CONFIRMAT APROBAT

la şedinţa Senatului Universităţii la ședința Consiliului Facultății

Academiei de Ştiinţe a Moldovei Științe Socioumanistice
nr. _______________________ nr. _______________________
din „____”_____________2013 din „____”_____________2013

Preşedinte ________________ Preşedinte ________________

AVIZAT

la şedinţa Biroului Consiliului Suprem

pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică
nr. ________________________
din „____”___________________2014
Preşedinte ______________________

DOSAR

pentru autorizarea programului de master

COMUNICARE ŞI MEDIERE INTERCULTURALĂ

(MC)
ELABORAT
Catedra Filosofie, Istorie şi Metodologia cercetării
Facultatea Ştiinţe Socioumanistice, UnAŞM

RESPONSABILI DE PROGRAM
Şef catedră, doctor habilitat, prof. univ., Gh. Bobînă
Decan Facultatea Ştiinţe Socioumanistice, dr., conf. univ., R. Ciobanu

2
 ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN PREGĂTIREA SPECIALIŞTILOR

Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei (UnAŞM) este o instituţie de învăţământ

superior care, în calitate de persoană juridică, îşi desfăşoară activitatea în baza legislaţiei Republici
Moldova, a actelor normative ale Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova şi ale Academiei
de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), a Statutului UnAŞM, fiind finanţată din bugetul de stat şi din
venituri proprii.
UnAŞM a fost creată prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 1093-IV din
23.04.2007 (Monitorul Oficial nr. 57-59/276 din 27. 04. 2007), în temeiul art. 88 lit. j) şi al art. 94
alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova, precum şi al art. 401 alin. (8) din Legea
învăţământului, ca centru de interes naţional, în care se îmbină şi se dezvoltă armonios activităţile
de învăţământ, cercetare ştiinţifică, inovare şi cultură.
Misiunea universităţii rezidă în dezvoltarea şi implementarea programelor de studii
performante la toate ciclurile pregătirii universitare şi postuniversitare, generarea capacităţilor de
cercetare şi inovare, atragerea în cercetare a celor mai buni tineri specialişti, care dispun de un
potenţial ridicat de pregătire profesională.
UnAŞM activează în strânsă colaborare cu institutele de cercetare ale AŞM în cadrul cluster-
ului educaţional-ştiinţific „UnivER SCIENCE”, constituit în anul 2008 printr-un acord de
asociere. Cluster-ul serveşte drept punte de legătură dintre procesul de instruire şi mediul
academic. Prin contribuţia acestuia la realizarea programelor de instruire, potenţialul uman de
calificare înaltă şi baza tehnico-materială corespunzătoare, UnAŞM capătă o nouă dimensiune
europeană în pregătirea profesională a studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor.
Astăzi, comunicarea interculturală este un fenomen generalizat, o experienţă pe care, într-
o anumită măsură, o trăieşte oricare om. Întâlnirea cu o cultură străină sau cel puţin cu anumite
manifestări ale ei se produce chiar şi pentru cel mai puţin dispus să plece în altă țară. În cadrul
social actual al RM, problematica comunicării interculturale este una nu doar de actualitate, dar și
de practică socială. Problema migrației, problema demografică, criză identitară etc. dictează un
nou mod de abordare a esenței umane și de practicare a comunicării interumane sociale, care în
prezent se manifestă prin diversitatea ei culturală. Astfel, conceptele de multiculturalitate,
interculturalitate, transculturalitate sunt tot mai frecvente atât în discursul ştiinţific, cât şi în
limbajul cotidian.
Problematica anunțată de programul de master, are o motivație dublă: dezvăluirea cadrului
teoretic al vastului domeniu al comunicării interculturale și însușirea abilităților practice pentru
aplicarea cunoștințelor în cadrul diverselor tipuri de activități practice profesionale și sociale.
Interculturalitatea (în sens descriptiv) este o realitate a zilelor noastre, de aceea nu se pune
întrebarea dacă ea este posibilă, ci cum este ea posibilă. La aceasta și multe astfel de întrebări,
3
oferă răspunsuri programul de masterat Comunicare și mediere interculturală, care prevede
conștientizarea fenomenelor ce iau naştere la întâlnirea dintre culturi, oferă soluții de depășire a
diverselor situații-problemă ce apar în acest context, determină creșterea competenței
comunicaționale a persoanelor, contribuie la însușirea diverselor mecanisme de depășire a
barierelor în comunicarea interculturală, formează specialiști pentru domenii de activitate orientate
spre eficiență socială, comunicare profesională, ONG-uri ș.a.
În prezent, сompetenţa interculturală - capacitatea de a comunica adecvat şi acţiona
eficient în raport cu o persoană marcată de o cultură străină, este tot mai mult căutată pe piaţa
muncii în toate domeniile profesionale. Prin latura sa cognitivă şi afectivă, competenţa
interculturală oferă modalități eficiente de soluționare a conflictelor lumii interculturale, dar și
pluriculturale. Ca și orice altă competență, competenţa interculturală poate fi sporită prin educaţie,
în sens larg, aceasta având semnificația de prelucrare a „experienţei de viaţă interculturală”, adesea
dominate de situații conflictuale, crize identitare ș.a. în care importantă este și modalitatea de
depășirea a acestor situații. În acest context de importanță majoră sunt abilitățile practice a
diverșilor actori sociali, angajați ai structurilor sociale de a face față situațiilor problemă, de a
poseda cunoștințele și abilitățile necesare de a soluționa, prin utilizarea metodelor alternative,
problemele apărute la nivel de comunicare interculturală, pentru a nu permite degradarea acestora
în conflict.
Reieșind din cele expuse, este oportună oferirea unui program de masterat Comunicare și
mediere interculturală (MC) în scopul pregătirii unor specialiști capabili de a elabora și
implementa politici și strategii în domeniul comunicării și medierii interculturale, de a valorifica
comunicarea umană prin raportare la un nivel transnațional, multi- și policultural, a manifesta
interes pentru alte culturi, dar și pentru cultura națională și de a manifesta responsabilitate în
depășirea amiabilă a diverselor situații de natură divergentă.
Pentru a asigura o calitate înaltă a realizării programului de masterat propus este necesară o
interacțiune bine fundamentată din punct de vedere informațional, de aceea în realizarea
programului vor fi implicați specialiști cu experiență care activează în mai multe instituții ale
AȘM: Institutul de Istorie al AŞM, Institutul de Cercetări Politice și Juridice al AŞM, Institutul de
Filologie al AŞM, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM etc.

