E 243
A. adenozina
B. fluphenazina
C. pimozide
D. dibenazine
E.tetrabenazine
137 Tulburarea de hiperactivitate si deficit de atentie se manifesta A,B,C, 242,243
prin: E
A. durata de atentie scazuta
B. dificultate in urmarea instructiunilor
C. pierdere usoara a obiectelor
D. hipermnezie
E.ascultare deficitara
Pagina/paginile
Nr Răspuns din referința
Crt Intrebare (cele tip complement simplu marcate corect bibliografică
cu✻) unde se regasesc
răspunsurile
HIV
1. Despre complicațiile HIV, sunt adevărate A, E Pg 1431-1432
următoarele: Kumar & Clarke
A. Complicațiile neurologice include demența
asociată infecției HIV, polineuropatia
senzitivă și meningita aseptică
B. Scăderea ponderală și scaunele diareice sunt
simptome frecvente în stadiile incipiente
C. Cea mai importantă complicație oculară este
retinita cu virus rubeolic
D. Numărul de limfocite CD8 este folosit ca
marker pentru a stabili riscul de apariție
al infecțiilor oportuniste
E. Alterarea funcției macrofagelor crește
riscul infecției cu Mycobacterium sau
Salmonella
2. Următoarele sunt adevărate despre detecția HIV: B, D Pg 1433
A. Testele de screening Western Blot pot fi Kumar & Clarke
confirmate prin tehnici ELISA
B. Fereastra serologică durează în medie
6 săptămâni de la infecția HIV
C. Anticorpii anti-HIV persistă toată viața și au
rol protectiv
D. Rezultatul pozitiv la testul cu sensibilitate
ridicată asociat cu rezultatul pozitiv al testului
mai puțin sensibil sugerează o infecție mai
veche de 130 de zile
E. Anticorpii anti HIV nu traversează placenta
3. Despre monitorizarea pacienților HIV, sunt false A, C Pg 1434
A. Pacienții cu un număr de limfocite sub
500/mm3 au un risc crescut de a
dezvolta afecțiuni specifice HIV
B. Monitorizarea CD4 se efectuează aproximativ
o data pe an, după ce pacientul devine stabil
virusologic si limfocitele CD4 sunt peste
350/mm3
C. ADN-HIV este markerul standard
pentru evaluarea eficacității
tratamentului antiretroviral
D. Zilnic, se produc milioane de noi
particule virale
E. Scopul terapiei este să asigure supresia virală
pe termen lung
4. Următoarele asocieri referitoare la etapele replicării B, C, E Pg 1428
HIV sunt adevărate: Kumar & Clarke
A. Atașare=virusul este reasamblat în citoplasmă
și înmugurește pe suprafața celulei
B. Fuziunea=schimbare conformațională ce
determină fuziunea dintre gp41 și
membrana celulară
C. Revers-transcrierea=intrarea capsidei virale
este urmată de eliberarea ARN-ului si copiile
de ADN sunt transcrise din cele doua lanturi
ARN
D. Integrarea=proteine reglatoarea controlează
transcrierea
E. Transcrierea= o moleculă ARN este
sintetizată conform matriței ADN
5. În legătură cu patogenia HIV, sunt adevărate A, C, D Pg 1429
A. Infecția permanentă este stabilită de un virus
fondator
B. Limfocitele tractului gastrointestinal sunt
relative puțin afectate
C. La nivelul astrocitelor și celulelor epiteliale
renale infecția HIV se produce independent
de receptorii CD4
D. HIV este asociat cu o stare de inflamație
de lungă durată
E. Cheia imunopatogenezei infecției HIV
este reprezentată de pierderea celulelor
natural killer
6. Identificarea Pneumocystis jirovecii se face prin:
A. Colorație hematoxilină-eozină
B.PCR
C. Imunofluorescență B, C, D 1443
D. Colorație argentică Kumar&Clarke
E.Cultivare in vitro
7. Nefropatia asociată infecției HIV este caracterizată
prin:
A. Evoluția este fulminantă
B. Este mai frecventă la bărbații de rasă neagră
C. Este frecventă B,D,E 1432
D. Este exacerbată prin folosirea heroinei Kumar&Clarke
E. Poate determina apariția în timp a insuficienței
renale severe
8. Următoarele afirmații despre toxoplasmoza asociată
infecției HIV sunt adevărate:
A. Diagnosticul diferențial include limfomul cerebral,
tuberculomul și criptococoza focală
B. O leziune unică identificată prin imagistică
prin rezonanță magnetică stabilește diagnosticul A,C,E 1444
de toxoplasmoză Kumar&Clarke
C. Poate determina afectare oculară cu corioretinită
D. În toate cazurile de infecție cu Toxoplasma
serologia este pozitivă
E. Examenul clinic evidențiază semne neurologice de
focar în peste 50% din cazuri
9. Următoarele afirmații legate de complicațiile cardiace
asociate infecției HIV sunt adevărate cu excepția:
A. În cazurile în care diagnosticul este imprecis,
se poate realiza biopsie endomiocardică pentru a B, D 1432
se exclude alte cauze tratabile de miocardită Kumar&Clarke
B. Studii recente au arătat că pacienţii cu infecţie
HIV au un risc de trei ori mai mare de a dezvolta
afecțiuni cardiovasculare comparativ cu populaţia
generală
C. Infecţia HIV poate cauza cardiomiopatie
care poate duce la insuficiența cardiacă
congestivă
D. Dislipidemia a fost asociată cu terapia ARV, dar s-
a evidenţiat că nivelul lipoproteinelor cu densitate
mică la pacienții cu infecţie HIV netratată este mai
mare față de cel al persoanelor neinfectate din lotul
control
E. Pacienţii prezintă mai frecvent boala coronariană
ischemică
10. Care din următoarele afirmații legate de tratamentul
infecţiilor oportuniste la pacienţii cu imunodepresie
sunt adevărate?
A. Este utilizat mai ales în regiunile în care accesul la
tratamentul ARV este limitat
B. Este utilizat la pacienţi diagnosticaţi în faze
avansate ale infecșiei HIV (<500 CD4/mm3 ) A,C,D 1443
C. Este utilizat la pacienţi diagnosticați în faze Kumar&Clarke
avansate ale infecţiei HIV (<200 CD4/mm3 )
D. La pacienţii cu aderență scazută la tratament
E. La pacienții cu aderență crescută la tratament
11. Următoarele afirmații legate de retinita cu CMV
asociată infecției HIV sunt adevărate:
A. Poate să apară când valoarea limfocitelor CD4 este
sub 100/mm3
B. Debutează de obicei unilateral B, E 1446
C. Dezlipirea de retină și papilita pot apărea frecvent Kumar&Clarke
D. Dacă leziunile patologice nu sunt evidente nu este
necesară intervenția unui specialist oftalmolog
E. Poate să apară când valoarea limfocitelor CD4 este
sub 50/mm3
12. Următoarele pot fi complicații hematologice în stadii B,C,D,E Pg.1431
mai avansate ale infecției HIV: Kumar & Clarke
A. Hiperamilazemia
B. Limfopenia
C. Trombocitopenia izolată
D. Anemia
E. Neutropenia
13. Despre tratamentul infecției cu B,C,D Pg.1448
Mycobacterium avium-intracelulare(MAI) Kumar & Clarke
putem afirma:
A. Profilaxia cu amikacină poate întârzia
apariția infecției cu MAI
B. Este rezistent la tratament standard cu anti-
tuberculoase
C. Rifabutina în combinație cu claritromicina
reduce multiplicarea micobacteriilor
D. Rifabutina în combinație cu azitromicina
ameliorează simptomele în unele cazuri
E. Adăugarea amfotericinei B în regimul terapeutic
poate avea efect favorabil
14. Despre co-infecția HIV și virusurile hepatitice se pot A, B, E Pg. 1445-1446
afirma următoarele: Kumar & Clarke
A. La pacienții cu co-infecție HIV/VHB există
o rată redusă de clearance a antigenului HBe
B. Pacienții nou diagnosticați HIV trebuie testați
pentru hepatita A, B și C
C. În cazul co-infecției HIV/VHC, opțiunile
terapeutice pentru VHC sunt diferite față
de mono-infecția VHC
D. Infecția cu virusul hepatitic B nu pare să
influențeze răspunsul la tratamentul anti HIV
E. Căile de transmitere pentru virusurile
hepatitice și HIV sunt comune
15. Despre nefropatia asociata infectiei HIV(HIVAN)sunt A,B,D Pg.1432
adevarate urmatoarele: Kumar & Clarke
A. Este rara
B. Evolutia este progresiva
C. Determina insuficienta renala severa
D. Se produceglomeruloscleroza focala
segmentara
E. Este cel mai frecvent intalnita la barbatii
caucazieni
16. Medicamente nefotoxice utilizate in tratamentul A,B,C,E Pg.1432
infectiei HIV: Kumar & Clarke
A. Pentamida
B. Sulfadiazina
C. Fascarnet
D. Efavirenz
E. Amfotericina B
17. Pneumonia cu Aspergillius Spp. se caracterizeaza A,B,C Pg.1442
prin: Kumar & Clarke
A. Se manifesta prin durere pleuritica si febra
B. CT-ul poate evidentia leziuni inmugurite
C. CT-ul poate evidentia noduli cu halou in geam
mat
D. Apare de obicei la persoanele cu
fibroza chistica
E. Apare de obicei la persoanele cu
imunitate mediata umoral, deficitara
18. Infectia cu virus hepatitic B la pacientii cu infectie C,D,E Pg.1445
HIV se caracterizeaza prin: Kumar & Clarke
A. Evolutia naturala a infectiei cu HIV este
sever influentata de co-infectia cu virus
hepatitic B
B. Se inregistreaza o rata crescuta de clearance
a antigenului Hbe
C. Viremia virusului hepatitic B este mai
crescuta
D. Riscul de evolutie spre infectie cronica cu
virus hepatitic B este mai mare
E. Boala hepatica apare mai frecvent la
pacientii cu niveluri AND-VHB crescute
care indica persistenta replicarii
19. Urmatoarele afirmatii despre colita cu CMV sunt A,B,C Pg.1446
adevarate: Kumar & Clarke
A. Sigmoidoscopia evidentiaza o mucoasa
colonica friabila sau ulcerate
B. Terapia antiretrovirala trebuie initiate dupa
stabilizarea pacientului
C. Examenul histopatologic este caracteristic si
evidentiaza incluziuni citoplasmatice in ochi
de bufnita
D. Tratamentul consta in administrarea
de aciclovir intravenos timp de 14-28
zile
E. Pe RX abdominal pe gol se poate observa
dilatarea intestinului subtire
20. Tratamentul pneumoniei cu Pneumocystis jirovecii:
A. In formele usoare, tratamentul poate fi A,B,C Pg.1443-1444
administrat oral Kumar & Clarke
B. Tratamentul de prima intentie in
infectia severa este cu cotrimoxozol IV
21 zile
C. Trebuie initiat cat mai rapid
D. Este contraindicata asocierea
corticoterapiei indiferent de forma de boala
E. Tratamentul de prima intentie in
infectia usoara este cu pentamidina IV
21 zile
SEPSIS
21. Aminoglicozidele:
A. Pot cauza nefrotoxicitate dependentă
de doză și ototoxicitate (vestibulară și
audtivă), mai ales la pacienții vârstnici Pg. 164
B. Nefrotoxicitatea este accentuată prin A, B, C, Kumar & Clarke
asociere cu alte medicamente nefrotoxice E
C. Ototoxicitatea este accentuată prin
asociere cu unele tratamente diuretice
D. Pot fi utilizate la pacienții cu Miastenia
Gravis
E. Întrerup sinteza de proteine bacteriene
prin inhibarea funcției ribozomilor (citirea
ARN mesager și legarea ARN de
transfer).
22. Următoarele reprezintă investigații generale în sepsis:
A. Hemogramă
B. Proteina C reactivă A, B, C, Pg. 152
C. Glucoză E Kumar & Clarke
D. ASLO
E. CT/RMN
23. Grupele cu risc crescut de a dezvolta sepsis sunt:
A. Gravidele
B. Nou-născuții și adulții < 65 ani A, C, D, Pg. 155
C. Dependenții de alcool și droguri intravenoase E Kumar & Clarke
D. Pacienții imunodeprimați
E. Pacienții care au prezentat în antecedente
sepsis
24. Sepsisul asociat asistenței medicale se definește ca
sepsis instalat la:
A. Pacienți externați în ultimele 30 zile Pg. 155
B. Pacienți externați în ultimele 60 zile A, C, E Kumar & Clarke
C. Pacienți din unități de îngrijiri cronice, dar nu
cei care locuiesc în comunități închise
D. Pacienți din unități de îngrijiri cronice care
locuiesc în comunități închise
E. Pacienți care necesită hemodializă
25. Despre originea sepsisului este adevărat că: A, D, E Pag. 155
Kumar & Clarke
A. Sepsisul poate fi dobândit în comunitate sau
este asociat asistenței medicale ambulatorii
sau intraspitalicești
B. Afecțiunea dobândită comunitar este
definită ca sepsis instalat în primele 72 de
ore de la internarea în spital
C. Infecțiile dobândite comunitar au tendința
să fie severe și sunt adesea cauzate de
microorganisme multirezistente
D. Microorganismele care cauzează
infecțiile nosocomiale sunt mai puțin
virulente, dar adeseori multirezistente
E. Infecțiile sunt deseori associate unor proceduri
sau montării dispozitivelor medicale
26. Tabloul clinic al sepsisului se caracterizează prin A, C Pag.156
următoarele, cu excepția: Kumar & Clarke
A. Tahicardie (semn patognomonic)
B. Hipotensiune arterială
C. Vasoconstricție periferică
D. Oligurie
E. Confuzie și somnolență
27. Parametrii care trebuie evaluați la alegerea inițială a A, C, E Pg. 159
regimului antibiotic includ: Kumar & Clarke
A. Calea de administrare
B. Calea de excreție
C. Monitorizarea posibilei toxicități
D. Evaluarea absorbției și metabolizării
antibioticului
E. Nevoia de terapie adjuvantă (ex. rifampicină
sau acid fusidic în infecția severă cu S. aureus)
28. Sunt adevărate următoarele afirmații referitoare la B, D, E Pg. 161
tratamentul antibiotic profilactic: Kumar & Clarke
A. Nu este recomandat
B. Este încă recomandat în anumite situații
C. Pacienții cu “risc înalt”, cum sunt cei cu
istoric de endocardită infecțioasă,
proteze valvulare cardiace și șunturi
chirurgicale necesită întotdeauna
tratament profilactic
D. Alegerea agentului este determinată de
probabilitatea riscului infecțios și de
evaluarea eficacității și siguranței
tratamentului
E. Profilaxia antibiotică pentru majoritatea
intervențiilor chirurgicale sau a procedurilor
radiologice nu trebuie să depășească 24 de
ore postprocedural.
29. Despre carbapeneme este adevărat că: A, D Pg. 163
A. Sunt antibiotice beta-lactamice semi-sintetice Kumar& Clarke
B. Sunt active împotriva MRSA
C. Dintre efectele adverse, greața, vărsăturile
și diareea sunt prezente în peste 50% dintre
cazuri
D. Imipenem și ertapenem pot produce convulsii
E. Au un spectru antibiotic restrâns
30. Vancomicina: B, C, D, Pg. 164
A. Se administrează per os pentru MRSA E Kumar & Clarke
B. Este utilizată și pentru tratamentul și
profilaxia infecțiilor cu Gram-pozitivi
la pacienții cu alergie la Penicilină
C. Poate provoca ototoxicitate și nefrotoxicitate
D. Trebuie evitată injectarea perivenoasă
deoarece provoacă necroză și
tromboflebită
E. Este administrată în meningita cu S.
pneumoniae, în combinație cu alte antibiotice
eficiente
31. Care dintre următoarele afirmații despre tetracicline A, C, E Pg. 165
sunt adevărate? Kumar & Clarke
A. Sunt medicamente bacteriostatice care posedă
patru nuclee de hidronaftacen
B. Sunt active doar împotriva bacteriilor Gram-
negative
C. Tigeciclina este activă împotriva a numeroase
organisme rezistente la Tetraciclină
D. Pot fi administrate la copii și femei însărcinate
