Cursuri Demografie

DEMOGRAFIE
Curs pentru studenţii de la CSIE

- an III – sem I
Departamentul de Statistică Bucureşti

Prof.univ.dr.
şi Econometrie Constanţa MIHĂESCU
-28.09.2023-
-ASE București-
SCOP
 Formarea competențelor de analiză demografică
transversală, necesare în luarea deciziilor la nivel
micro și macro, pentru armonizarea dinamicii
populației cu obiectivele de dezvoltare la orice nivel.
Obiective specifice
• însuşirea conceptelor și surselor de date demografice
• dezvoltarea deprinderilor de analiză demografică
transversală prin: cu care se caracterizează:
• metode ✓ efectivul și structura
• tehnici complexă a populației
• indicatori statistici ✓ fenomenele
demografice
Competenţe dobândite
-Culegerea, prelucrarea, analiza şi interpretarea
datelor demografice
-Analiza transversală a fenomenelor demografice
-Lucrul pe echipe
-Dezvoltarea spiritului de antreprenoriat
Utilitatea cursului – pentru

profesionişti din domenii ca:
- business (bănci, asigurări, firme de consultanţă - proiecte din
fonduri europene , jurnalism etc.)
- guvernare (ministere, agenţii guvernamentale etc.)
- ONG-uri
- cercetare
- învăţământ superior
Bibliografie de bază
 Graziella Caselli, Jacques Vallin, and Guillaume

Wunsch, ”Demography: Analysis and Synthesis“,
Academic Press Elsevier, 2006
 Mihăescu, Constanţa, “Demografie. Concepte şi
metode de analiză”, ed. Oscar Print, Bucureşti, 2006.
 Revista Population&Societes , gratuită pe www.ined.fr
 www.ined.fr

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice
4 Bucureşti
Bibliografie suplimentară
T. Rotariu, “Demografie şi sociologia populaţiei”, ed.
Polirom, Iaşi, 2003.
Alţiautori: Vladimir Trebici, Vasile Gheţău, Dumitru

Sandu, Anatole Romaniuc

5 Bucureşti
Surse Internet
 www.ined.fr
 www.gapminder.org
 http://www.oeaw.ac.at/vid/
 www.insse.ro
 www.oecd.org
 www.infoeuropa.ro şi link-urile lor
 www.unfpa.org
 www.unfpa.ro
 www.pnud.ro
 www.un.org
 http://www.un.org/esa/population/unpop.htm
 www.census.gov

6 Bucureşti
Alte link-uri foooaaarte utile ☺ !
Importanta Demografiei in Europa si in lume:
 https://www.youtube.com/watch?v=PUwmA3Q0_OE
 https://www.un.org/en/development/desa/population/publications/index.asp
 https://www.youtube.com/watch?v=neAzeAAq0hc
 http://www.ined.fr/en/everything_about_population/demographic-facts-sheets/researchers-words/jacques-
veron-OMD/
 https://www.youtube.com/watch?v=HOA42rQKnhw – ICPD 2014 cu programul
http://www.un.org/en/development/desa/population/commission/sessions/2014/index.shtml
 Istoria popularii Terrei

 http://vimeo.com/groups/dicodemo/videos/45055588
 http://www.ined.fr/en/everything_about_population/videos/demographic-transition-europe/
 http://www.ined.fr/en/everything_about_population/videos/interview-jr-wilmoth/
 http://www.un.org/en/development/desa/population/
 http://vimeo.com/groups/dicodemo
 http://www.euratlas.net/geography/index.html
 http://www.luc.edu/roman-emperors/Index.htm
 http://www.tacitus.nu/historical-atlas/

 Tablou demografic al Romaniei

 http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/REZULTATE-DEFINITIVE-RPL_2011.pdf
 https://demograffiti.wordpress.com/
 http://www.mediafax.ro/social/ins-populatia-romaniei-poate-scadea-cu-aproximativ-7-milioane-de-persoane-
pana-in-2060-12924476 - 7
prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu Academia
de Studii Economice Bucureşti
Reguli de joc pentru examen ORAL în campus
 Activitate pe parcurs: Condiţii de intrare în examen

40% = 30% - notele la temele pentru studenții de la
încărcate pe platformă la specializarea Statistică și
termenul indicat+ 10% teste pe Previziune Economică:
platformă la curs -prezenţa la toate seminariile.
 Susținerea orală a proiectului -susținerea tuturor testelor
60%= 30%-conținut, creativitate, -încărcarea tuturor temelor
interdisciplinaritate proiect+20%-
prezentare proiect + 10%-
întrebări teoretice
Posibil Extrabonus - cercetare (participare la

o ancheta?)= maximum 2 puncte la nota
finală

Academia de Studii Economice Bucureşti
EXAMENUL ORAL-Proiectul
 Pe o temă demografică/în legătură cu populația –
proiect/lucrare originală (în Word și prezentare PPT)
 Datele demografice pe tema respectivă - de studiat cu
tehnici/metode interdisciplinare – Statistică/Econometrie/
Statistică multidimensională/Modelare geo-
spațială/Econometrie spațială/programare IT etc. –
 Echipe de NUMAI 2 persoane
 Creativitate, interdisciplinaritate, prezentare interesantă –
aplicații IT, programare în R, Phyton, SAS, videoclip-uri,
animație etc
 SUSȚINERE ORALĂ - EXAMEN
prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu Academia de Studii Economice Bucureşti 9

CUM COMUNICĂM?
Platforma online.ase.ro
constanta.mihaescu@csie.ase.ro
prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu Academia de Studii Economice Bucureşti 10

Teme fundamentale (1)
1. Istoria
populării Terrei, Europei,
României
2. Efectivul și structura populației
3. Îmbătrânirea demografică a
populației
4. Surse de date demografice
11 Bucureşti
Teme fundamentale (2)
Analiza transversală a:
1. Mortalității (mortalității infantile)
2. Natalității şi fertilităţii
3. Nupțialității și divorțialității
4. Migrației interne și externe
5. Politici demografice
12 Bucureşti
DEMOGRAFIE - CURS 1+2
➢ Scurt istoric al ştiinţei

➢ Obiect de studiu
➢ Categorii operaţionale
➢ Popularea planetei

13 Bucureşti
DEMOGRAFIA - Scurt istoric al ştiinţei (1)
•« temelia » construcţiei ştiinţifice a Demografiei - secolele al

XVII-lea şi al XVIII-lea, prin lucrările convergente ale:
https://www.britannica.com/topic/demography
• englezilor John Graunt (1662) şi Edmond Halley (1693),
•germanului Johann Peter Süβmilch (1775),
•olandezului Willem Kersseboom (1742),
•francezului Antoine Deparcieux (1746),
•sudezului Pehr Wargentin (1766).

14 Bucureşti
•Părintele Demografiei ca știință - John Graunt

•1662 - originalitatea absolută a lucrării sale « Observaţii
naturale şi politice făcute pe baza buletinelor de
mortalitate, cu referiri speciale la guvernare, religie,
comerţ, creştere, atmosferă, boli şi diverse schimbări
în oraşul Londra»
•http://echo.mpiwg-
berlin.mpg.de/ECHOdocuView?url=/permanent/echo/mpi
_rostock/Graunt_1665/index.meta&pn=1
15

Bucureşti
DEMOGRAFIA - Scurt istoric al ştiinţei (2bis)

16 Bucureşti
John Graunt –personalitate respectată şi influentă în

societatea negustorilor londonezi.
prieten foarte bun cu William Petty - medic, poet,
inventator şi economist.
ideea de a studia buletinele de deces întocmite în cadrul
parohiilor catolice la ordin regal, pentru a urmări şi preveni
ravagiile ciumei în Londra, în a doua jumătate a secolului al
XVI-lea şi prima jumătate a secolului al XVII-lea.
rezultatul curiozităţii sale a avut un success fulminant, iar
lucrarea sa, apărută la 5 februarie 1662, a fost reeditată de
mai multe ori în cursul aceluiaşi an și în anii următori.
https://www.encyclopedia.com/people/medicine/medicine-
biographies/john-graunt
17
prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu Academia de

Studii Economice Bucureşti
• Cartea lui Graunt a șocat!!!!!!!!!!!!!!!:

• a măsura, a cuantifica fenomene care erau secrete ale lui
Dumnezeu (naşterea, boala, moartea, jocul vieţii şi al
hazardului) -îndrăzneală colosală.
• cititorul secolului al XVII-lea? - puterea de cunoaştere a
cifrelor.
• zvonuri –
• exista o proporţie de 3 femei la un bărbat ;
• Londra era cel mai mare oraş din lume, cu o populaţie
între 3 şi 6 milioane de locuitori ;
• epidemiile de ciumă coincideau cu încoronarea regilor şi
populaţia scădea continuu etc. - pe supersiţii şi subtilităţi
teologice obscure.
18

Bucureşti
DE CE Cartea lui Graunt a șocat? pe baza cifrelor, el a arătat:
• că există:un uşor excedent masculin la naştere, dar şi în decese;
• că Londra putea număra în jur de 380 mii locuitori şi nu de
milioane ;
• că Parisul era mai populat decât Londra ;
• că pierderile de populaţie datorate epidemiilor de ciumă erau
compensate în 2 ani,
• că, în ciuda mortalităţii excepţionale, populaţia Angliei nu înceta să
crească,
• că populaţia Londrei creştea cel mai repede ;
• că mortalitatea în Londra era mai mare decât în provincie şi
• că populaţia londoneză creştea graţie unei importante imigraţii ;
• că nebunia şi sifilisul
19
omorau mai mult decât se spunea
Bucureşti
DEMOGRAFIA - Obiect de studiu
Nașul „demografiei” - Achille Guillard, cu lucrarea „Eléments

de statistique humaine, ou démographie comparée” în 1855
Există numeroase definiții considerate incomplete
“Demografia este o ştiinţă având ca obiect studiul populaţiilor
umane şi tratând dimensiunea, structura, evoluţia şi
caracteristicile lor, abordate în principal din punct de vedere
cantitativ”.
 Dicţionarul demografic multilingv - O.N.U
20