NOTĂ EXPLICATIVĂ

4
 Programul de studiu la masterat Comunicare şi mediere interculturală (MC) este preconizat
pentru absolvenţii ciclului I de studii universitare, deţinători ai diplomelor de licenţă la
specialităţile cu profil socioumanistic: Filosofie, Politologie, Relaţii internaţionale, Sociologie,
Istorie precum şi la specialităţile Limbi şi literaturi, Activitate editorială, Biblioteconomie,
Jurnalism, Comunicare şi PR , Psihologie, Drept.
Programul de masterat Comunicare şi mediere interculturală prevede aprofundarea
cunoştinţelor teoretice în domeniul comunicării și medierii interculturale ca parte integrantă a
domeniului socio-uman ale căror baze au fost obţinute la ciclul I; studierea detaliată a tehnicilor
moderne de investigare în domeniile Ştiinţe umanistice şi Ştiinţe sociale. Pentru realizarea unei
abordări complexe a procesului de instruire prin cercetare în cadrul studiilor de masterat,
programul prevede următoarele discipline fundamentale: Interculturalitatea şi problemele lumii
contemporane, Legislaţie şi context cultural în mediere, Teoria și metodologia cercetării.
Disciplinele de specialitate: Practici contemporane de comunicare, Ştiinţa şi tehnica comunicării
interculturale, Societatea contemporană şi conflictele, Comunicarea interculturală în mediere şi
negociere, Gestionarea comunicării în situaţii de criză, Retorică şi argumentare în mediere şi
negociere, Comunicare interculturală şi discurs în spaţiul european etc. au menirea de a forma
competenţele profesionale practice ale absolventului programului de masterat.
Programul de masterat Comunicare şi mediere interculturală preconizează cunoaşterea şi
însuşirea tehnicilor de investigare la nivelul fenomenelor caracteristice comunicării interculturale
şi medierii, ilustrând prin aceasta dinamismul proceselor sociale în general, dar şi unele manifestări
specifice dictate de realitatea zilelor noastre. Integrarea studiilor teoretice în contextul social
pragmatic este o altă dimensiune, caracteristică ştiinţelor sociale și umanistice contemporane, care
îşi găseşte expresie în conţinutul acestui program ce urmăreşte şi învăţarea tehnicii, mecanismului
de depăşire a situaţiilor de criză și soluţionare a conflictelor etc. Programul este orientat, pe lângă
obținerea cunoștințelor teoretice, spre formarea abilităţilor practice şi metodologice în scopul
realizării pe piaţa muncii a unor sarcini profesionale din domeniul relațiilor interculturale, medierii
interculturale, drept, demografie, sociologie, filosofie, culturologie. Absolvenţii programului de
master Comunicare şi mediere interculturală vor putea activa în calitate de experți pe probleme
de comunicare, analiști în cadrul social policultural, negociatori în cadrul diverselor organizații
comerciale sau ONG-uri, membri a grupurilor de lucru pentru soluționarea situațiilor de criză, etc.
De asemenea, cei mai buni absolvenţi ai programului de masterat vor avea posibilitatea să se
includă în echipele institutelor de cercetare ale AȘM și să-şi continue investigațiile în cadrul
studiilor de doctorat la Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei sau alte instituții superioare
de învățământ.

5
 MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI
UNIVERSITATEA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

CONFIRMAT APROBAT

la şedinţa Senatului Universităţii la şedinţa Consiliului Facultăţii

Academiei de Ştiinţe a Moldovei Ştiinţe Socioumanistice
nr. _______________________ nr. _______________________
din „____”_____________2013 din „____”_____________2013

Preşedinte ________________ Preşedinte ________________

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Domeniul general de studiu (codul şi denumirea) – 34. Ştiinţe ale comunicării

Program de masterat (denumirea) - Comunicare şi mediere interculturală (MC)

Numărul total de credite de studiu – 120

Titlul obţinut – Master în Ştiinţe ale comunicării

Forma de organizare a învăţământului – de zi

6
ELABORAT
Catedra Filosofie, Istorie şi Metodologia cercetării
Facultatea Ştiinţe Socioumanistice, UnAŞM

RESPONSABILI DE PROGRAM
Şef catedră, doctor habilitat, prof. univ., Gh. Bobînă
Decan Facultatea Ştiinţe Socioumanistice, dr., conf. univ., R. Ciobanu

