MERGEŢI CU BINE, DRAGII NOŞTRI !

A venit momentul să ne spunem „ La revedere! ”.

Ne-aţi fost alături 4 ani...4 ani frumoşi pot spune acum! Nu ne-a fost uşor dar, aşa cum
vă spuneam mereu: “Nimic din ce este bun şi valoros în viaţă nu se obţine cu
uşurinţă!”.

Ca orice despărţire, este un moment cu o mare încărcătură emoţională dar, în viaţa

fiecărui părinte vine o vreme când, deşi îi este foarte greu şi este neliniştit în legătură
cu ce va urma, trebuie să-şi lase copiii „ să îşi ia zborul ”. Asta aţi fost voi pentru noi
timp de 4 ani - copiii noştri - şi asta veţi rămâne de acum încolo.

Acum a venit vremea să mergeţi mai departe. Timp de 4 ani de zile v-am pregătit
pentru acest moment şi să fiţi ferm convinşi că sunteţi pregătiţi pentru a face faţă
cerinţelor ciclului şcolar. Trebuie doar să fiţi voi înşivă, să adăugaţi bun simţ şi dorinţă
de a cunoaşte şi să combinaţi totul cu ambiţia de a fi mereu printre cei dintâi. E o
combinaţie pe care unii dintre voi au descoperit-o deja şi rezultatele le-au fost
recompensate.

Am încercat în toţi aceşti ani să vă oferim tot ce am avut noi mai bun. Voi ne puteţi
spune în ce măsură am reuşit sau nu.
Ne-am străduit nu numai să vă oferim informaţii ci şi să vă determinăm să vă doriţi cât
mai multe informaţii şi să ştiţi să le culegeţi singuri.
Pentru că mai târziu veţi petrece şi foarte mult timp printre oameni, ne-am străduit să
vă învăţam să fiţi toleranţi, altruişti, prietenoşi, cooperanţi, încrezători în propriile
forţe, creativi, generoşi, cinstiţi şi drepţi, senini şi împăcaţi cu voi înşivă.
Am pus în fiecare din voi o scânteie din mintea noastră şi o bucată din inima noastră,
iar voi ne-aţi oferit în schimb câte un petic din inimile voastre pure şi câte o scânteie
din energia voastră nemărginită, făcându-ne să rămânem tinere şi energice chiar dacă
timpul ne-a mai lăsat câteva fire albe în păr. Avem o inimă „peticită” dar fericită.

Sperăm doar că timpul va păstra şi va multiplica ceea ce aveţi bun şi curat în voi, că
oamenii pe care îi veţi întâlni pe drumul devenirii voastre vor vedea în primul rând
calităţile voastre şi vă vor sprijini să le puneţi în valoare. Aveţi şansa să aveţi alături de
voi nişte părinţi minunaţi pe care trebuie să-i respectaţi şi cu care trebuie să încercaţi să
fiţi prieteni, aşa cum sunteţi acum. Ei vor fi primii care vă vor sprijini necondiţionat
atunci când veţi avea nevoie. Aveţi încredere în ei! Noi am avut şi nu ne-au dezamăgit,
chiar dacă, spre deosebire de voi care sunteţi viaţa lor, rostul lor de a fi, noi le eram
străine. Am găsit în dumnealor un real sprijin şi împreună ne-am străduit să vă
oferim ceea ce am crezut noi că e mai bun pentru voi. Cei patru ani petrecuţi
împreună sper ca v-au dovedit acest lucru…

Pentru tot sprijinul pe care l-am primit în aceşti 4 ani vă mulţumesc astăzi şi, aşa cum
vă cunosc, sunt sigură că veţi găsi căi de comunicare şi cu cei care vă vor „ dăscăli ”
copii în anii ce vor urma. Poate că în sufletul dumneavoastră nu aţi fost întotdeauna de
acord cu noi, dar ne-aţi susţinut şi asta a contat foarte mult pentru noi. Văzând atâta
înţelegere şi bun simţ din partea dumneavoastră, n-am putut decât să încercăm să
răspundem cu aceeaşi monedă. Cerem scuze pentru orice nemulţumire pe care v-am
provocat-o în aceşti 4 ani şi vă asigurăm că a fost fără intenţie. Însă, ca orice om, şi
noi greşim.

Vă mulţumim pentru că ne-aţi încredinţat ceea ce aveţi dumneavoastră mai preţios în

această lume: copiii dumneavoastră. Ne-a făcut o deosebită plăcere să colaborăm şi
sper că vom rămâne prieteni în continuare – dacă ne permiteţi să vă consider astfel.

Acum, la despărţire, vă urăm mult succes în continuare, să fiţi sănătoşi – copii şi

părinţi laolaltă – să vă bucuraţi de frumuseţile vieţii şi să treceţi cu bine peste greutăţi,
şi – spun asta în primul rând pentru voi, copii – să nu vă daţi bătuţi în faţa greutăţilor
pentru că întotdeauna după momentele neplăcute din viaţă urmează şi bucuria. O notă
proastă, un prieten care v-a trădat încrederea, o ceartă cu părinţii, o pierdere suferită nu
înseamnă sfârşitul. E ca atunci când aţi învăţat să mergeţi. Trebuie doar să vă ridicaţi
şi să mergeţi mai departe, chiar dacă vă doare...UN SFÂRŞIT E UN ÎNCEPUT!

Nu uitaţi ce v-am spus deseori: „Tot ce a fost în stare să facă cineva vreodată stă şi în
puterea voastră!”. Iar dacă vreodată vă va fi greu şi veţi ezita să discutaţi cu părinţii
voştri, indiferent de vârsta pe care o veţi avea, aduceţi-vă aminte că: pentru voi, uşa
noastră nu are lacăt!

Cu acordul părinţilor voştri aţi fost timp de patru ani şi veţi fi în continuare DRAGII
NOŞTRI, cât timp nu ne va lăsa memoria (şi chiar şi atunci, pentru că sufletul nu uită,
el simte!).

Cu acordul părinţilor voştri, cu acordul vostru, aţi fost şi veţi fi în continuare...

PREŞCOLARII MEI !!!

Mergeţi cu bine, dragii noştri!