E. În clasa tetraciclinelor sunt incluse
tetraciclina, oxitetraciclina, doxiciclina și
minociclina
32. Despre sepsisul cu Pseudomonas rezistent la A, B, D, Pg. 167
carbapeneme pot fi afirmate următoarele: E Kumar & Clarke
A. Pseudomonas rezistent la carbapeneme
cauzează adesea infecții legate de
dispozitivele medicale sau infecții ale tractului
respirator inferior
B. Dacă boala prezintă monorezistență, opțiunile
de tratament includ ciprofloxacina,
gentamicina, ceftazidima și
piperacilină/tazobactam
C. Ceftolazona/tazobactam este eficientă
împotriva Pseudomonas multirezistent, dar
mai toxică decât colistinul
D. Bacteriile sunt frecvent multirezistente, mai
puțin la tratamentul intravenos cu colistin
E. Colistin trebuie dozat corespunzător și trebuie
măsurate nivelurile de medicament
preadministrare
33. Referitor la reacțiile de hipersensibilitate imediată, C,D
sunt adevărate următoarele cu excepția: Pagina 160
A. Sunt mediate de imunoglobulina E (IgE) Kumar & Clarke
B. Include anafilaxia
C. Debutează clasic în 24 ore de la prima doză
D. Debutează adesea în cateva ore
E. Se caracterizează în mod obișnuit prin edem
facial, erupție, dispnee severă
34. Referitor la reacțiile de hipersensibilitate întârziate, A, D,E
sunt false următoarele afirmații: Pagina 160
A. Apar deseori după prima doză de tratament Kumar & Clarke
B. Sunt mediate imun
C. Pot conduce la afecțiuni precum sindromul
Stevens-Johnson
D. Sunt associate des cu anafilaxia
E. Apar tipic după cateva ore de la administrarea
tratamentului
35. Următoarele afirmații sunt adevărate referitoare la B, E
penicilinele administrate în tratamentul sepsisului: Pagina 163
A. Benzilpenicilinele pot fi administrate doar oral Kumar & Clarke
B. Benzilpenicilinele continuă să fie antibioticele
de primă intenție în anumite infecții severe
C. Ticarcilina reprezintă o penicilină cu spectru
îngust
D. Temocilina este activă doar împotriva
bacteriilor Gram-Pozitive
E. Acidul clavulanic produce icter colestatic de 6
ori mai frecvent decât amoxicilina
36. Activitatea antimicrobiană a Amoxicilinei include: A,B,C,E
A. Streptococi Pagina 163
B. Pneumococi Kumar & Clarke
C. Salmonella
D. Clostridium difficile
E. E. coli
37. Despre Vancomicină sunt adevărate următoarele A, C, E
afirmații: Pagina 164
A. Este administrată intravenos pentru MRSA Kumar & Clarke
B. Are acțiune rapid bactericidă
C. Poate provoca nefrotoxicitate
D. Infuzia prea lentă poate produce eliberare
simptomatică de histamină (sindromul omului
roșu)
E. Poate provoca ototoxicitate
38. Referitor la scorul SOFA, sunt false următoarele D, E Pagina 155
afirmații: Kumar & Clarke
A. O creștere a scorului cu mai mult sau egal de 2
puncte identifică pacienții cu disfuncție de
organ
B. Pentru o valoare a trombocitelor mai mică de
100x109/L se consideră 2 puncte
C. O diureză de mai puțin de 200
mL/zi valorează 4 puncte
D. Pentru scorul de comă Glasgow de 15
se acordă 2 puncte
E. PAM mai mic de 70 mmHg valorează 2
puncte
39. Despre chinolone sunt adevărate următoarele A, B, E
afirmații:
A. Chinolonele cu spectru larg au Pagina 164
activitate împotriva Pseudomonas Kumar & Clarke
aeruginosa
B. Chinolonele cu spectru larg sunt utilizate în
infecții hematogene cu bacterii Gram-negative
C. Nu sunt contraindicate însarcină
D. Pot apărea frecvent manifestări osoase si
nefrologice
E. Pot prelungi intervalul QT
Bibliografie 2
UROLOGIE
40. Medicamentele alfa-blocante,utilizate in tratamentul A,B,D,E 637
adenomului de prostata,sunt:
A. doxazosin
B. silodosin
C. prazosin
D. terazosin
E. tamsulosin
41. Urmatoarele afirmatii legate de carcinomul prostatic A,E 638
sunt adevarate:
A. peste 95% din cancerele prostatei
sunt adenocarcinoame
B. nu are un tipar genetic familial
C. dieta bogata in proteine este factor
etiologic contributiv la aparitia bolii
D. incidenta bolii scade la varste inaintate
E. din punct de vedere histologic,adenocarcinomul
poate fi identificat la autopsie in procent de 70% la
varsta de peste 80 de ani
42. Examenele paraclinice utilizate in diagnosticul unui C,D 638,639
pacient su suspiciune de carcinom prostatic,sunt:
A. urografia intravenoasa
B. uretrografia retrograda
C. imagistica prin rezonanta magnetica
D. biopsia prostatei
E. uretrocistoscopia
43. Un pacient a fost diagnosticat cu tuberculoza B,C 645
urinara.Posibilitatile de tratament sunt:
A. “watchful waiting”
B. tratament medicamentos antituberculos
C. nefrectomie in caz de afectare renala
extinsa,cu rinichi nefunctional
D. nefrectomie partiala
E. preventia recidivelor cu doze mici,zilnice de
antibiotice
44. Urmatoarele afirmatii legate de tumorile benigne D,E 645
renale sunt adevarate:
A. majoritatea leziunilor chistice simple
sunt simptomatice si necesita tratament
B. chisturile simple se regasesc la 70% dintre adulti
C. in cazul chisturilor complexe,se indica biopsia sau
aspiratia chistului
D. angiomiolipomul este diagnosticat prin CT
E. nefrectomia radicala poate fi indicata in cazul unui
chist complex
45. Un pacient cu carcinom renal cu celule clare,poate A,B,C,D 645
prezenta urmatoarele simptome:
A. hematurie
B. durere in flanc
C. febra
D. anemie
E. dureri hipogastrice
46. La un pacient cu calcul ureteral si pielonefrita B,D 647
obstructiva secundara,se poate indica:
A. ureteroscopia flexibila
B. montarea unui stent intern,plasat cistoscopic
C. litotritie extracorporeala cu unde de soc
D. montarea unei nefrostomii percutanate
E. ureteroscopia rigida
47. Urmatoarele afirmatii referitoare la litiaza urinara sunt C,E 647
adevarate:
A. predomina la sexul feminin
B. are incidenta maxima la grupa de varsta 20-40 ani
C. printre factorii de risc intalnim deshidratarea
si imobilizarea prelungita
D. hiperparatiroidismul este o tulburare
metabolica care predispune la aparitia calculilor de
acid uric
E. ITU cronice predispun la formarea de calculi de
infectie
48. Urmatoarele afectiuni pot produce obstructie ureterala: A,B,C,E 648
A. fibroza retroperitoneala
B. tumori ale colonului
C. litiaza ureterala
D. calculi uretrali
E. neoplazii de sfera ginecologica
49. Urmatoarele afirmatii legate de refluxul vezico- B,D 650
ureteral(RVU) primar sunt false:
A.RVU este clasificat in functie de aspectul
cistografiei mictionale
B.RVU primar este consecinta unui traiect al
ureterului pelvin anormal de lung
C. corectia chirurgicala este adesea necesara
in cazurile de reflux de grad mare
D. RVU primar de grad mic se remite totdeauna
odata cu cresterea copilului
E. cistoscopia este indicata uneori in depistarea
unor malformatii anatomice
50. Tratamentul chirurgical al refluxului vezico-ureteral A,B,C 651
poate consta in:
A. reimplantare uretero-vezicala prin
chirurgie deschisa
B. reimplantare uretero-vezicala prin abord
laparoscopic
C. ureterocistoneostomie
D. injectarea unui copolimer la nivelul colului vesical
E. reimplantare uretero-vezicala prin
tehnica Anderson-Hynes
51. Cauzele urologice corectabile ale infectiilor urinare C,D,E 654,655
recurente sunt:
A. vezica hiperactiva
B. cistita interstitiala
C. hipertrofia prostatei
D. refluxul vezico-ureteral
E. fistula vezico-vaginala
52. Urmatoarele afirmatii legate de incontinenta urinara A,D 655
sunt false:
A. este o scurgere continua a urinei
B. incontinenta de efort este cauzata de
cresterea presiunii intraabdominale
C. incontinenta prin imperiozitate este un
simptom iritativ
D. fistula vezico-vaginala produce incontinenta
urinara de efort
E. incontinenta prin prea plin apare cand vezica este in
retentie si se goleste necontrolat
53. In incontinenta urinara de efort,tratamentul chirurgical A,C,D 656
se poate face prin urmatoarele proceduri:
A. procedura Stamey
B. procedura Lawrence
C. procedura Raz
D. procedura Marshall-Marchetti-Krantz
E. procedura Cohen
54. In diabetul zaharat,efectele leziunilor neurologice A,D,E 658
asupra functiei vezicale,determinate urodinamic,sunt:
A. contractilitate vezicala scazuta
B. lipsa senzatiei de mictiune
C. disreflexie autonoma
D. flux urinar scazut
E. urina reziduala
55. Leziunile peniene considerate premaligne sunt A,C,E 660
urmatoarele:
A.tumora Buschke-Lowenstein
B. carcinomul bazocelular
C. carcinomul verucos
D. eritroplazia Bowen
E. leukoplakia
56. Urmatoarele afirmatii legate de priapism sunt false: C,D,E 662
A. este caracterizat prin prezenta erectiei prelungite
B. exista diferente fata de erectia fiziologica
C. in priapism este prezenta intotdeauna
obstructia efluxului venos de la nivelul corpilor
cavernosi
D. tratamentul consta intotdeauna din crearea
chirurgicala a unei comunicari intre corpii cavernosi si
corpul spongios
E. una din cauzele priapismului este anemia feripriva
57. Urmatoarele afirmatii legate de stricturile uretrale B,D 666
sunt adevarate:
A. in prezent,principala cauza este uretrita gonococica
B. instrumentarea uretrei poate cauza strictura uretrala
C. pacientii prezinta cel mai frecvent simptome
urinare joase de tip iritativ
D. diagnosticul este stabilit prin cistoscopie
E. uretrotomia optica interna este o metoda de
rezolvare pe termen lung a stricturilor peste 1
cm
58. Urmatoarele afirmatii legate de cancerul testicular sunt A,B,C 670,671
adevarate:
A. tumorile testiculare cu celule germinale sunt
impartite in seminoame si non-seminoame
B. este cea mai frecventa malignitate solida la barbatii
intre 18 si 35 ami
C. inainte de orhiectomia radicala,trebuie
dozati anumiti markeri tumorali
D. antigenul carcino-embrionar si fosfataza alcalina
sunt marker tumorali in cancerul testicular
E. in cazul adenopatiilor retroperitoneale,tratamentul
chirurgical este de prima intentie
CHIRURGIE
59. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte ?
Screeningul de rutina al concentratiei de
hemoglobina se realizeaza:
A. doar la pacientii supusi procedurilor associate Pag 1.
cu pierderi sanguine mari, A,B.
B. la pacientii cu anemie de cauza necunoscuta
C. pentru a substitui anamneza
D. pentru a substitui examenul clinic
E. pentru a obtine date in definirea starii
bazale la pacientii asimptomatici
60. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte: Pag 1
A. Consultul de specialitate cardiologic, este
obligatoriu la toti pacientii internati in sectie
de chirurgie indiferent de virsta.
B. Pentru a optimiza statusul pacientului in
vederea diminuarii riscului B,C,D,E
perioperator.
C. Scopul consultului de specialitate este de
a stabili gradul de risc preoperator.
D. Consultul de specialitate postoperator
se realizeaza in situatia aparitiei unor
complicatii neasteptate.
E. Consultul nefrologic este necesar oricind un
pacient se mentine oliguric, in ciuda
repletiei volemice adecvate si mai ales daca
nivelul creatinineib serice creste.
61. Screening-ul cardiac de rutina este recomandat: B,D,E Pag 2
A. La pacientii cu risc scazut ce urmeaza sa
fie suspusi unor interventii chirugicale non-
cardiace.
B. La pacientii cu risc inalt cardiologic si
functie cardiaca scazuta, el fiind continuat
prin ecocardiografie si postoperator la acesti
bolnavi.
C. La toti bolnavii care se prezinta cu o
urgenta chirurgical ce nu poate fi aminata
D. La toti pacientii cu boala arteriala
coronariana,aritmii importante.
E. La toti pacientii care sunt supusi unei
interventii chirurgicale cu risc inalt.
62. Factorii asociati cu un risc crescut de A,B,C. Pag 2
insuf.renala acuta ( IRA) sunt:
A. Virsta
B. Istoricul de boala renala
C. Fractia de ejectie a ventricolului sting < 35%
D. Fractia de ejectie a ventricolului sting <50%
E. Fractia de ejectie a ventricolului sting <60%
63. Contraindicatii pentru chirurgia electiva la pacientii B,C Pag 3.
cu afectiuni hepatice sunt reprezentate de :
A. Chistul hidatic hepatic univezicular
B. Hepatita virala acuta
C. Coagulopatia severa
D. Colangiocarcinomul
E. Hepatocarcinomul
64. In cazul pacientilor cu ciroza hepatica, A,B Pag 3
clasificarea Child-Pugh ca scor de gravitate are
urmatorii parametri:
A. Bilirubina serica
B. timpul de protrombina
C. prezenta ascitei
D. febra
E. leucocitoza
65. In cazul pacientilor cu ciroza hepatica, scorul MELD C,D,E. Pag 3
ca scor de gravitate are urmatorii parametri:
A. Fibrinogenul plasmatic
B. Ionograma serica
C. Bilirubina serica
D. Creatinina serica
E. INR-ul
66. Pacientii cu patologie hepatica au risc mai mare de A,B.C. Pag 4.
singerare, care poate fi atribuita:
A. Depletiei depozitelor de vitamina K
B. Scaderii productiei de factori de coagulare
C. Anomaliilor trombocitare ( ca numar si
ca functie)
D. Fragilitatii vasculare
E. Efectuarii transfuziei de singe in timpul
interventiei chirurgicale
67. Cetoacidoza diabetica in perioada postoperatorie se B,D,E. Pag 5.
poate manifesta prin:
A. Cefalee occipitala
B. Greata
C. Durere precordiala
D. Varsaturi si distensie abdominala
E. Poliurie
68. In lipsa profilaxiei trombozei venoase profunde la A,B,C,E. Pag 9.
bolnavul chirurgical, in postoperator,tromboza
venoasa profunda se dezvolta prin asocierea celor
trei factori care constituie triada Virchow.Acestia
sunt:
A. Staza venoasa
B. Hipocoagulabilitatea
C. Hipercoagulabilitatea
D. Infectia
E. Injuria endoteliala
69. In perioada postoperatorie factorii care favorizeaza A,B,C. Pag.9
aparitia atelectaziei pulmonare si indirect a infectiilor
bronhopulmonare sunt:
A. Durere la nivelul inciziei operatorii
B. Somnolenta datorita medicatiei antialgice
C. Supresia tusei
D. Reluarea tardiva a tranzitului intestinal
E. Suprimarea alimentatiei per os.
70. Semnele infectiei plagii chirurgicale sunt: A,B,B,C,D. Pag 10
A. Eritem ( rubor)
B. Caldura locala ( calor)
C. Edem ( tumor)
D. Durere accentuate la nivelul plagii ( dolor)
E. cefalee
71. Ghidul emis de Society of Critical Care Medicine A,B,C,D. Pag 10
recomandă ca, la creşterea temperaturii peste 38,3°C,
in perioada postoperatorie să se iniţieze investigaţii
privind cauza. Procesul de evaluare începe cu analiza
circumstanţelor.Acestea sunt:
A. Locatia pacientului; în unitatea de terapie