7
 CONŢINUTUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

inclusiv

Nr. credite
individual

Forma de
Total ore

evaluare
Cod Denumirea unităţii de curs

Contact

Lucrul
direct
Semestrul I
F.01.O.001 Problemele lumii contemporane şi 150 40 110 E 5
interculturalitatea
S.01.O.002 Teoria şi practica comunicării interculturale 150 40 110 E 5
S.01.O.003 Identitate socială și comunicare interculturală 150 40 110 E 5
S.01.A.004 Societatea contemporană şi conflictele 150 40 110 E 5
S.01.A.005 Managementul proiectelor 150 40 110 E 5
S.01.A.006 Proprietatea intelectuală 150 40 110 E 5
Total 900 240 660 5E 30
Semestrul II
F.02.O.007 Mediere şi negociere în comunicarea interculturală 150 40 110 E 5
F.02.O.008 Legislaţie şi context cultural în mediere 150 40 110 E 5
F.02.O.009 Metode şi tehnici de mediere a conflictelor 150 40 110 E 5
F.02.O.010 Cultură şi civilizaţie europeană 150 40 110 E 5
S.02.O.011 Cultură şi comunicare în mediere şi negociere 150 40 110 E 5
S.02.O.012 Gestionarea comunicării în situaţii de criză 150 40 110 E 5
Total 900 240 660 5E 30
Semestrul III
F.03.O.011 Teoria şi metodologia cercetării 300 80 220 E 10
S.03.O.012 Retorică şi argumentare în mediere şi negociere. 150 40 110 E 5
S.03.A.013 Comunicare şi discurs în spaţiul european 150 40 110 E 5
Practica de specialitate 300 300 1C 10
Total 900 160 740 3E 30
Semestrul IV
Teza de master 900 900 E 30
14E/
Total 3600 640 2960 120
1C

CALENDARUL ACADEMIC
Anul Activităţi didactice Sesiuni de examene Practica Vacanţe
de Sem. I Sem. II Iarnă Vară Iarnă Primăvară Vară
studii
I 15 15 2 2 - 3 1 14
II 15 15 2 - 5 3 1 -
STAGIILE DE PRACTICĂ

Nr. Stagii de practică Sem. Nr. săptămâni Ore Perioada Număr de credite
d/o
1 Practica de specialitate III 5 300 Noiembrie-decembrie 10

8
 MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI
UNIVERSITATEA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

CONFIRMAT APROBAT

la şedinţa Senatului Universităţii la şedinţa Consiliului Facultăţii

Academiei de Ştiinţe a Moldovei Ştiinţe Socioumanistice
nr. _______________________ nr. _______________________
din „____”_____________2013 din „____”_____________2013

Preşedinte ________________ Preşedinte ________________

OFERTA PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Domeniul general de studiu (codul şi denumirea) – 34. Ştiinţe ale comunicării

Program de masterat (denumirea) - Comunicare şi mediere interculturală (MC)

Numărul total de credite de studiu – 120

Titlul obţinut – Master în Ştiinţe ale comunicării

Forma de organizare a învăţământului – de zi

9
ELABORAT
Catedra Filosofie, Istorie şi Metodologia cercetării
Facultatea Ştiinţe Socioumanistice, UnAŞM

RESPONSABILI DE PROGRAM
Şef catedră, doctor habilitat, prof. univ., Gh. Bobînă
Decan Facultatea Ştiinţe Socioumanistice, dr., conf. univ., R. Ciobanu

10
 Ore

Nr. credite
Forma de
Total ore

evaluare
individual
*Denumirea unităţii de curs

Contact

Studiu
direct
Discipline fundamentale (F.O.)
300 80 220 E 10
Teoria şi metodologia cercetării ştiinţifice
150 40 110 E 5
Mediere şi negociere în comunicarea interculturală 300 80 220 E 10
Legislaţie şi context cultural în mediere 150 40 110 E 5
Metode şi tehnici de mediere a conflictelor 150 40 110 E 5
Cultură şi civilizaţie europeană 150 40 110 E 5
Problemele lumii contemporane şi interculturalitatea 150 40 110 E 5
Discipline de specialitate obligatorii (S.O.)
300 80 220 E 10
Teoria şi practica comunicării interculturale
150 40 110 E 5
300 90 210 E 10
Cultură şi comunicare în mediere şi negociere
150 40 110 E 5
Gestionarea comunicării în situaţii de criză 150 40 110 E 5
Retorică şi argumentare în mediere şi negociere 150 40 110 E 5
Identitate culturală și comunicare interculturală 150 40 110 E 5
Bariere în comunicarea interculturală 150 40 110 E 5
Cunoaştere, comunicare şi critică raţională 150 40 110 E 5
Discipline de specialitate opţionale (S.A.)
Proprietatea intelectuală 150 40 110 E 5
Societatea contemporană şi conflictele 150 40 110 E 5
Comunicare şi discurs în spaţiul european 150 40 110 E 5
Managementul proiectelor 150 40 110 E 5
Discipline la libera alegere (L.A.)
Bariere în comunicarea interculturală şi în rezolvarea conflictelor 150 30 120 E 5
Comunicarea nonverbală în mediere şi negociere 150 30 120 E 5
Globalizare şi identitate culturală 150 30 120 E 5
Discurs şi argumentare 150 30 120 E 5
Valori politice ale integrării europene şi geopolitica Europei 150 30 120 E 5
Interculturalitate si integrare europeană 150 30 120 E 5
Redactarea textului ştiinţific 150 30 120 E 5
Practica de specialitate 300 300 10
Teza de master 900 900 E 30

CALENDARUL ACADEMIC
Anul de Activităţi didactice Sesiuni de examene Vacanţe
studii Sem. I Sem. II Iarnă Vară Iarnă Primăvară Vară
I 15 15 2 2 3 1 14
II 15 15 2 3 1
STAGIILE DE PRACTICĂ
Stagii de practică Sem. Nr. Ore Perioada Număr de credite
săptămâni
Practica de III 5 300 noiembrie - decembrie 10
specialitate

