Adio Gradinita!

O lacrima in coltul ochilor, un zambet larg pe fata si un amalgam de emotii in suflet.

Aceasta era starea pe care deopotriva parinti, bunici si educatoare o incercam cu totii la
serbarea de absolvire a gradinitei – grupa mare.
Gandurile noastre s-au intors pentru un moment in timp atunci cand, timizi, cu ochii
inundati de lacrimi, tinand-o strans de mana pe mami, paseau pentru prima data pragul
gradinitei DISCOVER ME.
La vremea aceea eram niste necunoscute pentru ei.
Incet, cu rabdare si perseverenta, cu pasi mici de copil, tinand ritmul lor, am consolidat
relatii, am legat prietenii, am descoperit si am deslusit primele mistere ale lumii vazute
prin ochii lor curati.
Dragi copii, un capitol din cartea vietii voastre – si ne dorim sa credem ca unul fericit –
se incheie aici.Noi capitole se deschid in fata voastra. Dorim ca ele sa fie frumos
colorate, sa va bucure sufletul si sa va faca fericiti.
Cu siguranta lucrului bine facut, va lasam sa va luati zborul spre alte lumi, sa deslusiti
alte mistere, sa explorati noi zari. Va vom insoti pretutindeni, va vom sta alaturi  mereu, 
pentru ca stim ca am lasat in  voi o farama din sufletul nostru si din invataturile noastre.
Ne simtim onorati si va multumim pentru fiecare zi pe care ne-ati daruit-o, pentru 
zambetul vostru si pentru inocenta gesturilor voastre.
Ramas bun dragi copii!
MERGEŢI CU BINE, DRAGII NOŞTRI !

A venit momentul să ne spunem „ La revedere! ”.

Ne-aţi fost alături 4 ani...4 ani frumoşi pot spune acum! Nu ne-a fost uşor dar, aşa cum vă
spuneam mereu: “Nimic din ce este bun şi valoros în viaţă nu se obţine cu usurinta
Ca orice despărţire, este un moment cu o mare încărcătură emoţională dar, în viaţa fiecărui
părinte vine o vreme când, deşi îi este foarte greu şi este neliniştit în legătură cu ce va urma,
trebuie să-şi lase copiii „ să îşi ia zborul ”. Asta aţi fost voi pentru noi timp de 4 ani -  copiii
noştri - şi asta veţi rămâne de acum încolo.

Acum a venit vremea să mergeţi mai departe. Timp de 4 ani de zile v-am pregătit pentru
acest moment şi să fiţi ferm convinşi că sunteţi pregătiţi pentru a face faţă cerinţelor ciclului
şcolar. Trebuie doar să fiţi voi înşivă, să adăugaţi bun simţ şi dorinţă de a cunoaşte şi să
combinaţi totul cu ambiţia de a fi mereu printre cei dintâi. E o combinaţie pe care unii dintre
voi au descoperit-o deja şi rezultatele le-au fost recompensate.

Am încercat în toţi aceşti ani să vă oferim tot ce am avut noi mai bun. Voi ne puteţi spune în
ce măsură am reuşit sau nu.
Ne-am străduit nu numai să vă oferim informaţii ci şi să vă determinăm să vă doriţi cât mai
multe informaţii şi să ştiţi să le culegeţi singuri.
Pentru că mai târziu veţi petrece şi foarte mult timp printre oameni, ne-am străduit să vă
învăţam să fiţi toleranţi, altruişti, prietenoşi, cooperanţi, încrezători în propriile forţe, creativi,
generoşi, cinstiţi şi drepţi, senini şi împăcaţi cu voi înşivă.
Am pus în fiecare din voi o scânteie din mintea noastră şi o bucată din inima noastră, iar voi
ne-aţi oferit în schimb câte un petic din inimile voastre pure şi câte o scânteie din energia
voastră nemărginită, făcându-ne să rămânem tinere şi energice chiar dacă timpul ne-a mai
lăsat câteva fire albe în păr. Avem o inimă „peticită” dar fericită.

Sperăm doar că timpul va păstra şi va multiplica ceea ce aveţi bun şi curat în voi, că oamenii
pe care îi veţi întâlni pe drumul devenirii voastre vor vedea în primul rând calităţile voastre şi
vă vor sprijini să le puneţi în valoare. Aveţi şansa să aveţi alături de voi nişte părinţi minunaţi
pe care trebuie să-i respectaţi şi cu care trebuie să încercaţi să fiţi prieteni, aşa cum sunteţi
acum. Ei vor fi primii care vă vor sprijini necondiţionat atunci când veţi avea nevoie. Aveţi
încredere în ei! Noi am avut şi nu ne-au dezamăgit, chiar dacă, spre deosebire de voi care
sunteţi viaţa lor, rostul lor de a fi, noi le eram străine. Am găsit în dumnealor un real
sprijin şi împreună ne-am străduit să vă oferim ceea ce am crezut noi că e mai bun
pentru voi. Cei patru ani petrecuţi împreună sper ca v-au dovedit acest lucru…

Pentru tot sprijinul pe care l-am primit în aceşti 4 ani vă mulţumesc astăzi şi, aşa cum vă
cunosc, sunt sigură că veţi găsi căi de comunicare şi cu cei care vă vor „ dăscăli ” copii în
anii ce vor urma. Poate că în sufletul dumneavoastră nu aţi fost întotdeauna de acord cu noi,
dar ne-aţi susţinut şi asta a contat foarte mult pentru noi. Văzând atâta înţelegere şi bun simţ
din partea dumneavoastră, n-am putut decât să încercăm să răspundem cu aceeaşi
monedă. Cerem scuze pentru orice nemulţumire pe care v-am provocat-o în aceşti 4
ani şi vă asigurăm că a fost fără intenţie. Însă, ca orice om, şi noi greşim.