Bucureşti
DEMOGRAFIA – categorii operaționale
evenimentul demografic - unitatea

statistică simplă, cazul individual a cărui
producere modifică componenţa populaţiei din
punctul de vedere al efectivului şi (sau) structurii
acesteia
Exemple, caracterul dual
(demografic+biologic/social), evidenta curentă
fenomenul demografic - numărul total al

evenimentelor demografice de acelaşi fel,
înregistrate într-o anumită perioadă de timp.
Exemple, caracterul de masă, sunt guvernate de
legităţi statistice, iar prin caracterul “aleator”
sunt supuse conceptelor teoriei probabilităţilor.
procesul demografic - modificarea în timp

a fenomenelor demografice sub influenţa unui
ansamblu de factori de natură social-
economică, demografică, social-culturală etc.
Procesul demografic, - caracterul dinamic al
fenomenelor demografice,
21 - determinare
complexă.
Bucureşti
DEMOGRAFIA - Obiect de studiu
 2. Demografia = ştiinţă socială

• obiect ?= studiul colectivităţii umane, al fenomenelor şi
proceselor demografice specifice,
• scop? = cunoaşterea legităţilor care determină evoluţia
efectivului, structurii şi mişcării acesteia,
• de ce? = stabilește locul şi corelaţiile care derivă din
calitatea populaţiei ca verigă a sistemului general
economico-social.
• misiune? = Demografia fundamentează măsurile de
politică demografică, menite să asigure dezvoltarea
armonioasă a populaţiei, în concordanţă cu interesele
generale ale societăţii, într-o viziune de largă perspectivă.
22

Bucureşti
DEMOGRAFIA - Metode
• Metode statistice
• de observare - recensământul populaţiei, înregistrarea curentă a
evenimentelor mişcării naturale şi migratorii, anchetele demografice şi
monografiile, ” băncile de date” care stochează informaţiile referitoare la
populaţie
• de prelucrare și analiză: metoda grupărilor statistice, calculul
indicatorilor centrului de grupare, analiza variaţiei şi verificarea
ipotezelor statistice, metodele corelaţiei şi regresiei, teoria indicilor
• Metode matematice
• teoria probabilităţilor şi statistica matematică – baza instrumentelor de
analiză demografică=“tabele demografice” de mortalitate, de fertilitate,
de nupţialitate, de divorţialitate etc.
• metode de proiectare a populaţiei
23

Bucureşti
Popularea Terrei
https://worldpopulationhistory.org/map/1/mercator/1/0/25/
https://sites.google.com/site/whapheritage/home/unit-three-1750-
1914/migrations
https://www.youtube.com/watch?v=-6Wu0Q7x5D0
https://www.youtube.com/watch?v=RQm6N60bneo
https://www.youtube.com/watch?v=PUwmA3Q0_OE
www.ined.fr
https://www.gapminder.org/videos/dont-panic-the-facts-about-population/
https://www.gapminder.org/videos/the-joy-of-stats/
https://www.ined.fr/en/everything_about_population/videos/#theme-8
Tendinţe demografice majore
http://www.pewresearch.org/fact-tank/2018/04/25/7-demographic-trends-shaping-the-
u-s-and-the-world-in-2018/
http://pubdocs.worldbank.org/en/477081444102982630/Global-Monitoring-Report-
2015-Demographic-Change.pdf
https://businessperspectives.org/images/pdf/applications/publishing/templates/article/a
ssets/9946/PPM_2018_01_Sardak.pdf
https://www.catalyst.org/knowledge/generations-demographic-trends-population-and-
workforce
24 prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu
Bucureşti
25
prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu Academia de Studii

Economice Bucureşti
MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE!!!
26

EFECTIVUL
și
STRUCTURA POPULAŢIEI
prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

şi Econometrie-ASE Bucureşti
Populația – Starea și mișcarea
POPULAȚIA
STARE MIȘCARE
Număr; Distribuție spațială; Structuri
Naturală
Socio-economice
Demografice Migratorie
si culturale
Sexe Vârste Etnie,

Natalitate Internă Externă
Statut limba
ocupațional maternă, Mortalitate
Starea ocupație confesiune
civilă profesie
religioasă, Nupțialitate
nivel de
ramura de instruire Divorțialitate
activitate etc Schimbare de Imigranți
domiciliu
etc. Emigranți
Schimbare de
reședință
Navetism

Efectivul (numărul) populației (EP)-
indicator fundamental
 Definiţie – timp, spațiu
 Importanța și semnificația – corlelațiile cu teritoriul de
referință și cu structurile demografice și sico-economice
 Utilitate:
 o primă informare asupra potențialului uman de pe un
anumit teritoriu
 demografică – intensitatea fenomenelor demografice
 social-economică – resursele de muncă, activitatea,
ocuparea pe piața muncii, participarea la viața politică,
culturală, resursele de apărare sau de ofensivă – în
trecut mai ales
 http://www.ined.fr/en/everything_about_population/data/all-countries/
 http://www.ined.fr/en/everything_about_population/demographic-facts-sheets/focus-on/ages-
pyramid-2010/#r150 prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică
Surse de informații pentru EP
 Rpl
 Rpl+ECMNM – calcule
intercensitare (postcensitare)
 Registrul național de evidență a
persoanelor – SNIEP - DEPABD

Tipuri de EP
1. După teritoriul la care se referă
2. După modalitatea de obținere a informațiilor si
de calcul al EP:
 EP înregistrat – Rpl
 EP calculat – 1 ianuarie, 1 iulie

 estimat – Rpl+ECMNM, RNEP
 proiectat (prognozat) –orizontul de timp –
ipotezele de fertilitate, mortalitate si migrație
 http://www.ined.fr/en/everything_about_population/demographic-facts-sheets/focus-on/ages-pyramid-
2010/#r150
 http://www.ined.fr/en/publications/population-and-societies/population-world-2013/
Distribuția spațială -
Indicatorii densității populației
Utilitate: Strategia dezvoltării, atât la
 demografică nivel macroeconomic cât şi
 social-economică
în profil teritorial
Indicatori :
 generali
 specifici

Indicatori generali
 densitatea generală dg =
P
S
 coeficientul de arealitate S
a=
P
 distanţa medie dintre doi locuitori
d ≈ 1,2 a

Indicatori specifici
 densitatea generală la 100 ha teren agricol
sau teren arabil (densitatea fiziologică):
P
d
agr .
g = ⋅100
S agr.
P
d
ar ..
g = ⋅100
S ar
 densitatea economică= numărul de locuitori
pe km2 de teritoriu productiv.

În caracterizarea variaţiei teritoriale a densităţii
populaţiei:
 Cartograme
 Cartodiagrame
Analiza densităţii populaţiei :
 pe medii (urban – rural),
 pe judeţe,
 pe forme de relief etc. - corelaţia dintre nivelul

dezvoltării economice şi densitatea populaţiei

Structura populaţiei
Constituirea unor subcolectivităţi, având
drept criteriu de grupare caracteristici :
 demografice,
stabilirea
 social-economice, ponderii
 teritoriale, fiecărei
 social-culturale etc. grupe în
totalul
populaţiei

 grad de eterogenitate
 legităţile care guvernează evoluţia
demografică
 legăturile interne
 condiţionarea socio-economică a
fenomenelor şi proceselor demografice.
→ Fundamentarea strategiei dezvoltării
economico-sociale.
 a) structura
demografică;
 b) structura socio-economică şi
teritorială;
 c) structura socio-culturală.

Structura demografică
Gruparea populaţiei în funcţie de caracteristicile
demografice fundamentale:
 sexul
 vârsta
 starea civilă
Surse de informații in analiza structurii demografice
 Rpl
 ECMNM
 RNEP

Importanţa analizei
 Rolul şi locul fiecărei persoane în procesul
reproducerii populaţiei, al activităţii
economice şi, în general, al organizării
sociale.
 nu există sector de activitate care să nu fie
interesat în cunoaşterea efectivului şi
structurii populaţiei după vârstă şi sex.

Structura pe sexe
y =
F
⋅100  Analiza corelată a structurii
P
populaţiei pe sexe şi vârste
F
M
y M
=
P
⋅100  La apariția unei generații:
F  Supranatalitate masculină
rF = ⋅100
M  Supramortalitate masculină
 20-40 ani
M
rM = ⋅ 100  După 70 ani
F
2
E = ∑ yi
Structura pe vârste
Importanță: de vârstă depind toate aspectele
activităţii economice, culturale, sociale etc.
 planificarea activităţilor educaţionale,
 estimarea modificărilor posibile în perspectivă în
profil teritorial
 planificarea şi prognoza utilizării forţei de muncă
 organizarea activităţii de servicii
 organizarea activităţii de ocrotire a sănătăţii
populaţiei
 specificul consumului
Grupe de vârstă funcționale în
analiza structurii pe vârste
 Intervale variabile - Exemple- Analiza:
specificul fenomenului  fertilității feminine
sau procesului studiat  mortalității infantile
 Anuale  instruirii populației
 Cincinale  îmbătrânirii
demografice
 Decenale  populației active sau
ocupate

 ponderea sau greutatea specifică a populaţiei
de o anumită vârstă (grupă de vârste) în
totalul populaţiei:
y ωP = x
⋅100
∑P
x
x
x =0

Piramida vârstelor – Cronica
generațiilor
= combinarea a două histograme -
 efectivul populaţiei de sex feminin
 efectivul populaţiei masculin, pe vârste sau grupe
cincinale de vârstă
 de preferat – piramida la data de 1 ianuarie -
repartiţia pe vârste şi pe sexe este identică
cu repartiţia pe generaţii.
 sugestivă pentru istoria demografică a
generaţiilor, pentru maniera în care diverşi
factori demografici sau extrademografici au
“forjat” piramida
Fig.1.3. Piramida vârstelor populaţiei României la recensământul din 21.02.1956
96
90
84
Masculin Feminin
78
72
66
60
54
48
42
1 1
36
30
24
18
12 2
2
6
0
-200000 -150000 -100000 -50000 0 0 50000 100000 150000 20
Sursa: Realizat pe baza informaţiilor din Anuarul demografic al României 1996, CNS, Bucureşti, 1996.