*Notă: masteranzilor li se oferă oportunitatea de constituire a traseelor de formare profesională în funcţie de

aspiraţii şi perspective de angajare în câmpul muncii, prin selectarea unităţilor de curs din oferta generală a
planului de învăţământ.
11
 FINALITĂŢILE PRECONIZATE PENTRU PROGRAMUL DE STUDII LA
MASTER DE CERCETARE: COMUNICARE ŞI MEDIERE INTERCULTURALĂ
Competenţe specifice
La finalizarea studiilor, absolventul va fi capabil:
 să opereze cu aparatul epistemologic specific
domeniului studiat în rezolvarea de probleme,
în evaluarea argumentelor, examinarea şi
selecţia materialului faptic;
 să identifice zonele de tangenţă, dar şi de
contrast a două sau mai multe culturi;
 să realizeze cercetări independente în
probleme din domeniul comunicării
interculturale şi a medierii ca practici actuale,
datele fiind expuse coerent, adecvat şi
argumentat în discursuri scrise şi orale;
 să îmbine metode sincronice şi diacronice în
studierea comparativă a diverselor practici de
comunicare raportate unor culturi specifice;
 să stabilească corelaţia dintre cadrul cultural
comunicaţional autohton cu cel din afară
 să propună idei originale în soluţionarea
unor probleme legate de crizele
contemporane, incluziune socială,
comunicare interculturală, negociere, etc.
 să recunoască şi să descrie modele culturale
şi de comunicare şi mediere interculturală,
aplicate în spaţiul comunitar european, să
identifice valorile europene prezente în
cultura naţională;
 să analizeze probleme specifice ale politicii şi
planificării dezvoltării culturale în formatul
UE-RM, să prezinte un model de analiză a
eficienţei comunicaţionale şi a medierii;
 să promoveze în societate toleranţa faţă de
varietatea formelor, ideilor, mentalităţilor şi a
confesiunilor;
 să aplice realizările ştiinţifice din alte domenii
la investigaţiile ce ţin de comunicarea
interculturală şi mediere;
 să elaboreze o teză de masterat cu o tematică
actuală, fundamentată ştiinţific şi cu propuneri
cu caracter teoretico-aplicativ;
 să utilizeze cunoştinţele de specialitate pentru
explicarea şi interpretarea unor situaţii noi.
12
Competenţe generale
 conştientizarea necesităţii comunicării şi
medierii interculturale în realităţile
contemporane;
 cunoaşterea şi promovarea valorilor
culturale naţionale şi europene;
 sesizarea importanţei majore a comunicării
interculturale şi a medierii în contextul
globalizării;
 cunoaşterea principiilor şi metodelor
tradiţionale şi moderne de cercetare şi
interpretare a cunoştinţelor însuşite în
practică;
 dezvoltarea capacităţii de dialog
intercultural, interacţionare şi relaţionare
optimă, pozitivă, constructivă cu semenii
pentru a dezvolta capacitatea de formare a
unei conştiinţe şi atitudini coerente în noul
context european, multilingv şi
multicultural;
 includerea noilor cunoştinţe în propriul
sistem de valori;
 aprecierea importanţei teoretice şi practice
a disciplinelor predate, deschiderea către
inter - şi transdisciplinaritate;
 estimarea importanţei realizărilor ştiinţelor
socioumanistice pentru soluţionarea
conflictelor din lumea contemporană;
 capacitatea de a gândi critic, a analiza şi
sintetiza materia însuşită,
 realizarea creativă a propriului potenţial
intelectual prin planificarea coerentă a
activităţilor profesionale şi de cercetare;
 dezvoltarea spiritului ştiinţifico-critic în
cazul abordării unor probleme cu caracter
intercultural;
 stimularea interesului pentru cunoaştere;
 capacitatea de a realiza comunicarea şi
medierea în cadrul social actual.
 ASIGURAREA DIDACTICĂ A PROGRAMULUI

