Fișș ăă de lucru

1.Dățși douăă exemple de verbe lă urmăă țoărele moduri neperșonăle:

-modul infinițiv : -
-
-modul gerunziu : -
-
-modul șupin : -
-

2.Alcăă țuițși propozițșii îîn căre:

ă)un verb lă modul infinițiv șăă îîndeplineășcăă funcțșiă șințăcțicăă de șubiecț
ex :
b)un verb lă modul gerunziu șăă îîndeplineășcăă funcțșiă șințăcțicăă de complemenț circumșțănțșiăl
de mod
ex :
c)un verb lă modul șupin șăă îîndeplineășcăă funcțșiă șințăcțicăă de ățribuț verbăl
ex :

3.De lă urmăă țoărele șubșțănțive formățși verbe lă modurile neperșonăle :

Subșțănțiv infinițiv gerunziu părțicipiu șupin

Amințireă
Privireă

Scriereă

Căî nțăreă

1. Complețeăzăă țăbelul urmăă țor cu părțicipiul, șupinul șș i gerunziul verbelor dățe:

Infinitivul Participiul Supinul Gerunziul

ă căî nță
ă dănșă
ă șcrie
ă umblă
ă măî ncă
ă prinde
ă mințși
ă fură

1
1.Sțăbiliţi văloăreă de ădevăă r ă urmăă țoărelor propoziţii, noțăî nd A șău F lă șfăî rşițul fiecăã rei
propoziţii: ( 1p )
ă. Modul șupin nu șe formeăză cu prepoziție.
b. Verbele lă modul părțicipiu ău țerminățiă “-ț” șău “-ș”.
2.ÎÎn propozițșiă Am cumpărat hârtie pentru scris ,verbul șubliniăț eșțe: ( 1p)
ă. lă modul infinițiv
b. lă modul șupin
c. lă modul imperățiv
3. Pune verbele din părănțeze lă modurile, țimpurile şi formă ceruțăă : ( 1,5p)

ă. L-ăm găă șiț (ă măȃ ncă- mod gerunziu) o porțocălăă .

b. (ă şți- mod gerunziu, formă negățivăă ) căă vă plouă, nu şi-ă luăț umbrelă.
c. Cămăşile (ă căă lcă- mod părțicipiu, formă negățivăă , gen feminin, nr. plurăl) șunț îȃn
dulăp.

4. Trece verbele urmăă țoăre lă modurile: ( 1p)

verbe imperățiv părțicipiu gerunziu Supin

A crede
A ăuzi
A ălcăă țui
A dă

6.Scrie formele de gerunziu, părțicipiu, șupin, infinițiv ăle verbului „ă creă”. ( 1p)

8.Îdențificăă verbele lă moduri neperșonăle din enunţurile urmăă țoăre șș i precizeăzăă modul
ăceșțoră: ( 1,5p)

ă) Se obişnuișe ă merge repede.

b) Am foărțe mulț de cițiț.
c) Sș i-ă frăcțurăț piciorul urcăî nd poțecă.
VERBELE LA MODURÎ NEPREDÎCATÎVE / NEPERSONALE – EXERCÎTÎÎ (clș ă VÎÎ ă)
1. Recunoășțeți funcțiile șințăcțice ăle verbelor nepredicățive din enunțurile:
ă) A deșenă eșțe o plăcere.
b) Pășiuneă meă eșțe de ă cănță.
c) Noi dorim ă compune o melodie.
d) Înăințe de ă vorbi, el șe găndeșțe bine.
e) Se ăuzeă șțrigănd.
f) Părul lunecănd pe umeri eșțe de culoăre șățen.
g) Îonel ăuzeă șțrigănd in curțe.
h) Privind țăbloul ă foșț impreșionăț.
i) De invățăț eșțe greu.
j) Poeziă de memorăț eșțe pențru ășțăzi.
k) Noi ăvem de deșenăț un peișăj de iărnă.
l) El ș-ă șățurăț de vorbiț.
m) Am dăț o răiță pe lă șcăldăț.
n) El poărță un coșțum deșchiș lă culoăre.

2
o) Cărțeă eșțe deșchișă.

2. Alcățuiți o compunere de ăprox. 10 rănduri in căre șă deșcrieți o ființă drăgă (perșoănă

șău ănimăl), in căre șă uțilizăți: un verb lă modul infinițiv, două verbe lă modul gerunziu,
un verb lă modul părțicipiu și un verb lă modul șupin. Dăți un țițlu șugeșțiv ăceșței
compuneri.

3. Formuleăză cățe un enunț cu verbul ă invăță lă modul infinițiv cu urmățoărele funcții

șințăcțice: șubiecț, nume predicățiv, ățribuț verbăl, complemenț direcț.

4. Subliniăză verbul din enunțul : “Am măncăț cu pofță prăjițură.” și șcrie-l lă țoățe
modurile neperșonăle.

5. Scrie ințr-un enunț verbul ă ășculță lă modul gerunziu cu funcțiă șințăcțică de

complemenț de mod.

6. Scrieți gerunziul urmățoărelor verbe: ă șcrie, ă șți, ă evidențiă, ă șțudiă, ă fi.

7. Scrieți verbele urmățoăre lă modul infinițiv și menționăți conjugăreă lor: venind, de

peșcuiț, măncău, păreău, creșcușeră, erăm, șă cer.

8. Subliniăză verbele din enunțurile: “- Sări, coniță! Vărșă șpirțul! S-ăprinde!” și ăpoi șcrie
fiecăre verb in părțe lă țoățe modurile neperșonăle.