96
Masculin
90
84
Feminin
78
72
66
1 60 1
54
48
42
36
2 2
30
24
18
3 12
3
A A
6
4 4
0
-250000 -200000 -150000 -100000 -50000 0 0 50000 100000 150000 200000 250

Piramida varstelor populatiei din Romania –Rpl 1992 si 2002
[1] Sursa: http://www.insse.ro/RPL2002INS/vol1/listagraficeV1.htm.

1992 2002
Populaţia pe vârste şi sexe la 1 iulie 2005

Exemple de piramide
 https://www.ined.fr/en/everything_about_population/videos/animatio
n-population-pyramid/
 https://www.populationpyramid.net/
 https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/figures/population-
pyramids-for-europe-africa

Îmbătrânirea demografică a populaţiei
14 (19 )
 Evoluţia structurii pe vârste

∑P x
y = x =0
ω
⋅100
= conţinutul analizei t
∑P x
x =0
“procesului de
îmbătrânire demografică a 64
populaţiei”. ∑P
x =15 ( 20 )
x
 PID = modificarea y = ω
⋅100
∑P
a
structurii populaţiei pe x
x =0
vârste, în favoarea
grupelor de vârstă w
înaintată, ca tendinţă ∑P x
fermă şi de lungă durată. y = x = 65
ω
⋅100
∑P
va
x
x =0

 procesul de îmbătrânire demografică a populaţiei

(PID) - procesul de modificare a structurii pe vârste
a populației crește ponderea segmentului
vârstnic, în detrimentul celui tânăr, ca tendință
fermă și de lungă durată.
 greutatea specifică a populaţiei adulte manifestă o
relativă stabilitate.
 perioade de timp mai mult sau mai puţin îndelungate
 7% și 12% → diagnostic al stadiului PID

Tabelul nr. 2.1.1. Structura populaţiei Romaniei pe grupe mari de vârstă în
perioada 1956-2004
ndicator/Anii 1956 1966 1977 1992 1993 1995 1998 2000 2001 2004
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
opulaţia totală 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
0 - 14 ani 26,7 26 25,4 22,7 21,7 20,5 19,1 18,3 17,8 16,1
15 - 59 ani 62,5 61,7 60,2 60,9 61,4 62,1 62,6 62,9 63,3 64,6
15 - 29 ani 27,1 23,1 23,5 22,9 23,7 24,9 24,8 24,2 24,1 23,8
30 - 44 ani 19,2 23,3 19,9 21 21 20,2 20,5 21 21 21,3
45 - 49 ani 16,2 15,3 16,8 17 16,7 17 17,3 17,7 18,2 7,3
60 de ani şi
peste 9,9 12,3 14,4 16,4 16,9 17,4 18,3 18,8 18,9 19,3
65 de ani şi
peste 6,4 7,9 9,9 11 11,4 12 12,8 13,3 13,6 14,5
Rap.
Dependenţă
la 1000),total
din care: 597 621 661 642 629 610 597 590 580 675
ineri(0-14ani) 439 421 422 373 353 330 305 291 281 308
rstnici(60+ani) 158 200 239 269 276 280 292 299 299 367
Sursa: 1) Anuarul demografic al R.S. România 1974, Ed. D.C.S. şi C.N.S., Bucureşti, 1974, p.10-13
2) Anuarul statistic al României 1994, Ed. C.N.S., Bucureşti, 1994, p.106-108

Sistem modern de indicatori pentru analiza procesului de
îmbătrânire demografică (1)
1. Proporţia persoanelor de 15 ani sau de 20 de ani în total populaţie – măsoară îmbătrânirea
prin baza piramidei: 19
∑ Px
14
∑ Px
y = x =0
ω
⋅100 sau y = x =0
ω
⋅100
∑ Px ∑ Px
t t
x =0 x =0
2. Proporţia persoanelor de 65 de ani şi peste în total populaţie pentru măsura îmbătrânirii

prin vârful piramidei yv=P65+ /Ptotal, , iar comparaţia cu pragurile de 7% şi respectiv 12% ne
permite să punem „diagnosticul” unei populaţii în ceea ce priveşte etapa în care se află
structura sa pe vârste, din punctul de vedere al îmbătrânirii demografice.
ω a) dacă yv <= 7% - populaţia respectivă este tânără din punct de
∑ Px vedere demografic
y = x = 65
ω
⋅100 b) Dacă 7% =<yv <= 12% - populaţia respectivă este în curs de
∑ Px îmbătrânire demografică
v
x =0 c) dacă yv >= 12% - populaţia respectivă este deja îmbătrânită din

punct de vedere demografic
3. Vârsta medie a populaţiei - se calculează ca medie aritmetică ponderată a vârstelor anuale

(sau a centrelor de interval pentru cazurile în care populația e grupată pe intervale de vârste)
cu efectivele corespunzătoare.

Sistem modern de indicatori pentru analiza
procesului de îmbătrânire demografică (2)
5. Vârsta mediană a populaţiei – se determină după relaţia de calcul a medianei (cu
determinarea locului medianei şi a efectivelor cumulate pe vârste anuale sau pe grupe
de vârste etc.)
6. Indicele de îmbătrânire a populaţiei - raportul dintre persoanele vârstnice şi cele

tinere (viziune transversală):
ω
a) dacă iID <= 20% - populaţia respectivă este tânără din punct de
b) Dacă 20% =<iID <= 40% - populaţia respectivă este în curs de
= x = 65
i ID 14 ⋅ 100 îmbătrânire demografică
∑
x =0
Px c) dacă iID >= 40% - populaţia respectivă este deja îmbătrânită
din punct de vedere demografic
7. Indicele de „senioritate”* - exprimă măsura îmbătrânirii în cadrul populaţiei vârstnice:

ω
∑ Px
i sen
= x =85
ω
⋅100
∑ Px
x = 65 prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică
8. Raportul de dependenţă al persoanelor vârstnice – raportul dintre vârstnici şi
persoanele de vârste active:
ω ω
∑P x
sau ∑P x
K dv
= x = 65
64
⋅100 K dv
= x = 60
59
⋅100
∑P
x =15
x ∑P
x =15
x
9. Raportul de dependenţă al persoanelor tinere – raportul dintre tineri şi persoanele de

vârste active:
14
∑P
19
= x =0
x
⋅100 sau ∑P x
K dt 64
K = x =0
⋅100
∑P
dt 64
x =15
x
∑P
x = 20
x
10. Raportul de dependenţă pe total - raportul dintre tineri şi vârstnici şi persoanele de

vârste active (sunt de preferat grupele 0-14, 15-64 şi 65+ ): 19 ω
14 ω
∑ Px + ∑ Px
∑ Px + ∑ Px
14 ω
∑ Px + ∑ Px K dtotal = x =0 x = 65
K dtotal = x =0 60
⋅100 64
K dtotal = ⋅100
∑ Px
x =0 65
59
∑ Px
64
∑ Px
x =15 x =15
x = 20

Factorii demografici ai PID
https://www.youtube.com/watch?v=Kl9q4O_mJ-0
https://www.youtube.com/watch?v=Uk54rgTTXUc
 Îmbătrânirea demografică se datorează:

 scăderii natalităţii (îmbătrânirea prin baza
piramidei) şi
 reducerii intensităţii mortalităţii
(îmbătrânirea prin vârful piramidei)
 https://www.ined.fr/en/everything_about_population/videos/age-
pyramyd/
 https://www.ined.fr/en/everything_about_population/videos/aging-of-
the-population-2-science-en-direct-avec-l-esprit-sorcier-fr/

Formele piramidei vârstelor
https://www.cia.gov/the-world-factbook/references/population-pyramids-by-region/

a) PV - "triunghi" sau „accent circumflex”
 - populaţie tânără, baza largă, alimentată în permanenţă de o natalitate
ridicată (peste 30‰) şi un vârf ascuţit ca urmare a unei ponderi scăzute a
populaţiei vârstnice în structura populaţiei totale (de regulă sub 5%) – ţările
slab dezvoltate economic din Africa, Asia şi America de Sud.
 https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/figures/population-pyramids-for-europe-africa

b) PV - " „amforă”, "căpiţă" sau "stog",
 - tendinţe de îngustare a bazei piramidei şi de îngroşare progresivă a
vârfului acesteia, anunţând instalarea unui proces de îmbătrânire
demografică - ţările în curs de dezvoltare, cu unele progrese pe plan
economic, socio-cultural şi medico-sanitar.

c) PV - " „clopot” sau "urnă"
 - baza în comprimare şi vârful îngroşat, ca urmare, în primul caz diminuării
efectivelor de tineri sub efectul scăderii ferme a ratelor de natalitate un timp
îndelungat şi, în al doilea caz, reducerii mortalităţii, atât la vârstele tinere cât
şi la cele mijlocii, ceea ce a condus la creşterea însemnată a speranţei de
viaţă la zero ani - ţări dezvoltate din punct de vedere economic din Europa
de Vest, S.U.A. şi Canada, Australia şi Noua Zeelandă, Japonia care se
confruntă şi cu cele mai accentuate procese de îmbătrânire demografică.