PUBLICAŢII

Modulul/disciplina: Cultură şi civilizaţie europeană

Bălan-Mihailovici A. Istoria culturii şi civilizaţiei creştine. Bucureşti, 2006.
Drâmba O. Istoria culturii şi a civilizaţiei. Vol. 1-3. Bucureşti, 1996-2000.
Husar Al. Ideea europeană sau noi şi Europa (istorie, cultură, civilizaţie). Iaşi, 1993.
Negulescu P. Geneza formelor culturii: priviri critice asupra factorilor ei determinanţi.
Bucureşti, 1984.
Noica C. Modelul cultural european. Bucureşti, 1993.
Lotman I. Cultură şi explozie. Bucureşti-Piteşti, 2004.
Popa G. Istoria culturii şi civilizaţiilor. Bucureşti, 1997.
Ionescu-Ruxăndoiu L. Sociolingvistica şi globalizarea. Bucureşti, 2001.
Heitman C. Limba şi politica în Republica Molodova. Chişinău, 1998.
Moldovanu Gh. Politică şi planificare lingvistică. Chişinău, 2007.
Bobână Gh. Umanismul in cultura româneasca din secolul al XVII-lea – începutul secolului al
XVIII-lea. Chișinau, Editura Epigraf, 2005.
Modulul/disciplina: Problemele lumii contemporane şi interculturalitatea
Iliuţ P. Abordarea calitativă a socioumanului. Iaşi, Ed.Polirom, 1997.
Dubuisson D. De la uvertură la finalul Mitologicelor. Mitologii ale secolului XX. Dumézil, Lévi-
Strauss, Eliade. Iași:Polirom, 2003.
Foucault M. Cuvintele şi lucrurile. Bucureşti: Editura Univers, 1996.
Troc G. Postmodernismul în antropologia culturală. Iaşi: Editura Polirom, 2005.
Mihu A. Antropologie culturală. Bucureşti, 2005.
Beck U.Ce este globalizarea? Erori ale globalismului, răspunsurile la globalizare. Bucureşti,
2003.
M. Dinu. Globalizarea şi aproximările ei. Bucureşti, 2004.
A.Marga. Filosofia unificării europene. Cluj-Napoca, 2006.
Modulul/disciplina: Teoria comunicării interculturale
Spînu S. Dimensiunea politicilor culturale ale Republicii Moldova în contextul relaţiilor
internaţionale. Management Intercultural. Iaşi, Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013.
J. J. Van Cuilenburg, O. Scholten, G. W. Noomen, Ştiinţa comunicării. Bucureşti: Editura
Humanitas, Bucureşti, 1998.
Schramm W. Procesul comunicării. Bucureşti: Editura Eminescu, 1987.
Tran V., Stăncigelu I. Teoria comunicării. Bucureşti: Editura SNSPA, 2003.
McQuail D. Comunicarea. Iaşi: Institutul European, 1999.
Dicţionar de conducere şi organizare. Bucureşti: Editura Politică, 1985.
Modulul/disciplina: Teoria şi metodologia cercetării
Enăchescu C. Tratat de teoria cercetării ştiinţifice. Iaşi, 2005.
Mihai N. Introducere în filosofia şi metodologia ştiinţei. Chişinău: Editura ARC, 1996.
Ţapoc V., Capcelea V. Cercetarea ştiinţifică. Chişinău: Editura ARC, 2008.
Ţapoc V. Teoria şi metodologia ştiinţelor contemporane: concepte şi interpretări. Chişinău,
2005.
Russ Jacqueline. Metode în filosofie. București: Editura Univers Enciclopedic, 1999.
Vasile Mihai D. Filosofia tehneștiinței. O provocare în ontologia umanului. București: Editura
Paideia, 2003.
Dogan Matte Pahre Robert. Noile științe sociale. Interpretarea disciplinelor. Editura Alternative,
1997.
Andronescu Ş. Tehnica scrierii academice. Bucureşti, 1997.
Gherghel N. Cum scriem un articol ştiinţific. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1996.
13
Modulul/disciplina: Comunicare interculturală şi discurs în spaţiul european
Noica C. Modelul cultural european. Bucureşti, 1993.
Dobrescu Paul, Bârgăoanu Alina. Mass-media şi societatea. Bucureşti: Comunicare.ro, 2003.
Ficeac Bogdan. Tehnici de manipulare. Bucureşti: Editura Nemira, 1998.
McNair Brian. Introducere în comunicarea politică. Iaşi: Polirom, 2007.
Moraru Victor. Mass-media vs politica. Chişinău: USM, 2001.
Mucchielli Alex Comunicarea in instituţii şi organizaţii. Iaşi: Polirom, 2008.
Ramonet. Ignacio Tirania comunicării. Bucureşti: Doina, 2000.
Roventa-Frumuşani Daniela. Analiza discursului. Ipoteze şi ipostaze. Bucureşti: Tritonic, 2004.
Slama-Cazacu Tatiana. Stratageme comunicationale si manipularea. Iaşi: Polirom, 2000.
Modulul/disciplina: Mediere şi negociere în comunicarea interculturală
Tomasello M. Origins of Human Communication. Cambridge, Massachusetts: MIT Press, 2008.
Marinescu V. Introducere în teoria comunicării. Bucureşti: Editura Triton, 2003.
Dinu M. Comunicarea. Bucureşti: Editura Algos, 2000.
Pruteanu Şt. Manual de comunicare şi negociere în afaceri. Partea I. Iaşi: Editura Polirom, 2000.
McQuail D., Windahl S. Modele ale comunicării. Bucureşti: Editura SNSPA, 2001.
Marinescu V. Introducere în teoria comunicării. Bucureşti Editura Tritonic, 2003
Modulul/disciplina: Societatea contemporană şi conflictele
Pascaru A. Societatea între conciliere şi conflict. Cazul R. Moldova. Chişinău, 2000
Cornelius H. Ştiinţa rezolvării conflictelor. Bucureşti, 1996.
Succesul în negocieri. Cluj-Napoca, 1995.
Pascaru A. Introducere în sociologia organizaţiilor. Chişinău, 1998.
Melnikov M. Conflictologie aplicată. (– http://www.ijc.md/
Уткин Е.А. Конфликтология. Теория и практика. Москва, 1998
Modulul/disciplina: Retorică şi argumentare în mediere şi negociere.
Mihai Gh. Retorica tradiţională şi retorici moderne. Bucureşti: Editura All, 1998
Ciobanu R. Logica şi teoria argumentării. Chişinău, 2013.
Larson Ch. U. Persuasiunea. Receptare şi responsabilitate. Iaşi, 2003.
Lo Cascio Vincenzo. Gramatica argumentării. Bucureşti, 2002.
McCroskey James C. Rhetorical Communication (Eighth Edition). Boston, London, Toronto,
Sydney, Tokyo, Singapore: Allyn and Bacon, 2001.
Movilă M. Retorică. Curs. Iaşi, 1996.
Sălăvăstru C. Teoria şi practica argumentării. Iaşi, 2003.
Slama-Cazacu T. Stratageme comunicaţionale şi manipularea. Iaşi, 2000.
Teodorescu Gh. Putere, autoritate şi comunicare politică. Bucureşti, 2000.
Warburton N. Cum să gândim corect şi eficient. Bucureşti, 1999.
Modulul/disciplina: Gestionarea comunicării în situaţii de criză
Mucchielli A. Arta de a influenţa. Iaşi: Editura Polirom, 2002
Beciu C. Politica discursivă. Iaşi, 2000.
Ficeac B. Tehnici de manipulare. Bucureşti, 1998
Lohisse J. Comunicarea. De la transmiterea mecanică la interacţiune. Iaşi: Editura Polirom,
2002,
Modulul/disciplina: Metode şi tehnici de mediere a conflictelor
Pruteanu Şt. Manual de comunicare şi negociere în afaceri. Iaşi:Editura Polirom, 1998.
Rouquette M.-L. Despre cunoaşterea maselor. Iaşi: Editura Polirom, 2002.
Boza M., Atitudinea şi schimbarea atitudinii, în A. Nicolau., Manual de psihologie socială. Iaşi:
Editura Polirom, 2003
Moscovici S. Toward a theory of conversion behavior. în L. Berkowitz. Advances in
Experimental Social Psychology. Vol.13, 1980.
Boncu Şt. Psihologia influenţei sociale. Iaşi: Editura Polirom, 2002.
PERSONALUL DIDACTIC, POTENŢIALI TITULARI AI CURSURILOR
14
Nume, prenume Grad ştiinţific şi titlul Modulul / disciplina
didactic
Gh. Bobînă Dr. hab., prof.univ. Teoria şi metodologia cercetării