intensivă sau în secţia de chirurgie
B. durata spitalizării
C. prezenţa şi durata ventilaţiei mecanice,
instrumentarea (ex. catetere, linii vasculare,
sonde la nivel nazal sau toracic)
D. natura intervenţiei chirurgicale (electivă, de
urgenţă, traumă, de tract gastro-intestinal),
E. transfuzia de sânge intraoperator.
CHIRURGIE Cap 4
72. Cauze dobindite ale tulburarilor de hemostaza sunt:
A. Medicaţie inhibitoare plachetară A,B,D.
B. Boli hepatice avansate Pag40
C. Infarctul enteromezenteric
D. Trombocitopenie dobândită
E. Pancreatita acuta necrotico-hemoragica
73. Următoarele probe de laborator pot fi utile în B,C,D. Pag 41
diagnosticarea CID:
A. VSH
B. timp de tromboplastină partială activată (aPTT)
prelungit;
C. prezenţa produşilor de degradare a fibrinei şi a
fibrinogenului şi D-dimeri pozitivi.
D. hipofibrinogenemie
E. leucocitoza
74. Tratamentul CID aparut la un bolnav chirurgical in A,B,C,E. Pag 41
perioada postoperatorie implica:
A. Eliminarea factorilor etiologici
B. Transfuzia de masa trombocitara
C. Transfuzia de plasma proaspata congelata
D. Transplantul de maduva
E. Administrarea de crioprecipitat pentru aport
de fibrinogen
75. Cel mai important prim pas în evaluarea riscului de A,B. Pag 42
TEV este:
A. istoricul medical al pacientului.
B. Antecedentele heredo-colaterale
C. Evaluarea greutatii -BMI
D. Virsta
E. sexul
76. În timpul perioadei perioperatorii, tratamentul C,E. Pag 42
pacienţilor cu antecedente personale de
trombembolism şi un status de hipercoagulabilitate
documentat trebuie planificat cu atenţie atât de chirurg,
cât şi de hematolog.Astfel:
A. Administrarea de singe izogrup-izoRh
B. Administrarea de medicatie antialgica
C. Heparina în doze mici (5.000 de unităţi
internaţionale), administrată
subcutanat
D. Administrarea de coumarinice -warfarina
E. Profilaxia cu heparină cu greutate moleculară mică.
77. Care din urmatoarele afirmatii este corecta in cazul A,B,D,E. Pag 43
echilibrului coagularii la pacientul chirurgical
A. Pacientul cu ciroză,insuficienţă hepatică acută
(incluzând hepatita şi „ficatul de şoc") şi alte
disfuncţii hepatice prezintă o coagulopatie
metabolică ca urmare a scăderii producţiei de
proteine.
B. Îmbătrânirea nu aduce modificări majore
proceselor de hemostază; cu toate
acestea,îmbătrânirea este asociată cu creşterea
apariţiei comorbidităţilor şi cu scăderea rezerve lor
fiziologice.
C. Hemostaza si echilibrul coagularii la bolmavul
chirurgical sunt in primul rind dependente de
functia renala.
D. Măsurarea INR este o modalitate de a
monitoriza funcţia de sinteză hepatică.
E. Nivelurile bilirubinei,amoniemiei şi
transaminazelor nu sunt măsurători utile în
determinarea coagulopatiei la pacienţii cu afecţiuni
hepatice.
78. Există multiple efecte secundare potenţiale asociate cu A,B,C. Pag 44
transfuzia. Acestea pot fi:
A. reacţii imunologice,
B. supraîncărcare volemică
C. complicaţii pulmonare
D. tulburari de ritm cardiac
E. precipitarea unei crize de angina pectorala
79. Reacţii transfuzionale minore sunt: A,D,E. Pag 45
A. Febra
B. Hemoglobinurie
C. Oligoanurie
D. Eritem
E. urticarie
CHIRURGIE Cap 8 - Infecțiile
80. Factorii de risc locali, care cresc incidenta infectiilor
chirurgicale sunt:
A. Corp străin
B. Hematom de plagă Pag 75
C. Contaminare A,B,C.
D. Psoriazis-ul
E. Melanomul malign
81. Prevenirea infectiilor chirurgicale implica: A,B,C,E.
A. Pregatirea tegumentului si aplicarea masurilor
de asepsie si antisepsie.
B. Tehnica chirurgicală corespunzătoare
C. hemostaza adecvată
D. lavaj cu alcool 70 al plagii postoperatorii la
sfirsitul interventiei
E. mentinerea perfuziei si oxigenarii tisulare
adecvate.
82. Care din urmatoarele afirmatii este falsa: A,B,C,D.
A. Infectiile plagilor chirugicale sunt superficiale
si profunde
B. Infectiile superficiale implica tesuturile
subcutanate, fiind de regula celulite locale sau
infectii suprafasciale.
C. Infectiile pplagii chirurgicale profunde sunt
extinse la muşchi şi fascii.
D. În cazuri mai severe, infecţiile profunde ale
plagii chirurgicale,se pot răspândi de-a lungul
planului fascial, provocând necroză fascială,
infecţie sistemică şi sepsis.
E. Tratamentul IPC profunde nu necesită
redeschiderea plăgilor şi nu necesita
debridarea chirurgicală a ţesutului necrotic.
83. Urmatoarele afirmatii legate de infectiile profunde A,B,E. Pag 78
postoperatorii sunt adevarate:
A. Infecţia intra-abdominală postoperatorie este o
IPC de organ/ cavitate.
B. În general, aceasta se manifestă clinic în două
moduri. Forma de peritonita difuza si forma de
peritonita localizata, sau abces intra-abdominal
C. Se manifesta clinic intotdeauna cu semne
sistemice de infectie, dar fara simptomatologie
locala.
D. Durerea abdominală difuză, apărarea
musculară, febra, leucocitoza sunt intotdeauna
absente.
E. In toate cazurile de infecţii intra-abdominale,
controlul surselor primare reprezintă un pas
obligatoriu în planul de tratament.
84. Empiemul pleural dezvoltat postoperator are urmatorii A,B,C,D. Pag 78
parametri diagnostici:
A. Continut ridicat de proteine
B. LDH >3 ori nivelul seric
C. Glucoza <60 mg/dL
D. Ph, 7,2
E. Leucocite peste 1000/mmc
85. Diagnosticul de pneumonie asociata ventilatiei A,B,C,E. Pag 79
mecanice (PAV) este suspectat atunci când:
A. Pacientul are un infiltrat/consolidare pe
radiografia toracică, nouă sau în progresie,
B. febră, leucocitoză sau leucopenie, insotite de
fenomene resipratorii sau aspect imagistic
pulmonar caracteristic
C. are semne clinice respiratorii si semne de
infectie sistemica asociate cu secretii bronsice
purulente
D. Are numai secretii bronsice purulente, fara
semne clinice sistemice sau imagistice
pulmonare sugestive pentru afectare
bronhopulmonara in timpul ventilatiei
mecanice
E. Cultura din sceretiile bronsice arata peste 104
UFC ( unitati formatoare de colonii).
86. Limfangita este: A,B,C. Pag 80
A. Infectie frecventa a tesuturilor moi
B. Infectie a vaselor limfatice
C. Tumefactia difuză şi eritemul extremităţii
distale cu zone de striuri de inflamaţie de-a
lungul canalelor limfatice
D. Induraţie localizată, eritem, sensibilitate,
tumefactie cu drenaj purulent
E. Infectia glandelor sudoripare din axila.
87. Semnele clinice in Infecţiile necrozante de ţesuturi moi A,B,D,E. Pag 79
(INTM), sunt:
A. Durere disproportionata fata de aspectul
local al leziunii
B. Edemul depaseste zona eritemului
C. Durere doar la atingerea zonei eritematoase
D. Bulele, crepitaţiile, drenajul cu miros neplăcut
E. Leucocitoza şi hiponatremia, dacă sunt
prezente, pot susţine suspiciunea clinică
88. Abcesul perirectal: A,B,C,D. Pag 81
A. Rezulta din infectii al glandelor din criptele
canalului anal
B. Sunt foarte dureroase
C. Se pot extinde in pelvis deasupra planseului
pelvin
D. Pot fi fatale la pacientii diabetic si
imunosupresati, in lipsa tratamentului adecvat.
E. Reprezinta evolutia unui furuncul atasat
foliculului pilos din regiunea perianala.
89. Panaritiul: A,C,D. Pag 82
A. Este o infectie stafilococica a unghiei
proximale care apare la nivelul santului
marginii unghiale
B. Este o infectie la nivelul degetelor de la mina
sau picior.
C. Are intotdeauna o etiologie stafilococica
D. Infecţiile neglijate ale degetelor pot duce la
tenosinovită, o infecţie care se extinde de-a
lungul tecii tendonului.
E. Are ca si caracteristica absenta
simptomatologiei dureroase.
90. Infectiile tractului biliar: A,B,E. Pag 82
A. sunt, de obicei, o consecinţă a obstrucţiei în
arborele biliar fie la nivelul canalului cistic, fie
al căii biliare principale.
B. Bacteriile implicate cel mai frecvent sunt
Escherichia coli, Klebsiella spp. şi
Enterococcus spp.,
C. Bacteriile implicate cel mai frecvent sunt
bacteriile anaerobe
D. Colecistita acută este cea mai rara afecţiune
inflamatorie a tractulului biliar
E. Infecţia proximal de o obstrucţie coledociană
determină angiocolită. Pacienţii cu acestă
patologie prezină febră fulminantă, durere
abdominală în hipocondrul drept şi icter (triada
Charcot);
91. Peritonita primara: A,C. Pag 83
A. este peritonita bacteriană spontană care apare
fără întreruperea continuităţii tractului
gastrointestinal (GI) sau a cavităţii peritoneale.
B. Este secundara perforatiei ulcerului
gastroduodenal
C. De obicei, este monomicrobiană şi este mai
frecvent întâlnită la alcoolicii cu ascită şi la
pacienţii imunocompromişi.
D. De obicei este plurimicrobiana si apare numai
la virstnici
E. Este produsa numai de infectiile fungice.
92. Apendicita acuta: A,B,C,D. Pag 83
A. determină iritaţie peritoneală localizată,
B. perforaţia apendicelui cauzează în mod
frecvent peritonită generalizată.
C. ln absenţa unei intervenţii chirurgicale,
perforaţia poate apărea în tennen de 24 de ore
de la debutul simptomelor.
D. pacienţii prezintă, de obicei, semne de iritaţie
peritoneală acută şi difuză atunci când
peritonita nu este localizată, în timp ce o
perforaţie limitată, cu formare de abces
periapendiceal poate induce doar durere şi
apărare musculară în fosa iliacă dreaptă.
E. Inflamatia apendicelui cecal, apendicita acuta,
nu se intilneste deloc la virstnici
CHIRURGIE Cap 9
93. Care din elementele constitutive ale acronimului
ABCDE din evaluarea primara a unui politraumatizat
este adevarat?
A. A= Airway Pag 87
B. B=Breathing A,B,D.
C. C=Cardiac function
D. D=Disability
E. E=Explore
94. Scorul Glasgow este o metodă uşor reproductibilă şi D,E. Pag 89
larg acceptată, de cuantificare a statusului neurologic
al pacientului. Acesta are valori cuprinse între 3 (cel
mai slab răspuns) şi 15 (normal) şi evaluează
răspunsurile ocular (O), verbal (V) şi motor
(M).Raspunsul ocular are urmatorii parametrii:
A. Spontan =5
B. La stimul verbal=4
C. La stimul dureros=3
D. La stimul dureros = 2
E. Niciunul= 1
95. Semnele unei fracturi de baza de craniu sunt: A,B,C,E Pag 90
A. Echimoza periorbitala ( ochi de raton)
B. Echimoza perimastoidiana ( semnul Battle)
C. Hemotimpanul
D. Hematomul bazei limbii
E. extravazarea LCR prin nas (rinoree) sau
urechi (otoligvoree)
96. Care din urmatoarele afirmatii legate de C,D,E. Pag 94
pneumotoraxul posttraumatic este adevarata?
A. Pneumotoraxul în tensiune se produce
atunci când se acumulează aer sub presiune
în interiorul cavităţii pleurale drepte.
B. Poate apărea numai ca urmare a traumatismelor
toracice închise
C. Poate apărea ca urmare a
traumatismelor toracice închise sau
deschise
D. Pneumotoraxul deschis apare în cadrul
traumatismelor penetrante în torace
E. Pneumotoraxul deschis trebuie tratat imediat
prin aplicarea unui pansament pai1ial ocluziv
pe leziunea toracică şi securizarea acestuia pe
trei laturi.
97. Triada Beck in tamponade cardiaca cuprinde: A,B,C. Pag 94
A. Zgomote cardiace de intensitate scazuta
B. Turgescenta jugulara
C. Hipotensiune
D. Cresterea distensiei jugulare in inspir
E. Pulsul paradoxal
98. Fracturile costale: A,B,D,E. Pag 96
A. reprezintă cea mai frecventă leziune toracică
provocată de traumatismele închise
B. Coastele fracturate sunt identificate la
examenul clinic ca puncte sensibile la palpare
de-a lungul coastei
C. fractura primelor 3 coaste este asociată cu leziuni
de plex brahial
D. Fracturile coastelor de la mijlocul toracelui se
asociază frecvent cu contuzii pulmonare şi/sau
hemotorax.
E. Fracturile de la nivelul coastelor inferioare se
pot însoţi de leziuni diafragmatice, hepatice sau
splenice
99. Leziunile hepatice post traumatice de gradul II sunt A,B. Pag 98
caraterizate de:
A. Hematom subcapsular, neexpansiv, 10-50% din
suprafaţă
B. Hematom intraparenchimatos, neexpansiv, <10
cm în diametru
C. Subcapsular, >50% din suprafaţă sau în
expansiune; hematom subcapsular rupt
cu sângerare activă;
D. Ruptură parenchimatoasă implicând 25-75%
din lobul hepatic sau 1-3 segmente din acelaşi
lob
E. Ruptură parenchimatoasă implicând >75% din
lobul hepatic sau >3 segmente din acelaşi lob
100. Care din urmatoarele afirmatii legate de leziunile A,B,C,E. Pag 100
traumatice ale diafragmului sunt adevarate? :
A. Rupturile diafragmului se întind, de obicei,
de la nivelul joncţiunii gastroesofagiene (GE)
până la porţiunea tendinoasă a centrului
diafragmatic
B. Traumatismele penetrante diafragmatice
de intensitate redusă pot sau nu, sa producă
pneumotorax sau leziuni peritoneale.
C. traumatismele hemidiafragmului stâng asociază
frecvent şi leziuni ale stomacului, colonului,
splinei şi intestinului subţire.
D. Foarte frecvent o contuzie poate produce
avulsia completă a inserţiei musculare
posterioare de la nivelul coastelor
E. leziunile diafragmatice de mici dimensiuni sunt
greu de diagnosticat pe CT.
101. Triada clinica reprezentativa pentru sindromul de A,D,E. Pag 101
compartiment abdominal este formata din:
A. Scaderea diurezei
B. Tahicardie
C. Cianoza membrelor inferioare
D. Cresterea presiunii in caile aeriene
E. Cresterea presiunii intra-abdominale
102. In traumatismele pediatrice hipotermia este: A,B,D Pag 105
A. frecventă la copilul traumatizat şi poate apărea
în orice perioadă a anului.
B. Răspunsul la hipotermie include eliberarea
catecolaminelor, cu creşterea consumului de
oxigen şi acidoză metabolică.
C. Răspunsul la hipotermie include eliberarea
catecolaminelor, cu scaderea consumului de
oxigen şi alcaloza metabolică.
D. Hipotermia şi acidoza pot contribui ulterior la
coagulopatia post-traumatică
E. Hipotermia şi acidoza pot contribui ulterior la
accentuarea starii de obnubilare
CHIRURGIE Cap 11
103. Din punct de vedere clinic, herniile pot fi de patru
tipuri: A,B,C,D. Pag 127
A. Asimptomatice
B. Simptomatice
C. Subacute
D. Acute
E. Cronice
104. Tehnicile alloplastice in tratamentul herniilor peretelui B,D,E. Pag 128
abdominal inseamna:
A. Purtarea unui sistem tip chinga, extern, care
realizeaza contentia continutului herniar in
cavitatea peritoneala.
B. Tehnicile alloplastice presupun plasarea unei
proteze pentru a consolida peretele abdominal şi a
reduce tensiu21ea în ţe suturi, cu scopul de a
minimiza riscul de recidivă.
C. Refacerea si consolidarea defectului peretelui
abdominal folosind structurile anatomice existente.
D. Folosirea unei plase chirurgicale absorbabile
E. Folosirea unei plase chirurgicale non-absorbabile.
105. Avantajele abordului minim invaziv in chirurgia A,B,C,D. Pag 129
herniilor sunt:
A. morbiditate mai redusă
B. scăderea perioadei de spitalizare
C. recuperare mai rapidă
D. reducerea semnificativă a infecţiilor de plagă;
E. reducerea timpului operator.
106. In abordul chirurgical al herniilor inghinale, limitele B,C,D. Pag 131
orificiului miopectineal sunt:
A. Limita inferioara este arcada crurala.
B. Limita inferioara este reprezentata de o creasta
situate pe ramulpubian superior,cunscuta sub
numele de ligamentul lui Cooper
C. Pe partea laterala este marginea mediala a
muschiul iliopsoas
D. Limita superioara este formata de tendonul
conjunct.
E. Limita superioara este reprezentata de fascia
transversalis.
107. Hernia Richter este: A,B. Pag 132
A. Cind o portiune din circumferinta intestinului
este incarcerata
B. Cind o portiune din circumferinta intestinului
este starngulata
C. O hernie inghin-oscrotala
D. O hernie ombilicala
E. O hernie lombara
108. Urmatoarele afirmatii legate de herniile orificului A,B,C,E. Pag 133
miopectineal sunt adevarate.
A. În prima etapă, în cazul unei hernii a OMP,
trebuie stabilit dacă tumefacţia se află deasupra
sau sub ligamentul inghinal, şi anume dacă este
vorba despre o hernie inghinală sau femurală.
B. Nu există nici o examinare clinică sau
imagistică ce poate diferenţia în mod cert
hernia inghinală directă de cea indirectă.
C. Tehnicile chirurgicale pentru repararea celor 2
tipuri de hernii inghinale sunt identice, în timp
ce herniile femurale, situate în spaţiul inferior
al OMP, necesită metode diferite, deoarece
implică închiderea unui spaţiu diferit al OMP.
D. Tehnicile chirurgicale care implica repararea
herniilor inghinale directa si indirecat precum
si femurala sunt indentice.
E. Toate abordările chirurgicale respectă aceleaşi
principii: cura herniei trebuie efectuată fără
tensiune, iar plasa nu trebuie folosită în cazul
plăgilor contaminate.