d) PV - "treflă"
 – populaţia în care, după un accentuat proces de îmbătrânire demografică,
ar urma un proces de reîntinerire demografică, prin creșterea natalității ca
tendință fermă

Imbătrânirea demografică
https://www.youtube.com/watch?v=Kl9q4O_mJ-0
https://www.youtube.com/watch?v=Uk54rgTTXUc
https://www.youtube.com/watch?v=R8wdLWUEnzI&t=47s
https://www.youtube.com/watch?v=x4r0S5qoIXc&t=68s
Michel Loriaux (1995)

 societãţile occidentale au creat prin
industrializare condiţiile îmbãtrânirii populaţiilor
lor (ID).
 ID apariţia unor noi situaţii care, la rândul
lor au intensificat procesul ID.
 dintr-o problemã pur demograficã, ID
problemã economicã şi de organizare socialã -
avantajele aduse de o populaţie vârstnicã din ce
în ce mai numeroasã
Factorii economico-sociali ai
reducerii fertilității și natalității
 1) scăderea ponderii gospodăriilor agricole tradiţionale,
caracterizate printr-o fertilitate înaltă, necesară atât pentru activitatea
productivă, cât şi pentru asigurarea securităţii persoanelor vârstnice;
 2) emanciparea femeilor, accesul la învăţământul de toate gradele şi
atragerea lor în activităţile neagricole;
https://www.ined.fr/en/everything_about_population/videos/emancipatio
n-femmes/
 3) exigenţele sporite ale părinţilor relativ la creşterea şi educaţia
copiilor care necesită timp şi cheltuieli importante;
 4) extinderea asigurărilor sociale, mai ales a regimurilor publice de
pensii şi a instituţiilor de îngrijire a persoanelor vârstnice dependente,
care au redus rolul copiilor în susţinerea părinţilor la bătrâneţe;
 5) creşterea timpului liber, accesul la divertisment cât mai variat şi la
mijloace moderne de transport colectiv şi individual, dorinţa persoanelor
adulte şi a familiilor lor de a beneficia de aceste facilităţi.
 https://www.ined.fr/en/everything_about_population/videos/what-
happens-since-end-baby-boom/
 https://www.ined.fr/en/everything_about_population/videos/european-
fertility-ron-lesthaeghe/ prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică
Consecinţele social-economice
ale PID https://www.youtube.com/watch?v=Uk54rgTTXUc
 creşterea raportului de dependenţă = sporirea presiunii pe care o exercită
populaţia inactivă asupra populaţiei active. În absenţa unei politici ferme de
dezvoltare economică, de creștere a PIB, îmbătrânirea demografică poate să
frâneze creşterea nivelului de trai al populaţiei;
 procesul de îmbătrânire demografică a potenţialului forţei de muncă poate
influenţa nivelul productivităţii muncii sociale.
 implicaţii asupra volumului şi structurii consumului, în special a
consumului alimentar - raţia alimentară şi componenţa acesteia diferă la
o persoană vârstnică, în comparaţie cu o persoană tânără. Creşterea
ponderii persoanelor vârstnice în totalul populaţiei impune adaptarea
corespunzătoare a producţiei alimentare.
 implicaţiile asupra sferei serviciilor - diversificarea gamei serviciilor, în special
a serviciilor cu caracter casnic, de supraveghere şi însoţire a persoanelor
vârstnice.
 consecinţe evidente în sfera orientării programelor de asistenţă socială.
 creşterea fondurilor de pensii, restructurarea cheltuielilor bugetului de
stat, creșterea fondurilor alocate asistenţei sanitare, dezvoltarea bazei
materiale a ocrotirii sănătăţii, orientarea cercetării medicale către studierea
mijloacelor de combatere a aşa-numitelor afecţiuni degenerative, specifice
vârstelor înaintate.
 EUROPA - Employment and Social Affairs - Social Protection - Demography
and the Social Situation in the EU
Consecințe financiare
 Jacques Henripin (1995)
 1) creşterea costului serviciilor de
sãnãtate şi
 2) dificultatea asigurãrii unui nivel de
trai decent (convenabil) pensionarilor.

Remedii - Henripin
 remediile aşa-zis "clasice“ :
 a) schimbãri dirijate ale nivelurilor
fenomenelor demografice şi
 b) adaptarea diferitelor comportamente
demografice
 creşterea natalitãţii şi recurgerea la imigraţie. O puternicã
imigraţie poate reduce îmbãtrânirea, dar, pe termen mediu şi lung,
efectul nu este foarte important. Imigranţii sunt de regulã mai tineri ca
populaţia în care intrã, dar ei îmbãtrânesc la fel de repede, iar
structura lor pe vârste se integreazã în structura de ansamblu a
populaţiei. Calea realã de întinerire a populaţiei este creşterea
fertilitãţii, astfel cã singura imigraţie care i-ar putea fi un substitut
perfect ar fi imigrarea bebeluşilor orfelini.
MULTUMESC PENTRU
ATENŢIE!

EFECTIVUL
și
STRUCTURA POPULAŢIEI

Populația – Starea și mișcarea
POPULAȚIA
STARE MIȘCARE
Număr; Distribuție spațială; Structuri
Naturală
Socio-economice
Demografice Migratorie
si culturale
Sexe Vârste Etnie,

Natalitate Internă Externă
Statut limba
ocupațional maternă, Mortalitate
Starea ocupație confesiune
civilă profesie
religioasă, Nupțialitate
nivel de
ramura de instruire Divorțialitate
activitate etc Schimbare de Imigranți
domiciliu
etc. Emigranți
Schimbare de
reședință
Navetism

Efectivul (numărul) populației (EP)-
indicator fundamental
 Definiţie – timp, spațiu
 Importanța și semnificația – corlelațiile cu teritoriul de
referință și cu structurile demografice și sico-economice
 Utilitate:
 o primă informare asupra potențialului uman de pe un
anumit teritoriu
 demografică – intensitatea fenomenelor demografice
 social-economică – resursele de muncă, activitatea,
ocuparea pe piața muncii, participarea la viața politică,
culturală, resursele de apărare sau de ofensivă – în
trecut mai ales
 http://www.ined.fr/en/everything_about_population/demographic-facts-sheets/focus-on/ages-
pyramid-2010/#r150 prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică
Surse de informații pentru EP
 Rpl
 Rpl+ECMNM – calcule
intercensitare (postcensitare)
 Registrul național de evidență a
persoanelor – SNIEP - DEPABD

Tipuri de EP
1. După teritoriul la care se referă
2. După modalitatea de obținere a informațiilor si
de calcul al EP:
 EP înregistrat – Rpl
 EP calculat – 1 ianuarie, 1 iulie

 estimat – Rpl+ECMNM, RNEP
 proiectat (prognozat) –orizontul de timp –
ipotezele de fertilitate, mortalitate si migrație
 http://www.ined.fr/en/everything_about_population/demographic-facts-sheets/focus-on/ages-pyramid-
2010/#r150
 http://www.ined.fr/en/publications/population-and-societies/population-world-2013/
Distribuția spațială -
Indicatorii densității populației
Utilitate: Strategia dezvoltării, atât la
 demografică nivel macroeconomic cât şi
 social-economică
în profil teritorial
Indicatori :
 generali
 specifici

Indicatori generali
 densitatea generală dg =
P
S
 coeficientul de arealitate S
a=
P
 distanţa medie dintre doi locuitori
d ≈ 1,2 a

Indicatori specifici
 densitatea generală la 100 ha teren agricol
sau teren arabil (densitatea fiziologică):
P
d
agr .
g = ⋅100
S agr.
P
d
ar ..
g = ⋅100
S ar
 densitatea economică= numărul de locuitori
pe km2 de teritoriu productiv.

În caracterizarea variaţiei teritoriale a densităţii
populaţiei:
 Cartograme
 Cartodiagrame
Analiza densităţii populaţiei :
 pe medii (urban – rural),
 pe judeţe,
 pe forme de relief etc. - corelaţia dintre nivelul

dezvoltării economice şi densitatea populaţiei

Constituirea unor subcolectivităţi, având
drept criteriu de grupare caracteristici :
 demografice,
stabilirea
 social-economice, ponderii
 teritoriale, fiecărei
 social-culturale etc. grupe în
totalul
populaţiei

 grad de eterogenitate
 legităţile care guvernează evoluţia
demografică
 legăturile interne
 condiţionarea socio-economică a
fenomenelor şi proceselor demografice.
→ Fundamentarea strategiei dezvoltării
economico-sociale.
 a) structura
demografică;
 b) structura socio-economică şi
teritorială;
 c) structura socio-culturală.

Structura demografică
Gruparea populaţiei în funcţie de caracteristicile
demografice fundamentale:
 sexul
 vârsta
 starea civilă
Surse de informații in analiza structurii demografice
 Rpl
 ECMNM
 RNEP

Importanţa analizei
 Rolul şi locul fiecărei persoane în procesul
reproducerii populaţiei, al activităţii
economice şi, în general, al organizării
sociale.
 nu există sector de activitate care să nu fie
interesat în cunoaşterea efectivului şi
structurii populaţiei după vârstă şi sex.