A. Pascaru Dr. hab., conf.cercet. Societate contemporană şi conflictele

Comunicare interculturală şi discurs în
V. Moraru Dr. hab., prof. univ. spaţiul european
Metode şi tehnici de mediere a conflictelor
Retorică şi argumentare în mediere şi
negociere
T. Cristei Dr., conf. univ. Cultură şi comunicare în mediere şi
negociere

Managementul proiectelor
S. Spînu Dr., conf. univ. Cultură şi civilizaţie europeană
Practici contemporane de comunicare
Cultură şi comunicare în mediere şi
A. Antoci Dr., conf. univ.
negociere
Problemele lumii contemporane şi
Gr. Vasilescu Dr.hab., prof. univ.
interculturalitatea
Mediere şi negociere în comunicarea
R. Rusu Dr., conf. univ. interculturală
Legislaţie şi context cultural în mediere
R. Ciobanu Dr., conf. univ. Teoria şi practica comunicării interculturale
A. Stafii Dr., conf. univ Gestionarea comunicării în situaţii de criză

15
 ACTIVITĂŢI ŞTIINŢIFICE RELEVANTE ÎN DOMENIU

Pregătirea specialiştilor în domeniul ştiinţelor socioumanistice este dictată atât de exigenţele şi

imperativele timpului în care trăim, cât şi de progresul tehnico-ştiinţific al societăţii contemporane.
Mai mult, dacă în mod curent îmbinarea „ştiinţe socioumanistice” este deja obişnuită, la nivel de
domeniu de studiu, această abordare integrată, în Republica Moldova, nu se practică.
În cadrul programului de masterat Comunicare şi mediere interculturală se urmăreşte
pregătirea unor specialişti cu orizont larg, care vor poseda cunoştinţe vaste, constituind bazele teoretice
ale ştiinţei comunicării într-un cadru inter- şi multicultural, abilităţi de aplicare a metodelor şi
procedeelor practice moderne de investigare la acest nivel, vor putea realiza un act de mediere la nivel
intercultural. Acest program de master este fundamentat şi de procesele şi fenomenele din cadrul social
politic şi economic al RM. Orientarea oficială a ţării spre împărtăşirea valorilor Europene, fenomenul
migraţiei, conflictele cu caracter naţional, religios etc. solicită pregătirea specialiştilor competenţi în
problemele în cauză.
Masteranzii vor avea posibilitatea să-şi elaboreze tezele de magistru, optând pentru una dintre
direcţiile de cercetare în care activează specialiştii institutelor de profil:
 Conexiunea valorilor naţionale cu cele general - umane din Republica Moldova în
contextul noii vecinătăţi cu Uniunea Europeană.
 Dezvoltarea umană în condiţiile transformării societăţii: aspecte sociale.
 Eficientizarea sistemului politic şi asigurarea coeziunii sociale în Republica Moldova
din perspectiva integrării europene.
 Transformări demografice şi influenţa lor asupra relaţiilor familiale: probleme medico-
sociale, demografice şi socio-psihologice.
 Consolidarea societăţii din Republica Moldova în contextul integrării europene.
 Cercetarea culturii tradiţionale, diversităţii biologice şi paleontologice cu scopul
completării colecţiilor muzeale, tezaurizării, conservării, valorificării ştiinţifice şi
promovării patrimoniului cultural şi natural al Republicii Moldova.
 Valorificarea istoriei în contextul civilizaţiei europene, căile de consolidare şi
dezvoltare a statului de drept din perspectiva integrării europene.
 Literatura română si folclorul. Limba româna sub aspect structural, funcţional si istoric.
 Geneza, evoluţia şi valorificarea patrimoniului etno-cultural şi artistic românesc.
 Diseminarea cunoştinţelor ştiinţifice din diverse domenii de cercetare, atât în plan
naţional, cât şi internaţional
 Valorificarea ştiinţifică şi publică a patrimoniului muzeal etc.

16
CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE RELEVANTE PROGRAMULUI DE MASTER PENTRU CARE
SE SOLICITĂ AUTORIZARE