109. Urmatoarele afirmatii legate de orhita post tratament B,E Pag 136
chirurgical al herniei inghinale sunt false:
A. Restricţia fluxului de sânge către sau dinspre
testicul, poate provoca orhita.
B. Orhita postoperatorie este mai frecventa in cura
chirurgicala cu plasa ( Lichtenstein) a herniei
femurale.
C. Orhita este în general limitată, iar pentru
tratarea ei, antiinflamatoarele nesteroidiene
(AINS) ar trebui să fie suficiente.
D. O devascularizare completă postoperatorie a
testiculului este mai putin obişnuită, deoarece
există circulaţie colaterală din alte artere.
E. Orhita postoperatorie impune reinterventie si
orhidectomie.
110. Recidiva postoperatorie a unei hernii se datoreaza A,B,C,D. Pag 131
urmatorilor factori:
A. Abdomenul cicatricial
B. Fumatul
C. Prezenta tusei cornice
D. Efortul fizic intens
E. Afectiunile cornice cardiace.
111. Urmatoarele afirmatii legate de abordul minim invaziv A,C,D,E. Pag 134
al curei chrurgicale a herniilor inghinale sunt
adevarate:
A. avantajele abordului minim-invaziv includ
morbiditate mai redusă, scăderea perioadei de
spitalizare şi recuperare mai rapidă.
B. Acest abord are avantajul unui timp operator
mai redus.
C. Cel mai important beneficiu al chirurgiei
minim-invazive este reducerea semnificativă a
infecţiilor de plagă;
D. faţă de chirurgia deschisă, aceste proceduri pot
fi mai dificile din cauza lipsei simtului tactil şi
a limitării mişcărilor intraoperatorii, timpul
operator fiind mai lung decit in chirurgia
deschisa
E. Pacienţii care beneficiază de un astfel de abord
chirurgical trebuie să tolereze anestezia
generală, care permite relaxarea musculară
112. In legatura cu examenul clinic la un bolnav cu B,C,E. Pag 136
suspiciune de hernie inghinala,
A. trebuie sa inceapa cu pacientul aflat in
clinostatism, asociind si o manevra Valsalva
B. trebuie să înceapă cu pacientul aflat în
ortostatism, daca hernia inghinală este
prezentă, ar trebui să fie uşor de identificat prin
palpare, în special dacă se asociază şi o
manevră Valsalva.
C. Pentru a evalua adductorul lung, la nivelul
şoldului trebuie efectuate rotaţia, flexia şi
extensia, cu şi fără a opune rezistenţă.
D. Examanul clinic are valoare limitata in
diagnosticul herniei inghinale.
E. Cel mai important este dacă pacientul a simţit
vreodată o formaţiune pseudotumorală în
regiunea inghinală.
113. Hernia Spiegel: A,B,D. Pag 126
A. Este o hernie speciala, rara.
B. apare în zona de unire a marginii inferioare
a fasciei posterioare cu marginea laterală a
muşchiului drept abdominal, la nivelul liniei
arcuate
C. Este similara cu hernia femurala incarcerate
D. Acest tip de hernie apare într-o zonă
caracteristică, în cadranul inferior drept sau
stâng şi implică exteriorizarea elementelor
posterioare ale peretelui abdominal.
E. Este intotdeauna o urgenta chirurgicala,
necesitind interventia chirurgicala in 4-6 ore de
la debutul durerii
114. Hernia parastomala: A,C,D. Pag 126
A. apar după incizia fasciei pentru efectuarea unei
stome, cu hernierea organelor abdominale în
jurul acesteia
B. sunt localizate periombilical
C. Herniile parastomale pot afecta funcţia stomei.
D. Necesita tratament chirurgical care poate fi
minim invaziv sau conventional
E. Sunt denumite si hernii ale liniei albe.
115. Diastazisul de muschi drepti abdominali: A,C,D. Pag 127
A. reprezintă o subţiere a liniei mediane
superioare abdominale fără a exista un defect
parietal.
B. reprezintă o subţiere a liniei mediane
superioare abdominale cu existenta unui defect
parietal semnificativ.
C. Aceasta este cauzata de întinderea şi slăbirea
liniei albe, ce conduce la devierea laterală a
muşchiului drept abdominal
D. Diastazisul de muşchi drepţi abdominali se
prezintă ca o proeminenţă la manevra Valsalva
şi poate fi confundată cu hernia ventrală.
E. Diastazisul de muşchi drepţi abdominali se
prezintă ca o proeminenţă la manevra Valsalva
şi poate fi confundată cu hernia dorsala.
116. Hernia obturatorie: A,B,C,D. Pag 137.
A. Hernia obturatorie este o categorie distinctă de
hernii, care nu se încadrează în categoriile de
hernii ale peretelui abdominal
B. Hernia obturatorie este rezultatul unui defect al
planşeului pelvin la nivelul canalului obturator,
o zonă inferioară OMP
C. In sacul de hernie există, de obicei, intestin
subţire herniat prin defect, care provoacă
simptome de afectare a nervului obturator.
D. Diagnosticul unei hernii obturatorii este dificil
şi necesită un nivel foarte ridicat de suspiciune,
deoarece hernia este rară
E. Ciupirea nervului de conţinutul herniar este
exacerbată prin rotirea laterala a coapsei, o
manevră clinică ce poartă denumirea de „semn
Howship-Romberg".
117. Urmatoarele afirmatii legate de principalele tipuri de A,C,D,E. Pag 125
hernie sunt adevarate:
A. Herniile ventrale sunt hernii primare, care nu
sunt asociate cu o incizie anterioară a peretelui
abdominal şi sunt localizate oriunde pe linia
mediană, supra sau subombilical.
B. Herniile ventrale sunt hernii primare, care sunt
asociate cu o incizie anterioară a peretelui
abdominal şi sunt localizate oriunde pe linia
mediană, supra sau subombilical.
C. Herniile ombilicale apar specific la nivelul
ombilicului, producând protruzionarea
tegumentului din regiunea ombilicală.
D. Herniile incizionale se dezvoltă pe locul unor
incizii anterioare şi pot fi situate oriunde la
nivelul peretelui abdominal
E. Herniile pot fi primare sau pot fi recidiva unor
herniorafii anterioare.
118. Tehnica chirurgicală anatomică de reparare a heniei A,B,E. Pag 128
implică :
A. desfiinţarea defectului parietal prin sutura
chirurgicală
B. Repararea anatomică trebuie luată în
considerare cu atenţie în cazuri selecţionate,
întrucât tehnicile alloplastice au risc mult mai
scăzut de recidivă.
C. Repararea anatomică trebuie luată în
considerare cu atenţie în cazuri selecţionate,
întrucât tehnicile alloplastice au risc mult mai
mare de recidivă.
D. Această abordare este rezervată herniilor cu
risc scăzut de recidivă: defect parietal de
dimensiuni foarte mari şi hernii neglijate la
pacienţi cu factori de risc mare de recurenţă,
cum ar fi obezitatea şi fumatul.
E. Această abordare este rezervată herniilor cu
risc scăzut de recidivă: defect parietal de
dimensiuni foarte reduse şi hernii incipiente la
pacienţi cu factori de risc minim de recurenţă,
cum ar fi obezitatea şi fumatul.
119. In controlul durerii in perioada postoperatorie a curei B,C,D,E. Pag 128.
chirurgicale a herniilor se are in vedere:
A. Administrarea antialgicelor de tip morfinic
B. blocuri anestezice epidurale
C. infiltrare cu lidocaină a plagii chirurgicale
la sfirsitul interventiei.
D. blocuri anestezice regionale ale planului
transvers abdominal
E. blocuri anestezice spinale
120. Obtinerea obiectivului tratamentului în caz de hernie, A,B,D. Pag 127
acela de a reduce la minim riscul de încarcerare sau
strangulare şi de a maximiza potenţialul unui rezultat
favorabil, este dependent de:
A. Tabloul clinic
B. Caracteristicile herniei
C. Aspectul estetic
D. Antecedentele personale chirurgicale
E. Virsta pacientului
121. Stabilirea strategiei chirurgicale a unei hernii este: A,B,C,D. Pag128
A. In functie de defectul partietal
B. In functie de localizarea precisa a herniei
C. Examenul clinic al unei hernia este essential si
sufficient
D. Uneori este necesara utilizarea tomografiei
computerizate pentru informatii legate de
defectul parietal si de continutul sacului
herniar.
E. Niciodata nu este necesara utilizarea
tomografiei computerizate pentru informatii
legate de defectul parietal si de continutul
sacului herniar.
122. O hernie inghinala directa: B,C,D. Pag 132
A. Apare atunci cind continutul abdominal
herniaza lateral de vasele epigastrice
B. Apare medial de vasele epigastrice
C. Spaţiul de producere a unei hernii directe este
numit istoric triunghiul lui Hesselbach
D. sacul herniei pătrunde direct în canalul
inghinal, porţiunea distală a acestuia ajungând
în proximitatea cordonului spermatic, dar nu va
trece prin inelul intern împreună cu acesta.
E. Apare sub arcada crurala
CHIRURGIE Cap 12,13,14
123. Următoarele afirmații privind terapia neoadjuvantă în A,B,E 155
cancerul esofagian sunt adevărate:
A. Scopul acesteia este de a îmbunătăți
supraviețuirea oncologică
B. Terapia include asocierea chimio-radioterapie
neoadjuvantă și chirurgie
C. Majoritatea cazurilor de cancer esofagian
sunt diagnosticate în stadii incipiente nefiind
necesară terapia neoadjuvantă
D. Terapia neoadjuvantă se efectuează
postoperator
E. Asocierea radio-chimioterapie este urmată de
rezecție chirurgicală la o lună de zile
124. Următoarele afirmații privind diagnosticul și B,E 152
stadializarea cancerului esofagian sunt adevărate:
A. Carcinomul scuamo celular este frecvent
asociat cu istoric de boală de reflux
B. La momentul diagnosticului pacienții cu
adenocarcinom sunt adesea mai sănătoși
C. La momentul diagnosticului pacienții cu
adenocarcinom au boală mai avansată
D. Pacienții cu carcinom scuamo celular au
boală mai puțin avansată
E. Pacienții cu carcinom scuamo celular au istoric
de consum cronic de alcool
125. Următoarele afirmații privind diagnosticul și A,D,E 152
stadializarea cancerului esofagian sunt adevărate:
A. Tomografia computerizată poate fi utilă în
definirea extensiei tumorale și identificarea
ganglionilor patologici
B. Evaluarea endoscopică nu este obligatorie
pentru confirmarea histologică
C. Pacienții cu displazie Barret nu
necesita supraveghere endoscopică
D. Eco-endoscopia este efectuată pentru a defini
profunzimea invaziei tumorale
E. Tomografia cu emisie de pozitroni este utilă în
identificarea metastazelor la distanță
126. Următoarele afirmații privind perforația esofagiană B, C, E 157
toracică sunt adevărate:
A. Perforația esofagului toracic este cel mai
frecvent consecința traumatismelor penetrante
B. Rupture esofagiană distală poate apărea
după eructații
C. Perforația majoră a esofagului toracic
se prezintă cu semen de sepsis
D. Ruptura mucoasei joncțiunii gastro-esofagiene
poartă denumirea de sindrom Boerhaave
E. Tratamentul conservator include antiobiotice,
drenaj nazo-gastric, alimentatie enteral distal
de leziune
127. Principiile tratamentuli chirurgical al perforației A,B,C 157
esofagiene include:
A. Debridare minuțioasă
B. Esofagorafie in două starturi a mucoasei și
muscularei
C. Consolidarea suturii cu lambou intercostal
D. Radioterapie
E. Antibioterapie profilactică
128. Următoarele afirmații privind diagnosticul si A,B,E 173
stadializarea cancerului gastric sunt adevărate:
A. Ecografia endoscopică ajută la determinarea
profunzimii invaziei tumorale
B. Tomografia cu emisie de pozitroni este utilă
pentru determinarea bolii avansate
C. Tranzitul baritat este intotdeauna necesar
D. Tranzitul baritat poate diagnostica unele tipuri
de cancer gastric, în special subtipul cu
extensie superficială
E. Laparoscopia este utilă în stadializare
129. Urmatoarele afirmatii cu privire la tratamentul A,D,E 173
cancerului gastric sunt adevărate:
A. Rezectia chirurgicală radicală este efectuată în
cazul bolii localizate
B. Gastrectomia subtotala îndepărteaza
aproximativ 95% din stomac.
C. Limfadenectomia nu este indicată în cancerul
gastric.
D. Gastrectomia totală este necesară pentru leziuni
întinse
E. Colectomia parțială poate fi inclusă într-o
rezecție în bloc
130. Următoarele afirmații cu privire la limfomul gastric A,C,E 174
sunt adevărate:
A. Stomacul reprezintă principala localizare pentru
2/3 din limfoamele gastro-intestinale.
B. Pacienții cu limfom gastric sunt mai tineri
C. Simptomele sunt similar ca
în adenocarcarcinomul
gastric
D. Stadializarea limfomului presupune radiografie
abdominala si CT thoracic
E. Stadializarea limfomului presupune radiografie
toracică si CT abdominal
131. Care afirmații privind sindromul Zollinger-Ellison sunt A,C,D 179
adevărate:
A. Este consecința a unui neoplasm producător
de gastrină
B. Gastrinoamele nu pot apare sporadic
C. 60% din gastrinoame sunt maligne
D. Supraviețuirea de până la 15 ani poate fi
întâlnită
E. Exista o asociere cu sindromul MEN-2
132. Tabloul clinic în sindromul Zollinger-Ellison include, B,D 179
cu excepția:
A. Simptome asemănătoare ulcerului
B. Simptome asemănătoare cancerului gastric
C. Diaree cronică
D. Melenă
E. Ulcere duodenale multiple
133. Caracteristicile sindromului de dumping precoce sunt: B,C,D 180
A. Apare la 3 ore după o masa hiperosmolară
B. Pacientul prezintă anxietate, slăbiciune,
tahicardie
C. Pot fi prezente crampe abdominale
D. Utilizarea unui analog de somatostatină
este eficientă
E. Sunt incurajate mesele rare
134. Caracteristicile sindromului de ansa oarbă sunt: A,C,D 181
A. Este mai frecvent după o procedură Billroth II
B. Este mai frecvent după o procedură Roux-en-Y
C. Este asociat cu multiplicare bacteriană
importantă la nivelul unei anse intestinale
excluse
D. Se poate asocia cu deficit de vitamina B12
E. Se poate asocial cu deficit de vitamina B6
135. Tulburările metabolice post rezecția gastrică sunt: A,B,D 182
A. Deficit de vitamina B12
B. Deficit de fier
C. Deficit de zinc
D. Poate apare osteomalacia
E. Afectarea osoasă nu se intâlnește
136. Complicațiile tardive pentru intervențiile de chirurgie B,E 187
bariatrică includ:
A. Fistula anastomotică
B. Stenoză peri-anastomotică
C. Sângerare
D. Embolie pulmonară
E. Litiază biliară
137. Tipurile de intervenții pentru reducerea masei A,D,E 186
corporeale include, cu excepția:
A. Gastrectomia longitudinală
B. Gastrectomia totală
C. Gastrectomia subtotală
D. Bypass gastric
E. Diversie bilio-pancreatică
138. Gastrectomia longitudinală are următoarele A,E 186
caracteristici:
A. Este cea mai frecventă intervenție
chirurgicală pentru pacienții cu obezitate
B. Este o procedură de malabsorbție
C. Se îndepărtează aproximativ 50% din stomac
D. Este o procedura reversibilă
E. Inervația pilorului rămâne intactă
139. Caracteristicile bypass-ului gastric sunt: B,C,E 187
A. Crearea unui mic rezervor gastric distal
B. Scăderea ponderală medie este de 60-80%
C. Problemele nutriționale sunt mai puțin severe
D. Rămâne standardul de aur al procedurilor
bariatrice
E. Ansa Roux măsoară 75-150 cm lungime
140. Tulburările nutriționale după chirurgia bariatrică A,B,C 188
includ:
A. Carență de fier
B. Carență de vitamina D
C. Malnutriție protein-calorică
D. Deficit de vitamina A
E. Deficit de zinc
141. Complicațiile bandării gastrice sunt: A,B 189
A. Alunecarea inelului
B. Eroziunea
C. Fistula anastomotică
D. Ulcerul marginal
E. Hernia internă
142. Caracteristicile diversiei biliopancreatice sunt: C,D,E 187
A. Este o procedură simplă
B. Implică o gastrectomie totală
C. Există o porțiune semnificativă de
intestin subțire care este exclus
D. Poate avea ca rezultat pierdere ponderală de 70-
90%
E. Pot apare probleme nutriționale severe
143. Comorbiditățile asociate obezității sunt: A,B,C 184
A. Rezistența la insulină
B. Ateroscleroza
C. Dislipidemia
D. Constipația
E. Litiaza renală
144. Consilierea nutrițională preoperatorie include: A,D,E 184
A. Evaluarea aportului caloric real
B. Test de efort
C. Recoltarea gazelor sangvine
D. Screening pentru obiceiuri alimentare nesanatoase
E. Educație dietetica postoperatorie
145. Modificarea comportamentului in tratamentul obezității A,B,C 185
include:
A. Auto-monitorizarea aportului
B. Controlul alimentației emoționale
C. Prevenirea recidivei
D. Farmacoterapie
E. Restricția lichidiană
146. Complicațiile după intervenția chirurgicală A,B,C 199
pentru ocluzia intestinului subțire sunt:
A. Infecția plăgii
B. Peritonita
C. Fistula
D. Sindromul de ansă oarbă
E. Constipația
147. Aspectele radiologice in ocluzia intestinului subțire A,B,C 196
sunt:
A. Nivelele hidro-aerie
B. CT-ul poate fi util în incertitudinile diagnostic
C. Clisma cu substanță de contrast poate facilita
excluderea unei ocluzii a intestinului gros
D. RMN este efectuat de rutină
E. CT-ul nu este utilizat ăn urgență
148. Examenul de laborator în ocluzia intestinului subțire B,C,D 197
poate arăta:
A. Hiponatremie
B. Alcaloză hipokalemică
C. Leucocitoză
D. Hiperamilazemie
E. Anemie
