CULTURA SI COMUNICARE REFERAT 2010 Tataru Alina Carmen, Grupa 9

uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopa

Comunicarea si forme ale ei De-a lungul timpului, comunicarea a cunoscut mai multe forme de manifestare.,,Comunicarea reprezint atunci expresia unei dorinte sub o form socializat.[1] Dup tipul de limbaj folosit, aceasta poate fi verbal, nonverbal sau paraverbal.Avnd n vedere numrul de indivizi participani la procesul de comunicare, ea este intrapersonal, interpersonal, de grup sau n mas.Contextul spaio-temporal al mesajelor o face s fie direct sau indirect.Comunicarea poate activa direct sau indirect, incidental (fr un scop bine stabilit), cunsumatoriu (ca o consecin a strilor emoionale) i instrumental (cnd este urmrit un scop bine definit).Dup poziia ierarhic a unui individ sau al unui grup de indivizi ntr-o organizaie, comunicarea se face ascendent (cu superiorii), descendent (cu inferiorii) sau orizontal (de la egal la egal). ,,Fiecare va nva s traduc teoria celuilalt i consecinele ei n propiul su limbaj, precum i s descrie simultan n limbajul su lumea creia i se aplic aceast teorie.[2] Forme de comunicare A discuta despre comunicare nseamn, aa cum spunea Tudor Vianu, [3 ]i a ne comunica, a mprti gnduri i semnificaii ce se dezvolt n varietatea a aceea ce Hannah Arendt numea reeaua relaiilor interumane. [4] ,, n studiile despre comunicarea uman, mult timp s-a privilegiat cuvntul (comunicarea digital).Apoi s-a ncercat integrarea atitudinilor corporale, a gesturilor, i a tuturor semnelor paralingvistice ce nsoesc limbajul (comunicarea analogic). [5] Edward O. Wilson: comunicarea este o aciune a unui organism sau a unei celule care altereaz modelele probabile de comportament ale altei celule, ntr-o manier adaptabil pentru unul sau pentru ambii participani Putem spune astfel c exist comunicare cu intenie.Intenionalitatea a fost abordat n cadrul comunicrii de mai muli specialiti care au dovedit c exist urme de intenie, att n receptarea, ct i n transmiterea de mesaje. Tcerea este un tip al comunicrii. ,,Faptul de a nu <<transmite informaii>> este o comunicare.[13]Dar cum putem comunica prin tcere? Ei bine, n primul rnd fr intenie, prin simpla noastr prezen se pot spune despre noi (aproximnd) nlimea, vrsta, greutatea.n mod cert, tot la o prim vedere i tot ca o form de comunicare prin tcere i neintenionat este culoarea ochilor sau culoarea pielii, mbrcmintea, tunsoarea, machiajul, etc. Putem foarte bine, comunica i prin culori.Exist norme aproape stabilite de comunicare prin culori, att la oameni, ct i la obiectele din jur.De exemplu, trandafirul rou nseamn iubire; pisica neagr nseamn ghinion; etc.Acest mod de comunicare a dus la crearea unei adevrate culturi referitoare la superstiii sau folclor i nu numai. Un alt tip de comunicare prin tcere, este comunicarea prin telepatie.Multe persoane nu cred in teoria atraciei, dar cu siguran tuturor ni s-a ntmplat s ne gndim la o persoan i s ne sune, spunndu-ne la telefon c i ea s-a gndit la noi.Un film care adun la un loc declaraiile mai multor oameni de tiina

precum Emerson sau Einstein este ,, The Secret.[6] Comunicarea verbal, este aproape ntotdeauna nsoit i de gesturi, adesea ele putnd s amplifice mesajul transmis sau s nu fie vizibile (de exemplu n convorbirea telefonic).,,Prin gesturi, inut, pozitia trupului i prin distana meninut se realizeaz o cantitate mai mare de comunicri interumane, dect pe orice alt cale.[7] Un tip interesant de comunicare, dup prerea mea, este comunicarea prin art: muzica, literatura, pictura, sculptura sau teatrul, ne pot comunica uor i eficient mesaje sau ne pot demonstra c se poate comunica i prin abstractizare.Pe lnga semnele de circulaie de pe strad, gsim adesea desene cu diferite mesaje scrise (exemplu: ,,Basarabia pmnt romnesc!), desene( graffiti).