Structura pe sexe
y =
F
⋅100  Analiza corelată a structurii
P
populaţiei pe sexe şi vârste
F
M
y M
=
P
⋅100  La apariția unei generații:
F  Supranatalitate masculină
rF = ⋅100
M  Supramortalitate masculină
 20-40 ani
M
rM = ⋅ 100  După 70 ani
F
2
E = ∑ yi
Importanță: de vârstă depind toate aspectele
activităţii economice, culturale, sociale etc.
 planificarea activităţilor educaţionale,
 estimarea modificărilor posibile în perspectivă în
profil teritorial
 planificarea şi prognoza utilizării forţei de muncă
 organizarea activităţii de servicii
 organizarea activităţii de ocrotire a sănătăţii
populaţiei
 specificul consumului
Grupe de vârstă funcționale în
analiza structurii pe vârste
 Intervale variabile - Exemple- Analiza:
specificul fenomenului  fertilității feminine
sau procesului studiat  mortalității infantile
 Anuale  instruirii populației
 Cincinale  îmbătrânirii
demografice
 Decenale  populației active sau
ocupate

 ponderea sau greutatea specifică a populaţiei
de o anumită vârstă (grupă de vârste) în
totalul populaţiei:
y ωP = x
⋅100
∑P
x
x
x =0

Piramida vârstelor – Cronica
generațiilor
= combinarea a două histograme -
 efectivul populaţiei de sex feminin
 efectivul populaţiei masculin, pe vârste sau grupe
cincinale de vârstă
 de preferat – piramida la data de 1 ianuarie -
repartiţia pe vârste şi pe sexe este identică
cu repartiţia pe generaţii.
 sugestivă pentru istoria demografică a
generaţiilor, pentru maniera în care diverşi
factori demografici sau extrademografici au
“forjat” piramida
96
90
84
Masculin Feminin
78
72
66
60
54
48
42
1 1
36
30
24
18
12 2
2
6
0
-200000 -150000 -100000 -50000 0 0 50000 100000 150000 20

96
Masculin
90
84
Feminin
78
72
66
1 60 1
54
48
42
36
2 2
30
24
18
3 12
3
A A
6
4 4
0
-250000 -200000 -150000 -100000 -50000 0 0 50000 100000 150000 200000 250

Piramida varstelor populatiei din Romania –Rpl 1992 si 2002
[1] Sursa: http://www.insse.ro/RPL2002INS/vol1/listagraficeV1.htm.

1992 2002
Populaţia pe vârste şi sexe la 1 iulie 2005

Exemple de piramide ale țărilor
din UE
 [INED] La pyramide des âges

 http://www.ined.fr/fichier/t_publication/465/pu
bli_pdf1_pop_et_soc_francais_398.pdf
 http://www.ined.fr/fichier/t_publication/465/pu
bli_pdf2_pop_and_soc_english_398.pdf

14 (19 )
 Evoluţia structurii pe vârste

∑P x
y = x =0
ω
⋅100
= conţinutul analizei t
∑P x
x =0
“procesului de
îmbătrânire demografică a 64
populaţiei”. ∑P
x =15 ( 20 )
x
 PID = modificarea y = ω
⋅100
∑P
a
structurii populaţiei pe x
x =0
vârste, în favoarea
grupelor de vârstă w
înaintată, ca tendinţă ∑P x
fermă şi de lungă durată. y = x = 65
ω
⋅100
∑P
va
x
x =0

 procesul de îmbătrânire demografică a populaţiei

(PID) - procesul de modificare a structurii pe vârste
a populației crește ponderea segmentului
vârstnic, în detrimentul celui tânăr, ca tendință
fermă și de lungă durată.
 greutatea specifică a populaţiei adulte manifestă o
relativă stabilitate.
 perioade de timp mai mult sau mai puţin îndelungate
 7% și 12% → diagnostic al stadiului PID

Tabelul nr. 2.1.1. Structura populaţiei Romaniei pe grupe mari de vârstă în
perioada 1956-2004
ndicator/Anii 1956 1966 1977 1992 1993 1995 1998 2000 2001 2004
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
opulaţia totală 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
0 - 14 ani 26,7 26 25,4 22,7 21,7 20,5 19,1 18,3 17,8 16,1
15 - 59 ani 62,5 61,7 60,2 60,9 61,4 62,1 62,6 62,9 63,3 64,6
15 - 29 ani 27,1 23,1 23,5 22,9 23,7 24,9 24,8 24,2 24,1 23,8
30 - 44 ani 19,2 23,3 19,9 21 21 20,2 20,5 21 21 21,3
45 - 49 ani 16,2 15,3 16,8 17 16,7 17 17,3 17,7 18,2 7,3
60 de ani şi
peste 9,9 12,3 14,4 16,4 16,9 17,4 18,3 18,8 18,9 19,3
65 de ani şi
peste 6,4 7,9 9,9 11 11,4 12 12,8 13,3 13,6 14,5
Rap.
Dependenţă
la 1000),total
din care: 597 621 661 642 629 610 597 590 580 675
ineri(0-14ani) 439 421 422 373 353 330 305 291 281 308
rstnici(60+ani) 158 200 239 269 276 280 292 299 299 367
Sursa: 1) Anuarul demografic al R.S. România 1974, Ed. D.C.S. şi C.N.S., Bucureşti, 1974, p.10-13
2) Anuarul statistic al României 1994, Ed. C.N.S., Bucureşti, 1994, p.106-108

Sistem modern de indicatori pentru analiza procesului de
îmbătrânire demografică (1)
1. Proporţia persoanelor de 15 ani sau de 20 de ani în total populaţie – măsoară îmbătrânirea
prin baza piramidei: 19
∑ Px
14
∑ Px
y = x =0
ω
⋅100 sau y = x =0
ω
⋅100
∑ Px ∑ Px
t t
x =0 x =0
2. Proporţia persoanelor de 65 de ani şi peste în total populaţie pentru măsura îmbătrânirii

prin vârful piramidei yv=P65+ /Ptotal, , iar comparaţia cu pragurile de 7% şi respectiv 12% ne
permite să punem „diagnosticul” unei populaţii în ceea ce priveşte etapa în care se află
structura sa pe vârste, din punctul de vedere al îmbătrânirii demografice.
ω a) dacă yv <= 7% - populaţia respectivă este tânără din punct de
y = x = 65
ω
⋅100 b) Dacă 7% =<yv <= 12% - populaţia respectivă este în curs de
∑ Px îmbătrânire demografică
v
x =0 c) dacă yv >= 12% - populaţia respectivă este deja îmbătrânită din

punct de vedere demografic
3. Vârsta medie a populaţiei - se calculează ca medie aritmetică ponderată a vârstelor anuale

(sau a centrelor de interval pentru cazurile în care populația e grupată pe intervale de vârste)
cu efectivele corespunzătoare.

5. Vârsta mediană a populaţiei – se determină după relaţia de calcul a medianei (cu
determinarea locului medianei şi a efectivelor cumulate pe vârste anuale sau pe grupe
de vârste etc.)
6. Indicele de îmbătrânire a populaţiei - raportul dintre persoanele vârstnice şi cele

tinere (viziune transversală):
ω
a) dacă iID <= 20% - populaţia respectivă este tânără din punct de
b) Dacă 20% =<iID <= 40% - populaţia respectivă este în curs de
= x = 65
i ID 14 ⋅ 100 îmbătrânire demografică
∑
x =0
Px c) dacă iID >= 40% - populaţia respectivă este deja îmbătrânită
din punct de vedere demografic
7. Indicele de „senioritate”* - exprimă măsura îmbătrânirii în cadrul populaţiei vârstnice:

ω
∑ Px
i sen
= x =85
ω
⋅100
∑ Px
x = 65 prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică
8. Raportul de dependenţă al persoanelor vârstnice – raportul dintre vârstnici şi
persoanele de vârste active:
ω ω
∑P x
sau ∑P x
K dv
= x = 65
64
⋅100 K dv
= x = 60
59
⋅100
∑P
x =15
x ∑P
x =15
x
9. Raportul de dependenţă al persoanelor tinere – raportul dintre tineri şi persoanele de

vârste active:
14
∑P
19
= x =0
x
⋅100 sau ∑P x
K dt 64
K = x =0
⋅100
∑P
dt 64
x =15
x
∑P
x = 20
x
10. Raportul de dependenţă pe total - raportul dintre tineri şi vârstnici şi persoanele de

vârste active (sunt de preferat grupele 0-14, 15-64 şi 65+ ): 19 ω
14 ω
∑ Px + ∑ Px
∑ Px + ∑ Px
14 ω
∑ Px + ∑ Px K dtotal = x =0 x = 65
K dtotal = x =0 60
⋅100 64
K dtotal = ⋅100
∑ Px
x =0 65
59
∑ Px
64
∑ Px
x =15 x =15
x = 20

Factorii demografici ai PID
 Îmbătrânirea demografică se datorează:
 scăderii natalităţii (îmbătrânirea prin baza
piramidei) şi
 reducerii intensităţii mortalităţii
(îmbătrânirea prin vârful piramidei)

Formele piramidei vârstelor

a) PV - "triunghi" sau „accent circumflex”
 - populaţie tânără, baza largă, alimentată în permanenţă de o natalitate
ridicată (peste 30‰) şi un vârf ascuţit ca urmare a unei ponderi scăzute a
populaţiei vârstnice în structura populaţiei totale (de regulă sub 5%) – ţările
slab dezvoltate economic din Africa, Asia şi America de Sud.

b) PV - " „amforă”, "căpiţă" sau "stog",
 - tendinţe de îngustare a bazei piramidei şi de îngroşare progresivă a
vârfului acesteia, anunţând instalarea unui proces de îmbătrânire
demografică - ţările în curs de dezvoltare, cu unele progrese pe plan
economic, socio-cultural şi medico-sanitar.

c) PV - " „clopot” sau "urnă"
 - baza în comprimare şi vârful îngroşat, ca urmare, în primul caz diminuării
efectivelor de tineri sub efectul scăderii ferme a ratelor de natalitate un timp
îndelungat şi, în al doilea caz, reducerii mortalităţii, atât la vârstele tinere cât
şi la cele mijlocii, ceea ce a condus la creşterea însemnată a speranţei de
viaţă la zero ani - ţări dezvoltate din punct de vedere economic din Europa
de Vest, S.U.A. şi Canada, Australia şi Noua Zeelandă, Japonia care se
confruntă şi cu cele mai accentuate procese de îmbătrânire demografică.