149. Fiziopatologia ocluziei inestinului subțire include: B,C,D 195
A. Hemodiluție
B. Deshidratare
C. Creșterea pierderilor de potasiu
D. Alcaloza metabolică
E. Hipervolemie
150. Indicatorii unui risc de strangulare in ocluziile A,B,C 195
intestinului subțire sunt:
A. Febra
B. Tahicardia
C. Leucocitoza
D. Absența tranzitului
E. Varsăturile
151. Cauzele intraluminale ale ocluziilor intestinului subțire C,D 194
sunt:
A. Boala Crohn
B. Volvulusul
C. Ileusul biliar
D. Invaginația
E. Stricturile benigne
152. Tabloul clinic in ischemia mezenterică acută include: B,C,D 205
A. Durere cu caracter surd
B. Debut brusc al durerii
C. Durere disproporționată la examenul fizic
D. Semen clinice de peritonită
E. Hipertensiune
153. Diagnosticul ischemiei mezenterice acută include: A,C 205
A. Arteriografia mezenterică
B. Portografia
C. CT de înaltă rezoluție
D. RMN
E. Clisma baritată
154. Tratamentul ischemiei mezenterice acută include: A,B,E 205
A. Reechilibrare rapidă
B. Antibioterapie
C. Embolectomie in tromboza de venă mezenterică
D. Tratament cu Digoxina
E. Bypass al arterei mezenterice superioare
155. Urmatoarele afirmații privind adenocarcinoamele A,E 207
intestinului subțire sunt adevărate:
A. Sunt mai frecvente in ileon
B. Sunt mai frecvente in duoden
C. Se complica rar prin ocluzie
D. Nu sângeră niciodată
E. Tumorile periampulare pot da icter
156. Urmatoarele afirmații privind tumorile carcinoide ale B,D 207
A. Hemoragia este cea mai frecventă forma de
prezentare
B. Ocluzia este cea mai frecventă formă de
manifestare
C. Invaginația este cea mai frecventă formă de
manifestare
D. Este mai frecvent întânit in ileon
E. Pot fi multicentrice în 70% din pacienți
157. Urmatoarele afirmații privind limfomul intestinului A,D,E 209
subțire sunt adevărate:
A. Reprezintă cea mai comună
localizare extraganglionară
B. Reprezintă 25% din cancerele
intestinului subțire
C. Simptomele sunt specifice
D. Supraviețuirea medie depășește 10 ani
E. Se poate manifesta prin perforație sau
hemoragie
158. Urmatoarele afirmații privind tumorile stromale ale B,D,E 209
A. Au o incidență maximă in decada a 3-a
B. Pot produce ocluzie, sângerare
C. Par să aibă un prognostic mai bun decât
leziunile esofagului sau stomacului
D. 50% din pacienți vor dezvolta recurență în
primii doi ani
E. Se face tratament cu Imatinib
159. Diagnosticul diferențial al diverticulului Meckel se face A,B,C 210
cu:
A. Apendicita acută
B. Obstructiile intestinului subțire
C. Enterita regională
D. Ischemia intestinală
E. Hernia femurală
160. Urmatoarele afirmații privind sindromul intestiunului B,C,D
scurt sunt adevărate:
A. Este definit ca existența a sub 150 cm de
intestin
B. Poate apare dupa rezecție pentru boala Crohn
C. Pierderea ileonului duce la deficit de vitamina
B12
D. Poate fi necesara nutriție parenterală
E. Nu există tratament pentru această afecțiune
161. Diagnosticul diferențial în apendicta acuta include: A,B,C,D 212
A. Boala inflamatorie pelvină
B. Pielonefrita
C. Chistul ovarian rupt
D. Diverticulita cecală
E. Limfomul cecal
162. Complicațiile după apendicectomie includ: A,E 213
A. Infecția plăgii operatorii
B. Cancerul colo-rectal
C. Constipația
D. Boala diareică
E. Abcesul pelvin
163. Tratamentul apendicitei acute presupune următoarele: A,B,E 213
A. Tratament antibiotic
B. Reechilibrare hidro-electrolitică
C. Hemicolectomia dreaptă
D. Rezecție limitată de colon drept
E. Apendicectomie laparoscopică
CHIRURGIE Cap 15 Afecțiuni benigne colonice
164. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte referitor
la diverticuloza colică?
F. Diverticuloza colică este cea mai
frecventă descoperire endoscopică. 222
G. Incidența afecțiunii este în scădere la nivelul A, D
întregului glob.
H. Majoritatea pacienților prezintă simptome de-a
lungul vieții.
I. Factorii care au fost asociați cu apariția
diverticulozei include vârsta și dieta.
J. Cea mai frecventă localizare a diverticulozei
este la nivelul colonului transvers.
165. Diverticulii colonici: A, B 222
A. Congenitali se mai numesc și diverticuli
adevărați.
B. Congenitali se formează prin hernierea tuturor
straturilor peretelui colonic.
C. Dobândiți se formează prin hernierea tuturor
straturilor peretelui colonic.
D. Dobândiți se formează prin hernierea
stratului muscular prin defecte la nivelul
seroasei colonului.
E. Dobândiți se formează din cauza presiunii
scăzute la nivelul lumenului colic.
166. Care dintre următoarele afirmații sunt B,D,E 224,225
adevărate, referitor la hemoragia diverticulară:
A. Hemoragia digestivă inferioară reprezintă
hemoragia cu sursă localizată proximal
de unghiul lui Treitz.
B. Majoritatea hemoragiilor tubului digestiv
inferior sunt cauzate de diverticuloză.
C. Hemoragia masivă reprezintă acea sângerare ce
necesită transfuzia a mai puțin de 4 unităţi de
sânge în 24 de ore pentru menţinerea
echilibrului hemodinamic.
D. Într-un sfert dintre hemoragiile diverticulare,
sângerarea este masivă și poate fi fatală, dacă
nu este diagnosticată și tratată corespunzător.
E. Colonoscopia este cea mai folosită modalitate
de diagnostic.
167. Care dintre următoarele afirmații referitoare la D,E 225
tratamentul hemoragiei diverticulare sunt FALSE?
A. Atunci când în timpul colonoscopiei se observă
sângerare activă la nivelul unui diverticul,
aceasta poate fi controlată cu ajutorul
clipurilor, prin electrocoagulare sau prin
injectare de adrenalină.
B. În majoritatea hemoragiilor de origine
diverticulară, nu este necesară o
intervenție invazivă.
C. Administrare de antidot la pacienții cu
tratament anticoagulant.
D. Arteriografia mezenterică este
indicată întotdeauna la pacienții cu
hemoragie diverticulară.
E. Arteriografia mezenterică presupune injectarea
de adrenalină la locul hemoragiei.
CHIRURGIE Ocluzia intestinului gros
168. Ocluzia intestinului gros: A, B, E 228
A. Este o afecțiune gravă.
B. Necesită identificare precoce și tratament
adecvat.
C. Ocluzia mecanică și pseudo-ocluzia au
tratament similar.
D. Cea mai frecventă cauză de ocluzie a
intestinului gros la adult este reprezentată de
cancer, boala diverticulară și volvulus de
cec.
E. Ocluzia prin bride, frecvent întâlnită la nivelul
intestinului subțire, este extrem de rară la
nivelul colonului.
169. Examenul clinic în ocluzia intestinului gros: A,B,C,E 229
A. Cuprinde inspecția, auscultația, percuția și
palparea abdomenului.
B. Evaluarea zgomotelor intestinale.
C. Evaluarea contracturii musculare.
D. Tușeul rectal nu oferă informații relevante.
E. Se caută orice semn ar putea indica o hernie
CHIRURGIE Volvulus de colon
170. Tratamentul volvulusului de colon include: B, D 230
A. Detorsionarea endoscopică în prezența
ischemiei colonului.
B. Intervenția chirurgicală trebuie luată în
considerare.
C. Riscul de recurență este scăzut.
D. Rezecția sigmoidului cu anastomoză este
cea mai eficientă intervenție pentru
prevenția recurenței.
E. În cazul cecului, detorsionarea endoscopică
este recomandată.
Chirurgie Pseudo-ocluzia acută a colonului
171. Tratamentul non-invaziv pentru pseudo-ocluzia acută a B, D, E 230
colonului:
A. Se realizează în cazul unui diametru al cecului
peste 12 cm.
B. Include corectarea dezechilibrelor electrolitice.
C. Include maximizarea medicației narcotice.
D. Presupune mobilizarea pacientului.
E. Presupune identificarea și tratamentul
oricărei infecții.
CHIRURGIE Polipii și cancerul colo-rectal
172. Care dintre următoarele afirmații referitoare la A,D 231
tratamentul polipilor colonici sunt adevărate?
A. Implică polipectomie colonoscopică.
B. Implică tratament chirurgical în cazul tuturor
polipilor.
C. Tratamentul polipilor mari sau plați care pot fi
îndepărtați colonoscopic cu margini de
siguranţă presupune o rezecţie segmentară a
colonului.
D. Polipoza extinsă presupune colectomia totală
E. Polipectomia endoscopică nu permite analiza
histologică a polipului.
173. Screeningul cancerului colorectal: C,D 232
A. Pacienţii cu istoric de polipi vor efectua o
colonoscopie la un interval mai lung de l0 ani.
B. Începând cu vârsta de 30 de ani, persoanele cu
risc mediu ar trebui să opteze pentru una dintre
modalitățile de screening.
C. Dintre toate tipurile de cancer gastrointestinal,
cele mai multe progrese s-au înregistrat în cazul
cancerului colorectal.
D. Pacienţii cu risc ridicat trebuie să efectueze
colonoscopie.
E. Pacienții cu istoric familial de cancer colorectal
sunt considerați a se încadra în categoria de risc
mediu.
174. Stadializarea cancerului colorectal: A,B
A. este etapa inițială prin care se diferențiază
abordarea terapeutică a cancerului de colon de
cea a cancerului de rect.
B. include CT toracic, abdominal și pelvin pentru
a exclude boala metastatică la distanță.
C. stadializarea include și dozarea antigenului
carcinoembrionar din urină.
D. antigenul carcinoembrionar este
specific cancerului de colon.
E. stadializarea cancerului rectal
presupune explorarea IRM pelvină sau
ecografia endorectală.
175. Care dintre următoarele afirmații referitoare la B,C,D 234
tratamentul cancerului colorectal sunt adevărate?
A. Chirurgia minim invazivă nu este indicată
în această patologie.
B. În cancerul de colon, după îndepărtarea
segmentului de colon și a mezenterului,
capetele intestinului sunt anastomozate, fără a fi
nevoie de stomă.
C. În cancerul de rect, tratamentul neoadjuvant are
scopul de a reduce dimensiunea tumorii și de a
reduce riscul de apariție a recidivei locale.
D. Când tumora rectală invadează sfincterul
canalului anal, rezecţia abdomino-perineală este
indicată.
E. Chimioterapia este indicată în stadiile I și II ale
cancerului de colon.
CHIRURGIE Canalul anal si rectul
176. Prolapsul rectal: C,D,E 235,236
A. Reprezintă protruzia unei părți din peretele
rectal prin canalul anal.
B. Se întâlnește mai frecvent la femeile obeze.
C. Se întâlnește mai frecvent la femei cu
conformație astenică.
D. În situații rare nu poate fi redus și apare
ischemia.
E. De obicei, apare după fiecare defecație și
trebuie redus manual.
177. Hemoroizii externi: D,E 237
A. Produc, de obicei, probleme majore.
B. Tratamentul chirurgical este indicat în toate
cazurile.
C. Produc, în mod direct, prurit în zona ano-
perianală.
D. Hemoroizii externi trombozați reprezintă o
complicație autolimitată.
E. Dacă pacientul este consultat în 24-48 de ore de
la apariția trombozei, se indică excizia
hemoroidului trombozat.
178. Fistulele perianale pot fi: A,C,D 238
A. Intersfincteriene
B. Subsfincteriene
C. Extrasfincteriene
D. Suprasfincteriene
E. Suprarectale
179. Fisurile anale: A,C 238
A. Sunt cauza cea mai frecventă de durere ano-
rectală care determină pacientul să se
prezinte la medic.
B. Este o soluție de continuitate orizontală la
nivelul canalului anal.
C. Durerea este frecvent descrisă ca având
caracter ascuțit.
D. Durerea nu acompaniază tranzitul intestinal.
E. Sunt rareori localizate la nivelul liniei mediane
posterioare
CHIRURGIE Infecțiile cu transmitere sexuală
180. În infecția anorectală cu HPV, următoarele afirmații B,C 239-240
sunt FALSE:
A. Simptomatologia poate apărea la câțiva ani de
la infectare.
B. Simptomatologia apare imediat după infectare.
C. Examenul local nu decelează leziuni specifice.
D. Examenul fizic presupune și prelevare de
frotiuri Papanicolau.
E. Rolul infecției HPV în dezvoltarea
carcinomului scuamocelular la nivel anal nu
este atât de bine stabilit ca în cazul cancerului
de col uterin.
181. Infecţiile bacteriene anorectale: A,C,D 239
A. Simptomatologia constă în tenesme
rectale, rectoragii și durere
B. Scurgerile muco-purulente sunt rare.
C. Anuscopia decelează mucoasă friabilă.
D. Limfadenopatiile mari și indurate pot fi similare
celor din sifilis.
E. În urma tratamentului, monitorizarea se face de
rutină.
CHIRURGIE cap 16. Căile biliare
182. Despre evaluarea imagistica ecografica la pacientii cu
afectiuni biliare, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. reprezinta explorarea initiala de electie A, C 244-245
B. ecografia are o sensibilitate scazuta in decelarea
dilatatiilor de cale biliara
C. reprezinta un examen non-invaziv, rapid, relativ
ieftin si nu iradiaza
D.nu poate detecta calculi cu diametru de pana la 3 mm
E.nu ofera informatii despre ficat si pancreas
183. Colecistita acuta se caracterizeaza prin urmatoarele, B, D, E
CU EXCEPTIA: 246
A. exista o obstructie persistenta a canalului cistic
care asociaza inflamatie si infectie
B. diagnosticul diferential se face doar cu
pancreatita acuta
C. in absenta tratamentului pot aparea o serie de
complicatii , precum empiemul, gangrena si perforatia
colecistului
D. examenul obiectiv releva semn Murphy negativ
E. ecografia nu este utila pentru
stabilirea diagnosticului
184. Urmatoarele afirmatii despre litiaza coledociana sunt B, E 249
adevarate, cu EXCEPTIA:
A. litiaza coledociana poate fi primara sau secundara
B. calculii primari provin din vezicula biliara
C. calculii secundari sunt cei mai frecventi
D. pacientii cu litiaza coledociana pot prezenta
colici biliare, icter obstructiv, colangita si
pancreatita
E. calculii secundari sunt rari
185. Despre colecistita cronica, sunt adevarate urmatoarele :
A. clinic, colica biliara este cel mai frecvent
asociat simptom al colecistitei cronice litiazice
B. durerea este colicativa si localizata in hipocondrul
drept si epigastru A,B,D,E 248
C. febra si frisoanele sunt prezente intotdeauna
D. testele de laborator , inclusiv numarul de leucocite si
formula leucocitara si testele hepatice sunt normale
E. durerea variaza in intensitate de la usoara, pana
la moderata, sau chiar severa
186. Despre pancreatita acuta biliara, sunt adevarate B,D 250
urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A. este frecvent cauzata de alcool si calculi biliari
B. terapia antibiotica se administreaza in toate cazurile
de pancreatita
C. pacientii se prezinta cu durere abdominala in etajul
superior, adesea iradiata spre spate si sensibilitate la
palparea abdomenului la acest nivel
D. in cazurile grave nu apar semne de iritatie
peritoneala
E. greata, varsaturile si febra usoara sunt frecvente
187. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre ileusul 250-251
biliar:
A. reprezinta obstructia mecanica a intestinului produsa A,D,E
de un calcul biliar
B. ileusul biliar este o complicatie frecventa
C. pacientii se prezinta cu tablou clinic de ocluzie joasa
D. ileusul biliar este gestionat initial asemenea unei
ocluzii intestinale inalte
E. se impune efectuarea unei laparotomii sau
laparoscopii pentru indepartarea calculului biliar
188. Despre colecistita acuta gangrenoasa se pot afirma A,C,E 248
urmatoarele:
A. Este asociata cu o rata de morbiditate de 15-25%
B. pacientii sunt de obicei tineri
C. pacientii se vor prezenta cu o afectare sistemica mai
severa
D. se asociaza cu leucopenie
E. tratamentul include stabilizarea starii
generale, administrarea de antibiotic si
efectuarea colecistostomiei sau a
colecistectomiei
189. Despre cancerul cailor biliare se pot afirma
urmatoarele:
A. apare cu frecventa egala la ambele sexe
B. din punct de vedere histologic, de obicei, leziunile A, B, E 253
sunt adenocarcinoame ce produc mucina
C. analizele de laborator nu deceleaza modificari
D. prognosticul pentru acest cancer este bun
E. chirurgia este singurul tratament curativ
190. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre chisturile A,B,D, 253
coledociene congenitale: E
A. sunt mai frecvente la femei
B. pacientii se pot prezenta asimptomatic, dupa o
investigatie imagistica facuta din alte motive
C. chisturile coledociene sunt cel mai bine
evaluate initial prin ecografie
D. in general, se recomanda ca aceste chisturi sa fie
rezecate
E. pacientii se pot prezenta dureri si icter
191. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre colecistita
acuta emfizematoasa: 248
A. este asociata cu un risc scazut de gangrena B,C,E
si perforatie
B. reprezinta rezultatul prezentei bacteriilor
care produc gaze
C. afecteaza persoanele varstnice
D. nu se impune administrarea de antibiotic
E. trebuie efectuata colecistectomia de urgenta
CHIRURGIE Cap 17. Pancreasul

