TEMĂ LA DISCIPLINA

FIABILITATE

COORDONАTORI: STUDENT:

Conf. Dr. Ing. Chițimuș Dana

Prof. Dr. Ing. Bibire Luminița

METODE DE ANALIZĂ A FIABILITĂȚII SISTEMELOR

Analiza modului de defectare a produselor este o analiză intuitivă, reprezent

ă de un prim pas în abordarea inginerească a domeniului fiabilității și
mentenabilității.
Fără a utiliza un instrument matematic special, analiza modului de defectare
poate fi efectuată numai de specialiști în domeniul de specialitate respectiv.
Această metodă de analiză este standardizată și poartă diferite denumiri. Metoda
AMDE(Analiza modurilor de defectare, defectelor si a criticității) are drept scop
identificarea defectărilor a căror consecințe afectează funcționarea produsului.
Metoda este aplicabila fiecărei etape a ciclului de viață:
- conceptie si proiectare;

- fabricatie (incercari de laborator);

- utlizare, service.

Metoda AMDE este indispensabilă concepției și proiectării. Pentru aceste

operații AMDE reprezintă o primă etapă, preliminară, de abordare calitativă a
problemelor legate de fiabilitate. În faza de proiectare se pot stabili cauzele
defectării cu referiri la solicitări și la rezistența la solicitări a materialelor.
Proiectarea poate stabili în mod predictiv criteriul de defectare, efectele si
modurile de diagnosticare. În faza de concepție/proiectare metoda este necesara
și pentru stabilirea instrucțiunilor tehnice ale fazelor ulterioare ( fabricație,
montaj, exploatare, service, etc).In etapa de fabricație a produsului, AMDE este
legata de rezultatele încercărilor de laborator, constituind și un examen critic al
proiectului. Tot în aceasta etapa AMDE orientează obiectivele si prioritățile
controlului tehnic de fabricație, verificând eficiența controlului,locurile necesare
de control, procedeele si mijloacele de control. In cazul produselor complexe,
metoda AMDE poate fi corelata in fabricație cu metoda"demeritelor" si cu
"jurnalul calității".În etapa de utilizare a produsului (în exploatare) metoda
AMDE constituie o prima fază în analiza comportării produsului, o verificare a
instrucțiunilor tehnice existente și a conformității produsului în condițiile reale
de funcționare. Metoda AMDEC reprezintă o extindere a AMDE pentru analiza
criticității defectărilor. Defectele sunt evenimente aleatoare, iar procesele care le
produc sunt interpretate cauzal. Este necesar să se facă diferența între "mod de
defectare" a unui component și "cauza"de defectare. Modurile de defectare sunt
efectele cauzelor de defectare.
Utilizarea metodelor AMDE sau AMDEC au numeroase avantaje, astfel:
- identifică defectele prevenind utilizarea;
 - determină necesitatea: redondanței, a perfecționării proiectului și a tipului de
mentenanță;
-identifică defectele cu consecințe grave;

-contribuie la elaborarea programelor de încercari;

-stabilește ciclurile mentenanței preventive;

-contribuie la perfecționarea controlului de fabricație;

-contribuie la perfecționarea soluțiilor constructive;

-contribuie la elaborarea corespunzătoare a instrucțiunilor de montaj, instalare

și service etc.
Metoda AMDE presupune o buna cunoastere a produsului, a proceselor si
conditiilor defunctionare

De altfel, metoda AMDE are și dezavantaje:

a) AMDE este dependentă de o analiză funcțională efectuată de specialiști

experimentați, deoarece "calitatea" descrierii funcțiilor pe toate nivelurile de
descompunere ierarhică a sistemului influențează definirea modurilor de
defectare.
b) AMDE este foarte eficace atunci când se aplică la analiza elementelor care
generează defectarea totală a întregului sistem.
c) Relațiile dintre modurile de defectare considerate nu pot fi prezentate într-o
AMDE, deoarece aceste moduri de defectare individuale sunt considerate ca
fiind independente. Interacțiunile sunt mai bine modelate prin efectuarea unei
analize prin arbore de defectare.
d) Altă limitare a AMDE constă în incapacitatea de a furniza o măsură
a fiabilității globale a sistemului.
e) În cazul sistemelor complexe care au funcțiuni multiple și comportă un număr
mare de componente, analiza AMDE poate fi totuși foarte dificil de aplicat.
Aceasta se explică prin volumul enorm de informații detaliate asupra sistemului
care se studiază. Această dificultate poate fi chiar sporită dacă există mai multe
moduri de operare posibile ale sistemului.
f) Consecințele erorilor umane nu sunt studiate, de obicei, în cursul desfășurării
AMDE. Erorile umane survin în general în cursul funcționării secvențiale a
sistemelor. În consecință, pentru studierea influenței acestora se impun metode
ca de exemplu analiza cauze-consecințe. Totuși, AMDE permite să se descopere
componentele cele mai vulnerabile l