Atata timp cat partea verbala si cea nonverbala a unui mesaj sunt percepute ca fiind concordante, informatia verbala este receptionata integral. Daca insa se percepe o incongruenta intre partea verbala si cea nonverbala a mesajului, informatia receptionata de celalalt este transmisa in proportie de 58 % de limbajul corporal (pozitia corpului, gesturi, mimica, contact vizual, cronemica, etc), circa 34 % prin caracteristicile vocii, respectiv doar 8% prin continutul mesajului. De aceea, componenta nonverbala a mesajului are o importanta cel putin egala cu cea a continutului, iar persoana care vorbesate transmite pe langa mesajul verbal si unul corporal (miscarile corpului, proxemica, artefactele, haptica, oculezica, expresii faciale, cronemica, etc.). In confruntare ostila, o persoana poate avea un limbaj al corpului agresiv chiar fara a se gandi. Dar asa cum o persoana isi exprima furia prin semnale nonverbale, noi ne putem antrena pentru a promova comportamente pasnice cunoscand aceste semnale si interpretandu-le corect. Comportamentul agresiv imbraca forme de manifestare variate, de la violenta pana la forma de agresivitate simbolica, cum ar fi calomnia sau insulta. Insulta si jignirea reprezinta comportamente agresive directe si active, care se pot realize nu numai prin comunicarea verbala, ci si prin comunicarea nonverbala. Putem incepe dezvaluirea semnalelor nonverbale agresive prin punerea in discutie a aratatului cu degetul (cu degetul aratator ridicat in sus si miscat agresiv de sus in jos), care este un gest ce tradeaza agresivitatea si autoritatea dusa la extrem a persoanei care il foloseste. Privirea, ca element al oculezicii, poate transmite semnale nonverbale agresive. De multe ori auzim expresia l-a mancat din ochi sau l-a sagetat cu privirea, care reda prin privitul intens al persoanei agresate intentia agresorului de a ucide bunele relatii interpersonale. Violarea spatiului personal si a distantei intime (care este de pana la 40- 50 de cm) este resimtita ca o agresiune. Remarcam acest lucru in autobuzele si tramvaiele bucurestene, cand intalnim nenumarate persoane care nu tin cont de distantele interpersonale stabilite de Edward T. Hall si,
3|Page

incalcand aceste norme ii agreseaza pe ceilalti.{mospagebreak} Dintre gesturile care tradeaza conflictul dintre doua sau mai multe persoane putem aminti bratele incrucisate, care in aceste conditii inseamna inchiderea canalelor de comunicare cu ceilalti si refuzarea dialogului. De asemenea, mainile pe solduri indica o pozitie ofensiva, de parca persoana respectiva este pregatita sa sara la bataie. Intalnim destul de frecvent in baruri, in discoteci sau chiar pe strada, gestul unor barbati de a-si tine mainele in buzunare, procedand, probabil fara sa isi dea seama, la o prezentare ritualizata a organului genital, fapt care denota o pregnanta agresivitate masculine. Dar, sa nu uitam sa amintim ca gest de amenintare si aratatul pumnului, cu mana ridicata in sus. Scrasnetul dintilor, ranjetul, capul plecat in pozitia impunge, mainile inclestate, intoarcerea spatelui, fata congestionata, incordarea muschilor gatului, scanteierea metalica a privirii, privirea peste partener sunt tot atatea semne de posibila ostilitate nonverbala. In cadrul vocalicii sau al paralimbajului, ridicare excesiva a vocii este un semn clar ca aveam dea face cu un conflict sau situatie agresiva. Dar nu numai ridicatul vocii ne semnaleaza acest lucru, ci si rasul in e (un fel de ras behait, HeHeHe) exprima dispretul, batjocura sau transmite o amenintare directa. Prin mimica fetei, stim cu totii, ca putem exprima atat de usor sentimentele de agresivitate, duritate, ura fata de ceilalti. Ca exemple concrete de expresii faciale violente sau care starnesc conflictul sunt: holbarea ochilor si scoaterea limbii spre persoana pe care o dezavuam, fapte care exprima un anumit grad de agresivitate. In cadrul hapticii intalnim acele comportamente de atingere a altor persoane. Dar atentie la faptul ca in limbajul nonverbal constituie agresivitate si chiar violenta atingerea corpului altei persoane fara asentimentul acesteia. Asadar, violenta si conflictul in limbajul nonverbal se exprima prin diverse forme de comunicare nonverbala, cum ar fi haptica (atingerile cutanate), proxemica (distantele interpesonale), oculezica (privirea), artefacte (haine sau accesorii), vocalica (vocea), olfactie (mirosurile) si nu in ultimul rand, prin gesturi (kinezica) si mimica (expresii faciale). Cititi cu atentie toate aceste semnale care pot trada agresivitatea si chiar tendinta spre conflict a partenerilor de discutie si nu numai!

Note: [1] Muchielli, Alex, ,,Arta de a comunica; metode, forme i psihologia situaiilor de comunicare, trad. de Giuliano Sfichi, Gina Puica i Marius Roman, ed.Polirom, Iai, pg24 [2] Ibidem, p.72 [3] Cine vorbete <comunic> i <se comunic>. O face pentru alii, i o face pentru el. n limbaj se elibereaz o stare sufleteasc individual i se organizeaz un raport social. Considerat n dubla sa intenie, se poate spune c faptul lingvistic este n acelai timp <reflexiv> i <tranzitiv>. Se reflect n el omul care n produce i sunt atini prin el toi oamenii care l cunosc Tudor VIANU, Studii de stilistic, Bucureti: Editura Didactic i Pedagogic, 1968, p. 32. [4] Muchielli, Alex, ,,Arta de a comunica; metode, forme i psihologia situaiilor de comunicare, trad. de Giuliano Sfichi, Gina Puica i Marius Roman, ed.Polirom, Iai, p. 75 [5] Muchielli, Alex, ,,Arta de a comunica; metode, forme i psihologia situaiilor de comunicare, trad. de Giuliano Sfichi, Gina Puica i Marius Roman, ed.Polirom, Iai.76 [6] ,,The Secret documentary http://divxonline.biz/documentary/697-the-secret.html (accesat n data de 26.10.2010, ora 19.00) [7] Pease Allan, ,,Limbajul Trupului-Cum pot fi citite gandurile altora din gesturile lor, Editura Polimark, bucuresti, 1993, introducere.

5|Page