192 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre necroza
pancreatica infectata:
A. reprezinta principala cauza de mortalitate
B. riscul de infectie este asociat direct cu gradul de A,B,D 265-266
extensie a necrozei
C. pacientii cu necroza pancreatica infectata
sunt afebrili
D. diagnosticul se pune printr-o examinare computer-
tomografica
E. paraclinic pacientii prezinta leucopenie
193 Sunt FALSE urmatoarele afirmatii despre pancreatita
cronica:
A. consumul de alcool nu se numara printre cauzele de
pancreatita cronica A,B,E
B. distructia glandulara este reversibila 266
C. cel mai frecvent simptom al pancreatitei cronice
este durerea cronica
D. durerea este surda, localizata in epigastru si
iradiaza posterior
E. principalul tratament al pacientilor cu
pancreatita cronica este cel chirurgical
194 Despre tumorile pancreatice sunt adevarate 268-269
urmatoarele:
A. pot fi maligne, premaligne si benigne A,C, D,
B. sub 10% dintre cancerele pancreatice E
sunt adenocarcinoame
C. principalii factori de risc includ varsta inaintata
si fumatul
D. neoplasmul pancreatic are o evolutie progresiva
E. semnele si simptomele carcinomului pancreatic sunt
legate de localizarea tumorii
195 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre semnele si
simptomele din cancerul pancreatic:
A. apare icterul dureros in tumorile pancreatice cefalice
B. durerea epigastrica cu iradiere posterioara , cu
prezenta icterului constituie prezentarea clasica a
tumorilor la nivelul corpului si cozii
pancreasului C,D,E 269
C. o vezicula biliara palpabila, nedureroasa, asociata
cu icter reprezinta semn de malignitate
D. icterul obstructiv poate determina aparitia
coagulopatiei legate de vitamina K
E. evaluarea pacientilor icterici include biochimia
serica
196 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in pancreatita
cronica:
A. cel mai frecvent simptom al pancreatitei cronice B,D,E
este reprezentat de scadere ponderala 267-268
B. distructia glandulara este de obicei progresiva
C. durerea este intensa, cu localizare epigastrica
si iradiaza in umar
D. cand 90% din glanda a fost distrusa apare
insuficienta endocrina si cea exocrina
E. tratamentul chirurgical al pancreatitei cronice poate
fi impartit in proceduri de drenaj si de rezectie
197 Despre insulinom se pot afirma urmatoarele: 271-272
A. sunt cele mai frecvente tumori functionale
B. majoritatea insulinoamelor sunt benigne A,B,D,E
C. hipersecretia de insulina determina hiperglicemie
D. majoritatea insulinoamelor sunt solitare si <2 cm
diametru
E. triada Whipple include : simptome de hipoglicemie,
scaderea nivelului de glucoza in sange si disparitia
simptomelor dupa administrarea intravenoasa de
glucoza
Nr Întrebare Răspuns Pg din ref
Crt corect bibl
TERAPIE INTENSIVĂ - INSUFICIENȚA RESPIRATORIE