PUBLICAȚII
Vasilescu Grigore dr. hab. în filosofie, prof. univ.
1. Conceptul de„globalistică”: Cu privire la definiţia, obiectul, statutul, noţiunile şi problemele
principale ale globalisticii. - Studii Internaţionale. (Chişinău, 2007).
2. Методологические аспекты глобалистики. – Век глобализации. Исследования
современных глобальных процессов. (Москва, 2010).
3. Integrare europeană pentru tine. (Chişinău, 2009).
3. Unificarea Europeană: filosofie, politică, mentalitate. (Chişinău, 2003).
4. Unificarea Europeană: filosofia diversităţii. (Chişinău, 2004).
5. Unificarea Europeană: filosofia viitorului. (Chişinău, 2005).
6. Studii Europene în Republica Moldova. Colecţie. (Chişinău, 2005).
7. Politologia. Manual pentru specialitatea „Relaţii Internaţionale”. (Chişinău, 2007/2008).
8. Serviciul diplomatic: teorie şi practică. Suport de curs. (Chişinău, 2010, 2011).
9. Ştiinţa politică în Republica Moldova: realizări şi perspective. Studii Internaţionale. (Chişinău,
2011).
Stafii Angela, doctor în filosofie, conf. univ.
1.Teorii ale categorizării lumii şi practici ale comunicării: compendiu de hermeneutică a relaţiilor
interpersonale. Iaşi: Editura Lumen Internaţional, 2006, colecţia de succes.
2. Abordări teoretico-practice ale conceptului „personalitate de bază. // Elemente de Antropologie.
Coord. M. Bulgaru. Chişinău: CEP USM, 2007;
3. Efecte ale educaţiei schismogenetice asupra formării omului. Cazul Republicii Moldova. //
Materialele Conferinţei Internaţionale „Integrarea europeană şi învăţămîntul superior”, organizată cu
ocazia Zilei Internaţionale a filosofiei. Chişinău, CEP USM, 2008;
4. Deconstrucţia conceptului de feminism. // Materialele conferinţei internaţionale Unificarea
Europeană: Filosofia diversităţii. Chişinău: I.S.P.R.I., 2004;
5. Despre consilierea filosofică sau virtuţile filosofiei contemporane. // Analele ştiinţifice ale USM.
Chişinău: CEP USM, 2005;
6. Structura gândirii umane. Abordare semiotică. // Analele Ştiinţifice ale USM din Moldova.
Chişinău: CEP USM, 2004;
7. Excurs în stil “platonician” asupra conceptelor (încercări de deconstrucţie a modelelor de
conceptualizare a lumii) // Analele Ştiinţifice USM. Chişinău, CEP USM, 2000;
8. Alternative de intrerpretare a modelelor de conceptualizare a lumii: paradigme pragmatico-
psihanalitice // Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Petre Andrei”. Iaşi, 1999.
9. Comunicare și comportament. Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, 2005.
Ciobanu Rodica dr. în filosofie, conf. univ.
1. Ciobanu Rodica, Aramă Elena. Metodologia dreptului. Sinteze pentru seminar, CEP USM,
Chişinău 2011;
2. Ciobanu Rodica. Introducere în ştiinţele comunicării. Suport de curs. Biotehdesing, Chişinău,
UnAŞM, 2012.
3. Demersul interdisciplinar al metodologiei dreptului: valenţe teoretico-pragmatice. Chişinau,
Analele USM, 2010.
4. Ciobanu, R. Theoretical and pragmatical valences of the necessity and utility of methodology of
law for the law specialist. Law and politology. 2012. nr.20. p.24-30. ISSN 1987-5533.
5. Ciobanu R. „Puterea” ştiinţei şi raţionalizarea acţiunii umane. Revista de Filosofie, Sociologie şi
Ştiinţe Politice. 2012, nr.1, p.30-39. ISSN 1857-2294.
6. Ciobanu R. Profilarea caracterului interdisciplinar al cercetării ştiinţifice prin contribuţia
sistemului social normativ. Studia Universitas. USM. 2011. nr.2, p. 171-177 ISSN 1814-3199.
17
7. Ciobanu R.. – Valenţe teoretico-pragmatice ale necesităţii si utilităţii metodologiei juridice pentru
specialistul in drept. Metodă şi metodologie în instruirea juridică universitară. USM, Chişinău, 2012,
p.18-34, ISBN 978-9975-71-265-1.

Pascaru Ana, dr. hab. în filosofie, conf. univ.

1. Introducere în sociologia organizaţiilor. Chişinău, 1998 ;
2. Societatea între conciliere şi conflict. Cazul R. Moldova. Chişinău, 2000 ;
3. Conflicte culturale şi lingvistice între România şi Moldova // Rev. Cultural differences and
migration, Magdeburg, 2003 ;
4. Identitatea între naţional şi european // Revista Internaţională de Filosofie a Culturii, nr.2, Iaşi,
2004 ;
5. Pacea eternă posibilă // Revista Internaţională de Filosofie a Culturii, nr.3, Iaşi, 20045;