Vă mulţumim pentru că ne-aţi încredinţat ceea ce aveţi dumneavoastră mai preţios în

această lume: copiii dumneavoastră. Ne-a făcut o deosebită plăcere să colaborăm şi sper că
vom rămâne prieteni în continuare – dacă ne permiteţi să vă consider astfel.

Acum, la despărţire, vă urăm mult succes în continuare, să fiţi sănătoşi – copii şi părinţi
laolaltă – să vă bucuraţi de frumuseţile vieţii şi să treceţi cu bine peste greutăţi, şi – spun
asta în primul rând pentru voi, copii – să nu vă daţi bătuţi în faţa greutăţilor pentru că
întotdeauna după momentele neplăcute din viaţă urmează şi bucuria. O notă proastă, un
prieten care v-a trădat încrederea, o ceartă cu părinţii, o pierdere suferită nu înseamnă
sfârşitul. E ca atunci când aţi învăţat să mergeţi. Trebuie doar să vă ridicaţi şi să mergeţi
mai departe, chiar dacă vă doare...UN SFÂRŞIT E UN ÎNCEPUT!

Nu uitaţi ce v-am spus deseori: „Tot ce a fost în stare să facă cineva vreodată stă şi în
puterea voastră!”. Iar dacă vreodată vă va fi greu şi veţi ezita să discutaţi cu părinţii voştri,
indiferent de vârsta pe care o veţi avea, aduceţi-vă aminte că: pentru voi, uşa noastră nu are
lacăt!

Cu acordul părinţilor voştri aţi fost timp de patru ani şi veţi fi în continuare DRAGII NOŞTRI,
cât timp nu ne va lăsa memoria (şi chiar şi atunci, pentru că sufletul nu uită, el simte!).

Cu acordul părinţilor voştri, cu acordul vostru, aţi fost şi veţi fi în continuare...

PREŞCOLARII MEI  !!!

Mergeţi cu bine, dragii noştri!

"Pentru mine, experienţa celor 4 ani alături de "inimioarele" mele a fost un timp de o mare însemnătate
sufletească, au fost 4 ani în care i-am văzut pe aceşti copii cum se înalţă atât din punct de vedere fizic, cât
şi cognitiv, emoţional şi spiritual. Au fost momente unice, în care am învăţat că fiecare copil aşezat de
Domnul în faţa mea este un dar şi o comoară de explorat şi valorizat. Fiecare copil din grupa "Inimioare"
m-a învăţat altceva despre mine şi despre frumuseţea şi splendoarea umanităţii. Noi, cadrele didactice,
adesea, considerăm că suntem cei care transmitem cunoaşterea copiilor cu care lucrăm, şi aşa şi este, însă
îmi dau tot mai mult seama că atunci când avem uşa inimii deschisă, onestitate faţă de noi înşine, putem
observa cât de multe lucruri avem de învăţat de la aceste făpturi pe care le avem în faţa noastră. Mă despart
de grupa "Inimioare" cu recunoştinţa adâncă închinată Domnului pentru bucuria şi şansa pe care am avut-o
de a întâlni aceşti copii şi de a zidi în sufletul lor valori frumoase şi plăcute Lui", a declarat Mihaela
Dîmbu, educatoare la grupa "Inimioare" a Grădiniţei "Buna Vestire".

Părinţii prezenţi la emoţionantele manifestări de sfârşit de an şcolar s-au arătat încântaţi de ce le-au pregătit
copiii, coordonaţi de cadrele didactice. "Serbările sunt nişte momente de bucurie pentru noi, părinţii,
fiindcă îi putem vedea pe cei mici în toată splendoarea lor. La serbarea de anul acesta am avut ceva mai
multe emoţii decât anii trecuţi, fiind finalul grădiniţei. Nu pot să nu remarc că alături de cadrele didactice
de aici au avut de învăţat nu numai copiii, ci şi noi, părinţii, întrucât comunicarea copil-părinţi-educatori e
un punct forte al acestei instituţii", a declarat Geta Bălăiţă, mama lui Andrei de la grupa "Ursuleţi".
"Mă bucur că fiica mea a absolvit această grădiniţă, unde a avut parte de o grijă deosebită şi unde a contat
mai mult partea sufletească şi psihică a dezvoltării ei decât supravegherea ei într-o instituţie şcolară", a
spus şi Oana Iaţco, mama Alexandrei de la grupa "Ursuleţi".

 
Ei aduc zâmbetul pe buze, cu toată grija pe care trebuie să le-o porţi atât timp cât
trăieşti. Copiii sunt făpturile prin care Dumnezeu se apropie de noi, sunt trimişii Săi la
noi. Prin ei suntem puşi la încercare, dând un examen continuu. Prin copii învăţăm să
iubim, învăţăm să trăim onest şi neprihăniţi. Copiii, încă de la venirea lor în lumea
aceasta, o umplu de bucurie prin gingăşie, curăţie şi iubire. Ei sunt darurile pe care
Dumnezeu ni le face nouă

Avem responsabilitatea pentru formarea caracterului lor.Ei sunt ca un pomisor care trebuie crescut. Il
cresti stramb,asa ramane,Doua randuri dintr-o poiezie pentru copii scrisa de fr.George Mladin
graieste asa: "Cum ne creste, asa vom fi Pana vom imbatrani."{Petru Popovici}