d) PV - "treflă"
 – populaţia în care, după un accentuat proces de îmbătrânire demografică,
ar urma un proces de reîntinerire demografică, prin creșterea natalității ca
tendință fermă

Imbătrânirea demografică
https://www.prb.org/insight/featured-graphic-many-countries-populations-are-
aging/?fbclid=IwAR2UAAbT8ybWj-NVnfnNfvLbdvun_urvJzPEYasIqkqqULS8djCWK1TNrTM
https://www.youtube.com/watch?v=R8wdLWUEnzI&t=47s
https://www.youtube.com/watch?v=x4r0S5qoIXc&t=68s
Michel Loriaux (1995)

 societãţile occidentale au creat prin
industrializare condiţiile îmbãtrânirii
populaţiilor lor (ID).
 ID apariţia unor noi situaţii care, la
rândul lor au intensificat procesul ID.
 dintr-o problemã pur demograficã, ID
problemã economicã şi de organizare socialã
- avantajele aduse de o populaţie vârstnicã din
ce în ce mai numeroasã prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică
Factorii economico-sociali ai
reducerii fertilității și natalității
 1) scăderea ponderii gospodăriilor agricole tradiţionale,
caracterizate printr-o fertilitate înaltă, necesară atât pentru activitatea
productivă, cât şi pentru asigurarea securităţii persoanelor vârstnice;
 2) emanciparea femeilor, accesul la învăţământul de toate gradele şi
atragerea lor în activităţile neagricole;
 3) exigenţele sporite ale părinţilor relativ la creşterea şi educaţia
copiilor care necesită timp şi cheltuieli importante;
 4) extinderea asigurărilor sociale, mai ales a regimurilor publice de
pensii şi a instituţiilor de îngrijire a persoanelor vârstnice dependente,
care au redus rolul copiilor în susţinerea părinţilor la bătrâneţe;
 5) creşterea timpului liber, accesul la divertisment cât mai variat şi la
mijloace moderne de transport colectiv şi individual, dorinţa persoanelor
adulte şi a familiilor lor de a beneficia de aceste facilităţi.
 ID oportunitati UE.ppt
 Active ageing UE.pdf (pg 25)

Consecinţele social-economice
ale PID
 creşterea raportului de dependenţă = sporirea presiunii pe care o exercită
populaţia inactivă asupra populaţiei active. În absenţa unei politici ferme de
dezvoltare economică, de creștere a PIB, îmbătrânirea demografică poate să
frâneze creşterea nivelului de trai al populaţiei;
 procesul de îmbătrânire demografică a potenţialului forţei de muncă poate
influenţa nivelul productivităţii muncii sociale.
 implicaţii asupra volumului şi structurii consumului, în special a
consumului alimentar - raţia alimentară şi componenţa acesteia diferă la
o persoană vârstnică, în comparaţie cu o persoană tânără. Creşterea
ponderii persoanelor vârstnice în totalul populaţiei impune adaptarea
corespunzătoare a producţiei alimentare.
 implicaţiile asupra sferei serviciilor - diversificarea gamei serviciilor, în special
a serviciilor cu caracter casnic, de supraveghere şi însoţire a persoanelor
vârstnice.
 consecinţe evidente în sfera orientării programelor de asistenţă socială.
 creşterea fondurilor de pensii, restructurarea cheltuielilor bugetului de
stat, creșterea fondurilor alocate asistenţei sanitare, dezvoltarea bazei
materiale a ocrotirii sănătăţii, orientarea cercetării medicale către studierea
mijloacelor de combatere a aşa-numitelor afecţiuni degenerative, specifice
vârstelor înaintate.
 EUROPA - Employment and Social Affairs - Social Protection - Demography
and the Social Situation in the EU
Consecințe financiare
 Jacques Henripin (1995)
 1) creşterea costului serviciilor de
sãnãtate şi
 2) dificultatea asigurãrii unui nivel de
trai decent (convenabil) pensionarilor.

Remedii - Henripin
 remediile aşa-zis "clasice“ :
 a) schimbãri dirijate ale nivelurilor
fenomenelor demografice şi
 b) adaptarea diferitelor comportamente
demografice
 creşterea natalitãţii şi recurgerea la imigraţie. O puternicã
imigraţie poate reduce îmbãtrânirea, dar, pe termen mediu şi lung,
efectul nu este foarte important. Imigranţii sunt de regulã mai tineri ca
populaţia în care intrã, dar ei îmbãtrânesc la fel de repede, iar
structura lor pe vârste se integreazã în structura de ansamblu a
populaţiei. Calea realã de întinerire a populaţiei este creşterea
fertilitãţii, astfel cã singura imigraţie care i-ar putea fi un substitut
perfect ar fi imigrarea bebeluşilor orfelini.
MULTUMESC PENTRU
ATENŢIE!

Structura socio-economică
și culturală
Prof.univ.dr. Constanța MIHĂESCU

Academia de Studii Economice București
Populația activă
Populația activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forță de muncă
disponibilă pentru producția de bunuri și servicii în timpul perioadei de referință, incluzând populația ocupată și
șomerii BIM.
POPULAȚIA ACTIVĂ (PA)= Populația ocupată (PO) + Șomerii BIM (So)

Sursa: Date prelucrate și preluate de pe site-ul Sursa: Date prelucrate și preluate de pe site-ul
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Populația ocupată
Populația ocupată cuprinde, conform metodologiei Anchetei statistice asupra forței de muncă în gospodării, toate
persoanele de 15 ani și peste care au desfășurat o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii de cel
puțin o ora (cel puțin 15 ore pentru lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați din agricultură anterior
anului 2011) în perioada de referință (o saptămână), în scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii, plata în
natură sau alte beneficii.
Incepând din anul 2011, lucrătorii pe cont propriu și
lucrătorii familiali neremunerați care lucrează în
agricultură sunt considerați persoane ocupate doar dacă
sunt proprietarii producției agricole (nu neapărat și ai
pământului) obținute și îndeplinesc una dintre următoarele
condiții:
a)producția agricolă este destinată, fie și măcar în parte,

vânzării sau schimbului în natura (troc);
b)producția agricolă este destinată exclusiv consumului
propriu dacă aceasta reprezintă o parte substanțiala a
consumului total al gospodăriei.
POPULAȚIA OCUPATĂ (PO)= Populația activă (PA) - Șomerii BIM

(So)
Populația inactivă
Populatia inactiva din punct de vedere economic

cuprinde toate persoanele care n-au lucrat nici cel
putin o ora si nici nu erau someri in perioada de
referinta, aflandu-se in una din urmatoarele situatii:
- elevi sau studenti;

- pensionari (de toate categoriile);
- casnice (care desfasoara numai activitati casnice in
gospodarie);
- persoane intretinute de alte persoane ori de stat sau care
se intretin din alte venituri (chirii, dobanzi, rente etc.).
Pana in anul 2003 au fost incluse de asemenea

persoanele absente de la domiciliu pentru un an si peste,
plecate in strainatate din diferite motive (la lucru, studii,
interes de afaceri, spitalizare etc.)
Șomerii
Somerii, conform definitiei internationale (BIM*), sunt persoanele in varsta de

15 - 74 ani care in cursul perioadei de referinta indeplinesc simultan
urmatoarele condiții:
- nu au un loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii
unor venituri;
- sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele doua saptamani
(inclusiv saptamana in care s-a desfasurat interviul), daca s-ar gasi imediat
un loc de munca.
- sunt in cautarea unui loc de munca, utilizand in ultimele 4 saptamani
(inclusiv saptamana de referinta) diferite metode active pentru a-l gasi:
 contactarea agentiei (nationale sau judetene) pentru ocuparea fortei de munca sau
a unei agentii particulare de plasare in vederea gasirii unui loc de munca,
 contactarea directa a patronilor sau a factorilor responsabili cu angajarea
 sustinerea unor teste, interviuri, examinari, demersuri pentru a incepe o activitate pe
cont propriu,
 publicarea de anunturi si raspunsuri la anunturi,
 studierea anunturilor din mica publicitate,
 apel la prieteni, rude, colegi, sindicate,
 alta metoda in afara celor mentionate;
*Conform criteriilor Biroului International al Muncii

Șomeri înregistrați
Începand cu 1 martie 2002 a intrat in vigoare Legea nr.