privind pulsoximetria?
A. Se aplică pe un deget sau pe lobul urechii;
B. Este un indicator sensibil pentru modificările
oxigenării;
C. Valorile nu sunt modificate de hipoperfuzia tisulară; A, D Pagina 225
D. Valorile pot fi normale la un pacient cu
oxigenoterapie;
E. Este o determinare continuă invazivă a SpO2;
privind analiza gazelor sanguine?
A. Proba de sânge trebuie analizată imediat;
B. Trebuie eliminate bulele de gaz din seringă; A, B, C, E Pagina 225
C. Permite identificarea tulburărilor echilibrului
acido- bazic;
D. Valorile nu depind de temperatura pacientului;
E. Trebuie interpretată ținând cont de istoricul
pacientului;
privind capnografia?
A. Constă în analiza CO2 expirat respirație cu
respirație;
B. Detectează obstrucția sondei de intubație traheală; A, B, D Pagina 225
C. Detectează modificări cronice ale funcției cardiace;
D. Evaluează eficacitatea ventilației mecanice;
E. PCO2 la sfârșitul expirului este o evaluare indirectă
a oxigenării sângelui la nivel pulmonar;
4. Indicații ale ventilației mecanice sunt?
A. Coma;
B. Edemul pulmonar cardiogen;
C. Traumatisme cu leziuni ale coloanei lombare;
D. PaCO2 scăzut sub 36mmHg; A, B, E Pagina 227
E. Frecvență respiratorie mai mare decât 40
respirații/minut;
privind traheostomia?
A. Permite îndepărtarea secrețiilor bronhice
abundente;
B. Permite scăderea dozelor de sedative; A, B, C Pagina 228
C. Crește confortul pacientului;
D. Întârzie sevrajul de pe ventilația mecanică;
E. Traheostomia percutană este asociată cu o rată mai
mare a infecției de plaga comparativ cu
traheostomia chirurgicală;
6. Scăderea debitului cardiac în cursul ventilației
mecanice poate apare prin?
A. Scăderea presarcinii;
B. Creșterea presarcinii; A, C, E Pagina 228
C. Hipertensiune pulmonară;
D. Favorizarea întoarcerii venoase;
E. Impiedicarea întoarcerii venoase;
privind pneumonia asociată ventilatorului?
A. Poate fi prevenită prin poziționarea toracelui la 45°;
B. Poate fi prevenită prin aspirație subglotică;
C. Poate fi prevenită prin antibioterapie cu spectru larg; A, B, D Pagina 228
D. Poate fi prevenită prin decontaminare oro-
faringiană;
E. Nu influențează mortalitatea;
8. Care dintre următoarele sunt criterii de sevraj
al pacientului de ventilația mecanică?
A. Starea de conștiență;
B. Statusul hemodinamic; A, B, D, E, Pagina 231
C. Radiografia toracică;
D. Analiza gazelor sanguine;
E. Efectul medicamentelor;
TERAPIE INTENSIVĂ – SINDROMUL DE DETRESĂ RESPIRATORIE ACUTĂ
9. Modificările fiziologice din sindromul de
detresă respiratorie acută sunt?
A. Creșterea spațiului mort;
B. Creșterea șuntului intrapulmonar; A, B, C, E Pagina 232
C. Colaps alveolar;
D. Complianță pulmonară crescută;
E. Creșterea permeabilității vasculare pulmonare;
PSIHIATRIE - COMPLEMENT MULTIPU
Referința bibliografica 3
10. Referitor la diagnosticul schizofreniei, sunt adevărate: B,C,D 319
A. Este necesară prezența a două sau mai multe
simptome pentru cel mult o lună de zile, dintr-
un interval de 3 luni
B. Este necesară afectarea funcționării sociale
pentru >6 luni
C. Simptomele pot consta în deliruri și halucinații
D. Simptomele pot consta în gândire sau vorbire
dezorganizată și comportament dezorganizat
E. Simptomele negative sunt reprezentate de
retragere socială, lipsa voinței, comportament
catatonic
11. Tratamentul abuzului cronic de alcool presupune: A,B,C,D 329
A. Naltrexona
B. Disulfiramul
C. Benzodiazepine
D. Consiliere de grup
E. Antipsihotice
12. Neuroleptice cu potență ridicată sunt următoarele, cu A, B 319
excepția:
A. Clorpromazina
B. Tioridazina
C. Flufenazina
D. Haloperidol
E. Loxapina
13. Intoxicația cu opioizi cuprinde următoarele A,B.D.E 330
caracteristici:
A. Euforie
B. Mioză
C. Comportament agresiv
D. Depresie respiratorie
E. Vorbire neclară
14. Referitor la tulburările de personalitate, următoarele A,B 328
A. În mod tipic, apar în adolescența târzie
B. Nu pot fi atribuite consumului de substanțe,
unei condiții medicale sau altor tulburări
psihice
C. Capacitatea de funcționare este neafectată
D. Pacientul este persistent și flexibil (indiferent
de situație)
E. În general, este ușor de tratat
tulburarea cu simptome somatice sunt adevarate:
A. Este caracterizata de unul sau mai multe simptome A,B,C,E 326
somatice care pot sau nu sa fie datorate unei
conditii medicale identificate
B. In tratament sunt utile antidepresivele triciclice
(ADT) si inhibitorii selectivi ai recaptării
serotoninei (SSRI)
C. Ingrijorarea si afectarea functionarii psiho-sociale
sunt persistente, durand > 6 luni
D. Pacientii par detasati de problemele lor de sanatate
E. Simptomele somatice pot include: simptome
dureroase, neurologice, de natura sexuala si
gastrointestinale
16. Care dintre următoarele afirmații referitoare la bulimia A,B,C,E
nervoasa sunt adevărate ?
A. Pacientul se alimentează compulsiv 327
B. Sunt prezente comportamente compensatorii
neadecvate
C. Examinarea fizica poate releva eroziunea smaltului
dentar
D. In general, persoanele mentin o greutate corporala
scazuta
E. Pacientul are o preocupare nesanatoasa fata de
greutatea si forma corpului
17. Despre tulburarea obsesiv-compulsiva este adevarat că: A,C,D 324
A. Evenimentele stresante pot exacerba
comportamentele compulsive
B. Obsesiile sunt comportamente repetitive, ritualizate
sau acte mentale
C. Obsesiile si compulsiile sunt nedorite si suparatoare
D. Obsesiile si compulsiile sunt ego-distonice
E. Pacientii constientizeaza comportamentele
compulsive si sunt capabili sa le controleze
18. Sindromul de realimentare se caracterizeaza prin: C,D,E 327
A. Hipercalcemie
B. Hipermagneziemie
C. Hipocalcemie
D. Hipofosfatemie
E. Hipomagneziemie
19. Afirmațiile incorecte referitoare la hipertermia malignă B,D,E 320
sunt:
A. Anestezicele volatile și succinil-colina sunt factori
declanșatori
B. Debutul este progresiv
C. Apare rigiditatea de tip „rigor mortis” a întregului
corp
D. Pupilele sunt midriatice
E. Pielea este uscată
20. Următoarele afirmații referitoare la antidepresivele C,D 322
triciclice (ADT) sunt corecte:
A. Inhibă recaptarea adrenalinei
B. Sunt indicate ca tratament de primă linie în depresie
C. Pot fi utile la pacienții cu durere neuropată
comorbidă
D. Supradozarea lor la de 5 ori doza terapeutică poate
fi fatală
E. Pot determina simptome colinergice
21. Afirmațiile corecte referitoare la tulburarea A,B,C 320
schizoafectivă sunt:
A. Caracterizată prin prezența a cel puțin două dintre
simptomele schizofreniei, concomitent cu un
episod depresiv major
B. Caracterizată prin prezența a cel puțin două dintre
simptomele schizofreniei, concomitent cu un
episod maniacal
C. Halucinațiile și delirurile trebuie să fie prezente
separat de episodul afectiv
D. Caracterizată prin prezența a cel puțin unuia dintre
simptomele schizofreniei, pe o durată de cel puțin
o zi
E. Caracterizată prin prezența a unuia sau mai multor
deliruri cu o durată de cel puțin o lună
EPIDEMIOLOGIE ȘI ETICĂ
Referința bibliografica 3
privind descrierea caracteristicilor studiilor de
cohortă?
A. sunt puţin consumatoare de resurse financiare şi de
timp ;
B. examinează un grup de subiecţi expuşi la o situaţie B,C,D pg. 333
sau un factor dat ;
C. grupul expus este identificat şi urmărit prospectiv,
în timp;
D. grupul expus poate fi examinat retrospectiv, după ce
boala a aparut deja ;
E. pot fi studiate mai ales bolile rare
din cele privind concluziile studiilor folosite în
cercetarea clinică?
A. în studiile de tip serii de cazuri se calculează C,D,E pg.333
prevalenţa bolii ;
B. în studiile transversale se calculează riscul
atribuabil ;
C. în studiile caz-martor se calculează raportul cotelor
(odd-ratio);
D. în studiile de cohortă se calculează riscul relativ ;
E. în trialurile clinice se determină eficacitatea
tratamentului experimental comparativ cu martorii
şi terapiile existente
24. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte? A, B, D, E pg. 334
A. incidenţa este inclusă între ratele de morbiditate;
B. prevalenţa reprezintă numărul de persoane cu o
anumită afecţiune într-o perioadă dată de timp;
C. incidenţa reprezintă numărul de persoane cu o
D. incidenţa reprezintă probabilitatea de a dezvolta o
E. prevalenţa se calculează raportând numărul de
cazuri de boală existente la populaţia totală.
25. Care dintre următoarele afirmații referitoare la A, C, E pg. 335
riscul bolii sunt corecte?
A. odds ratio (OR) reprezintă raportul dintre
probabilitatea expunerii în rândul subiecţilor care
au o boală şi probabilitatea expunerii în rândul
subiecţilor fără acea afecţiune;
B. RR > 1 sugerează o relaţie negativă între expunere
şi boală;
C. riscul atribuibil (RA) reprezintă diferenţa dintre
ratele de îmbolnăvire între populaţia expusă şi cea
neexpusă;
D. riscul relativ (RR) reprezintă raportul dintre
probabilitatea bolii la populaţia neexpusă şi
probabilitatea bolii la populaţia expusă;
E. numărul necesar pentru tratament (NNT)
reprezintă numărul de pacienţi trataţi pentru a salva
un pacient
26. Care dintre următoarele afirmații referitoare la C, D, E pg. 335-
testele de diagnostic sunt corecte? 336
A. valoarea predictivă negativă (VPN) reprezintă
probabilitatea ca un pacient cu un test negativ să
aibă o boală;
B. rezultatele fals-pozitive apar la pacienţii care au
boala şi au test pozitiv;
C. valoarea predictivă pozitivă (VPP) reprezintă
probabilitatea ca un pacient cu un test pozitiv să
aibă o boală;
D. ratele de probabilitate măsoară performanţa
testelor de diagnostic şi elimină dependenţa de
prevalenţa bolii;
E. cele mai acceptabile teste de confirmare au
specificitatea > 85%.
27. Care dintre următoarele afirmații referitoare la A, C, D pg. 336
tipurile de erori sunt corecte?
A. eroarea de tip II apare atunci când ipoteza nulă nu
este respinsă, chiar dacă este falsă (fals-negativă);
B. riscul erorilor de tip I şi II creşte odată cu creşterea
dimensiunii eşantionului;
C. eroarea de tip I apare atunci când ipoteza nulă este
respinsă, chiar dacă este adevărată (fals-pozitivă);
D. ipoteza nulă afirmă că NU există nicio asociere între
expunere şi boală sau tratament şi răspuns;
E. toate răspunsurile anterioare sunt greşite.
28. Care dintre următoarele afirmații referitoare la B, C, E pg. 336
semnificaţia statistică şi puterea unui studiu sunt
corecte?
A. semnificaţia statistică presupune că NU există
diferenţă detectabilă statistic între grupuri;
B. semnificaţia statistică este exprimată prin
valoarea p;
C. puterea unui studiu este abilitatea studiului de a
detecta o diferenţă reală între două grupuri;
D. studiile cu putere insuficientă pot stabili că două
grupuri NU sunt egale când sunt statistic diferite;
E. dacă p<0,05, ipoteza nulă poate fi respinsă (o
relaţie semnificativă există între grupuri).
29. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte?
A. toate informaţiile referitoare la pacient trebuie să
fie păstrate private între medic şi pacient;
B. confidenţialitatea este obligatorie atunci când A,C,D,E pg. 337
pacientul este un adolescent cu o afecţiune
potenţial dăunătoare pentru sine;
C. tuberculoza și hepatitele sunt boli a căror raportare
este impusă de lege;
D. înainte de orice procedură sau terapie, pacientul
trebuie informat cu privire și la beneficiile
potenţiale ale unui tratament propus;
E. consimțământul implicit se utilizează în cazul
terapiei de urgență.
drepturile pacientului sunt corecte?
A. pentru a fi considerat competent, un pacient nu
trebuie să fie diagnosticat în prezent cu intoxicaţie; A,C,D pg. 337-
B. deciziile medicale pentru minori sunt luate 338
întotdeauna de părinţii minorului;
C. împuternicirea durabilă este un document juridic
care desemnează o altă persoană drept factor de
decizie pentru problemele medicale ale pacientului;
D. referitor la resuscitare și ventilație, poate fi utilizat
testamentul scris;
E. împuternicirea durabilă este mai puțin flexibilă decât
testamentul scris.
31. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte?
A. pacienţii competenţi pot solicita retragerea
măsurilor de suport vital în orice moment;
B. DNR este un document sub formă de directivă în A,D,E pg. 338
avans care detaliază îngrijirea în caz de comă,
demenţă severă, dar nu și de boală terminală;
C. DNR poate limita utilizarea unor terapii specifice,
cu excepția ventilaţiei;
D. medicii pot elimina asistenţa respiratorie în
cazurile în care nu există nici un testament şi
pacientul este incapabil să-şi exprime decizia;
E. pacienţii hipotermici trebuie încălziţi până la o
temperatură normală a corpului înainte ca decesul
să poată fi declarat.
Nr CrtÎntrebare Răspuns Pagina din
corect referința
bibliografică
ANATOMIA ESOFAGULUI PG.140-142