Rusu Rodica dr. în politologie, conf. univ.,

1. Evoluţia orientărilor şi valorilor social-politice în societatea moldovenească. În: Republica
Moldova: două decenii pe calea democraţiei şi independenţei. Coord. Moşneaga V., Mohamadifard
Gh., Teosa V. Pan Europe, - Iaşi, 2009, p. 117-130;
2. Aspecte ale dilemei civilizaţionale ale tineretului din Republica Moldova. În: Ştiinţa politică în
Republica Moldova: realizări şi perspective: secţia ştiinţe politice. Vol.II. Coord. Moşneaga V.,
Drumea D. - Chişinău, 2011, p. 51-58;
3. Cultura politică. Curs de lecţii (Chişinău, AAP, 2012).
Spînu Stela dr., conf. univ.
1. Dimensiunea politicilor culturale ale Republicii Moldova în contextul relaţiilor internaţionale.
Management Intercultural, Iaşi, Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013.
2. Multilingvismul - element-cheie al integrării cu succes a imigranţilor în statele–membre ale UE.
Teoria şi practica administrării publice. Conf. intern. st.-practica (2012; Chisinau). Teoria si
practica administrarii publice: Materiale ale conf. intern, st.-practica, 20 mai 2013, Ch.: AAP,
2013.
3. Promovarea multilingvismului în statele–membre ale UE în contextul migraţiei. Administrarea
Publică, octombrie - decembrie 2013, nr. 4 (80), p. 107-110.
4. Norme şi valori ale comunicării interculturale. Teoria şi practica administrării publice, conf.
intern. st.-practica (2012; Chişinău). Teoria şi practica administrării publice: Materiale ale conf.
intern, st.-practica, 22 mai 2012. Ch.: AAP, 2012, p. 57-78.
5. Sisteme terminologice în cadrul vocabularului dialectal şi literar. Omagiu prof. universitar M.
Purice, Chişinău, 2007, p. 240 – 247.
6. Graiurile moldoveneşti din nord-estul Republicii Moldova în cadrul dialectului dacoromân.
RLŞL, nr. 3-4, 2009, p. 116-120.
Bobînă Gheorghe dr. hab. în filosofie, prof. univ.
1. Umanismul in cultura româneasca din secolul al XVII-lea – începutul secolului al XVIII-lea.
Chisinau: Editura Epigraf, 2005;
2. Identitate şi comunicare. // Sud-Est. 1998. Nr 4. P. 33-35.
3. Conceptul de „toleranţă” în viziunea lui Alexandru Sturza. // Idei şi valori perene în ştiinţele socio-
umane : studii şi cercetări. Cluj-Napoca: Argonaut, 2002. Vol. 7.
4. Procesul istoric şi dezvoltarea comunicării în serviciul păcii: cazul Sud-Est european. // Revista
de Filosofie şi Drept. 2002. Nr 1-3.
5. Simbolismul social şi comunicarea. // Idei şi valori perene în ştiinţele socio-umane : studii şi cercet.
Cluj-Napoca: Argonaut, 2003. Vol. 8.
6. Stereotipuri etice şi concepţia politicii naţionale de stat a Republicii Moldova. // Limba română.
2003. Nr 6-10.
18
7. Conexiunea dintre cultură şi civilizaţie (în aspectul relaţiilor internaţionale. // Idei şi valori perene
în ştiinţele socio-umane : studii şi cercetări. Cluj-Napoca: Argonaut, 2003. Vol. 8
8. Implicaţii etico-valorice ale ştiinţei în societatea contemporană. // Drept şi administraţie publică
în perspectiva alinierii la standarde europene.- Iaşi. – 2010. P.55-64. ISSN 1584-1774.
9. Aspecte etico-valorice ale raportului ştiinţă – societate. // Revista de filosofie, sociologie şi ştiinţe
politice.- 2010- Nr.1. - P.9-14. ISSN 1857-2294.
10. Probleme de metodologie şi filosofia ştiinţei în scrierile naturaliştilor basarabeni de la începutul
secolului al XX-lea. // Basarabenii în lume”. Vol. V. Chişinău: Biblioteca Naţională a Republicii
Moldova, 2010. P.171-177, ISBN 978-9975-4177-1-6.
11. Orientări etico-valorice în ştiinţa contemporană. //Akademos. 2011, nr 4,p. 26-31. ISSN 1867-
0461.
12. Funcţiile etnicităţii în definirea identităţii. // Idei şi valori în ştiinţele socio-umane : studii şi
cercet. luj-Napoca, 2006.
13. Identitatea naţională în Republica Moldova: între ideal şi realitate. //Convergenţe spirituale Iaşi-
Chişinău. Publicaţie periodică. Iaşi.2012. Nr.3. P.182-187. ISBN 978-973-7783-63-9.
Moraru Victor dr. hab. în ştiinţe politice, prof. univ.
1. Faţetele unui proces: migraţia forţei de muncă din Republica Moldova în Italia. Chişinău: Editerra
Prim, 2011, 264 p. – în colaborare).
2. Republica Moldova: provocările migraţiei. (coord., Chişinău: Ştiinţa, 2010, 148 p.).
3. Republica Moldova: Uniunea Europeană: problemele şi perspectivele cooperării. (coord.,
Chişinău: Ştiinţa, 2010, 148 p.).

19
 ASIGURAREA TEHNICO-MATERIALĂ

Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei posedă o bună bază tehnico-materială, care ar facilita
pregătirea specialiştilor în domeniul Comunicare şi mediere interculturală, precum şi cadre didactice şi
ştiinţifice de prestigiu, care să asigure procesul de instruire în domeniul ştiinţelor socioumanistice.
Sălile destinate orelor de curs şi de seminare sunt utilate cu mobilier corespunzător şi mijloace tehnice
de instruire (calculatoare, proiectoare, table electronice interactive etc.), care facilitează activitatea
educaţională. UnAŞM dispune de săli multimedia (cinci) utilate cu calculatoare (85) conectate la Internet,
videoproiectoare (cinci), sisteme audio (patru), sistem de videoconferinţă, imprimante, scanere, copiatoare,
etc. Facilităţile privind Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) includ: Microsoft Windows, MS
Office şi alte soft-uri instalate în laboratoarele didactice; acces la Internet wireless; acces on-line la biblioteci
electronice; platformă educaţională (http://e-learning.unasm.asm.md/); sistem de videoconferinţe, utilizat în
organizarea conferinţelor, training-urilor, seminarelor cu implicarea studenţilor, profesorilor, savanţilor de
peste hotare.
Biblioteca UnAŞM dispune de o diversitate de cărţi, manuale, periodice, literatură artistică, literatură
de specialitate (biologie, ştiinţe ale naturii, chimie, fizică, fiziologie, psihologie, jurisprudenţă), ghiduri,
dicţionare (ale limbii române, engleze, ruse, franceze etc.), continuând să se completeze cu exemplare
editate de universitate sau primite din donaţii. Cadrele didactice şi studenţii UnAŞM au acces liber la
Biblioteca Știinţifică Centrală ”Andrei Lupan” a AȘM, care pune la dispoziţia cititorilor 10 săli specializate
de lectură şi cca 267446 de înregistrări bibliografice. Pe lângă colecţiile de documente tradiţionale (print)
şi pe suport electronic, cititorii beneficiază de acces on-line la biblioteci electronice (Springerlink, AGORA,
OARE, Hinare, Sage Research Methods Online etc.)
Complexul sportiv, amplasat în orăşelul academic (str. Gh. Asachi 62/6) asigură procesul didactic,
organizarea antrenamentelor, concursurilor sportive. Include o sala specializată pentru practicarea
sporturilor cu mingea - baschet, volei; sală de tenis, sală de forţă; sală de aerobică; sală de odihnă; vestiare
şi grupuri sanitare amenajate conform normativelor în vigoare.

20
DOSARUL conține 20 file.

21