76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si
stimularea ocuparii fortei de munca. In sensul prevederilor
noii legi, somer inregistrat este persoana care indeplineste
cumulativ urmatoarele conditii:
a) este in cautarea unui loc de munca de la varsta de

minimum 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de
pensionare;
b) starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac
apta pentru prestarea unei munci;
c) nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau
realizeaza din activitati autorizate potrivit legii, venituri
mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta al
asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de
munca, in vigoare;
d) este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat
urmatoare daca s-ar gasi un loc de munca;
e) este inregistrata la Agentia Nationala pentru Ocuparea
Fortei de Munca.
Șomeri înregistrați la sfârșitul lunii în România Șomeri înregistrați la sfârșitul lunii în România
în anul 2011 în anul 2018
Decembrie Decembrie
Noiembrie Noiembrie
Octombrie Octombrie
Septembrie Septembrie
August August
Iulie Iulie
Iunie Iunie
Mai Mai
Aprilie Aprilie
Martie Martie
Februarie Februarie
Ianuarie Ianuarie
400000 200000 0 200000 400000 400000 200000 0 200000 400000

Males Females Males Females
Sursa: Date prelucrate și preluate de pe site-ul Sursa: Date prelucrate și preluate de pe site-ul http://statistici.insse.ro:8077/tempo-
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table online/#/pages/tables/insse-table
Nivel de instruire
La Rpl din 20 octombrie 2011 - 245,4 mii persoane

analfabete. Numărul persoanelor analfabete s-a redus
la jumătate faţă de cel înregistrat la recensământul din
anul 2002.
Sursa: Date prelucrate și preluate de pe site-ul

http://www.recensamantromania.ro/noutati/volumul-iii-populatia-stabila-
rezidenta-structura-social-economica/
În perioada dintre ultimele 2 recensăminte se poate constata o creştere a nivelului de instruire a populaţiei
stabile.
Nivel de instruire 2002 2011

Nivel superior (doctorat) 7,1% 12,6%
Nivel mediu (liceu) 21,4% 24,4%
Nivel scăzut (școala primară) 20,1% 14,2%
Persoanele fără şcoală absolvită reprezintă 3,0% din populaţia stabilă de
10 ani şi peste, în timp ce în anul 2002 acestea deţineau o pondere de
5,6%. Femeile deţin cu o frecvenţă mai ridicată o diplomă de studii
superioare decât în urmă cu 10 ani (ponderea femeilor cu studii
superioare a fost în 2011 de două ori mai mare decât cea înregistrată
larecensământul din 2002).
Un sfert dintre bărbaţi au absolvit studii liceale sau
gimnaziale. Ponderi calculate în număr persoane pentru
care starea civilă legală a fost disponibilă. Studiile
superioare se întâlnesc mai frecvent între persoanele
din mediul urban (22,4% din populaţia stabilă de 10 ani
şi peste care trăieşte în municipii şi oraşe deţine o
diplomă de studii superioare, faţă de 4,7% dintre
locuitorii comunelor). În schimb, în mediul rural sunt mai
frecvente persoanele cu nivel gimnazial de instruire
(36,6% faţă de 19,0% în mediul urban) şi cu studii
primare (20,9% faţă de 8,5%)
Etnie
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 18.884,8 mii persoane (din totalul celor 20.121,6 mii
persoane). S-au declarat români 16.792,9 mii persoane (88,9%).
Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere

a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 2,5% la 3,3%) şi o
descreştere a ponderii populaţiei de etnie germană (de la
0,28% la 0,20%).

Limba maternă
Potrivit liberei declaraţii a celor 18.891,6 mii persoane care au declarat limba maternă,
structura populaţiei stabile după limba maternă se prezintă astfel:
90,9%-limba română
Limbile turcă, tătară sau rusă reprezintă (fiecare) limba

maternă pentru o persoană din 1000. (An referință
2011)

Structura Structura confesională declarată a fost de 18.861,9 mii persoane din totalul
confesională populaţiei stabile și aceasta arată astfel:
86,5%- religie ortodoxă

http://www.recensamantromania.ro/noutati/volumul-iii-populatia-stabila-rezidenta-
structura-social-economica/
Nu există diferenţe semnificative între distribuţia femeilor şi bărbaţilor după religia declarată. Se pot observa însă
unele diferenţe în ceea ce priveşte distribuţia pe medii de rezidenţă. Ponderea persoanelor de religie ortodoxă este
uşor mai mare între persoanele din municipii şi oraşe (87,1%) faţă de cei care trăiesc în comune (85,7%).
Bibliografie
• http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table - site
accesat în data de 30.03.2020, ora 15:30
• http://www.recensamantromania.ro/noutati/volumul-iii-populatia-stabila-
rezidenta-structura-social-economica/ - site accesat în data de 30.03.2020, ora
16:00
• http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/REZULTATE-
DEFINITIVE-
RPL_2011.pdf?fbclid=IwAR1WoKoX3yrVkCXbF22y9L9LM9BhyfZJEzkIBfcBMCHwmq
texxS5vpaco7E – site accesat în data de 30.03.2020, ora 16:23
• Google Images – accesat în data de 30.03.2020, ora 16:47
Vă mulțumesc pentru atenție!
An a liz a t r a n s ve r s a lă
a m or t a lit ă ț ii
Pr of .univ.dr . Const anț a M IHĂESCU
Ce r e pr e z in t ă m or t a lit a t e a ?
M or t alit at ea = totalitatea deceselor survenite
în cadrul unei populații, delimitată după criterii
administrativ-teritoriale, într-o anumită
p e rioa d ă d e tim p (d e o b ice i, u n a n
ca le n d a ristic).
Evenim ent ul dem ogr af ic ca re fa ce o b ie ctu l în re gistră rii = “ decesul” ,

d e fin it ca în ce ta re a d e fin itivă a fu n cţiilor vita le d u p ă tre ce re a u n e i
a n u m ite p e rioa d e d e la n a şte re .
Cu m s e m ă s oa r ă pu t e r e a / in t e n s it a t e a
m or t a lit ă ț ii?
Int ensit at ea/ put er ea = r at a gener ală a
m or t alit ăț ii :
m g = ra ta ge n e ra lă a m o rta lită ţii;

M = e fe ctivu l p e rso a n e lo r ca re a u d e ce d a t în cu rsu l p e rio a d e i a n a liza te ;
P = e fe ctivu l m e d iu a l p o p u la ţie i în p e rio a d a a n a liza tă
Rat a gener ală a m or t alit ăţ ii - n u m ă ru l d e d e ce se la 1.000 lo cu itori (în p ro m ile )

As pe c t e im por t a n t e în An a liz a
t r a n s ve r s a lă a m or t a lit ă ț ii popu la ț ie i
1. M or t alit at ea specif ică pe m edii de r eziden ț ă, pe cat egor ii

socio-pr of esion ale și în pr of il t er it or ial
h t t ps:/ / in sse.r o/ cm s/ sit es/ def au lt / f iles/ f ield/ pu blicat ii/ even im en t e_dem ogr af ice_in _an u l_2022.pdf
2. M or t alit at ea specif ică pe sexe și pe vâr st e

3. M or t alit at ea specif ică pe cau ze de deces
4. Sezon alit at ea m or t alit ăț ii
5. M or t alit at ea in f an t ilă
Mor t a lit a t e a s pe c ific ă pe s e x e
Intensitatea m o rta lită ţii sp e cifice p e se xe :

- ra p o rta re a d e ce se lo r în re gistra te în râ n d u l
p e rso a n e lo r d e se x m a scu lin , re sp e ctiv fe m in in , în tr-o
a n u m ită p e rio a d ă d e tim p , la e fe ctivu l m e d iu a l
p e rso a n e lo r a p a rţin â n d fie că ru i se x:
- Raport de supramortalitate masculină

- Intensitatea mortalității specifice masculină este mai mare la toate
vârstele comparativ cu cea feminină
- Legătura dintre rata generală a mortalității mg și ratele specifice, în
Mor t a lit a t e a pe vâ r s t e
Vâr st a – variabilă fundamentală în analiza intensității

fe n o m e n u lu i d e m o rta lita te .
Co le ctivită ţile d e d e ce d a ţi, p re cu m şi co le ctivita te a p o p u la ţie i

d in ca re se re cru te a ză d e ce se le se u rm ă re sc stru ctu ra te p e
vâr st e sau gr upe de vâr st ă, în fu n cţie d e sco p u l a n a lize i.
Rat a specif ică de m or t alit at e a p o p u la ţie i la vâ rsta “x”

se d e te rm in ă p e b a za re la ţie i:
Este re co m a n d a b il ca a n a liza m o rta lită ţii
! sp e cifice p e vâ rste să fie co m b in a tă cu

a n a liza fe n o m e n u lu i p e se xe .
An a liz a de din a m ic ă a m or t a lit ă ț ii
popu la ț ie i
1. Se fo lo se ște m e to d a in d icilo r sta tistici sin te tici (d e d in a m ică ) cu d e sco m p u n e re a p e fa cto ri d e
in flu e n ță :
● Fa cto ri ca lita tivi
● Fa cto ri ca n tita tivi
● Fa cto ri stru ctu ra li
2. Se a so cia ză in d icilo r ca lcu la ți - in d ica to rii a b so lu ți a i d in a m icii (va ria ția a b so lu tă to ta lă cu

d e sco m p u n e re a p e fa cto rii d e in flu e n ță )
Me t ode s t a n da r diz a r e a r a t e lor ge n e r a le
de m or t a lit a t e
1. M et oda dir ect ă – m et oda st r uct ur ii st andar d
2. M et oda indir ect ă –m et oda m or t alit ăț ii st andar d
Este recomandabil ca analiza mortalităţii
! specifice pe vârste să fie combinată cu

analiza fenomenului pe sexe.
Mor t a lit a t e a pe c a u z e de de c e s
 De discutat documentul despre tranziția Mortalității populației la nivel global

și isto ric – p o sta t p e o n lin e .a se .ro
• Jo h n R. Wilm o th , Increase of Human Longevit y: Past , Present and Fut ure

De p a rtm e n t o f De m o gra p h y, Un ive rsity o f Ca lifo rn ia ,
Be rke le y In stitu te fo r Po p u la tio n a n d So cia l Se cu rity Re se a rch ,
To kyo , Ja p a n 22 De ce m b e r 2009
 De d iscu ta t p e d a te le re a le re ce n te – Mo rta lita te a p e ca u ze d e d e ce s -

Ro m â n ia 2022 – d in Even im en t e dem ogr af ice Rom ân ia 2022, pu blicaț ie
INS p o sta tă p e o n lin e .a se .ro
Vă m u lț u m esc pen t r u at en ț ie!
Increase of Human Longevity:
Past, Present and Future
John R. Wilmoth
Department of Demography
University of California, Berkeley
InsEtute for PopulaEon and Social Security Research