1.Alegeţi varianta CORECTĂ privind vascularizaţia esofagului:
A. drenajul venos al esofagului toracic este asigurat de vena
gastrică stangă
B. venele azygos şi hemiazygos asigură drenajul limfatic al
esofagului toracic
C. esofagul distal drenează ȋn ganglionii limfatici celiaci,
C,D
gastrici stȃngi şi parahiatali
D. ȋn ciroza hepatică cu hipertensiune portală, plexul venos
esofagian inferior asigură drenajul colateral ȋntre
sistemul venos portal şi venele azygos
E. esofagul distal este vascularizat de arterele esofagiene
provenite din aorta toracică
ANATOMIA STOMACULUI SI DUODENULUI PG.167-169
2.Alegeţi varianta CORECTĂ privind stomacul:
A. fundusul gastric are rol ȋn relaxarea receptivă
B. stimularea simpatică provoacă relaxarea fundusului gastric
C. fundusul gastric este locul stimulatorului autonom
responsabil pentru inițierea activității motorii gastrice A,C,E
D. antrul conține cea mai mare parte a celulelor parietale
producătoare de acid clorhidric
E. celulele caliciforme, secretoare de mucus se găsesc pe
întreaga suprafață a stomacului
3. Alegeți varianta CORECTĂ:
A. prostaglandinele intervin în protecția mucoasei gastrice prin
stimularea secreției mucos-bicarbonat de către celulele
epiteliale, inhibarea secreției de acid clorhidric de către
celulele parietale și reducerea fluxului sangvin mucos
gastric
A. absorbția vitaminei B12 necesită legarea acesteia de
factorul intrinsec
A,B,C
B. ca răspuns la iritarea mucoasei duodenale, celulele
duodenale secretă bicarbonat de sodiu într-un ritm mai
mare decât celulele gastrice
C. colecistokinină și polipeptidul inhibitor gastric
acționează pentru a suprima producția de acid gastric
D. inervația simpatica a stomacului contribuie la producerea de
acid clorhidric de către celulele parietale și la activitatea
motorie a stomacului
ANATOMIA COLON, RECT, ANUS PG.216-219
4.Alegeți varianta CORECTĂ:
A. contracțiile segmentare colice sunt bidirecționale,
intermitente și asigură amestecarea conținutului colic
B. contracțiile propulsive colice sunt puternice, încep în
colonul ascendent și favorizează deplasarea materiilor fecale
către rect
C. în colon se găsesc preponderent bacterii anaerobe cum A,C,D,E
ar fi bacteroides fragilis
D. acizii grași cu lanț scurt sunt utilizați de epiteliul
colonului pentru transportul sodiului, bicarbonatului și
apei
E. colonul are rol important în absorbția apei, astfel că
zilnic se evacuează < 200ml de apă în scaunul solid
A. cecul, colonul ascendent și porțiunea proximală a colonului
transvers se dezvoltă embriologic din metenteron
B. 1/3 distală a colonului transvers, colonului descendenti
sigmoid și rectal se dezvoltă embriologic din mezenteron
C. mare parte a colonului este retroperitoneală și este fixată C,E
de peretele abdominal posterolateral
D. cecul, apendicele cecal și rectul prezintă apendici epiploici
E. benzile longitudinale colice, de numite tenii, reprezintă
condensarea fibrelor musculare longitudinale din partea
externă a structurii peretelui colic
A. stimularea simpatică determină inhibarea activitații
musculare colice
B. 1/2 stângă a colonului transvers și distal de acesta inervația
este asigurată de nervul vag
C. stimularea parasimpatică are ca rezultat stimularea
activității musculare a colonului A,C,D
D. pacienții cu secțiune a măduvei spinării continuă să
prezinte motilitate intestinală ca urmare a activității
reflexe regionale din plexurile submucoase
E. circulația venoasă a colonului este puțin complexă deoarece
majoritatea ramurilor însoțesc arterele și se varsă direct în
vena cavă inferioară
ANATOMIA FICATULUI PG.317
A. cea mai mare parte din masa hepatică se găsește în cadranul
superior stâng al abdomenului B,E
B. cranio-caudal, ficatul se întinde la spațiul intercostal IV-
V, pe partea dreaptă coborând până sub nivelul
rebordul costal
C. capsula Glissa acoperă ficatul a avea extindere
intraparenchimatoasă
D. aria nuda este localizată pe suprafața posterioară a ficatului
în proximitatea venei cave
E. ligamentul falciform, coronar și triunghiular atașază
ficatul de diafragm și peretele abdominal anterior
APA ȘI ELECTROLITII, pagina 172-190
8. Alegeți varianta CORECTĂ privind privind receptorii de
volum sensibil la variațiile volumului circulant efectiv:
A. se găsesc la nivelul arteriolelor aferente glomerulare
B. se găsesc la nivelul arcului aortic, sinusului carotidian
C. controlează activitatea sistemului renina angiotensină A,B,C,E
aldosteron
D. prostaglandinele I2 și F2 alfa mențin rata filtrării
glomerulare, excreția apei și sodiului
E. controlează eliberarea peptidului natriuretic atrial
9. În situația hipovolemiei marcate persistente au loc următoarele
evenimente:
A. scăderea ratei de filtrare glomerulară
B. reabsorbția de Na la nivel proximal și ansa Henle A,B,C,D
C. stimularea secreției de renina/ angiotensină II
D. eliberarea non-osmotică de vasopresină
E. reducerea producției de prostaglandine locale
10. Celulele principale de la nivelul ducturilor colectoare corticale:
A. intervin în reabsorbtia potasiului
B. au canale de sodiu și potasiu în membrana apicală
C. nu transportă NaCl
D. au pompe cu activitate Na/K -ATP-aza în membrana B,D
bazo- laterală
E. au rol in manipularea hidrogenului și bicarbonatului
A. ingestia unei cantități de apă duce la creșterea inițială a
osmolaritatii plasmatice
B. pierderea de apă prin transpirație este urmată de scăderea
secreției de ADH
C. la osmolaritate plasmatica sub 275mOsm/Kg natremia
este aproximativ 135- 137mmol/l C,D
D. la osmolaritate plasmatica sub 275mOsm/Kg nu există
ADH circulant
E. pacienții cu diabet insipid central prezintă hipernatremie
pentru că pierderea urinară de apă nu este contrabalansată de
mecanismul de sete
12. În edemul periferic datorat expansiunii volumului extracelular
pot apare:
A. edeme la nivelul gleznelor
B. edeme la nivelul feței A,B,C
C. edeme sacrate în cazul imobilizări în decubit dorsal
D. revărsate pleurale
E. ascită
13. Etiologia edemelor în insuficiența cardiacă este:
A. vasodilatație periferică datorită supraproducție de oxid nitric
B. hipoalbuminemia
C,D,E
C. creșterea rezistenței vasculare periferice
D. creșterea rezistenței arteriolelor renale
E. retenție de apă și sodiu
14. Diureticele tiazidice sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:
A. furosemid
B. amilorid
C. clortalidona C,E
D. acetazolamida
E. indapamid
15. Antagoniștii aldosteronului:
A. inhibă preluarea sodiului prin blocarea canalelor epiteliale
de sodiu în tubii colectori
B. scad excreția de potasiu prin reducerea voltajului
transepitelial negativ intraluminal
C. intră în competiție cu aldosteronul în tuburile colectoare C,D
D. antagonizeaza efectul fibrotic al aldosteronului asupra
inimii
E. eplerenona are proprietăți androgenice și progesteronice
16. Efectele diureticelor asupra funcției renale sunt:
A. scad concentrația plasmatică a ureei
B. cresc reabsorbția ureei în medulară renală
B,,C,D,E
C. nefrită tubulointerstitială alergică
D. insuficiență pre-renală
E. depleție volemică
17. Cauzele depleţiei volemice cu volum de apă și sare normal sau A,B,D,E
crescut:
A. anevrism aortic fistulizat
B. arsuri
C. medicamente care blochează alfa- adrenoreceptorii
D. necroza papilară din diabet zaharat
E. siclemia
18. Evaluarea statusului volemic se poate face prin:
A. măsurarea presiunii carotidiene
B. măsurarea presiunii venoase centrale bazală și după
încărcarea cu lichide B,C,D,E
C. monitorizarea greutății pacientului
D. monitorizarea regulată a debitului urinar
E. radiografierea toracelui
19. Studiile cu rezonanță magnetică nucleară neinvazivă cantitativă
cu sodiu (Na+-IRM) arată:
A. stress osmotic interstițial
B. lichide hipotone în interstițiul tegumentar comparativ cu A,C,D,E
plasma
C. cantități importante de sodiu în mușchi
D. cantități importante de sodiu în oase
E. cantități importante de sodiu în tegumente fără apă
20. Hiponatremia poate fi cu:
A. euvolemie
B. hipervolemie
A,B,D,E
C. hipocolesterolemie
D. valoare fals scăzută a sodiului
E. hipovolemie
21. Cauzele extrarenale ale hiponatremiei cu hipovolemie sunt:
A. diureză osmotică
B. administrare de diuretice
C. insuficiență adrenocorticala D,E
D. hemoragie
E. arsuri
22. Hiponatremia de diluție:
A. osmolaritatea plasmatică este scăzută
B. există modificări ale conținutului de sodiu al organismului
C. este rară dacă se ingera aproximativ1l/ora A,C,D
D. se datorează perfuziei postoperatorie de glucoză 5% cu
potasiu
E. se corectează ingerând lichide hipotone
23. Investigațiile paraclinice în cazul hiponatremiei cu volum
extracelular aparent normal evidențiază:
A. hiponatremie
A,C,E
B. hiponatriurie
C. valoarea plasmatică a ureei este scăzută
D. osmolaritate urinară scăzută
E. osmolaritate plasmatică scăzută
24. Alegeți varianta FALSĂ privind tratamentul hipovolemiei:
A. rehidratare cu soluție salina 0,9% dacă pacientul este
hipovolemic
B. restricție lichidiană la 500- 700ml
C. restricție lichidiană și administrarea unui diuretic de
ansa dacă pacientul este euvolemic C,E
D. soluție salină 3% 1ml/kg într o oră în caz de convulsii sau
coma
E. corecția poate depăși 18mmol în 48 ore
25. Cauzele hipokaliemiei având ca mecanism redistribuirea la
nivel celular sunt următoarele:
A. stimularea alfa-adrenergica
B,C
B. tratamentul cetoacidozei diabetice
C. corecția anemiei megaloblastice
D. abuz de purgative
E. administrarea de corticoizi
26. Alegeți varianta CORECTĂ privind sindromul Gitelman:
A. este similar cu efectele tratamentului cu diuretice de ansa
B. se caracterizează prin pierderi de potasiu, hipokalemie,
alcaloza, producție redusă de renină și tensiune arterială
crescută
C. se caracterizează prin hipokaliemie, alcaloza metabolică,
hipocalcemie, hipomagneziemie, tensiune arterială
normală, renină plasmatică crescută
D. se caracterizează prin hipokaliemie, alcaloza metabolică, C,E
hipercalcemie și ocazional hipomagneziemie, tensiune
arterială normală, renină plasmatică crescută
E. se tratează prin suplimentarea potasiului și magneziului
și un diuretic economizator de potasiu
DEZECHILIBRE ACIDO-BAZICE
Referință bibliografică 1- pagina 195- 202
A. tubul contort proximal este responsabil de reabsorbția a
85- 90% a bicarbonatului filtrat
B. la nivelul nefronului distal se reabsoarbe 85- 95% din
bicarbonat
C. reabsorbția bicarbonatului filtrat este dependentă de A,C,D,
prezența anhidrazei carbonice de la nivelul marginii în
perie
D. reabsorbția bicarbonatului filtrat este catalizată de
pompă Na/K-ATP-aza de la nivelul membranei celulare
bazo-laterale
E. prin urină nu se excreta bicarbonat
28. Aldosteronul:
A. deschide canalele de sodiu de la nivelul membranei
luminale a celulelor principale
B. crește activitatea Na/K-ATP-azei A,B,C,
C. stimulează direct H-ATP-aza din celulele intercalate alfa
D. determină secreția de Na și H2O și reabsoarbe K la nivelul
celulelor principale ale lui tubului colector
E. participă la acidifierea NH3 transformându-l în amoniu
29. Alegeți parametrii modificați în cazul alcalozei respiratorie:
A. pH normal sau scăzut
B. paCO2 foarte scăzută B,D,E
C. HCO3 crescut ( compensat)
D. pH normal sau crescut
E. HCO3 scăzut ( ușor)
30. Alegeți varianta CORECTĂ privind cauzele acidozei
metabolice cu gaura anionică normală prin afectare gastro-
intestinală:
A. catabolism redus al lizinei, argininei B,C,D,E
B. ureterosigmoidostomie
C. diaree
D. ileostomie
E. creșterea producției de acid clorhidric prin ingestie de
clorură de amoniu
31. Următoarele aparțin acidozei tubulare renale de tip 2 (
proximală):
A. acidoză, hipopotasemie
B. imposibilitatea de a scădea pH-ul urinar sub 5,5, A,B,C
prezența bicarbonatului în urină
C. asociază glicozurie și aminoacidurie
D. producție urinară scăzută de amoniu
E. hiperpotasemie și acidoza
32. Alegeți varianta CORECTĂ privind acidoza cronică din boala
cronică de rinichi:
A. se datorează deficienței de excreție de acid fixat
B. reprezintă un factor de risc pentru osteodistrofia renală
C. se însoțește de hipercalcemie A,B,D,E
D. reprezintă un factor de risc pentru pierderea masei
musculare
E. poate conduce la progresia unor tipuri de insuficiență
renală

Baza CM Licenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Baza CM Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pagina/paginile

Nr Crt Răspuns din referința

128. Care dintre următoarele intervenţii complementare

215. Următoarele afirmații despre defibrilatorul cardiac B,D,E 1068

ANEMIA HEMOLITICĂ DOBÂNDITĂ

85. Radiologic, elementele patognomonice ale osteoartrozei sunt A,B,C,D 619

A. Locatia pacientului; în unitatea de terapie

CHIRURGIE Cap 17. Pancreasul

TERAPIE INTENSIVĂ - INSUFICIENȚA RESPIRATORIE

ANATOMIA ESOFAGULUI PG.140-142

S-ar putea să vă placă și