Tokyo, Japan
22 December 2009
Topics
• Historical increase of longevity
• Age paMerns of mortality
• Medical causes of death
• Social and historical causes
• Limits to the human life span?
• Future prospects
Historical Increase of Longevity
Life Expectancy at Birth, 1950-2009
Data source: United Nations, World Population Prospects: 2008 Revision, 2009
Life Expectancy at Birth, France, 1816-2007
Data source: Human Mortality Database, 2009 (www.mortality.org)

Life Expectancy at Birth,
France and India, 19th and 20th C.
Data sources: HMD, 2009; M. Bhat, 1989, 1998 & 2001; United Nations, 2009
Life Expectancy at Birth, 1950‐2007
W. Europe, USA, Canada, Australia, NZ, Japan

Historical mortality levels
Life expectancy Infant mortality rate
at birth (in years) (per 1000 live births)
Prehistoric 20-35 200-300

Sweden, 1750s 36 212
India, 1880s 25 230
U.S.A., 1900 48 133
France, 1950 66 52
Japan, 2007 83 <3
Source: J. Wilmoth, Encyclopedia of Population, 2003 (updated)
Age PaMerns of Mortality
Death Rates by Age, U.S., 1900 & 1995
Data source: Social Security AdministraEon, United States

DistribuEon of Deaths, U.S., 1900 & 1995

Probability of Survival, U.S., 1900 & 1995

Dispersion of Ages at Death vs. Life
Expectancy at Birth, Sweden 1751‐1995
70
80
60
70
Life Expectancy at Birth (in years)

Inter-quartile Range (in years)
50 Inter-quartile range
60
40
Life expectancy at birth 50
30
40
20 Women
Men 30
1751-55 1791-95 1831-35 1871-75 1911-15 1951-55 1991-95

Year
Source: J. Wilmoth and S. Horiuchi, Demography 36(4): 475-495, 1999

Medical Causes of Death
Death Rates (age‐adjusted), United States
300 900
Cardiovascular disease (deaths per 100,000)

Infectious disease
800
Infectious disease (deaths per 100,000)
250
700
200 600
500
150
400
Cardiovascular disease
100 300
200
50
100
0 0
1900 1910 1920 1930 1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000
Year
Source: D. Cutler et al., Journal of Economic Perspectives 20(3): 97-120, 2006
Medical Causes of Decrease in
InfecEous Disease Mortality
• CollecEve efforts to control the spread of
infecEon (sanitaEon, clean water, quaranEne)
• BeMer personal hygiene (cleanliness, avoiding
close contact with sick persons)
• AnE‐bacterial drugs (sulfonamides, anEbioEcs)
Medical Causes of Decrease in
Cardiovascular Disease Mortality
• Decline in cigareMe smoking
• Changes in diet, especially a reducEon in
consumpEon of saturated fat and cholesterol
• Medical intervenEons to control high blood
pressure and high cholesterol levels
• BeMer diagnosis and treatment of heart
disease and stroke
• More and beMer coronary‐care units and
emergency services
Cancers with InfecEous Causes*
Age-standardized death rates, 1959-2006
United States England & Wales France
1960 1970 1980 1990 2000 1960 1970 1980 1990 2000 1960 1970 1980 1990 2000
* Stomach, uterus, and liver

Source: O. Gersten, M. Barbieri and J. Wilmoth (in preparation)
Cancers with Non‐InfecEous Causes*
Age-standardized death rates, 1959-2006
United States England & Wales France
1960 1970 1980 1990 2000 1960 1970 1980 1990 2000 1960 1970 1980 1990 2000
* Lung, breast, colorectum, pancreas, esophagus, prostate and leukemia

Source: O. Gersten, M. Barbieri and J. Wilmoth (in preparation)
Medical Causes of Decrease
in Cancer Mortality
• BeMer control of infecEon (H. pylori,
human papilloma virus, hepaEEs)
• Decline in cigareMe smoking
• Improved treatment (surgery, chemotherapy)
• BeMer screening and earlier treatment
Epidemiologic TransiEons in Human History
Type of Society Major Cause of Death
HunEng and gathering External injuries
Agricultural InfecEous diseases
Industrial Cardiovascular diseases
High‐technology Cancers
Future Senescence (old‐age frailty)
?
Source: S. Horiuchi, in United NaEons, Health and Mortality: Issues of Global Concern, 1999
Social and Historical Causes
Why Mortality Falls over Time
Death
RecogniEon
ReacEon
ReducEon
Road France
Italy
Age-adjusted death rate (per 100,000)

Accident
Death Rates Czechoslovakia
5 Countries
1950‐1987 Norway
England & Wales
Source: F. Meslé,
Médicine/Science
13: 1008-1017, 1997
Year
Income and Life Expectancy
France Japan
Spain Italy
80 Mexico
China UK Germany
USA
Life expectancy at birth, 2000
70
Brazil
India
Argentina
Russia
Indonesia
60 Pakistan
Bangladesh
Gabon
Equatorial Guinea
50
Nigeria South Africa
Namibia
40 Botswana
0 10,000 20,000 30,000 40,000

GDP per capita, 2000, current PPP $
Source: A. Deaton, Journal of Economic Literature 41: 113-158, 2003

Major Social and Historical
Causes of Longevity Increase
• Increasing income (beMer nutriEon, housing)
• Science and technology
• ApplicaEon of science and technology
Major ScienEfic Breakthroughs
ScienEfic Discovery Impact on Mortality
ConfirmaEon of germ Helped spawn public health
theory of disease, 1880s movement of late 19th and
early 20th centuries
Discovery of anE‐bacterial Led to effecEve therapies
drugs, 1930s and 1940s and improved survival of
sick persons (all ages)
Development of effecEve Delayed onset of disease
therapies for cardiovascular and improved survival aeer
disease and some cancers, diagnosis (older adults )
late 1960s to the present
Limits to the Human Life Span?
Possible Limits
• Could there be some biological limit with
respect to the maximum life span?
– Logical difficulty of specifying an age that marks
the upper limit of the human life span
– World record life span has been increasing
– Maximum ages at death for individual countries
have been increasing
Jeanne
Calment
1875‐1997
ChrisEan
Mortensen
1882‐1998
Maximum Age at Death, Sweden, 1861‐2007
Source: Wilmoth et al., Science 289: 2366‐8, 2000 (updated)

Maximum Age at Death, Sweden, 1861‐2007
Source: Wilmoth et al., Science 289: 2366‐8, 2000 (updated)

Possible Limits (cont.)
• Could there be some biological limit with
respect to the average life span?
– Difficult to specify a lower bound (absolute
minimum) for age‐specific death rates
– Available data do not provide strong evidence
(thus far) for convergence to a limit
– Some countries with very low mortality (like Japan)
conEnue to make very rapid gains in longevity
Mean vs. Maximum Age at Death, Sweden

Summary of Longevity Trends
Summary of major trends in human
longevity in industrialized countries
Before 1960 After 1970
Average life span Increasing Increasing
rapidly moderately
Maximum life span Increasing Increasing

slowly moderately
Variability of life span Decreasing Stable

rapidly
Change (per decade) in key
mortality indicators, Sweden
1861-1960 1970-1999
Average life span 3.1 1.8
Maximum life span 0.4 1.5
Inter-quartile range -5.8 -0.3

Future Prospects
Expected Trends in
Life Expectancy at Birth
2009 2029 2049
WORLD 68 72 76
More developed regions 77 81 83
Australia 82 84 86
France 81 84 86
Japan 83 85 87
United States 79 82 83
Less developed regions 66 71 75
Brazil 73 77 80
China 73 77 79
India 64 70 74
Nigeria 48 55 63
Source: United Nations, World Population Prospects: 2008 Revision, 2009
Lessons of History
• Mortality decline results from a deep human
desire for longer life
• Past increase was due to many causes acEng
simultaneously or in sequence
• No one factor caused the increase in the past;
probably no one factor can stop the increase
in the future
• With conEnuing economic growth and
poliEcal stability, there are no obvious limits
to future gains in human longevity
The End

Cursuri Demografie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri Demografie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DEMOGRAFIE

Curs pentru studenţii de la CSIE

Departamentul de Statistică Bucureşti

Utilitatea cursului – pentru

 Graziella Caselli, Jacques Vallin, and Guillaume

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu

Alţiautori: Vladimir Trebici, Vasile Gheţău, Dumitru

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu

 Istoria popularii Terrei

 Tablou demografic al Romaniei

 Activitate pe parcurs: Condiţii de intrare în examen

Posibil Extrabonus - cercetare (participare la

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu

 SUSȚINERE ORALĂ - EXAMEN

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu Academia de Studii Economice Bucureşti 9

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu Academia de Studii Economice Bucureşti 10

➢ Scurt istoric al ştiinţei

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu

•« temelia » construcţiei ştiinţifice a Demografiei - secolele al

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu

•Părintele Demografiei ca știință - John Graunt

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu

John Graunt –personalitate respectată şi influentă în

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu Academia de

• Cartea lui Graunt a șocat!!!!!!!!!!!!!!!:

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu

Nașul „demografiei” - Achille Guillard, cu lucrarea „Eléments

 Dicţionarul demografic multilingv - O.N.U

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu

evenimentul demografic - unitatea

fenomenul demografic - numărul total al

procesul demografic - modificarea în timp

 2. Demografia = ştiinţă socială

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu Academia de Studii

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

Sexe Vârste Etnie,

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

 EP calculat – 1 ianuarie, 1 iulie

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

 pe forme de relief etc. - corelaţia dintre nivelul

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

[1] Sursa: http://www.insse.ro/RPL2002INS/vol1/listagraficeV1.htm.

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

 Evoluţia structurii pe vârste

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

 procesul de îmbătrânire demografică a populaţiei